miercuri 17 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: ue

470 articole
Internațional

Cât de jos a ajuns Orban Viktor: vrea scoaterea patriarhului Kirill, sluga lui Putin, de pe lista de sancțiuni a UE sau blochează embargoul petrolier asupra Rusiei

Lacheul Orban salvează sluga putinistă Kirill. Ungaria a blocat miercuri adoptarea embargoului petrolier şi noi sancţiuni europene decise împotriva Moscovei pentru a obţine retragerea de pe lista neagră a UE a şefului Bisericii Ortodoxe Ruse, patriarhul Kirill, au indicat mai multe surse diplomatice, relatează AFP. Lacheul Orban salvează sluga putinistă Kirill Patriarhul este considerat "un aliat de lungă durată al preşedintelui Vladimir Putin" şi ''a devenit unul dintre principalii susţinători ai agresiunii militare ruse împotriva Ucrainei'', subliniază propunerea de sancţiuni înaintată statelor membre. Liderii celor 27 de ţări ale UE reuniţi luni şi marţi la summit-ul de la Bruxelles au ajuns la un acord pentru a-şi reduce importurile de petrol rus cu aproximativ 90% până la sfârşitul anului pentru a secătui finanţarea ofensivei ruse împotriva Ucrainei. Adoptarea sancțiunilor necesită unanimitate Acest embargo este măsura emblematică a celui de-al şaselea pachet de sancţiuni al UE care prevede o extindere a listei negre a UE la aproximativ 60 de personalităţi, între care şeful Bisericii Ortodoxe Ruse, patriarhul Kirill, şi excluderea a trei bănci ruse din sistemul financiar internaţional Swift, între care Sberbank, principala instituţie a ţării. Citește și: Crește riscul unei confruntări directe între Rusia și SUA, amenință Kremlinul, nemulțumit de livrarea de rachete performante (HIMARS) Ucrainei de către Pentagon Este necesară unanimitatea pentru adoptarea sancţiunilor europene, iar premierul ungar Viktor Orban şi-ar fi dat inițial acordul cu privire la acest nou pachet de sancţiuni care urma să fie finalizat miercuri în cadrul unei reuniuni a ambasadorilor înainte de publicarea sa în jurnalul oficial al UE pentru intrarea sa în vigoare. Au avut loc consultări cu Budapesta pentru a încerca să se depăşească opoziţia Ungariei, a declarat o sursă diplomatică.

Lacheul Orban salvează sluga putinistă Kirill (sursa: kremlin.ru)
Zelenski promite să recâștige CrimeeaFoto: Twitter/VolodimirZelesnki
Internațional

Volodimir Zelenski a mulţumit UE pentru al şaselea pachet de sancţiuni împotriva Moscovei și cere altele și mai dure

Zelenski, mulțumit de sancțiunile UE aplicate Rusiei. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a mulţumit UE pentru al şaselea pachet de sancţiuni împotriva Moscovei, reînnoind totodată apelurile ca Bruxellesul să impună Rusiei măsuri şi mai dure pentru invazia Ucrainei, relatează miercuri DPA. Zelenski, mulțumit de sancțiunile UE aplicate Rusiei Un al şaptelea pachet ar fi necesar odată ce termenii celui de-al şaselea vor fi implementaţi, a declarat Zelenski într-un mesaj video difuzat marţi seară. Citește și: Va accepta Putin ca ONU să supervizeze o operațiune de deblocare a portului Odesa pentru a permite exportul cerealelor din Ucraina? Marele risc: un atac rusesc de pe mare "La final (...), nu ar trebui să existe legături economice semnificative deloc între lumea liberă şi statul terorist", a subliniat el."Vom lucra la noi restricţii împotriva Rusiei pentru acest război", a adăugat el, potrivit CNN. Datorită boicotului petrolier planificat de UE, Rusia pierde "zeci de miliarde de euro" care nu mai pot fi folosiţi pentru a finanţa teroarea, a spus Zelenski. Un embargou complet asupra petrolului rusesc ar ajuta de asemenea ţările UE în tranziţia lor spre energii regenerabile, potrivit lui Zelenski. Rusia, pe de altă parte, din cauza incapacităţii sale de adaptare, ar avea de suferit economic şi va deveni şi mai izolată, a adăugat el.

Ungaria se opune din nou (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Uniunea Europeană, incapabilă să se pună de acord în legătură cu un embargo asupra petrolului rusesc. Orban Viktor, calul troian al lui Putin în blocul comunitar

Orban ține deschisă conducta lui Putin. Uniunea Europeană nu a reuşit să ajungă duminică la o înţelegere în privinţa unui embargou asupra petrolului rusesc, dar negocierile continuă luni. Orban ține deschisă conducta lui Putin Context: diplomaţii încearcă să facă progrese înaintea summit-ului UE de luni şi marţi în legătură cu o excepţie pentru livrările printr-o conductă către ţările din Europa Centrală, potrivit unor oficiali europeni, relatează Reuters. Cu toate acestea, un diplomat european de rang înalt a spus că "sunt prea multe detalii de pus la punct" pentru a se spera la un acord înainte de începerea reuniunii liderilor din UE luni după-amiază, la Bruxelles. Propunerea de embargou asupra importurilor de petrol face parte din al şaselea pachet de sancţiuni al UE împotriva Rusiei din cauza invaziei acesteia din Ucraina. Ungaria, cel mai vocal critic Pachetul include eliminarea celei mai mari bănci din Rusia, Sberbank, din reţeaua SWIFT, interzicerea televiziunilor ruseşti în UE şi adăugarea de noi nume pe lista persoanelor ale căror active sunt îngheţate sau care nu mai pot intra în UE. Citește și: Serbia s-a predat total lui Putin: acord pe trei ani de furnizare de gaz cu preț redus Întregul pachet este blocat de Ungaria, care susţine că un embargou asupra petrolului ar da o lovitură puternică economiei sale deoarece nu poate obţine petrol din altă parte. Cehia şi Slovacia au exprimat îngrijorări similare. Ungurii, slovacii și cehii dau la "Drujbă" Negocierile privind embargoul asupra petrolului rusesc sunt în derulare de o lună, dar fără progrese, iar liderii europeni încearcă să ajungă la un acord pentru summitul lor pentru a evita să arate că nu sunt uniţi în răspunsul pe care îl dau Moscovei. Pentru a sparge blocajul, Comisia Europeană a propus ca interdicţia să se aplice numai petrolului rusesc adus în UE prin petroliere, permiţând în continuare Ungariei, Slovaciei şi Cehiei să primească petrol rusesc prin conducta "Drujba" (Prietenie) o perioadă, până când pot fi puse la punct surse de furnizare alternative.

Șansă istorică pentru Republica Moldova (sursa: Facebook/Natalia Gavrilița PM)
Internațional

Premierul Republicii Moldova spune că țara sa nu trebuie să piardă "șansa istorică" de a adera la UE

Șansă istorică pentru Republica Moldova. Republica Moldova are o şansă "istorică" de a adera la Uniunea Europeană şi eventuale proiecte pentru a aduce ţara mai aproape de blocul comunitar nu trebuie să înlocuiască drumul către statutul de membru cu drepturi depline, a susţinut miercuri premierul moldovean Natalia Gavriliţa, potrivit Reuters. "Salutăm orice mecanism pentru a ne aduce împreună mai aproape, pentru a ne îmbunătăţi cooperarea, atât timp cât el nu înlocuieşte calea către aderare", a declarat Gavriliţa în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos (Elveţia). Șansă istorică pentru Republica Moldova "Credem cu fermitate că statutul de membru al Uniunii Europene este cel care aduce ... pace, stabilitate şi prosperitate bazată pe valori şi noi vrem să fim parte a lumii libere şi a acestei familii a UE", a adăugat ea. Şefa executivului de la Chişinău a spus că ţara sa are o "fereastră de oportunitate istorică" de a adera la blocul comunitar şi că statutul de candidat trebuie acordat nu doar Ucrainei. "A da, în acest moment de oportunitate istoric, statutul de candidat doar Ucrainei ar avea drept consecinţă crearea unei zone gri în Republica Moldova", a explicat ea. Citește și: La două zile după ce a promis că, din iulie, nu mai face angajări la stat, Guvernul va majora personalul Internelor cu circa 8.000 de persoane. Impactul bugetar: neprecizat Preşedintele francez Emmanuel Macron a afirmat joi că eventuala "comunitate politică europeană" pe care a propus-o la începutul lunii mai ar fi "complementară" procesului de aderare la Uniunea Europeană şi nu "o alternativă" la acesta, potrivit Agerpes. Exprimându-se la Palatul Elysée după ce a primit-o pe preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, şeful statului francez a spus că acest nou format ar viza "crearea unui nou cadru de cooperare ce ar reuni naţiuni europene democratice care aderă la soclul nostru de valori şi care aspiră sau nu să adere la Uniunea Europeană". Macron a prezentat acest proiect pe 9 mai în faţa Parlamentului European la Strasbourg, în plină dezbatere privind lansarea procesului de aderare a Ucrainei. El afirma cu acea ocazie că ar fi nevoie de "decenii" pentru ca Ucraina să adere la UE şi sugera că între timp ţara poate face parte dintr-o "comunitate politică europeană" care ar putea include Republica Moldova sau Regatul Unit, ţară ieşită din UE în 2020.

Finanțare pentru dezvoltare rurală (sursa: Pixabay)
Eveniment

CE anunță un sprijin sporit pentru fermierii din UE acordat din fondurile de dezvoltare rurală

Comisia Europeană a propus o măsură excepţională finanţată din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) pentru a permite statelor membre să plătească o sumă forfetară unică fermierilor şi întreprinderilor agroalimentare afectate de creşteri semnificative ale costurilor de producţie, informează un comunicat al Executivului comunitar. Astfel de creşteri ale preţurilor, în special la energie, îngrăşăminte şi hrană pentru animale, perturbă sectorul agricol şi comunităţile rurale, generând probleme de lichiditate şi de flux de lichidităţi pentru fermierii şi micile întreprinderi rurale care îşi desfăşoară activitatea în domeniul prelucrării, comercializării sau dezvoltării de produse agricole. Prin abordarea directă a acestor probleme ale fluxurilor de lichidităţi, contribuind astfel la menţinerea viabilităţii lor, sprijinul va atenua perturbările pieţei şi va contribui astfel la securitatea alimentară mondială. Finanțare pentru dezvoltare rurală "Fermierii, sprijiniţi în cadrul politicii agricole comune, continuă să îşi demonstreze în mod susţinut valoarea producând alimente în condiţii dificile. După pandemia de COVID-19, ei sunt în prezent puternic afectaţi de consecinţele invadării Ucrainei de către Rusia. Pentru unii, problema majoră este supravieţuirea lor economică. Prin această măsură, cea mai recentă dintr-o serie de măsuri aplicate în cadrul PAC, le acordăm sprijinul de care au nevoie astfel încât să poată continua să producă alimentele de care are nevoie lumea, să îşi îngrijească terenurile şi familiile", a declarat comisarul pentru agricultură, Janusz Wojciechowski. Citește și: Ucraina, folosită de Macron pentru a-și promova propriul proiect, „comunitatea politică europeană”. Aderarea Ucrainei la UE ar dura „indubitabil” 15-20 de ani, spune Parisul După adoptarea măsurii de către colegiuitori, ea va permite statelor membre să decidă să utilizeze fonduri de până la 5% din bugetul lor din cadrul FEADR pentru perioada 2021 - 2022 pentru a sprijini în mod direct veniturile fermierilor şi IMM-urilor care îşi desfăşoară activitatea în domeniul prelucrării, comercializării sau dezvoltării de produse agricole. Măsura reprezintă un buget potenţial de 1,4 miliarde EUR pentru întreaga UE, potrivit Agerpres. Statele membre trebuie să direcţioneze acest sprijin către beneficiarii care sunt cei mai afectaţi de criza actuală şi care sunt implicaţi în economia circulară, în gestionarea nutrienţilor, în utilizarea eficientă a resurselor sau în metode de producţie ecologice şi nepericlitante pentru climă. Fermierii şi IMM-urile selectate ar putea primi până la 15.000 de euro şi, respectiv, 100.000 de euro. Plăţile trebuie efectuate până la 15 octombrie 2023. Pentru a face uz de această posibilitate excepţională, statele membre vor avea obligaţia să transmită o modificare a programului (programelor) lor de dezvoltare rurală prin care se introduce această nouă măsură. 500 de milioane de euro pentru fermierii din UE Propunerea urmează pachetului de sprijin în valoare de 500 de milioane de euro pentru fermierii din UE, adoptat la 23 martie în cadrul Comunicării privind "Garantarea securităţii alimentare şi consolidarea rezilienţei sistemelor alimentare". "Prin aceste două măsuri, Comisia încurajează statele membre să sprijine fermierii implicaţi în practici sustenabile", se spune în comunicat. În plus, în acest context, Comisia intensifică monitorizarea principalelor pieţe agricole afectate de război. Statele membre vor avea obligaţia să notifice Comisiei nivelul lor lunar de stocuri de cereale, seminţe oleaginoase, orez şi seminţe certificate ale acestor produse, care sunt deţinute de producători, angrosişti şi operatori relevanţi. Comisia Europeană a lansat şi un tablou de indicatori specifici care prezintă statistici detaliate şi actualizate privind preţurile, producţia şi comerţul cu grâu pentru morărit, porumb, orz, rapiţă, ulei de floarea-soarelui şi boabe de soia la nivelul UE şi la nivel mondial. El oferă operatorilor de pe piaţă o imagine exactă şi actualizată a disponibilităţii mărfurilor esenţiale din sfera alimentelor şi a hranei pentru animale.

Schroeder, pe lista persoanelor sancționate de UE Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Parlamentul European se pregătește să-l plaseze pe Gerhard Schroeder pe lista persoanelor sancționate de UE. El nu vrea să renunțe la poziția de conducere la Rosneft

Parlamentul European se pregătește să-l plaseze pe Gerhard Schroeder pe lista persoanelor sancționate de UE, anunță Die Welt. Potrivit publicației germane s-a format deja „o largă coaliție”, iar o rezoluție ar putea fi votată chiar joi. Schroeder, pe lista persoanelor sancționate de UE În cazul în care Schröder și Karin Kneissl (un politician austriac, acum fără afiliere la vreun partid) își păstrează funcțiile în companiile rusești, deputații europeni solicită Consiliului UE „să extindă lista persoanelor afectate de sancțiunile UE pentru a include membrii europeni ai consiliilor marilor companii rusești, precum și politicieni europeni care continuă să primească fonduri rusești”. Schroeder conduce consiliul de supraveghere al Rosneft După lungi dezbateri, parlamentarii creștin democrați (PPE), social-democrați (S&D), liberalii și verzii au căzut de acord asupra proiectului. Controverse au fost asupra persoanelor care trebuiau să fie pe listă Într-o primă schiță a listei a fost menționat doar Gerhard Schöder. Social-democrații din Parlamentul European, inclusiv cei din Germania, nu s-au opus, dar au arătat că trebuie incluși și alții. The #EU may impose sanctions on ex-Chancellor of #Germany Gerhard Schroeder, who now holds the position of Chairman of the Board of Directors of "Rosneft" - Die Welt. pic.twitter.com/nWdbp1QhOi— NEXTA (@nexta_tv) May 18, 2022 Datorită unității celor patru mari grupuri din Parlamentul European, este sigur că măsura va fi adoptată cu o majoritate puternică, explică Die Welt. Ulterior, reprezentanții celor 27 de țări membre trebuie să aprobe rezoluția Parlamentului European, ceea ce s-ar putea petrece vineri. Acordul Germaniei este destul de probabil, mai arată Die Welt. Tot azi, presa din Germania a arătat că fostul cancelar al Germaniei, Gerhard Schroeder, ar urma să fie sancționat de guvernul german pentru refuzul său de a condamna explicit invazia rusească în Ucraina dar și pentru apropierea sa de dictatorul de la Kremlin. Coaliția de guvernare de la Berlin, condusă de SPD, partidul lui Schroeder, ar vrea să-i elimine din drepturile speciale de care aceste beneficiază ca fost cancelar. Citește și: Ciolacu vrea să o tragă pe Firea pe linie moartă (surse PSD). Ea a pierdut deja controlul asupra prefecturii Capitalei Anul trecut, el a beneficiat de 407.000 de euro, bani plătiți de stat pentru biroul său.

Panouri solare pentru clădirile noi din UE (sursa: Pixabay)
Internațional

UE ia în calcul introducerea obligativității dotării clădirilor noi cu panouri solare

Panouri solare pentru clădirile noi din UE. Toate clădirile noi din Uniunea Europeană (UE) ar putea fi prevăzute cu panouri solare pe acoperişuri, conform planurilor Comisiei Europene destinate accelerării dezvoltării energiilor regenerabile şi înlocuirii gazelor şi petrolului rusesc, informează Financial Times. Executivul comunitar vrea ca jumătate din energia UE să provină din surse regenerabile în 2030, mai mult decât dublu faţă de nivelul actual. Costul total al atingerii acestui obiectiv ar urma să se ridice la sute de miliarde de euro dar aceste costuri ar fi compensate de economii anuale de 84 de miliarde de euro generate de reducerea importurilor de combustibili fosili, susţine un plan al Bruxelles-ului denumit "RepowerEU" şi consultat de Financial Times. Panouri solare pentru clădirile noi din UE Una din propuneri este "introducerea obligativităţii de a avea instalaţii solare pe acoperişul tuturor noilor clădiri şi al tuturor clădirilor existente cu performanţe energetice clasa D şi peste". Planul iniţial al UE, conform căruia emisiile de carbon trebuiau reduse cu 55% până în 2030 comparativ cu nivelul lor din 1990, cerea o ţintă de 40% pentru regenerabile. Însă războiul din Ucraina a impulsionat Bruxelles-ul să încerce să obţină independenţa energetică de Rusia, care este responsabilă pentru 40% din necesarul de gaze al blocului comunitar şi 20% din livrările de petrol. Citește și: Reacțiile lui Putin la anunțurile Finlandei și Suediei de a adera la NATO, din ce în ce mai nuanțate: de la amenințarea nucleară, la „Rusia nu are probleme cu aceste ţări” Documentul RepowerEU, care este posibil să sufere modificări înainte de a fi publicat miercuri, susţine că energiile regenerabile sunt cea mai bună modalitate pentru a lupta cu schimbările climatice şi a atinge independenţa energetică, împreună cu importurile de gaze lichefiate şi hidrogenul generat din electricitate regenerabilă, potrivit Agerpres. Gospodăriile ar urma să plătească, în medie, 309 de euro pe an în plus conform planurilor Comisiei. "Costurile mai mari cu combustibilul şi efortul suplimentar de a reduce consumul de gaze vor majora costurile pentru sistemul energetic cu aproape 10% până la 1.721 miliarde de euro pe an, în medie, în deceniul 2021-2030", se precizează în documentul Comisiei citat de Financial Times. De asemenea, Comisia vrea să urgenteze construcţia de parcuri eoliene şi fotovoltaice prin forţarea statelor membre să desemneze zone "prioritare" cu standarde de mediu mai relaxare şi aprobare rapidă. "Statele membre ar trebui să pună la punct scheme naţionale de susţinere pentru a asigura introducerea pe scară largă a panourilor solare pe clădiri. Acolo unde este cazul, acest efort ar trebui combinat cu renovarea acoperişurilor şi introducerea de soluţii de stocare a energiei şi pompe de căldură. De asemenea, statele membre ar trebui să mobilizeze instalarea de echipamente solare pe toate clădirile publice care sunt adecvate pentru acestea, de la clădiri administrative şi până la şcoli", se precizează în documentul care ar urma să fie publicat miercuri de Comisia Europeană. Multe din propunerile executivului comunitar vor avea nevoie de aprobarea guvernelor naţionale şi a Parlamentului European.

Veniturile Rusiei din vânzarea de petrol au crescut cu 50% Foto: Kremlin.ru
Eveniment

De ce blochează Viktor Orban deciziile UE: veniturile Rusiei din vânzarea de petrol au crescut cu 50% în acest an. Moscova face 20 de miliarde USD pe lună

Veniturile Rusiei din vânzarea de petrol au crescut cu 50% în acest an, în pofida boicotului din unele state, arată datele prezentate azi de către Agenția Internațională pentru Energie (AIE). Moscova a făcut circa 20 de miliarde de dolari pe lună din vânzarea petrolului brut și a produselor sale secundare, a arătat un raport al agenției. Russia will gain more than $180 billion this year due to spike in oil prices…”45 percent higher than in 2021.” https://t.co/nbCxJLB6IF— Lucas Tomlinson (@LucasFoxNews) May 12, 2022 Veniturile Rusiei din vânzarea de petrol au crescut cu 50% Unele companii, precum Shell și TotalEnergies au renunțat să mai cumpere petrol rusesc, dar producția respinsă de țările europene a fost preluată de China și India. Uniunea Europeană a cumpărat 43% din petrolul exportat de Rusia. Totuși, există semne că reziliența economiei ruse începe să se destrame, apreciază Bloomberg. Tightening sanctions on Russia’s oil exports, including a planned European Union embargo, could set the nation’s crude output back by nearly two decades, the International Energy Agency said https://t.co/ATm3gGmnhy— The Wall Street Journal (@WSJ) May 12, 2022 Aprovizionarea a scăzut cu un milion de barili pe zi luna trecută, iar aceste pierderi s-ar putea tripla în a doua jumătate a anului, estimează agenția. Sancțiunile UE împotriva întreprinderilor rusești de stat, cum ar fi gigantul Rosneft, vor intra în vigoare pe 15 mai, iar Uniunea se îndreaptă către interzicerea completă a livrărilor din Rusia. „Dacă vor fi convenite, noile interdicții ar accelera reorientarea fluxurilor comerciale (...) și vor forța companiile petroliere ruse să închidă mai multe puțuri”, a arătat AIE, citată de Bloomberg. New data! #Russia's oil and gas revenues hit another record high in April. 1.8 trillion rubles in a single month, after 1.2 trillion in March. After only 4 months, Russia's federal #budget has now already received 50% of the planned oil and gas revenue for 2022 (9.5 trillion). pic.twitter.com/DKUGClchWG— Janis Kluge (@jakluge) May 6, 2022 Ungaria acceptă un embargou, dar pentru alții Guvernul ungar doreşte ca livrările de petrol prin conducte să fie exceptate de la aplicarea embargoului petrolier împotriva Rusiei propus de Comisia Europeană, întrucât aceasta din urmă nu a venit cu nicio soluţie menită să atenueze efectele negative ale unui asemenea embargo asupra economiei ungare, a declarat miercuri ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, relatează agenţia MTI şi postul CNN. Ungaria importă în prezent din Rusia 65% din petrolul şi 85% din gazele naturale pe care le consumă. România a adus anul trecut gaze ruseşti în valoare de un miliard de dolari (3,7 mld. metri cubi), care au acoperit circa 30% din consum, şi pe­trol rusesc de încă un miliard de dolari (circa 2,2 milioane de tone), care acoperă circa 20% din consum, potrivit calculelor făcute de ZF pe baza datelor existente în piaţă. Citește și: Povestea dezastrului rusesc la traversarea râului Siverskîi, relatată de inginerul militar care coordonat atacul

Ucraina cere cu insistență să adere la UE (sursa: Agerpres)
Internațional

Dmitro Kuleba: Kievul cere să i se rezerve un loc în UE, chiar dacă procesul de aderare va dura mult timp

Ucraina cere cu insistență să adere la UE. Şeful diplomaţiei ucrainene Dmitro Kuleba a cerut joi ca un loc să fie "rezervat" pentru ţara sa în Uniunea Europeană (UE), chiar dacă negocierile de aderare ar urma să dureze timp îndelungat, informează AFP. "Auzim foarte des că Ucraina aparţine familiei europene şi că la ora actuală este important să fie rezervat acest loc" pentru ţară în UE, a declarat Kuleba la televiziunea publică germană, la începutul unei vizite în Germania. Ucraina cere cu insistență să adere la UE "Nu vorbim propriu-zis de aderarea Ucrainei la UE cât mai repede posibil, însă este foarte important pentru noi să rezervăm acest loc pentru Ucraina", a afirmat Kuleba la postul public ARD. Kievul şi-a depus candidatura la aderare în UE pe 28 februarie, la câteva zile după declanşarea invaziei ruse, însă unele ţări membre occidentale sunt rezervate, inclusiv asupra acordării pentru Ucraina a unui statut de ţară candidată, dorind să evite o procedură de aderare accelerată. Citește și: Perversa mașinărie de propagandă a lui Putin a inventat o nouă temă: „Washingtonul vrea un nou Holodomor în Ucraina”. Holodomor e foametea criminală provocată de Stalin Preşedintele francez Emmanuel Macron a apreciat luni, la Berlin, că va fi nevoie "de decenii" pentru ca o ţară ca Ucraina să poată adera la UE şi a sugerat ca, între timp, ea să facă parte dintr-o "comunitate politică europeană", care să poată include de asemenea Regatul Unit, retras din UE în 2020. Această idee este susţinută şi de cancelarul federal german Olaf Scholz, potrivit Agerpres. În acelaşi interviu pentru ARD, Dmitro Kuleba a salutat reacţia Germaniei la războiul cu Rusia şi a subliniat că acum Berlinul şi-a asumat un rol de lider, după tensiunile care au existat în relaţiile dintre Berlin şi Kiev, potrivit Reuters. Kuleba a apreciat drept pozitive schimbările survenite, după ce Germania a decis să livreze arme grele Ucrainei şi să sprijine embargoul propus al UE asupra livrărilor de petrol rusesc, în urma presiunilor din partea unor aliaţi ai săi. Vizita lui Dmitro Kuleba în Germania va include de asemenea participarea la reuniunea miniştrilor de externe ai ţărilor din G7, pe coasta Mării Baltice.

Aderarea Ucrainei la UE ar putea dura decenii întregifoto: Sada el balad
Internațional

Macron spulberă speranțele Ucrainei privind o aderare rapidă la UE. Ar putea dura "decenii"

Aderarea Ucrainei la UE ar putea dura decenii întregi. Preşedintele francez Emmanuel Macron a avertizat luni că o eventuală aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană ar putea dura "decenii" şi a propus, în paralel, crearea unei "comunităţi politice europene" noi, care va putea primi ca membri ţări precum Regatul Unit, relatează AFP şi DPA. Această idee, pe care cancelarul german Olaf Scholz a considerat-o "foarte interesantă" în timpul unei întâlniri cu Macron la Berlin, este totuşi susceptibilă să creeze frustrări printre ţările deja candidate - declarate sau potenţiale - la aderarea la UE. Aderarea Ucrainei la UE ar putea dura decenii întregi Şeful statului francez şi-a prezentat viziunea în timpul primului său discurs privind Europa după realegerea sa, pronunţat la Strasbourg luni, de Ziua Europei. "Această organizaţie europeană nouă ar permite naţiunilor europene democratice să adere la baza noastră de valori, să găsească un nou spaţiu de cooperare politică, de securitate, de colaborare", a explicat Emmanuel Macron cu prilejul încheierii Conferinţei privind viitorul Europei. Citește și: EXCLUSIV Câciu (PSD) a luat împrumuturi cu uluitoarea viteză de 1.286 de euro pe secundă. Cîțu, cu „doar” 1.102 de euro pe secundă, era acuzat de Ciolacu că „amanetează” țara Ucraina, dar şi ţări mai puţin avansate pe calea aderării, precum Bosnia, ar putea fi membre ale noii organizaţii, în aşteptarea finalizării procedurii extrem de lungi de aderare la UE, care "va dura de fapt câteva decenii", potrivit preşedintelui francez, potrivit Agerpres. Acesta a opinat că Regatul Unit, care a părăsit UE în 2020, ar putea face parte din noua structură. Propunerea relansează dezbaterea, deja veche şi controversată, cu privire la eventualitatea unei Uniuni Europene organizate în mai multe cercuri concentrice cu ţări care beneficiază de niveluri de integrare diferite. La Strasbourg, preşedintele francez s-a declarat favorabil şi ideii schimbării tratatelor europene pentru ca UE să devină mai "eficientă şi independentă", o propunere care întâmpină deja opoziţia a aproape jumătate dintre statele membre. Zelenski a predat rapid chestionarul privind aderarea la UE "Va trebui să ne reformăm textele, acest lucru este evident. Una dintre căile acestei reforme este o convenţie de revizuire a tratatelor. Este o propunere a Parlamentului European şi eu o susţin", a declarat preşedintele Emmanuel Macron. Franţa asigură preşedinţia semestrială a Consiliului UE până la 30 iunie şi Macron doreşte ca această chestiune să fie abordată "cu curajul şi libertatea necesare" cu liderii celorlalte ţări membre la summitul din 23-24 iunie. Înaintea discursului lui Emmanuel Macron de la Strasbourg şi după o convorbire telefonică avută cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a afirmat că Ucraina va primi un prim răspuns în luna iunie în legătură cu cererea sa de aderare la blocul comunitar. Zelenski a anunţat că Ucraina a predat răspunsurile la partea a doua a chestionarului pe care fiecare ţară aspirantă trebuie să îl completeze în vederea aderării. "De obicei acest lucru durează luni, dar noi l-am făcut în câteva săptămâni", a afirmat şeful statului ucrainean. "Astăzi am făcut încă un pas pe calea noastră către Uniunea Europeană - unul important şi nu doar unul formal", a explicat el, exprimându-şi speranţa că ţara sa va primi în iunie statutul de candidată la aderare.

Ungaria continuă să blocheze sancțiunile UE Foto: Facebook Viktor Orban
Eveniment

Ungaria continuă să blocheze sancțiunile UE privind importul de petrol rusesc, deși i s-a oferit o perioadă de tranziție până în 2024 (surse Bloomberg)

Ungaria continuă să blocheze sancțiunile UE privind importul de petrol rusesc, deși i s-a oferit o perioadă de tranziție până la finalul anului 2024, arată surse diplomatice citate de agenția Bloomberg. Potrivit agenției, discuții „private” între ambasadorii la UE au avut loc și azi. Still no final resolution to EU 6th sanctions package. Hungary is biggest holdout. But progress made over the weekend apparently. Resuming tomorrow.— Shona Murray (@ShonaMurray_) May 8, 2022 Ungaria continuă să blocheze sancțiunile UE Ungariei și Slovaciei li s-a oferit o perioadă de tranziție până la finalul anului 2024, iar Cehiei până în iunie 2024. Uniunea Europeană ar dori ca, din ianuarie 2023, să interziză achiziționarea de petrol din Rusia. UE ar dori să anunțe această măsură înainte de 9 mai, când Putin organizează, la Moscova, Ziua Victoriei. Amânările din UE vor avea efect și asupra măsurilor pe care dorea să le stabilească, azi, grupul celor șapte state industrializate. As Hungarian Prime Minister Viktor Orban presses for flexibility on oil sanctions for Russia, the European Union should not abandon conditionality of future subsidies to him on an end to his attacks on democracy and the rule of law. https://t.co/oFEmMk0hlB— Kenneth Roth (@KenRoth) May 8, 2022 Conform planului UE transmis statelor membre săptămâna trecută, companiilor europene și persoanelor fizice li s-ar interzice, de asemenea, să furnizeze nave și servicii, cum ar fi asigurări, necesare pentru transportul petrolului în țări terțe. Măsurile vor intra în vigoare în termen de trei luni. Alte măsuri propuse de UE sunt: Alte trei bănci rusești, inclusiv cea mai mare bancă rusească, Sberbank, eliminate din SWIFTPersoanele fizice și juridice rusești nu mai pot cumpăra proprietăți în UESancționarea Alinei Kabaeva și a patriarhului ChirilSancționarea a zeci de militari și a firmelor care echipamente, provizii și servicii armatei rusești Citește și: Șoc la televizunea rusă: un respectat analist militar desființează planul mobilizării generale și starea armatei ruse

Ungaria a șantajat UE până a obținut derogare(sursa: HungaryToday.hu)
Internațional

Ungaria nu poate susține noile sancțiuni UE împotriva Rusiei în forma actuală, spune premierul ungar

Ungaria se opune sancțiunilor UE împotriva Rusiei. Ungaria nu poate sprijini noul pachet de sancţiuni al Uniunii Europene împotriva Rusiei în forma sa actuală, inclusiv un embargou asupra importurilor de ţiţei rusesc, a declarat prim-ministrul Viktor Orban vineri la radioul de stat, citat de Reuters. Orban a spus că propunerea actuală a Comisiei Europene ar echivala cu o "bombă atomică" aruncată asupra economiei ungare, adăugând că Budapesta este pregătită să negocieze dacă observă o nouă propunere care să răspundă intereselor Ungariei. Ungaria se opune sancțiunilor UE împotriva Rusiei Printre altele, într-o scrisoare citată joi de Financial Times (FT), premierul Viktor Orban i-a declarat de asemenea preşedintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen că Ungaria nu poate să susţină cel mai recent plan de sancţiuni ale UE "în forma sa actuală". "Dacă comisia insistă asupra adoptării propunerii sale, va trebui să-şi asume întreaga responsabilitate pentru un eşec istoric în cursul integrării europene", a notat Orban, potrivit Agerpres. Citește și: Decizie comună extrem de importantă a Germaniei și SUA: cele două țări nu vor recunoaște nici un câștig teritorial al Rusiei în Ucraina, vor susține țara invadată până la capăt Diplomaţii UE se ceartă cu privire la planurile anunţate de Von der Leyen săptămâna aceasta de a elimina treptat toate importurile de ţiţei rusesc sau de petrol rafinat, ca parte a celui de-al şaselea pachet planificat de sancţiuni împotriva Moscovei, drept represalii pentru invazia din Ucraina. Ungaria, fără ieşire la mare şi care se bazează în mare măsură pe petrolul rusesc, precum şi Slovacia ar beneficia de o perioadă mai lungă de eliminare treptată conform propunerilor UE. Dar pachetul a depăşit cu mult consensul UE, i-a scris Orban lui Von der Leyen, notează FT. Ungaria, dependentă de Rusia lui Putin Pentru "Ungaria, sancţiunile propuse necesită o modernizare serioasă a infrastructurii alternative de aprovizionare şi o rearanjare completă a capacităţilor noastre de rafinare", a notat Orban. "Aceste eforturi necesită timp şi investiţii care sunt redundante şi, prin urmare, nu pot fi finanţate în conformitate cu criteriile de piaţă". "Nici Ungaria şi nici UE în ansamblu nu sunt pregătite să adopte şi să pună în aplicare măsurile propuse de comisie. Sancţiunile ar trebui adoptate într-un moment în care toate condiţiile prealabile necesare sunt îndeplinite în toate statele membre", se mai spune în scrisoare. Sancţiunile au "deturnat resursele naţionale necesare către investiţii redundante în combustibili fosili, în timp ce finanţarea relevantă din partea UE ne este disponibilă doar pe hârtie", a notat Orban, făcând aluzie la disputele de lungă durată dintre Budapesta şi Bruxelles privind distribuţia fondurilor UE şi asupra statului de drept, care au întârziat recuperarea post-pandemică. Orban a mai spus că sancţiunile vor creşte şi mai mult preţurile energiei, fără ca UE să ia măsuri de atenuare. Comisia a purtat discuţii cu Ungaria joi, iar diplomaţii UE îşi păstrează speranţa că se poate ajunge la un acord în câteva zile, cu posibile concesii, inclusiv bani UE pentru construirea unei noi infrastructuri. "Sunt negociatori duri, dar în cele din urmă deschişi la compromis", a spus unul dintre ei. "Am convenit deja cinci pachete de sancţiuni cu Ungaria", a adăugat el. UE a fost de acord să pună capăt importurilor de cărbune rusesc, dar până acum s-a abţinut de la interzicerea gazului din Rusia, în timp ce ţări precum Germania încă depind foarte mult de aceste livrări. Cu toate acestea, compania energetică de stat rusă Gazprom a întrerupt aprovizionarea cu gaz a Poloniei şi Bulgariei, deoarece ele au refuzat să respecte cererea Kremlinului de a plăti factura în ruble, despre care UE spune că ar încălca sancţiunile. Printre altele, premierul ungar Viktor Orban a semnalat vineri că schimbări semnificative în structura noului său guvern urmează a fi efectuate la sfârşitul acestei luni, notează Reuters. Orban, care a fost reales pentru al patrulea mandat consecutiv la scrutinul de luna trecută, a declarat la radioul de stat că îşi va prezenta noul guvern până cel târziu la sfârşitul lunii mai.

Gimnasta lui Putin ar putea fi sancționată de UE Foto: spletnik.ru
Eveniment

Gimnasta lui Putin ar putea fi sancționată de UE. SUA au evitat să ia această măsură, ca să nu-l enerveze prea tare pe liderul de la Kremlin

Gimnasta lui Putin, Alina Kabaeva, ar putea fi sancționată de UE, susține Bloomberg. Numele ei se află pe un proiect al viitoarelor sancțiuni, dar o decizie va fi luată abia vineri. Kabaeva conduce Grupul Media Național. Acest grup este o firmă de tip holding care deține participații în aproape toate instituții importante de presă din Rusia, instituții care au răspândit propaganda guvernamentală, susține documentul UE consultat de Bloomberg. Din această cauză, Kabaeva este responsabilă de sprijinirea acțiunilor care subminează independența și integritatea teritorială a Ucrainei. Gimnasta lui Putin ar putea fi sancționată de UE Kabaeva este „strâns asociată cu președintele Vladimir Putin”, potrivit documentului citat de Bloomberg. UE i-a sancționat deja pe Putin și pe două dintre fiicele sale, pe care le are cu fosta soție. Kremlinul a negat informațiile din presă conform cărora Putin, în vârstă de 69 de ani, ar avea legături romantice cu Kabaeva sau ar avea copii cu ea. Proprietarul Moskovsky Korrespondent a încetat să mai finanțeze acest tabloid în 2008, după ce a scris că Putin a divorțat de soția sa și plănuia să se căsătorească cu Kabaeva. Putin însuși a denunțat articolul drept o „fantezie erotică”. Kabaeva este medaliată cu aur olimpic și împlinește 39 de ani săptămâna viitoare. SUA nu vor să-l lovească atât de dur pe Putin Statele Unite au pregătit un pachet de sancțiuni împotriva președintelui consiliului de administrație al National Media Group, Alina Kabaeva, dar până acum a amânat implementarea acestuia, scrie The Wall Street Journal. Unul din motivele pentru care a fost amânată sancționarea ei este teama că președintele rus Vladimir Putin ar putea „reacționa agresiv”, a declarat pentru WSJ unul dintre oficialii Trezoreriei SUA. Potrivit surselor WSJ, Washingtonul consideră că impunerea de sancțiuni împotriva Alinei Kabaeva ar putea duce la „o nouă escaladare a tensiunilor dintre Rusia și Statele Unite”. Putin's rumored mistress Alina Kabaeva made a rare appearance in Moscow, at the gymnastics festival "Alina" (named in her honor). Standing in front of a backdrop covered with "Z" symbols, Kabaeva spoke of WWII and said, without a hint of irony: "Every family has a war story." pic.twitter.com/5ELCdDjgzV— Julia Davis (@JuliaDavisNews) April 24, 2022 La 23 aprilie, iubita lui Putin, Alina Kabaeva, și-a făcut apariția, în rochiță roz de 1.600 USD, la un festival de gimnastică ritmică organizat la Moscova, scrie presa din Republica Moldova. Ea a organizat la Moscova festivalul de gimnastică ritmică care îi poartă numele. Panglica Sf. Gheorghe și litera „Z” făceau parte din decorul festivalului.

Turcia opresivă, fără șanse la UE (sursa: Facebook/Recep Tayyip Erdoğan)
Internațional

Turcia, fără nici o șansă de a relua procesul de aderare la UE după condamnarea lui Kavala

Turcia opresivă, fără șanse la UE. Parlamentul European şi-a exprimat în mod ferm, joi, dezaprobarea faţă de condamnarea la închisoare pe viaţă a activistului şi filantropului turc Osman Kavala şi a apreciat că astfel Turcia "şi-a distrus orice speranţă" de a relansa procesul de aderare la Uniunea Europeană (UE), informează AFP. Turcia opresivă, fără șanse la UE Europarlamentarii deplâng "caracterul injust, ilicit şi arbitrar al detenţiei" de la sfârşitul lui 2017 a lui Kavala, condamnat în 25 aprilie la închisoare pe viaţă, şi cer "eliberarea lui imediată şi necondiţionată". "Decizând să sfideze în mod deschis hotărârile constrângătoare ale Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) în dosarul Osman Kavala şi în alte dosare, guvernul turc a distrus în mod deliberat orice speranţă de a relansa procesul său de aderare la Uniunea Europeană sau de a deschide noi capitole şi a închide capitolele deschise", consideră europarlamentarii. Text votat în sesiune plenară Textul fără caracter obligatoriu votat în sesiune plenară la Strasbourg face ecoul condamnării ferme de către şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, care sfârşitul lui aprilie şi-a exprimat profundul regret în legătură cu acest verdict. Citește și: Rusia încearcă să-i distrugă pe ultimii apărători la combinatul siderurgic Azovstal din Mariupol, acuză Kievul Acuzat că a încercat să înlăture de la putere guvernul preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, Osman Kavala, om de afaceri şi filantrop în vârstă de 64 de ani, a negat întotdeauna acuzaţiile la adresa lui şi a denunţat un "asasinat judiciar" împotriva persoanei sale, sub influenţa şefului statului turc. La sfârşitul lui martie, Erdogan, care încearcă să joace un rol de mediator între Rusia şi Ucraina, a cerut Uniunii Europene "să deschidă rapid capitolele de negociere pentru aderare (...), fără a ceda la calcule cinice". Consiliul Europei, procedură de sancțiuni împotriva Turciei Negocierile asupra unei eventuale aderări a Turciei la UE, demarate în 2005, s-au împotmolit în ultimii ani, din cauza puternicilor tensiuni dintre Ankara şi Bruxelles asupra mai multor probleme. Aceste tensiuni s-au amplificat după represiunea declanşată de guvernul lui Erdogan în urma tentativei de puci din iulie 2016. Consiliul Europei, a cărui instanţă judiciară este CEDO, a angajat o procedură de sancţiuni împotriva Turciei, un demers rarisim din partea lui.

Ungaria, cal troian rusesc în UE (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Țările din est împiedică Uniunea Europeană să impună un embargo asupra petrolului și produselor petroliere rusești. Ungaria, cel mai vehement critic al măsurii

Ungaria, cal troian rusesc în UE. Reprezentanţii statelor UE nu au ajuns miercuri la un acord cu privire la un embargo asupra petrolului şi produselor petroliere importate din Rusia, o nouă întâlnire urmând să se desfăşoare joi, potrivit unor surse citate de Reuters. Ungaria, cal troian rusesc în UE Bulgaria, Ungaria, Republica Cehă şi Slovacia se numără printre ţările care au manifestat obiecţii. Conform unui document al Comisiei Europene consultat de agenţia EFE, Comisia Europeană a propus excepţii pentru Ungaria şi Slovacia, astfel încât acestea să aplice embargoul cu un an întârziere faţă de celelalte state membre. Citește și: Circa 600 de oameni au murit în bombardamentul asupra teatrului din Mariupol, susține Associated Press Slovacia a cerut, însă, o perioadă de exceptare de trei ani, în timp ce Ungaria a anunţat că nu sprijină propunerea Comisiei Europene în forma actuală, întrucât aceasta i-ar afecta grav securitatea energetică. Ungaria ar putea susţine măsurile propuse numai dacă petrolul importat din Rusia prin conducte va fi exceptat de la sancţiuni, a precizat ministrul de externe ungar Peter Szijjarto. Bulgaria se sperie de costuri foarte mari Bulgaria a anunţat la rândul ei că va cere Comisiei Europene excepţii în aplicarea embargoului asupra petrolului rusesc. Vicepremierul bulgar Assen Vassilev a declarat că, din punct de vedere tehnologic, Bulgaria s-ar putea descurca fără petrolul rusesc, dar un asemenea embargo va avea ca efect creşterea semnificativă a preţurilor combustibililor. Republica Cehă a transmis că, la fel ca Slovacia, va cere o perioadă de exceptare, de 2-3 ani, pentru ca în acest timp să-şi poată creşte capacitatea de transport a conductelor petroliere. Germania e de acord, dar atrage atenția asupra prețului În noul pachet de sancţiuni împotriva Rusiei după invazia acesteia în Ucraina, Comisia Europeană a propus miercuri un embargo asupra petrolului rusesc care să intre în vigoare după şase luni şi un embargo asupra produselor petroliere care să intre în vigoare de pe 31 decembrie 2022. Ministrul german al Economiei, Robert Habeck, a declarat că ţara sa este de acord cu aceste propuneri, atenţionând totuşi că un asemenea embargo ar putea antrena dificultăţi de aprovizionare cu combustibili şi creşterea preţurilor acestora.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră