miercuri 17 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: ue

470 articole
Internațional

Dimensiunea crizei energetice europene este uriașă: numai pentru iarna care vine, Comisia Europeană a pus la bătaie 40 de miliarde de euro, ajutor pentru gospodării și companii

Criza gazului: 40 miliarde euro, ajutor. Comisia Europeană a propus marţi noi măsuri pentru a soluţiona problema preţului ridicat al gazului, urmând să folosească 40 de miliarde de euro pentru a ajuta gospodăriile şi companiile care suferă de pe urma facturilor energetice ridicate. Criza gazului: 40 miliarde euro, ajutor Banii ar urma să provină din resurse neutilizate pentru dezvoltare regională în UE şi să fie orientaţi spre măsuri de ajutor în statele membre, arată propunerea care face parte dintr-o serie de măsuri pentru combaterea preţurilor ridicate ale energiei. Propunerile, care au nevoie de aprobarea statelor membre, constituie cel mai recent efort al blocului comunitar pentru a face faţă creşterii preţurilor energiei, în special după ce Rusia a redus livrările în urma invadării Ucrainei. Pachetul de măsuri include, de asemenea, un cadru pentru achiziţii de gaz comune. În luna martie a acestui an, statele membre ale UE au decis să achiziţioneze gaz împreună, în vederea ameliorării poziţiei lor pe piaţă, însă de atunci s-au înregistrat doar progrese minore. "Facem operaţionale achiziţiile comune" "Prin această propunere de astăzi, facem operaţionale achiziţiile comune", a declarat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-o conferinţă de presă la Strasbourg. "Ştim că cererea de energie a Europei este foarte mare. Aşadar, este logic ca, în loc să îşi facă unul altuia concurenţă, statele membre şi companiile energetice să trebuiască să-şi sporească puterea lor de achiziţii comune", a subliniat Von der Leyen. Mai multe state membre, printre care Italia, Polonia, Grecia şi Belgia, solicită de câteva săptămâni o plafonare a preţului gazului, în timp ce altele, precum Germania şi Ţările de Jos, au exprimat temeri privind securitatea livrărilor. Anterior, Ursula von der Leyen a avansat ideea limitării preţului gazului. Propunerea de marţi a CE include această opţiune doar ca ultimă soluţie. Soluții pentru situațiile de urgență În propunerile prezentate marţi de Comisie este inclusă şi ideea creării unui mecanism de alocare a gazului pentru statele membre afectate de o situaţie de urgenţă, la nivel regional sau la nivelul UE. În plus, Comisia va realiza o evaluare asupra instrumentului REPowerEU pentru a accelera tranziţia către energie curată şi a evita fragmentarea pieţei unice. Citește și: În plină criză energetică, Guvernul vrea să dea OUG ca să-l mai țină pe electricianul Chiriță șase luni în fruntea ANRE. Chiriță, trimis la ANRE de Dragnea De asemenea, executivul UE propune o utilizare ţintită flexibilă a fondurilor aferente politicii de coeziune pentru a limita impactul actualei crize energetice asupra cetăţenilor şi companiilor. Şefa executivului comunitar va prezenta noile propuneri miercuri în plenul Parlamentului European, iar joi şi vineri liderilor statelor membre UE, care se reunesc la Bruxelles.

Criza gazului: 40 miliarde euro, ajutor (sursa: Facebook/European Commission)
Iranul trebuie sancționat dur de UE (sursa: Twitter/Dmytro Kuleba)
Internațional

Pentru că a furnizat Rusiei drone ucigașe, Iranul trebuie sancționat mai dur de UE, susține Kievul

Iranul trebuie sancționat dur de UE. Ucraina a cerut luni Uniunii Europene mai multe sancţiuni împotriva Iranului, după o serie de lovituri cu drone kamikaze în Kiev, în urma cărora cel puţin trei persoane au fost ucise, Rusia fiind acuzată că a folosit dispozitive de fabricaţie iraniană pentru bombardamentele sale. Iranul trebuie sancționat dur de UE Trebuie "impuse sancţiuni împotriva Iranului pentru furnizarea de drone Rusiei", a declarat pe Twitter ministrul de externe ucrainean, Dmitro Kuleba. Totodată, şeful diplomaţiei ucrainene a făcut apel la statele occidentale să furnizeze ajutor militar suplimentar în condiţiile în care forţele armate ruse continuă să atace Kievul şi alte oraşe ucrainene cu lovituri aeriene, relatează dpa. Citește și: BREAKING VIDEO Kievul, atacat cu drone kamikaze rusești luni dimineață "Sunt probabil primul ministru de Externe care se adresează UE (Consiliul Afaceri Externe - CAE) dintr-un adăpost aerian din cauza sirenelor care anunţă bombardamente", a scris Kuleba pe Twitter, referindu-se la o reuniune a miniştrilor de externe din UE ce se desfăşoară la Luxemburg şi la care Dmitro Kuleba participă prin videoconferinţă.

UE antrenează soldați ucraineni, România tace (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Statele UE vor antrena 15.000 de soldați ucraineni. România, tăcută pe subiect

UE antrenează soldați ucraineni, România tace. Statele Uniunii Europene doresc să antreneze în jur de 15.000 de soldaţi ucraineni, potrivit unei decizii a Comitetului politic şi de securitate al UE (PSC), structură ce reuneşte ambasadorii ţărilor membre pe lângă UE şi este prezidată de Serviciul European de Acţiune Externă, informează duminică DPA. UE antrenează soldați ucraineni, România tace Ţările membre urmează să confirme decizia în mod oficial. Premierul ceh Petr Fiala, a cărui ţară deţine preşedinţia semestrială a Consiliului UE, a salutat acordul, la încheierea unui summit informal al UE organizat vineri la Praga, însă el nu a precizat numărul exact al militarilor ucraineni care vor fi antrenaţi în UE. Citește și: Dîncu, poziție (oficială?) în răspăr cu UE, SUA și NATO: nu vorbește de înfrângerea Rusiei, ci de „negocieri” pentru încheierea războiului, sugerează că Ucraina poate renunța la teritorii Germania şi Polonia vor pregăti soldaţi ucraineni, dar cursuri sunt planificate şi alte ţări din UE, mai notează DPA.

Șefa PE: Leopard 2 în Ucraina (sursa: Bundeswehr/Carl Schulze)
Internațional

Germania, arătată din nou cu degetul pentru că refuză să trimită armament în Ucraina. Într-un gest fără precedent, șefa PE invocă necesitatea tancurilor germane Leopard 2

Șefa PE: Leopard 2 în Ucraina. Preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, face apel la statele membre UE să livreze tancuri Ucrainei şi "să accelereze" procedura de aderare a acestei ţări la Uniune, într-un interviu acordat miercuri France Presse, înaintea unui summit al Celor 27. Șefa PE: Leopard 2 în Ucraina Responsabila malteză intenţionează să transmită aceste mesaje vineri, la Praga, cu prilejul unei reuniuni a Consiliului European. "Ucrainenii au nevoie de armament pentru a continua să-şi recucerească teritoriul (...), de exemplu de tancuri Leopard 2 pe care mai multe state membre le deţin", a declarat Roberta Metsola în acest interviu, acordat pe marginea sesiunii plenare a PE de la Strasbourg. Politiciana din grupul Partidului Popular European (PPE, dreapta) a fost prima preşedintă a unei instituţii europene care s-a deplasat în Ucraina după declanşarea războiului de către Rusia, în cadrul unei călătorii la Kiev pe 1 aprilie. Scholz se ascunde în spatele aliaților Ţările occidentale, în special UE, furnizează arme şi material militar Ucrainei, dar Kievul cere mai multe, solicitând în special Berlinului livrarea de tancuri Leopard 2. Aceste tancuri de luptă de concepţie germană sunt de referinţă în materie de blindaj şi de manevrabilitate. Cancelarul Olaf Scholz nu a dat însă curs acestei solicitări, afirmând că o astfel de decizie trebuie luată în acord cu aliaţii săi occidentali. Circa 2.000 de tancuri de acest tip sunt deţinute de Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Grecia, Ungaria, Polonia, Portugalia, Spania, Suedia şi, în afara UE, de Norvegia, Elveţia şi Turcia, potrivit unui responsabil al UE. Fonduri UE în schimbul tancurilor Potrivit Robertei Metsola, ţările europene dispuse să furnizeze aceste tancuri ar putea fi rambursate din fonduri comune, precum cele din Facilitatea europeană pentru pace, pentru ca efortul să fie împărţit de toţi şi să nu afecteze de manieră "disproporţionată" anumite ţări. Ţările UE au alocat deja 2,5 miliarde de euro acestui fond interguvernamental destinat furnizării de armament Ucrainei. "Cred că sunt discuţii pe care trebuie să le avem acum, în special pentru că vedem o escaladare din partea Rusiei, şi pe de altă parte pentru că vedem Ucraina respingându-i pe ruşi cu succes", a comentat ea. Procedura de aderare la UE, accelerată În contextul în care Ucraina a obţinut în iunie, la patru luni de la declanşarea războiului de către Rusia, a statutului de ţară candidată la aderare, preşedinta PE estimează că trebuie "să fie accelerată" procedura de aderare a acestei ţări. Acest proces este de obicei lung şi dificil şi ea nu a dorit să se pronunţe asupra unui calendar pentru integrare. Dar "avem o ţară care ne-a arătat voinţa sa debordantă de a ni se alătura, care atinge obiective pe care alte ţări reuşesc să le atingă în luni sau ani", a mai spus Metsola. Ea a precizat că "mari progrese" au fost realizate de Ucraina în alinierea legilor sale naţionale la cele ale Uniunii, un domeniu în care Parlamentul European oferă asistenţă. Moldova "nu ar trebui să fie uitată" Responsabila a adăugat că Republica Moldova, care a obţinut statutul de ţară candidată în acelaşi timp ca Ucraina, "nu ar trebui să fie uitată". În contextul în care procesul de aderare a ţărilor din Balcanii de Vest durează de ani lungi, Roberta Metsola a făcut apel la organizarea de "mai multe reuniuni şi discuţii" cu aceste ţări pentru a evita ca ele să se îndrepte în altă parte "şi să găsească parteneri mai puţin fiabili". Citește și: VIDEO Premieră în istoria filmelor documentare: un grup de ruși se predă ucrainenilor cu tot cu blindatul pe care-l conduceau Liderii acestor ţări se numără printre cei 44 de şefi de stat şi de guvern care se vor întâlni joi la prima reuniune, la Praga, a "Comunităţii politice europene", o idee a preşedintelui francez Emmanuel Macron. Roberta Metsola a subliniat că acest forum "nu înlocuieşte bineînţeles procesul de extindere a UE" şi că nu este vorba despre "a pune pe acelaşi plan ţări care au părăsit UE (Regatul Unit, n.r.) şi altele care se luptă să adere".

Rușii inundă UE: 66.000, săptămâna trecută (sursa: Facebook/Frontex, the European Border and Coast Guard Agency)
Internațional

Date oficiale: rușii iau UE cu asalt. În ultima săptămână, 66.000 de cetățeni ruși au intrat în Uniune

Rușii inundă UE: 66.000, săptămâna trecută. Cetăţenii ruşi care au intrat în ultima săptămână pe teritoriul Uniunii Europene (UE) au fost cu 30% mai numeroşi decât săptămâna precedentă, a anunţat marţi Agenţia Europeană pentru Poliţia de Frontieră şi Garda de Coastă (Frontex), cu sediul la Varşovia, informează AFP. Rușii inundă UE: 66.000, săptămâna trecută "Circa 66.000 de cetăţeni ruşi au intrat în UE în cursul săptămânii trecute (19-25 septembrie), o creştere de 30% în raport cu săptămâna precedentă", anunţă Frontex într-un comunicat. Majoritatea cetăţenilor ruşi au intrat în UE pe la punctele de trecere finlandeze şi estoniene. "În timpul ultimelor patru zile, 30.000 de cetăţeni ruşi au sosit în Finlanda", precizează Frontex, înscriind aceste date în contextul mobilizării decretate de Kremlin. Majoritatea cetăţenilor ruşi care au intrat pe teritoriul UE sunt titularii unui permis de şedere sau ai unei vize valabile în ţările membre ale UE sau în spaţiul Schengen, iar alţii au dublă cetăţenie. Apar și restricțiile Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia au început "de pe 19 septembrie să pună în aplicare restricţii de intrare pentru cetăţenii ruşi care călătoresc doar în scopuri turistice sau de agrement", aminteşte Frontex. Finlanda a anunţat vineri că va "restrânge semnificativ în următoarele zile" accesul ruşilor pe teritoriul său, deja devenit loc de tranzit vara aceasta spre restul Europei. Citește și: Oligarhii ruși, sancționați cu blândețe de România după invadarea Ucrainei: ANAF nu a identificat toate companiile relevante iar unora le-a blocat conturile doar temporar De la începutul invaziei ruse asupra Ucrainei, peste 1.303.000 de cetăţeni ruşi au intrat în UE pe la frontierele sale terestre. În acelaşi timp, peste 1.273.000 de cetăţeni ruşi s-au întors în Rusia pe la frontierele terestre ale acestei ţări cu UE, potrivit Frontex.

Serbia vrea UE, colaborează cu Rusia (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Schizofrenie strategică totală la Belgrad: Serbia vrea în UE, dar a semnat un document de colaborare pe politică externă cu Rusia

Serbia vrea UE, colaborează cu Rusia. Uniunea Europeană a denunţat, luni, o decizie luată de Serbia de a purta cu Rusia consultări privind politica externă, afirmând că acest lucru naşte semne de întrebare într-o perioadă când Bruxellesul le-a transmis ţărilor care doresc să adere la blocul comunitar să nu continue, în circumstanţele actuale, starea de normalitate cu Moscova, notează Reuters. Serbia vrea UE, colaborează cu Rusia Ministrul de Externe rus Serghei Lavrov şi omologul său sârb Nikola Selakovic au semnat vineri un document intitulat "plan de consultări". Selakovic a afirmat că planul respectiv are în vedere consultări privind activităţi bilaterale şi multilaterale, deşi nu conţine nimic privind politica de securitate. Partidele de opoziţie sârbe au criticat documentul. Serbia, care a fost bombardată de NATO în urmă cu două decenii şi doreşte să adere la Uniunea Europeană, încearcă de mult timp să asigure un echilibru între relaţiile strânse tradiţionale cu Rusia şi aspiraţiile sale de integrare politică şi economică cu Occidentul. CE: "Semne de întrebare serioase" Peter Stano, purtător de cuvânt al Comisiei Europene, a declarat presei că noul document privind consultările ruso-sârbe a fost semnat la câteva zile după ce Moscova a anunţat o mobilizare parţială pentru războiul din Ucraina. Acordul ruso-sârb este "un semn foarte clar despre intenţia celor două ţări de a-şi strânge relaţiile. Şi acest lucru ridică semne de întrebare serioase", a spus Stano. Serbia a făcut o prioritate strategică din aderarea sa la UE, ceea ce implică "alinierea cu politicile europene, inclusiv în chestiuni de politică externă", a subliniat purtătorul de cuvânt al CE. Serbia nu recunoaște referendumurile din Ucraina Într-un comunicat, ministrul de Interne sârb Aleksandar Vulin a descris memorandumul semnat de Serbia şi Rusia drept un "document tehnic" şi a spus că oficialităţile UE "nu vor să îi permită preşedintelui Serbiei, Aleksandar Vučić, să aibă politici independente". Citește și: Orbán Viktor amenință să ia bani de la „alți parteneri internaționali” (probabil Rusia și China) dacă UE blochează fondurile PNRR pentru Ungaria Deşi Serbia a condamnat, la Naţiunile Unite, invazia rusă în Ucraina, ea a refuzat să se alăture sancţiunilor împotriva Moscovei. Duminică, ministrul Nikola Selakovic a afirmat că Belgradul nu va recunoaşte rezultatele "referendumurilor" organizate în regiunile ucrainene ocupate de forţele ruse. "Ar fi împotriva intereselor noastre naţionale", a spus Selakovic, citat de postul de televiziune N1.

Orban cere ridicarea tuturor sancțiunilor impuse Rusiei Foto: Facebook
Internațional

Viktor Orban, neclintit alături de Putin: șeful guvernului de la Budapesta va cere ridicarea tuturor sancțiunilor impuse Rusiei până la finalul acestui an

Viktor Orban, neclintit alături de Putin: șeful guvernului de la Budapesta va cere ridicarea tuturor sancțiunilor impuse Rusiei până la finalul acestui an, scrie Magyar Nemzet, citat de Bloomberg. Afirmațiile au fost făcute la o întâlnire cu ușile închise între Orban și membrii ai Parlamentului. Magyar Nemzet este considerat a fi extrem de apropiat lui Viktor Orban și partidului său, Fidesz. Orban va cere ridicarea tuturor sancțiunilor impuse Rusiei Premierul Ungariei ar fi susținut că ridicarea sancțiunilor va calma inflația și reduce riscul recesiunii. Aceste teze au fost susținute, public, și de ministrul de Externe, Péter Szijjártó, când a anunțat că se opune unui nou pachet de sancțiuni. Bloomberg remarcă faptul că aceste comentarii a lui Viktor Orban vin într-un moment în care UE se pregătește să bloceheze fonduri de 7,5 miliarde de euro destintae Ungariei, iar Putin a declarat mobilizarea, în Rusia. Citește și: Putin a devenit paria planetei: SUA și NATO anunță că iau în serios amenințarea nucleară a liderului de la Kremlin, dar îl avertizează că reacțiile vor fi pe măsură „UE ar trebui să nu mai vorbească despre al optulea pachet de sancţiuni, ar trebui să nu mai semnaleze măsuri care nu ar face decât să adâncească criza furnizării de energie”, a transmis, marți, şeful diplomaţiei ungare, Peter Szijjarto, pe marginea Adunării Generale a ONU de la New York, conform unui comunicat al Ministerului de Externe al Ungariei. După o întâlnire informală a Consiliului de Afaceri Externe, Szijjarto a mai spus că sancţiunile introduse până acum „au afectat, fără îndoială, Europa mult mai mult decât Rusia”, deoarece ele au dus la o creştere a inflaţiei şi a costurilor la utilităţi pe continent, potrivit agenţiei ungare de presă MTI. Ministrul de externe al Ungariei a declarat că „marea majoritate” a lumii din afara Europei a înţeles că efectele sancţiunilor sunt mult mai dure decât efectele războiului, deoarece provocările cu care se confruntă lumea în prezent sunt un rezultat al sancţiunilor, şi nu al războiului.

Ungaria cere imperativ ca UE să nu mai sancționeze Rusia Foto: Peter Szijjártó decorat de Lavrov, în decembrie 2021
Eveniment

Ungaria cere imperativ ca UE să nu mai sancționeze Rusia. Șeful diplomației, Péter Szijjártó, reia tezele propagandei Kremlinului

Ungaria cere imperativ ca UE să nu mai sancționeze Rusia. „Uniunea Europeană ar trebui în sfârşit să înceteze să mai pomenească de cel de-al 8-lea pachet de sancţiuni, să termine cu propunerea măsurilor care vor adânci şi agrava şi mai mult criza energetică”, a spus ministrul de Externe Péter Szijjártó. El a reluat și tezele Kremlinului, apreciind că vestul suferă mai mult decât Rusia după ce regimul Putin a fost sancționat. Ungaria cere UE să nu mai sancționeze Rusia Potrivit comunicatului ministerului ungar de Externe, remis după reuniunea informală a Uniunii Europene în domeniul afacerilor externe și citat de hirado.hu, Péter Szijjártó a subliniat că măsurile punitive “au dovedit fără nicio îndoială că sunt mult mai dureroase” pentru Europa decât pentru Rusia, deoarece sancţiunile au dus la o inflaţie galopantă şi la creşterea vertiginoasă a costurilor cu utilităţile pe continent. Potrivit ministrului ungar, în cealaltă parte a lumii s-a conturat deja imaginea că efectele sancţiunilor sunt mai grave decât războiul în sine, deoarece toate provocările cu care se confruntă lumea sunt de fapt cauzate de sancţiuni, nu direct de război, mai scrie agenția Hirado, pe pagina în limba română. “Ne place, nu ne place în Europa, aceasta este mentalitatea care a fost deja formată în marea majoritate a lumii din afara Europei”, a explicat politicianul. Citește și: FOTO Maia Sandu, la New York, cu avionul președintelui Poloniei. Împreună cu ei: președintele Estoniei și secretarul general al NATO UE a blocat active în valoare de 14,5 miliarde de euro ale unor personalităţi ruse în cadrul sancţiunilor adoptate ca răspuns la războiul din Ucraina, dar mai multe ţări, printre care Ungaria, nu au contribuit la acest efort, a afirmat duminică comisarul european pentru justiţie, Didier Reynders. Ungaria a blocat „cu puţin peste 3.000 de euro” active ruseşti, a precizat el. Premierul naţionalist Viktor Orban a întreţinut în ultimii ani legături strânse cu preşedintele rus Vladmir Putin şi această colaborare a fost menţinută în ciuda invaziei ruse a Ucrainei.

Orban ar putea pierde fonduri de 7,5 miliarde de euro Foto: Facebook Aleksandar Vucic
Internațional

BREAKING Amicul lui Putin plătește costul populismului: guvernul Viktor Orban ar putea pierde fonduri UE în valoare de 7,5 miliarde de euro, spune un comisar european

Amicul de la Budapesta lui Putin plătește costul populismului: guvernul Viktor Orban ar putea pierde fonduri europene în valoare de 7,5 miliarde de euro, spune un comisar european. Spre deosebire de alte amenințări dinspre Bruxelles, aceasta este cât se poate de concretă: o decizie trebuie luată într-o lună. PNRR-ul Ungariei nu a fost aporobat nici acum, deși a fost depus în mai 2021. Orban ar putea pierde fonduri de 7,5 miliarde de euro „Din cauza corupției și a altor încălcări ale statului de drept în Ungaria, Comisia Europeană a propus reducerea plăților de la bugetul UE către această țară cu aproximativ 7,5 miliarde de euro. Acest lucru a fost anunțat de comisarul UE pentru buget, austriacul Johannes Hahn, duminică, la Bruxelles. Este pentru prima dată când Comisia UE propune acest pas din cauza deficiențelor statului de drept dintr-o țară din UE. Banii de la bugetul UE nu sunt suficient de protejați împotriva utilizării abuzive în Ungaria, a spus austriacul. Totodată, el a recunoscut angajamentele pe care guvernul ungar le-a luat recent pentru a elimina deficiențele existente”, scrie Frankfurter Allgemeine Zeitung. Consiliul European trebuie să ia decizia finală în cel mult o lună. The EU must withhold funds from Viktor Orban’s Hungary https://t.co/OVhs86HlbA— Fernando Oliver, Esq. (@Fernand46357857) September 16, 2022 Pentru a transforma propunerea în realitate, este nevoie de susținerea a 15 țări din UE, care împreună să aibă 65% din totalul populației. Citește și: Insula Șerpilor, unul din locurile unde Putin s-ar putea juca cu o bombă nucleară tactică – analiză The Times. Opțiunile lui Putin după înfrângerile din Ucraina, puține și proaste UE a introdus noua sancțiune financiară în urmă cu doi ani tocmai ca răspuns la ceea ce consideră că reprezintă subminarea democrației în Polonia și Ungaria, unde premierul Viktor Orban a supus instanțele, mass-media, ONG-urile și mediul academic, precum și restricționarea drepturilor migranților, homosexualilor și femeilor în timpul celor peste un deceniu la putere.

Erdogan, șantaj la NATO și UE (sursa: TASS)
Eveniment

Erdogan, șantaj apăsat la NATO și UE: Obiectivul Turciei este să se alăture Organizaţiei de Cooperare de la Shanghai, unde sunt China și Rusia

Erdogan, șantaj la NATO și UE. Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a recunoscut sâmbătă că ţara sa - membră a NATO - aspiră să se alăture Organizaţiei de Cooperare de la Shanghai (OCS), relatează EFE. "Un pas către un nivel mai avansat" "Desigur. Acesta este obiectivul", a spus Erdogan, răspunzând la o întrebare adresată de un jurnalist la Samarkand, în Uzbekistan,unde vineri s-a încheiat un summit al OCS, o entitate cunoscută ca "NATO a estului". "Noi am venit aici în calitate de invitaţi speciali la invitaţia ţării gazdă, Uzbekistan. Acum, următorul proces este un pas către un nivel mai avansat", a adăugat Erdogan, citat de agenţia de presă turcă Anadolu. Citește și: Ce știe Biden? Președintele SUA îl avertizează public pe Putin să nu folosească arme chimice sau nucleare în Ucraina: Vom acționa în funcție de amploarea operațiunii rusești El a precizat că această etapă către o mai mare cooperare va avea loc la următorul summit al organizaţiei, preconizat să se desfăşoare în India. "A fi sau a nu fi membru este diferit, cu acest pas relaţiile noastre cu aceste ţări vor evolua spre o poziţie foarte diferită", a adăugat el. Erdogan, șantaj la NATO și UE Turcia este membră a NATO şi candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană. Încă în 2013, Erdogan evocase posibilitatea integrării ţării sale în OCS, ca alternativă la aderarea la Uniunea Europeană, având în vedere stagnarea acestui proces. "De aceea (din cauza lipsei de progres în negocierile cu UE) i-am propus recent (preşedintelui rus, Vladimir) Putin recent: ?", a afirmat Erdogan. Iranul, cel mai nou membru Aşa-numitul "Mecanism al celor cinci de la Shanghai", fondat în acest oraş chinez în 1996, a fost organismul predecesor al OCS. La ora actuală, organizaţia reuneşte China, Rusia, India, Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan, Uzbekistan şi Iran, acesta din urmă pe cale să obţină statut deplin. La summit-ul din această săptămână de la Samarkand, în prezenţa lui Putin şi a preşedintelui chinez Xi Jinping, OCS a invitat alte ţări asiatice să construiască o ordine multipolară mai justă. "OCS este astăzi cea mai mare organizaţie regională din lume. Mai mult de jumătate din populaţia planetei trăieşte în ţările sale membre şi asigură un sfert din produsul intern brut al lumii", a spus Putin.

Lukașenko îi trolează pe europenii rămași fără gaze Foto: Kremlin.ru
Eveniment

VIDEO Lukașenko, dictator peste Belarus cu ajutorul lui Putin, îi trolează pe europenii rămași fără gaze rusești: s-a filmat tăind lemne de foc, ca să vină în ajutorul UE

Lukașenko, dictator peste Belarus cu ajutorul lui Putin, îi trolează pe europenii rămași fără gaze rusești: el s-a filmat tăind lemne de foc, ca să vină în ajutorul UE. Acum câteva zile, și Gazprom a difuzat un videoclip în care anunța că iarna vine peste Europa. Alături de Lukașenko se află omul de afaceri Serghei Teterin, un apropiat al dictatorului din Belarus, sancționat încă din 2021 de către Uniunea Europeană. Meanwhile in Belarus, Alexander Lukashenko has been chopping up logs for Europeans"You think about everyone, Alexander Grigoryevich," says his crony, businessman Sergei Teterin pic.twitter.com/lIUsxKxmfQ— Francis Scarr (@francis_scarr) September 14, 2022 Lukașenko îi trolează pe europenii rămași fără gaze „Nu o să-i lăsăm să înghețe în Europa, Semionovici. Ne vom ajuta frații. Poate ne vor ajuta și ei într-o zi”, începe Lukașenko dialogul din videoclip. El este în vestă, are mănuși și manevrează un topor mare. Potrivit unui comentator de pe Twitter, toporul este marca Fiskar, produs de Suedia. „Alexander Grigorivici, te gândești la Europa și la lumea întreagă”, vine replica partenerului său. „Ei bine, noi suntem în centrul Europei, până la urmă. Ne lăudăm cu asta”, răspunde Lukașenko, după care începe să taie butucii de lemn. „E lemn bun. Molidul este atât de firav. Ascultă-mă, Europa nu poate face nazuri acum. Molid, mesteacăn...important este să le fie cald”, spune, cu empatie, amicul lui Putin. Însă, pe Twitter, sceneta celor doi a fost primită cu ironie. „Într-o zi, capetele lor vor sta pe acei butuci”, spune un comentator. The ??state-owned energy corporation Gazprom has published a video that shows the ice age coming to Europe after Gazprom cuts off gas supply. The song Winter Will Be Long is chosen as a soundtrack for the video. These assholes really believe ??gas has no alternative.#Russia #gas pic.twitter.com/KPadLh2JVz— BREAKING NEWS: UKRAINE (@MrFukkew) September 5, 2022 La 5 septembrie, Gazprom a publicat un video în care arăta că Europa va îngheța fără gaze rusești: „Iarna va fi lungă”, se afirma în mesajul video. Fundalul sonor era asigurat de piesa Varvarei Vizbor, o cântăreață rusoaică, „Va fi o iarnă lungă”. Veniturile din energie ale Kremlinului se prăbușesc, iar surplusul bugetar se evaporează, arată o analiză Financial Times. Deteriorarea stării finanțelor publice vine pe fondul înfrângerilor catastrofale suferite în Ucraina. În plus, arată Financial Times, situația se va înrăutăți pe fondul opririi livrărilor de gaze prin Nord Stream 1, conductă care aprovizionează Germania, în principal. Citește și: Replica Maiei Sandu către liderii pro-ruși ai Găgăuziei: „În UE nu vreți, dar spital de la UE – vreți” În iulie, economia rusă se contractase cu 4,3%, comparativ cu luna iulie 2021.

"Drumul lui Kim Ir Sen", occidentalizat (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

"Drumul lui Kim Ir Sen" de la Ungheni, reabilitat cu banii Occidentului, dar blocat în Republica Moldova

"Drumul lui Kim Ir Sen", occidentalizat. Programul operaţional comun pe care România îl derulează cu Republica Moldova a fost supralicitat. "Drumul lui Kim Ir Sen", occidentalizat "Drumul lui Kim Ir Sen". a cunoscut ultima asfaltare când a fost aici răposatul dictator nord-corean. Acum, Consiliul Judeţean Iaşi vrea să-l reasfalteze cu banii Uniunii Europene. Citește și: Putin începe să se confrunte cu „protestul patriotic” al „uliilor”: este contestat, uneori virulent, chiar în Rusia, de naționaliști și susținători ai invadării Ucrainei În România, drumul se termină pe podul peste Prut de la Ungheni. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Maia Sandu: „În UE nu vreți, dar spital de la UE – vreți” Foto: Facebook
Politică

Replica Maiei Sandu către liderii pro-ruși ai Găgăuziei: „În UE nu vreți, dar spital de la UE – vreți”

Replica Maiei Sandu către liderii pro-ruși ai Găgăuziei: „În UE nu vreți, dar spital de la UE – vreți”. Acuzația ei vine pe fondul presiunilor crescute a liderilor din Găgăuzia ca guvernul de la Chișinău să planifice construirea unui spital regional în această regiune. Pe de altă parte, în ultimele săptămâni, în Găgăuziua s-au organizat mai multe manifestații în care se cerea sprijinul direct al Kremlinului pentru reducerea prețurilor la energie. Președintele Adunării Populare a Găgăuziei Dmitrii Konstantinov i-a adresat trimis Maiei Sandu o scrisoare în care o roagă să intervină pentru deschiderea unui spital regional în Găgăuzia. „În UE nu vreți, dar spital de la UE – vreți” Speakerul legislativului local menționează că donatorii europeni planifică să investească în deschiderea unor spitale regionale moderne, iar autoritățile de la Comrat și-ar dori o astfel de instituție publică și în municipiul lor, scrie Newsmaker.md. „Din păcate, Ministerul Sănătății planifică deschiderea unui spital regional în sudul R. Moldova doar în mun. Cahul. În UTA Găgăuzia, care dispune de 3 spitale regionale și care deservesc nu doar populația din autonomie, ci și din raionalele vecine din sudul țării (Basarabeasca, Cantemir, Cimișlia, Taraclia și chiar Cahul) nu se planifică, cu regret”, menționează Konstantinov în scrisoarea adresată Maiei Sandu. Citește și: Putin începe să se confrunte cu „protestul patriotic” al „uliilor”: este contestat, uneori virulent, chiar în Rusia, de naționaliști și susținători ai invadării Ucrainei Subiectul a fost abordat și în cadrul întrevederii din 2 septembrie a Maiei Sandu cu deputații Adunării Populare. Un parlamentar local a menționat și subiectul deschiderii unui spital la Comrat și a remarcat că „Găgăuzia nu a fost inclusă în acest plan”. „În UE nu vreți, dar spital de la UE – vreți. Trebuie de decis”, i-a dat replica Maia Sandu. În august, în Găgăuzia au avut loc acțiuni de protest prin care li se cere autorităților moldovenești să înceapă negocierile cu Federația Rusă în ceea ce privește livrările de gaze, transmite ziarul rus Nezavisimaia Gazeta, citat de Rador.

Primăriile cheltuie 20% din banii europeni (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Cum cheltuie primăriile banii europeni: doar un contract din cinci ajunge să fie finalizat

Primăriile cheltuie 20% din banii europeni. Cel mai popular program de finanţare europeană a adus la Iaşi investiţii aproape de pragul de un miliard de lei. Primăriile cheltuie 20% din banii europeni Programul Operaţional Regional (POR) a permis Primăriei să încheie 20 de contracte pentru diverse proiecte. Dar nu toate acestea s-au derulat conform aşteptărilor. Citește și: Explicații pentru dezastrul rusesc: moralul este la pământ. Echipamente din al doilea război mondial, hrana proastă, salariile întârzie, degerături – iarna, iar vara îi atacă țânțarii Iar o serie de probleme au cauzat întârzieri majore în implementare şi chiar rezilieri de contracte. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Ciolacu nu vrea să ceară românilor să stingă becul Foto: Facebook
Politică

Ciolacu nu vrea să ceară românilor să stingă becul pentru a face economii, cum recomandă UE. O influenceriță rusă din Germania propune același lucru ca PSD

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, nu vrea să ceară românilor să stingă becul pentru a face economii la energie, așa cum recomandă UE. Mai multe guverne din UE recomandă cetățenilor să facă economie la energie și impun această măsură în instituțiile de stat. Acum câteva zile, o influenceriță pro-Putin, Yulia Prokhorova, le-a cerut rușilor care locuiesc în UE să consume cât mai multă energie pentru a ajuta Rusia să câștige războiul. The 30-year-old Russian social media influencer Julia Prochorova has told the Russian diaspora living in Europe to waste as much energy as possible this winter to help Russia win the war.She has tens of thousands of followers and lives in Germany. pic.twitter.com/9wHCbqiTH4— Visegrád 24 (@visegrad24) September 5, 2022 Într-o filmare pe Tik Tok, Prokhorova arată cum trebuie consumată cât mai multă energie, exact într-un moment în care autoritățile din spațiul UE fac apele la economisirea ea, pe fondul reducerii masive a livrărilor de gaz din Rusia. Ea spune că lumina, cuptorul și orice alt aparat electric trebuie ținute aprinse cât mai mult timp. Ciolacu nu vrea să ceară românilor să stingă becul "România în acest moment produce energie cât consumă. Am văzut din prognoze, avem un 5%, deja este un consum mai mic în România faţă de anul trecut, asta înseamnă că nu va fi nevoie să importăm direct energie electrică pentru a acoperi consumul", a spus Ciolacu răspunzând întrebării dacă este de acord cu impunerea limitării consumului de electricitate, între anumite ore, în situaţia luării unei astfel de decizii la nivelul Uniunii Europene. El a mai spus că a trăit în comunism şi a văzut ce însemna ca lumea să fie forţată să facă ceva, perioadă la care nu doreşte să se revină. "Eu am trăit în comunism, am avut şi şansa şi neşansa, eu nu pot să cer acum românilor să începem iarăşi să închidem becurile. Că avem un plafon până la care decontează statul şi tu singur vrei să te încadrezi în acel plafon ca să faci o economie la bugetul familiei, mi se pare un lucru corect. Dar acel lucru îl faci tu, solidar, şi nu trebuie forţat. Eu am văzut ce a însemnat, am trăit, în perioade în care lumea a fost forţată. Eu în acea perioadă nu mă întorc", a afirmat liderul PSD. Marcel Ciolacu a participat vineri, la deschiderea şcolii politice a Tineretului Social Democrat, eveniment organizat în staţiunea Costineşti. Citește și: Surpriză: surse ucrainene susțin că un locotenent-colonel rus capturat în regiunea Harkov acum două zile este, de fapt, general. El încercase să scape, schimbând uniforma

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră