luni 15 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: ue

470 articole
Eveniment

Ce costuri acoperă România când trimite pacienți cu arsuri grave pentru tratament în străinătate. Ce se asigură prin intermediul Mecanismului de Protecție Civilă al UE

Pacienții arși în străinătate - costurile României. În cazul unor dezastre majore, Uniunea Europeană are o procedură specială de urgență pentru a ajuta: Mecanismul de Protecție Civilă (UCPM). Din 2001, de când a fost creat, acest Mecanism a fost activat de peste 650 de ori pentru situații de urgență, atât în interiorul Uniunii Europene, cât și în întreaga lume. UE, 75% din costurile cu transport și operaționale Principalul motiv al constituirii Mecanismului de protecție civilă al Uniunii Europene a fost de a consolida cooperarea dintre statele membre ale UE și, inițial, șase state participante (Islanda, Norvegia, Serbia, Macedonia de Nord, Muntenegru și Turcia) în domeniul protecției civile. Citește și: Polițiștii din Crevedia, care în trei ani nu au aflat de stația GPL ilegală, se răzbună: au amendat familia celor uciși de explozie. Pretext: și-au permis să filmeze locul dramei Când amploarea unei situații de urgență depășește capacitățile de răspuns ale unei țări, aceasta poate solicita asistență prin activarea Mecanismului. Prin UCPM, Uniunea Europenă joacă un rol cheie nu doar în coordonarea răspunsului la dezastre, însă contribuie și cu cel puțin 75% din costurile de transport și/sau operaționale ale implementărilor acțiunilor de intervenție și salvare. Cum funcționeazã? UCPM intră în responsabilitatea Direcției Generale pentru Protecție Civilă Europeană și Operațiuni de Ajutor Umanitar (ECHO) a Comisiei Europene. Nucleul mecanismului este Centrul de coordonare a răspunsului la urgențe (ERCC). Protecția civilă europeană pune într-un fond comun resursele celor 27 de țări UE și ale țărilor participante. În prezent, acestea sunt Turcia, Albania, Bosnia-Herțegovina, Serbia, Muntenegru, Macedonia de Nord, Norvegia, Islanda și Ucraina. Fiecare țară din lume, dar și Națiunile Unite și alte organizații pot cere sprijin Uniunii Europene în situații de urgență. Din punct de vedere operațional, Mecanismul a fost consolidat de mai multe instrumente complementare: RescEU și Copernicus. RescEU este rezerva de ajutor a UE și include, printre altele, avioane de stingere a incendiilor, generatoare, pompe de apă și combustibil, precum și echipamente medicale și medicamente. Copernicus este un serviciu de cartografiere prin satelit care face posibilă localizarea zonelor afectate de dezastre, natura și amploarea acestora. În urma unei cereri de activare a Mecanismului, Centrul de Coordonare a Răspunsului la Urgență (ERCC) mobilizează asistență sau expertiză, din țările membre, dar și a statelor participante. ERCC monitorizează evenimentele din întreaga lume 24/7 și asigură desfășurarea rapidă a sprijinului de urgență printr-o legătură directă cu autoritățile naționale de protecție civilă. Pentru perioada 2021-2027, bugetul total alocat pentru Mecanismul de protecție civilă al Uniunii se ridică la 3,4 miliarde de euro. Pacienții arși în străinătate - costurile României În ceea ce privește victimele incendiilor, de îndată ce se ia decizia de a activa UCPM, autoritățile sanitare din țara afectată trebuie să decidă să acopere costul îngrijirii pe termen lung a pacienților în țara/țările care furnizează tratament. Pentru țările UE și SEE se aplică regulamentul de coordonare a securității sociale, care necesită însă o autorizare prealabilă. Cu alte cuvinte, autoritatea competentă din țara afectată trebuie să se angajeze, înainte de acordarea îngrijirii, că va rambursa costurile, în conformitate cu tarifele țării care furnizează tratamentul. În timp ce statul membru beneficiar acoperă costul tratamentului și al îngrijirii pacienților, evacuările medicale și livrarea de materiale medicale sunt sprijinite și cofinanțate de UCPM. Din Chile până în Ungaria În 2010, în Chile, un cutremur urmat de un tsunami a provocat daune pe scară largă clădirilor și infrastructurii. Autoritățile au cerut activarea mecanismului și, imediat, mai multe state membre ale UE au oferit asistență. Austria a donat generatoare, Slovacia - corturi mari iar Suedia a furnizat poduri mecanice. Au fost trimise, de asemenea, echipe de salvatori și o echipă pentru coordonarea asistenței europene, pentru a sprijini autoritățile chiliene în evaluarea nevoilor. Tot în 2010, UCPM a fost activat și la solicitările autorităților maghiare, în urma inundațiile provocate de prăbușirea barajului Kolontár. Germania, Danemarca, Cehia, Țările de Jos, Austria și Croația au oferit imediat Ungariei 2,12 milioane de saci de nisip pentru a lupta împotriva inundațiilor, precum și asistență umanitară. România, prima solicitare în 2010 România a solicitat și ea activarea UCMP în 2010. Autoritățile au cerut ajutor pentru a face față inundațiilor severe din nord-estul țării. Au fost solicitate baraje gonflabile, pompe, generatoare de energie, echipamente de purificare a apei. Toate țările implicate au răspuns cu promptitudine: la doar câteva ore de la activarea procedurii, Franța, Estonia, Belgia și Austria au trimis primele oferte de ajutor. Lunga lungă a dezastrelor după care a intervenit Mecanismul În 2011, UCPM a fost activat în cazul cutremurui din Tōhoku, Japonia, și al unei explozii în Cipru. În ambele cazuri a fost oferită asistență umanitară și logistică. În 2012 și 2013, UCPM a fost activat pentru a furniza ajutor refugiaților sirieni din Iordania și pentru a lupta împotriva incendiilor forestiere din Grecia, Portugalia, Muntenegru, Bosnia și Herțegovina și Albania. În 2013, Taifunul Haiyan, unul dintre cei mai distrugători cicloni tropicali din ultimul deceniu, a lovit Filipine. Au fost raportate peste 6.200 de decese, patru milioane de persoane strămutate, 16 milioane de persoane afectate. Autoritățile filipineze au solicitat activarea UCPM. După activare, 26 de state participante au oferit asistență umanitară și echipe de experți în protecție civilă. Au fost oferite echipe medicale și spitalele de campanie. Mii de pacienți au fost tratați. Financiar, Filipine a primit 30 de milioane de euro, pentru finanțare umanitară și zece milioane de euro pentru redresare. În mai 2014, UCPM a răspuns solicitărilor de asistență din partea Bosniei și Herțegovinei și Serbiei, după inundațiile devastatoare din regiune. Douăzeci și două de țări participante au răspuns, oferind ajutor umanitar și logistic. În 2015, un cutremur devastator de 7,8 grade a lovit Nepal. Lista tuturor dezastrelor după care Mecanismul a fost folosit poate fi consultată aici. Cea mai mare operațiune: Ucraina Războiul din Ucraina a declanșat cea mai mare operațiune de urgență de la crearea Mecanismului. Toate statele membre ale UE și 3 state participante la UCPM s-au mobilizat. Tot prin activarea UCPM a avut loc și cea mai mare operațiune de evacuări medicale văzută vreodată. În doar câteva luni de la declanșarea războiului au fost efectuate peste 1000 de evacuări medicale. Prin activarea Mecanismul de protecție civilă al UE s-a canalizat asistența de urgență în natură către Ucraina din toată Europa de la începutul războiului. Au fost trimise peste 88.000 de tone de echipamente destinate salvării: alimente și medicamente. Recent, au fost trimise peste 1.000 de generatoare de energie, finanțate integral de UE. UE alocă, de asemenea, încă 55 de milioane de euro în finanțare umanitară Ucrainei, pe lângă cele 145 de milioane EUR deja furnizate la începutul acestui an. Pentru organizarea operațiunilor, au fost înființate hub-uri UCPM în Ucraina, Moldova, România, Slovacia și Polonia. La începutul lunii aprilie, Ucraina a aderat la Mecanismul de protecție civilă al UE ca stat participant.

Pacienții arși în străinătate - costurile României (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Uniunea Europeană cere majorarea TVA cu două procente Foto: Inquam/ Octav Ganea
Economie

Dezastru: Uniunea Europeană cere majorarea TVA cu două procente, potrivit unor surse din presă. Oficialii de la Bruxelles nu au fost convinși de tăierile propuse de Guvern

Uniunea Europeană cere majorarea TVA cu două procente și o singură cotă a acestei taxe, susțin surse citate de G4Media și Libertatea. Potrivit acestor surse, ficialii de la Bruxelles nu au fost convinși că tăierile propuse de Guvern vor avea impactul scontat asupra reducerii deficitului bugetar. Pe de altă parte, ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, a spus că România nu este capabilă să implementeze două reforme cruciale, a pensiilor și a salarizării unice: „Nu cred că se pune problema reformei salarizării unice, nu avem cum să o ducem din punctul de vedere al bugetării și al spațiului fiscal. Am explicat Comisiei că asta ne duce în incapacitate de plată, să nu avem posibilitatea să o aplicăm. Nu se pot aplica și legea salarizării unice, și legea pensiilor, și reducerea deficitului bugetar. Nu se pot face toate aceste lucruri. Spun asta cu toată responsabilitatea”. Uniunea Europeană cere majorarea TVA cu două procente „La nivelul Comisiei Europene nu mai există încredere. Nu mai au încredere, s-au promis multe și nu s-au realizat. Au insistat pe lipsa de măsuri din ultimul an. Aceasta este principala problemă a României, lipsa de încredere”, au declarat surse din Guvern pentru Libertatea. Această publicație susține că UE ar dori doar egalizarea TVA-ului, la 19%, majorarea impozitului pe dividende, de la 8 la 10% și un regim fiscal mai dur pentru microîntreprinderi, unde se estimează că se face evaziune fiscală. Impozitul a crescut deja o dată în acest an de la 5% la 8%. Însă sursele citate de Libertatea l-au blamat pe ministrul Boloș pentru eșecul discuțiilor de la Bruxelles. „Să punem în aplicare PNRR, cu toate componentele din reforma fiscală, înseamnă introducerea impozitării progresive și reducerea cotelor de TVA de la trei la una. Mâncarea la români ar însemna că se scumpește cu 10%, ceea ce nu cred că este astăzi posibil de discutat”, a declarat Marcel Boloș pentru Libertatea. Pe de altă parte, G4Media susține că se ia în calcul majorarea TVA de la 19 la 21%.

Ordonanța lui Ciolacu suspendă plățile europene (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Economie

DOCUMENT EXCLUSIV Ordonanța lui Ciolacu poate duce la suspendarea plății fondurilor europene - avertisment oficial primit de București chiar de la Bruxelles

Ordonanța lui Ciolacu suspendă plățile europene. Comisia Europeană avertizează că există riscul ca României să-i fie suspendată plata banilor europeni, dacă reforma administrativă promovată de premierul Marcel Ciolacu afectează instituțile acreditate la nivel european pentru gestionarea fondurilor europene. Ordonanța lui Ciolacu suspendă plățile europene Defapt.ro a obținut în exclusivitate un document transmis de Comisia Europenă în atenția ministrului Fondurilor Europene, pesedistul Adrian Câciu, în care i se spune negru pe alb că "modificările preconizate nu ar trebui să afecteze eficiența și eficacitatea funcționării sistemelor de management și control și stabilitatea structurilor care implementează fondurile". Citește și: Fără precedent: Ciolacu își asumă răspunderea pe un pachet fiscal ținut la secret. Mediul de afaceri cere o perioadă de minimum șase luni pentru a se adapta unui regim fiscal nou În caz contrar, se poate ajunge la suspendarea plăților de către Comisia Europeană. Cu toate acestea, premierul Marcel Ciolacu pare că ignoră avertismentul Comisiei Europene și a anunțat că își va asuma răspunderea în Parlament pe pachetul de reformă a aparatului administrativ și măsurile fiscale cu demisia pe masă. Va risca premierul Marcel Ciolacu să riște suspendarea fondurilor europene alocate României, doar de dragul de a-și pune oamenii în funcții publice începând cu 1 iulie 2024? Reforma administrativă, pretext pentru angajări politice Defapt.ro a dezvăluit că reforma administrativă promovată de premierul Marcel Ciolacu a fost inițiată sub pretextul de a face rost de bani la bugetul public. În realitate, șeful PSD vrea să se scape de angajații statului care nu au sprijin politic pentru a angaja alții, începând cu 1 iulie 2024. Adică în preajma alegerilor locale din 2024. Citește și: DOCUMENT EXCLUSIV Ordonanța lui Ciolacu, fumigenă electorală: se desființează posturi la stat, dar se pot înființa altele de la 1 iulie 2024, în preajma alegerilor locale Proiectul de OUG prevede, la articolul VI, alin. 8, că începând cu data de 1 iulie 2024 se pot înființa posturi noi doar cu aprobare specială. "Posturile nou înființate în cadrul structurilor organizatorice se pot înființa începând cu data de 1 iulie 2024 numai pentru cazuri temeinic justificate și cu memorandum aprobat în Guvernul României sau după caz la nivel local numai cu aprobarea autorităților publice locale prin hotărâre a consiliilor locale/județene", se menționează în proiectul de OUG. CE: Atenție la structurile care gestionează bani europeni Comisia Europeană a analizat proiectul de Ordonanță de Urgență "privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice, descentralizarea/regionalizarea serviciilor publice, disciplină economico-financiară, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative". Proiect care stă la baza reformei anunțate de premierul Marcel Ciolacu. Citește și: De ce crește Ciolacu taxele? Ca să finanțăm polițiști care protejează drogați și spitale unde mamele mor în chinuri? Nici un leu pentru acest stat corupt și putred! Comisia Europeană este de acord cu necesitatea unei reforme administrative, dar atrage atenția că aceasta ar putea ducea la incapacitatea statului român de a mai atrage fonduri europene. "Deși eforturile atât de necesare de reducere a deficitului fiscal sunt binevenite, am dori prin prezenta să ne exprimăm îngrijorarea legată de schimbările care pot avea impact asupra structurilor care gestionează implementarea fondurilor politicii europene de coeziune", spune Comisia Europeană în documentul transmis ministrului Adrian Câciu. Documentul de la Comisia Europeană, îngrijorător (sursa: Defapt.ro) "O obligație legală a oricărui stat membru" În acest sens, Comisia Europeană avertizează că "asigurarea resurselor suficiente pentru a închide perioada 2014-2020 și pentru a garanta punerea în aplicare a programelor 2021-2027 este o obligație legală a oricărui stat membru aflat în gestiune partajată. Citește și: Avocata PSD Constanța îl reprezintă pe tânărul șofer drogat care a ucis doi pietoni la 2 Mai. Luminița Popescu este și sora subprefectului PSD al Constanței, Marilena Dragnea Alocarea resurselor diferitelor funcții ale autorităților de management și ale celorlalte instituții relevante ar trebui să se bazeze pe o analiză a volumului de muncă, așa cum prevede legislația politicii de coeziune, și să nu fie limitată de lege. Provocările identificate legate de funcționarea eficientă a implementării programului în perioada 2021 -2027 au fost deja recunoscute și reflectate în descrierea sistemelor de management și control.". Fără dubiu: risc de suspendare a plăților Comisia Europeană îi atrage atenția ministrului Adrian Câciu că "orice modificare semnificativă ar declanșa necesitatea reevaluării dacă toate criteriile cheie sunt încă în vigoare, în conformitate cu reglementările aplicabile. Dacă se constată că există o deficiență gravă în funcționarea efectivă a programului, aceasta ar duce la suspendarea plăților.". Citește și: Ipoteza protecției asigurate de șefii Poliției șoferului drogat de la 2 Mai prinde contur: dispeceratul IPJ Constanța a dat asigurări agenților din teren că „totul e ok”, chiar dacă tânărul nu avea actele mașinii și nici RCA Totodată, se mai arată că "prevederile acestei ordonanțe de urgență a Guvernului nu ar trebui să conducă la întârzieri sau riscuri de subexecuție în implementarea programelor finanțate de UE. Modificările preconizate nu ar trebui să afecteze eficiența și eficacitatea funcționării sistemelor de management și control și stabilitatea structurilor care implementează fondurile. Ca urmare, vă invităm să asigurați o analiză generală a impactului Ordonanței de Urgență a Guvernului asupra gestionării sănătoase a fondurilor politicilor de coeziune a UE și să ne informați.". Cele mai importante vehicule pentru banii UE În România sunt mai multe instituții care gestionează fonduri europene. Principala instituție este Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene, urmată de Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale sau agențiile de dezvoltare regională. Deși a primit avertismentul Comisiei Europene, guvernul Ciolacu vrea să pună pe butuci mai multe instituții care gestionează fonduri europene, inclusiv APIA, instituție care are o absorbție de 98% a fondurilor europene. Citește și: Varianta telefonului salvator pentru tânărul șofer drogat, susținută și de fostul ministru de Externe Baconschi: „Altfel nu-mi explic. Doar îi găsiseră și în bolidul tunat o întreagă «farmacie»” De la aderarea României la Uniunea Europeană, APIA a derulat fonduri europene și naționale destinate susținerii agriculturii românești și fermierilor români de peste 35 de miliarde de euro, respectiv 19,90 miliarde euro din FEGA, 6,44 miliarde de euro din FEADR și 9,57 miliarde euro din bugetul național. Desființări de birouri fără studiu de impact "Reorganizarea administrativă preconizată va afecta din punct de vedere administrativ derularea calendarului de activități privind acordarea sprijinului financiar fermierilor, în considerarea faptului că în anul de cerere 2023 s-au depus 759.976 cereri unice de plată, pentru o suprafață de peste 9,98 milioane de ha, care trebuie gestionate pentru a demara plata avansului începând cu data de 16.10.2023 și plata regulară, începând cu data de 01.12.2023", se menționează într-un document transmis premierului Marcel Ciolacu. Elena Constantinescu, președintele Federației Naționale a Sindicatelor APIA, a declarat publicației agrointel.ro că "Acreditarea a fost luată pe o singură instituție, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, cu cele 42 de centre județene și 250 de centre locale, conduse de câte un șef birou. Prin desființarea funcției de șef birou, se desființează și centrele locale. Noi gestionăm cererile fermierilor până la 50 de hectare. Un șef birou, prin decizia directorului APIA de la județ, autorizează plăți de până la 500.000 de euro.".

Austria recunoaște imigranți prin Serbia, Ungaria (sursa: Facebook/Karl Nehammer)
Internațional

Austria recunoaște că cei mai mulți imigranți cu care se confruntă vin pe ruta Serbia - Ungaria, nu prin România. UE se pregătește pentru o reformă restrictivă a dreptului de azil

Austria recunoaște: imigranți prin Serbia, Ungaria. Sfârșitul pandemiei de COVID și războiul din Ucraina au provocat noi valuri de migrație în țările Uniunii Europene. Drept urmare, în luna iunie a.c., Uniunea Europeană a ajuns la un prim acord pentru demararea reformei acordării azilului pentru imigranți, tendința fiind una mai restrictivă. Problema migrației, care a dus deja la căderea guvernelor în unele state membre, a provoacat decizii politice îndoielnice și noi alianțe controversate, începe să transforme politica europeană. Pe de o parte, extrema dreaptă are din ce în ce mai mult succes electoral, pe de alta, partidele de stânga încep să-și schimbe ideologia. Suedia nu mai e "superputere umanitară" În septembrie, 2022, problema migrației a influențat alegerile parlamentare din Suedia, provocând o schimbare radicală. Dreapta și conservatorii au reușit să câștige în fața guvernul social-democrat, cu o campanie agresivă îndreptată contra migrației. Prim-ministrul, Magdalena Andersson, a demisionat, recunoscând victoria coaliției conduse de Jimmi Akkeson. Citește și: Ciolacu s-a separat de soția sa, femeia cu care a făcut celebru un chioșc din Piața Centrală din Buzău: i-a cedat părțile sociale în martie a.c. Suedia, care a avut multă vreme cea mai liberală politică de imigrație din Europa, fiind denumită la nivel internațional o "superputere umanitară", a fost foarte deschisă în anii '60 migranților și refugiaților, cărora le-a acordat drept nelimitat de ședere. Sute de mii au venit atunci din Balcani, Africa de Vest și Orientul Mijlociu. Chiar dacă, în timpul crizei refugiaților din 2015, Suedia și-a mai înăsprit politica de azil, nu a fost îndeajuns, după cum au susținut conservatorii și în special democrații de dreapta suedezi. De la început, Jimmie Akesson, liderul dreptei, și-a construit succesul partidului pornind de la premisa că "imigranții subminează statul și bunăstarea Suediei". În plus, presa de dreapta publică frecvent articole despre criminalitatea crescută în cartierele unde predomină emigranții, subliniind incapacitatea acestora de a se integra în societate. Partidul democrat, deși tratat pe vremuri ca un soi de paria, a câștigat simpatia electoratului cu sloganul "Vom face Suedia din nou o țară sigură" și cu promisiunea introducerii unor pedepse mai lungi cu închisoarea și restricționarea imigrației. Austria recunoaște: imigranți prin Serbia, Ungaria După doar câteva luni, în decembrie 2022, guvernul austriac a blocat aderarea României la Schengen, argumentând că prea mulți solicitanți de azil vin în Austria, din România. Cu toate acestea, după cum s-a arătat ulterior, ruta preferată a migranților era direct din Serbia către Ungaria. Motivul pentru care migranții preferă această rută este, în mod paradoxal, tocmai tratamentul dur al Ungariei față de migranți. Potrivit instanțelor europene, Ungaria nu garantează drepturile omului pentru refugiați, încălcând legile UE. Drept urmare, migranții nu trebuie să se teamă de deportare în Ungaria odată ce au ajuns în alte țări UE. Potrivit Regulamentului Dublin, prima țară UE în care au pătruns migranții este responsabilă pentru desfășurarea procedurilor de azil. Aceasta înseamnă că țări precum Austria și Germania pot deporta refugiați în România, dacă aceasta este prima țară din UE în care au intrat. Însă în 2022, Austria a deportat doar 94 de persoane în România, în timp ce, la nivel național, a înregistrat aproximativ 112.272 cereri de azil. În luna iunie a.c., cancelarul austriac, Karl Nehammer, a avut o întrevedere cu prim-ministrul Viktor Orbán și cu președintele sârb, Aleksandar Vučić, în dorința de a extinde cooperarea cu Ungaria și Serbia. "Trebuie să ne dăm seama că sistemul de azil al UE este stricat, nu funcționează", a declarat Nehammer, care speră să aducă alegătorii înapoi din tabăra de dreapta cu o politică de migrație apropiată de Orbán. Orbán și Vučić, băieții răi Împreună cu Ungaria și Serbia, Austria a înăsprit în mod semnificativ "frâna azilului", după cum a declarat Nehammer. În prezent, Nehammer vrea să extindă cooperarea polițienească și să intensifice acțiunile împotriva crimei organizate din spatele traficanților de persoane, investind resurse financiare, dar și umane (detașând forțe ale poliției austriece) în cele două țări. Cooperarea lui Nehammer cu Orbán și Vučić este controversată. În primul rând, din cauză că ultimii din cei doi politicieni sunt acuzați de atacuri la democrație, drepturile omului și statul de drept. Apoi, pentru că numărul ridicat de migranți ilegali din Austria arată că aceștia nu sunt deosebit de eficienți în lupta împotriva migrației ilegale. Citește și: „Ucraina câștigă războiul cu Rusia, dar nu va fi gata înainte de Crăciun” – The Times. „Ucraina face progrese tactice semnificative” – New York Times Organizațiile pentru drepturile omului Amnesty International și Coordonarea pentru Azil Austria au subliniat că Serbia a înregistrat 800 de cereri de azil în prima jumătate a anului, iar Ungaria, doar 22. În aceeași perioadă, în Austria, în jur de 24.000 de persoane solicitau azil, majoritatea venind prin Serbia și Ungaria. În ultimii zece ani, potrivit observatorilor, în Ungaria au fost acordate mai puține drepturi pentru azil, decât în Austria în ultimele două luni. Social-democrație daneză fără imigrație În Danemarca, unde vor avea loc alegeri în noiembrie, problema migrației nu va fi un impediment pentru actuala putere. Prim-ministrul Mette Frederiksen și-a schimbat deja viziunea social-democrată, de la un discurs principial despre integrare și migrație, la o politică a "Migrației Zero". Încă din 2019, o serie de măsuri controversate au fost introduse, pentru a descuraja potențialii migranți să aleagă Danemarca. Printre acestea, un proiect de relocare a solicitanților de azil în Rwanda în timp ce cererile lor erau încă procesate. De asemenea, țara a revocat permisele de ședere pentru sirienii care provin din regiunile pe care le consideră "sigure". În ciuda criticilor din partea ONU și UE, Frederiksen a rămas fermă, câștigând favoarea alegătorilor săi. Pentru a justifica această reorientare controversată, social-democrații, conduși de premierul Mette Frederiksen, susțin că "Politica prea generoasă de primire a migranților trădează clasa muncitoare". Deși oponenții săi denunță discriminarea etnică, măsurile guvernului danez, care erau considerate dure în urmă cu doar câțiva ani, azi au ajuns în mainstream-ul politic și sunt susținute de o mare parte a populației. Intoleranță față de azilanți în Olanda În luna iulie a.c., guvernul olandez s-a prăbușit din cauză că nu a reușit să ajungă la un acord privind restricționarea imigrației. Deși Olanda are una dintre cele mai dure politici în ceea ce privește imigrația, liderul partidului conservator VVD, prim-ministrul Mark Rutte, a mers prea departe. Cererile de azil din Olanda au crescut cu o treime anul trecut, la peste 46.000, iar guvernul a estimat că acestea ar putea crește la peste 70.000 în acest an, ceea ce ar duce din nou la o presiune enormă asupra facilităților de azil ale țării. Deja, anul trecut, grupul umanitar "Medecins sans Frontieres" a trimis pentru prima dată o echipă în Olanda, pentru a asista nevoile medicale ale migranților la centrul de procesare a cererilor de azil. Acolo, sute de refugiați erau forțați să doarmă în clădiri fără acces la apă potabilă și neavând asistență medicală. Anul trecut Rutte a declarat că se simte "rușinat" de aceste probleme. Anul acesta, sub presiunea partidelor de dreapta, Rutte a cerut sprijin pentru o propunere de a limita intrarea în țară a copiilor refugiaților de război care se află deja în Olanda. Dacă propunerea era susținută, ar fi însemnat ca familiile să aștepte cel puțin doi ani înainte de a putea fi unite. În urma scandalului, Mark Rutte și-a înaintat demisia de onoare.

România, campioană în UE la numărul de zile libere Foto: Facebook Marcel Boloș
Eveniment

România, campioană în UE la numărul de zile libere. Plus zilele „punte” pentru bugetari, care declară însă că le „recuperează”

România este campioană în UE la numărul de zile libere,acordate cu ocazia diferitelor sărbători. În acest moment, oficial sunt legiferate 15 zile libere. În Uniunea Europeană, doar Lituania și Slovenia mai au 15 zile libere. Alte șase state, printre care Malta, Austria sau Slovenia au 14 zile libere. Ungaria are doar 12 zile libere, Franța - 11, iar în Germania sunt între 10 și 13, depinde de landul federal. Citește și: Tânăr ofițer DGA acuză conducerea Poliției că a făcut presiuni asupra sa după o ceartă cu un judecător controversat de la ÎCCJ, cel care i-a achitat pe securiștii din dosarul Gheorghe Ursu Pe ultimele locuri, cu doar zece zile libere, se află Irlanda, Estonia și Belgia. În anul 2023 sunt 12 sărbători legale în timpul săptămânii, celelalte trei - în weekend, cum ar fi Paștele, Rusaliile sau Anul Nou. Însă, în 2023, au fost și trei zile libere „punte”, de care se bucură, de fapt, sectorul bugetar. Nu există nici un studiu de impact al acestor zile libere sau al zilelor „punte”, care le însoțesc. În SUA, sunt 11 sărbători federale recunoscute de guvernul Statelor Unite (5 U.S.C. 6103). În aceste zile, toți angajații guvernamentali neesențiali sunt liberi de la serviciu, iar majoritatea birourilor guvernamentale (inclusiv oficiile poștale) sunt închise. În Marea Britanie sunt opt zile libere. România, campioană în UE la numărul de zile libere Zile libere în 2023: - 1 - 2 ianuarie: Anul Nou (duminică, luni) - 23 - 24 ianuarie: Ziua Unirii Principatelor Române (luni, marţi) - 14 aprilie: Vinerea Mare (vineri) - 16 - 17 aprilie: Paște ortodox (duminică, luni) - 1 mai: Ziua Muncii (luni) - 1 iunie, 2 iunie: Ziua Copilului (joi, vineri) - 4 iunie: Rusalii (duminică) - 5 iunie: A doua zi de Rusalii (luni) - 14 - 15 august: Adormirea Maicii Domnului (luni, marţi) - 30 noiembrie: Sfântul Andrei (joi) - 1 decembrie: Ziua Națională a României (vineri) - 25 - 26 decembrie - Crăciunul (luni, marţi) În total, anul 2023 va avea 17 zile libere. Țările cu cele mai multe zile libere sunt Nepal - 35, Birmania - 32 și Iran, cu 26 de sărbători legale când nu se muncește.

România înregistrează unele din cele mai mari creșteri de prețuri din UE Foto: Inquam/ Octav Ganea
Economie

Ciolacu se laudă cu inflația sub 10%: de fapt, România înregistrează unele din cele mai mari creșteri de prețuri din UE. Inflație-record în Ungaria, altă țară care a plafonat prețurile

Premierul Marcel Ciolacu se laudă cu inflația anuală sub 10%, dar, de fapt, România înregistrează unele din cele mai mari creșteri de prețuri din UE. O inflație-record are Ungaria, altă țară, sub conducerea premierului Viktor Orban, a plafonat prețurile. Citește și: Salarii uriașe în ministerul de Finanțe, unde angajații protestează „spontan” pentru că pierd 700 de lei. Liderul sindical Marica, salarii peste președintele României „INS confirmă oficial că inflația a coborât la o singură cifră, 9,4%! După ce pandemia, liberalizarea ticăloasă a prețurilor la energie și gaze, criza energetică și războiul au împins inflația până la 16,8% în noiembrie anul trecut, iată că măsurile noastre de luptă contra inflației au avut succes”, s-a lăudat Marcel Ciolacu. Ucraina, țară aflată în război, are o inflație de 11,3%, în scădere cu 1,5% față de iulie. România înregistrează unele din cele mai mari creșteri de prețuri din UE În Uniunea Europeană, trei țări au inflație mai mare ca România, unde INS a anunțat azi o inflație de 9,4%: Ungaria - 17,6% (față de 20,1% în iunie), Slovacia - 10,88% (ultima informație este din iunie) și Polonia - 10,8% (față de 11,5% în iunie). Bulgaria are o inflație de doar 8,7%, iar în țările baltice este între 7,4% și 6,4%, potrivit datelor de pe Trading Economics. Cea mai mică inflație in spațiul UE este în Cipru - 1,47%. În România, potrivit INS, rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (august 2022 – iulie 2023) faţă de precedentele 12 luni (august 2021 – iulie 2022) este 13,7%. La telemea, prețurile au crescut, într-un an, cu aproape 25%, la ouă, cu 27%, iar la zahăr cu circa 50%. Azi, Profit anunța: „Cea mai semnificativă scumpire a carburanților din ultimele luni. Prima majorare a prețului benzinei din august”.

Aurescu, decorat de Maia Sandu Foto: Radio Chișinău
Politică

Bogdan Aurescu, decorat de Maia Sandu cu ”Ordinul de Onoare” 

Fosrul ministru de Externe, Bogdan Aurescu, a fost decorat de Maia Sandu cu ”Ordinul de Onoare”. Aurescu este acum consilier prezidențial. Aurescu, decorat de Maia Sandu Potrivit decretului, distincția i-a fost oferită fostului șef al diplomației de la București, în prezent consilier al președintelui Iohannis pentru politică externă, ”în semn de înaltă apreciere a contribuției aduse la consolidarea relațiilor dintre Republica Moldova și România. La fel și la fortificarea parteneriatului strategic dintre cele două state”. „Foarte onorat să primesc azi din partea doamnei Președinte Maia Sandu înalta distincție a Republicii Moldova "Ordinul de Onoare" - o recunoaștere a eforturilor diplomației României de sprijin total al Republicii Moldova pentru aderarea la Uniunea Europeană și consolidarea rezilienței și securității sale”, a scris Aurescu pe Twitter. Foarte onorat să primesc azi din partea dnei Președinte @sandumaiamd înalta distincție a RM?? "Ordinul de Onoare" - o recunoaștere a eforturilor diplomației RO?? de sprijin total al RM pt aderarea la UE?? și consolidarea rezilienței și securității sale. pic.twitter.com/SW20my8qiX— Bogdan Aurescu (@BogdanAurescu) July 24, 2023 „După ce Republica Moldova a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană, Bogdan Aurescu a plasat continuu și în mod prioritar R.Moldova pe agenda statelor membre la Bruxelles. Astfel, a avut un aport însemnat la avansarea parcursului european al R.Moldova și la promovarea intereselor comune în cadrul instituțiilor Uniunii Europene”, scrie Radio Cișinău. Citește și: Andreea Raicu, abandonată pe aeroport de Wizz Air: „Nu am avut unde să dormim, nu ni s-au găsit zboruri imediate, ci după 2-3 zile. Era ora 4 dimineața, tot în aeroport”

Românii, ultimii din UE în ceea ce privește educația financiară Foto: Guvernul României
Economie

Românii, ultimii din UE în ceea ce privește educația financiară - Eurobarometru. Aproape o treime din cei chestionați, incapabili să răspundă corect la mai mult de una din cinci întrebări

Românii sunt ultimii din UE în ceea ce privește educația financiară, arată un studiu de tip Eurobarometru publicat la 18 iulie 2023. Aproape o treime dintre cetățenii români chestionați au fost incapabili să răspundă corect la mai mult de una din cinci întrebări. Românii, ultimii din UE în ceea ce privește educația financiară Din cele 5 întrebări folosite pentru a stabili nivelul educaţiei financiare din ţările membre UE, în cazul României, doar 13% au răspuns corect la patru sau cinci întrebări, 57% au răspuns corect la 2 sau 3 întrebări, iar 30% au răspuns corect la o întrebare sau la niciuna. Un pic mai bine decât România stau Portugalia și Cipru, penultimul și, respectiv, antepenultimul loc în clasament. Citește și: Pandele se plânge în direct la RTV că Sebastian Ghiță îl jupoaie pentru aparițiile la acest post TV. El spune că a fost „o glumă” după lamentările lui Ciutacu „Doar în patru state membre, mai mult de un sfert dintre cetățeni au un scor ridicat în ceea ce privește cultura financiară (Olanda, Suedia, Danemarca și Slovenia). Rezultatele indică, de asemenea, necesitatea ca educația financiară să vizeze în special femeile, persoanele tinere, persoanele cu venituri mai mici și cu un nivel mai scăzut de educație generală, care tind să fie, în medie, mai puțin alfabetizate financiar decât alte grupuri. Doar aproximativ un sfert dintre respondenți au răspuns corect la cel puțin patru din cinci întrebări privind cunoștințele financiare. Aproximativ jumătate dintre ei au răspuns corect la doar două sau trei întrebări, iar un alt sfert a găsit întrebările deosebit de dificile (fie nu au putut răspunde corect la nicio întrebare, fie au reușit să răspundă doar la una din cinci). Printre cele mai bune performanțe se numără Țările de Jos, Danemarca, Finlanda și Estonia, unde aproximativ patru din zece respondenți prezintă un nivel ridicat de cunoștințe financiare (43%, 40%, 40%, 40% și, respectiv, 39%)”, explică Eurobarometrul. Economiile românilor, pentru situații de criză, printre cele mai restrânse Majoritatea respondenților (65%) înțeleg impactul inflației și consecințele potențiale ale acesteia asupra puterii de cumpărare. Doar 45% dintre respondenți înțeleg cum funcționează dobânda compusă, în ciuda importanței acestui concept pentru gestionarea finanțelor personale și pentru atingerea obiectivelor de economisire pe termen lung. În ceea ce privește înțelegerea riscurilor legate de investiții, 66% dintre respondenți asociază în mod corect randamentele mai mari cu riscuri mai mari, în timp ce 56% identifică în mod corect faptul că investiția într-o gamă diversă de companii este probabil să fie mai puțin riscantă decât investiția într-o singură companie. În cele din urmă, doar 20% dintre respondenți demonstrează o înțelegere a modului în care ratele dobânzilor afectează prețurile obligațiunilor, arată studiul. Întrebați cât timp ar putea continua să își acopere cheltuielile de trai, fără a se împrumuta sau a se muta, în cazul în care și-ar pierde principala sursă de venit, o treime dintre respondenți (33%) au răspuns că ar fi vorba de șase luni sau mai mult, urmați de 18% care au declarat că ar fi vorba de cel puțin trei luni (dar nu de șase luni). Circa 16% dintre respondenți declară că nu au economii de urgență. Majoritatea respondenților din întreaga UE se simt "nu prea încrezători" (32%) sau "deloc încrezători" (22%) că vor avea suficienți bani pentru a trăi confortabil în anii de pensionare.

Iohannis nu știe de greva magistraților (sursa: presidency.ro)
Eveniment

Cu ce se mai ocupă Iohannis în mijlocul grevei magistraților: le-a amintit ambasadorilor statelor UE la București că România vrea în Schengen

Iohannis nu știe de greva magistraților. Preşedintele Klaus Iohannis a avut, miercuri, o întrevedere cu ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene acreditaţi la Bucureşti, context în care abordat şi subiectul Schengen, exprimând speranţa că în cursul acestui an va fi adoptată o decizie pozitivă pentru aderarea României la spaţiul de liberă circulaţie. Iohannis nu știe de greva magistraților "Preşedintele Klaus Iohannis a abordat şi subiectul aderării României la spaţiul Schengen, care continuă să fie un obiectiv prioritar pentru ţara noastră, reafirmând că România este un partener principial şi de încredere al Uniunii Europene, care acţionează constant şi dedicat pentru protejarea şi consolidarea frontierelor externe ale UE, inclusiv pentru gestionarea eficientă a migraţiei ilegale. Mulţumind partenerilor europeni pentru sprijinul larg pentru aderarea ţării noastre la Schengen, preşedintele României a exprimat speranţa că în cursul acestui an va putea fi adoptată o decizie pozitivă în acest sens, cu sprijinul viitoarei Preşedinţii spaniole a Consiliului", informează Administraţia Prezidenţială. În cadrul întâlnirii au fost abordate teme de actualitate de pe agenda europeană, inclusiv în perspectiva Consiliului European din 29 - 30 iunie. Mulțumiri de protocol Şeful statului a adresat mulţumiri Preşedinţiei suedeze a Consiliului UE pentru eforturile întreprinse în avansarea agendei europene într-un context dificil, marcat de continuarea războiului Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei şi de consecinţele complexe ale acestuia la nivel regional şi global. El a subliniat că România va acţiona în continuare pentru o Uniune Europeană puternică şi rezilientă şi pentru protejarea valorilor şi a intereselor europene comune. Iohannis a evidenţiat şi necesitatea menţinerii capacităţii UE de a oferi răspunsuri pragmatice şi unitare provocărilor actuale, arătând că unitatea europeană reprezintă un semnal extrem de puternic atât pentru parteneri, cât şi pentru cei interesaţi să dezbine Uniunea, a precizat Administraţia Prezidenţială. În acest context, preşedintele s-a referit la recentul Summit al Comunităţii Politice Europene organizat cu succes de Republica Moldova la 1 iunie, evocând mesajul unitar de sprijin pentru Chişinău, precum şi pentru Ucraina transmis cu acest prilej, dar şi reconfirmarea relevanţei strategice a Vecinătăţii Estice şi a regiunii Mării Negre. Sancțiuni anti-Rusia, Moldova, Ucraina În perspectiva discuţiilor care vor avea loc în cadrul reuniunii Consiliului European referitoare la Ucraina, şeful statului a evidenţiat necesitatea menţinerii unui sprijin puternic din partea UE pentru această ţară, cât timp va fi necesar. Preşedintele Iohannis a reamintit că ţara noastră a condamnat ferm atacul forţelor ruse asupra barajului Nova Kahovka. Şeful statului a mai subliniat importanţa celui de-al 11-lea pachet de sancţiuni împotriva Federaţiei Ruse, salutând acordul asupra acestuia intervenit, miercuri, la Bruxelles, la nivelul ambasadorilor statelor membre. Citește și: Mineriada magistraților: Ce facem cu nesimțiții din Justiție, viitori pensionari speciali, care-și bat joc de o țară întreagă? Klaus Iohannis s-a referit şi la importanţa continuării procesului de extindere a Uniunii Europene, pledând, în acest sens, pentru deschiderea anul acesta a negocierilor de aderare cu Republica Moldova şi Ucraina. "Având în vedere crizele multiple din ultimii ani şi efectele acestora, preşedintele României a susţinut revitalizarea discuţiilor la nivel european pe tema protecţiei civile, arătând că va ridica acest subiect la Consiliul European de la finele acestei luni, întrucât este necesar un răspuns european unitar şi coordonat în cazul dezastrelor la scară largă, bazat pe un angajament pe termen lung, o mai bună utilizare a resurselor financiare şi o abordare extinsă la nivelul întregii societăţi", arată Administraţia Prezidenţială.

Aurescu explică de ce România vrea să se renunțe la dreptul de veto Foto: Facebook
Politică

Aurescu explică de ce România vrea majoritate calificată la luarea deciziilor în UE: „Avem nevoie să creștem capacitatea de a livra rezultate în perioade de criză” - aluzie la blocajele Ungariei

Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, explică, într-un editorial din Politico, în care este co-semnatar alături de alți șase miniștri de Externe din UE, de ce România vrea majoritate calificată la luarea deciziilor în UE: „După cum au demonstrat evoluțiile recente, avem nevoie, de asemenea, acum mai mult ca oricând, să ne creștem capacitatea de a livra rezultate în perioade de criză”. „Renunțarea la dreptul de veto în Consiliul Uniunii Europene reprezintă un act de înaltă trădare!”, a susținut, recent, senatoarea Diana Șoșoacă. „Trădătorul de Aurescu vrea să anuleze un avantaj major al țării noastre, care o făcea egala celorlalte state din Uniunea Europeană, și anume acela de a spune „Nu” în probleme de apărare și politică externă pentru Uniunea Europeană și pentru statul român”, a comentat și președintele AUR, George Simion. Aurescu explică de ce România vrea majoritate calificată Afirmația din editorial este o aluzie la faptul că Ungaria, condusă de premierul Viktor Orban, a blocat mai multe intenții ale Uniunii Europene de a impune noi sancțiuni Rusiei și liderilor ei. Editorialul din Politico este semnat de Annalena Baerbock - ministrul federal al afacerilor externe al Germaniei, Hadja Lahbib - ministrul afacerilor externe al Belgiei, Jean Asselborn - ministrul afacerilor externe al Marelui Ducat de Luxemburg, Wopke Hoekstra - vice-premierul și ministrul afacerilor externe al Țărilor de Jos, Bogdan Aurescu - ministrul afacerilor externe al României, Tanja Fajon - ministrul afacerilor externe și europene al Sloveniei și José Manuel Albares Bueno - ministrul afacerilor externe al Spaniei. „Propunem ca votul cu majoritate calificată să fie testat în practică. Unele domenii de politică externă a UE permit deja adoptarea deciziei prin majoritate calificată, în baza articolului 31 (2) TUE. Dacă, de exemplu, Consiliul UE a decis prin unanimitate crearea unei misiuni civile a UE, termenii operaționali ai misiunii respective ar putea fi ulterior deciși prin vot cu majoritate calificată. În mod similar, am putea utiliza votul cu majoritate calificată atunci când trebuie adoptate decizii pe baza pozițiilor comune ale UE în forurile internaționale în domeniul drepturilor omului”, se arată în editorial. Citește și: Investigație The Times: Cercetătorii chinezi din Wuhan au manipulat viruși mortali, proveniți de la lilieci, pentru a-i transforma în arme. China dorea să schimbe echilibrul puterii mondiale „Statele UE pot invoca frâna de urgență” „Bineînțeles, pentru a proteja interese vitale ale politicii naționale, statele membre pot invoca așa-numita frână de urgență prevăzută în articolul 31(2) TUE. Dincolo de aceasta, vom lucra la un mecanism de tip “plasă de siguranță”, suplimentar față de frâna de urgență existentă în Tratate, care va urmări garantarea faptului că interesele naționale vitale vor continua să fie respectate în acele domenii ale PESC unde votul cu majoritate calificată este extins prin clauza pasarelă. Asupra acestui aspect, precum și a celorlalte, vom face apel și la opinia experților independenți pentru a analiza diferite opțiuni”, mai propun șefii diplomațiilor din aceste șapte state europene.

Primii oligarhi moldoveni sancționați de Uniunea Europeană. Vladimir Plahotniuc, printre ei Foto: Facebook Vladimir Plahotniuc
Eveniment

Primii oligarhi moldoveni sancționați de Uniunea Europeană: Șor, Tauber și Plahotniuc. O inițiativă a României, cel mai rapid proces din UE de creare a unui regim de sancțiuni

Primii oligarhi moldoveni sancționați de Uniunea Europeană: printre ei, Ilan Șor (acum refugiat în Israel), Marina Tauber (aflată în arest la domiciliu, la Chișinău) și Vladimir Plahotniuc, refugiat într-un loc necunoscut, probabil în Cipru de Nord. . Au mai fost sancționați Gheorghe Cavcaliuc, fost șef al poliției din Moldova, acum refugiat la Londra, și Igor Ceaika, finanțatorul acțiunilor de destabilizare a regimului Maia Sandu, cu ajutorul banilor securității ruse, FSB. Sancțiunile impuse de UE la cererea Ministerului de Externe din România vizează înghețarea fondurilor deținut de aceste persoane în UE și interdicții de călătorie RO?? salută adoptarea azi a primelor listări de persoane cf. regimului de sancțiuni UE ce vizează acțiuni de destabilizare a RMD??, creat în timp record, la propunerea mea. RO va continua să sprijine rezilienta, integrarea?? & calea democratică a RMD??.@nicupopescu @sandumaiamd— Bogdan Aurescu (@BogdanAurescu) May 30, 2023 România a deținut un rol central în crearea acestui regim de sancțiuni al UE, precum și în întocmirea pachetului de listări. Demersurile politico-diplomatice ale MAE au determinat un sprijin solid din partea tuturor statelor membre ale UE și a instituțiilor europene, ceea ce a condus la adoptarea regimului într-un timp record – fiind cel mai rapid proces de creare a unui regim de sancțiuni UE de până acum. Citește și: Rafila minte din nou: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu”. Datele publice arată că aceștia au circa 8.800 de lei, net, fără sporuri Primii oligarhi moldoveni sancționați de Uniunea Europeană Iată motivațiile UE în decizia de sancționare: Ilan Șor: „Prin dirijarea și planificarea demonstrațiilor violente, precum și prin gravele sale abateri financiare privind fondurile publice și exportul neautorizat de capital, Ilan Șor este responsabil de acțiuni care subminează și amenință suveranitatea și independența Republicii Moldova” Gherghe Cavalic: „El și-a folosit legăturile din cadrul Inspectoratului General al Poliției pentru a recruta foști ofițeri de poliție și a crea un grup paramilitar pentru a «proteja» manifestanții violenți împotriva Guvernului Republicii Moldova. El a fondat un așa-numit «guvern din umbră» cu scopul de a înlocui guvernul ales în mod democratic al Republicii Moldova”. Marina Tauber: „Prin conducerea și planificarea unor demonstrații violente, precum și prin comportamentul său financiar necorespunzător și prin exportul neautorizat de capital, Marina Tauber este responsabilă de acțiuni care subminează și amenință suveranitatea și independența Republicii Moldova”. Igor Ceaika: El a jucat rolul de «portofel», canalizând bani către entitățile FSB din Moldova pentru a aduce țara sub controlul Kremlinului. Prin conduita sa financiară necorespunzătoare, Igor Ceaika este responsabil pentru sprijinirea acțiunilor care subminează și amenință suveranitatea și independența Republicii Moldova Vladimir Plahotniuc: „Prin conduita sa financiară necorespunzătoare și prin exportul neautorizat de capital, Vladimir Plahotniuc este responsabil pentru acțiuni și punerea în aplicare a unor politici care subminează și amenință democrația, statul de drept, stabilitatea sau securitatea în Republica Moldova”

România, favorizată de eliminarea dreptului de veto al statelor UE (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Politică

ANALIZĂ De ce România ar fi favorizată de eliminarea dreptului de veto al statelor UE: poate intra în Schengen, dezarmează Ungaria, aliatul lui Putin. AUR se opune

De ce România ar fi favorizată de eliminarea dreptului de veto al statelor UE: poate intra în Schengen, dezarmează Ungaria, aliatul lui Putin. Însă AUR, partid care se definește drept „suveranist”, dar susține indirect agenda Kremlinului, se opune. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online România, favorizată de eliminarea dreptului de veto al statelor UE La 4 mai, un comunicat de presă anunța constituirea unui așa-numit „grup de prieteni” al miniștrilor afacerilor externe din 9 state (Germania, Franța, Italia, Spania, Olanda, Belgia, Luxemburg, Finlanda, Slovenia). Obiectivul lor: eficientizarea și creșterea vitezei de luare a deciziilor în domeniul Politicii Externe și de Securitate Comună (PESC) a UE, inclusiv prin posibila extindere a utilizării majorității calificate la domenii PESC - adică politica externă și de securitate a UE. Grupul de prieteni nu vizează modificarea tratatelor UE. Grupul a fost constituit pe fondul blocajului constant al Ungariei la deciziile privind susținerea Ucrainei. La 15 mai, Ungaria a blocat în mod neașteptat alocarea celei de-a opta tranșe de asistență militară pentru Ucraina din Fondul European pentru Pace (EPF). Tranșa avea valoarea de 500 de milioane de euro. România a fost de acord să participe la grup, dar a adoptat o poziționare graduală, preferând, într-o primă fază, un statut de observator, iar apoi de membru plin. O publicație apropiată AUR, Romania Global News a titrat, după apariția acestei informații în spațiul public: „Trădătorii! Iohannis și Aurescu hotărăsc cu de la sine putere că România și românii renunță la o parte fundamentală a suveranității sale!”. „Revoltător: Statul român vrea să renunțe la propriul drept de veto în UE, în cele mai critice domenii: securitate și politică externă”, scria o altă publicație apropiată AUR, R3News. Simion crede că politica se face bătând cu pumnul în masă „Nu vrem să fim spectatori și executanți, așa au fost aceste partide care ne-au condus până acum în ultimii 33 de ani. De asta ne referim la interesul națiunii române, la apartenența noastră la Schengen, dreptul de veto în instituțiile din care facem parte”, a spus și George Simion, la RTV. Însă, în acest moment, România ar putea profita de renunțarea la unanimitate: „În cazul nostru, cu Schengen, sigur că ne-ar avantaja o majoritate calificată pentru că, practic, Austria și Olanda au transformat acest drept de veto într-o formă de șantaj”, a explicat fostul comisar European Corina Crețu Ungaria nu ar mai putea bloca în mod constant ajutoarele destinate Ucrainei În consecință, în acest moment, eliminarea dreptului de veto al unor state din UE ar fi în interesul României. Citește și: EXCLUSIV Cea care o hărțuiește pe Halep cu amânări în cazul de dopaj, în centrul unui scandal uriaș în Anglia cu suspiciuni de corupție în rugby. Karen Moorhouse, CEO al ITIA, și-a favorizat foști șefi

Criză profundă în educație în UE (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Criză profundă în educație în toată Europa, zeci de mii de posturi sunt neocupate în fiecare țară a UE. Principalele motive: salariile mici, lipsa de respect, agresivitatea elevilor și părinților

Criză profundă în educație în UE. Potrivit ministrului Educației, Ligia Deca, sistemul preuniversitar din România începe să se confrunte cu un deficit de cadre didactice. Criză profundă în educație în UE Tinerii sunt din ce în ce mai demotivați să intre în învățământ: salarii mici, prestigiu zero. Care este situația în alte părți din Europa? Cum își tratează celelalte țări profesorii și cât îi plătesc? Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Potrivit cifrelor publicate la sfârșitul anului 2022 de Comisia Europeană, la începutul carierei, un profesor de liceu în Bulgaria câștiga de aproape 15 ori mai puțin decât unul din Luxemburg: 7.731 de euro pe an față de 78.286 de euro. Luxemburg, de altfel, este și țara din Europa unde profesorii sunt cel mai bine plătiți, urmată de Germania, Suedia și Austria. Printre țările cu cele mai mici salarii ale profesorilor sunt România (8.818 de euro) și Polonia (7.908 de euro). Salariul în Germania, de la 4.200 de euro În medie, în Germania, salariul lunar de pornire pentru un profesor e în jur de 4.200 de euro, ajungând, după aproximativ 20 de ani de muncă, la 5.400 de euro. Având statut de funcționari publici, aceștia sunt scutiți de plata taxelor, însă nici acest statut, nici salariile, nici bonusurile nu mai tentează tinerii să intre în învățământ - Germania confruntându-se în prezent cu un mare deficit de cadre didactice. Într-o conferință din luna martie a miniștrilor Educației din cele 16 landuri germane, s-a estimat că, dacă în prezent se înregistrează 12.000 de posturi neocupate, până în anul 2025 școlile din Germania se vor confrunta cu un deficit de aproximativ 25.000 de profesori. Însă datele oficiale sunt contrazise de Asociația profesorilor din Germania. Potrivit președintelui acesteia, Heinz-Peter Meidinger, miniștrii nu doar că subestimează deficitul viitor, însă falsifică și realitatea din prezent: deficitul de profesori ar fi de 40.000. Lipsa profesorilor, corectată "din pix" Cosmetizarea realități a fost posibilă prin faptul că în multe state federale, la începutul anului, au fost suprimate mai multe materii, acoperindu-se astfel deficitul pe hârtie. În plus, în unele state, părinții sunt folosiți pe post de "îndrumători școlari" și luați în considerare în statistici drept "profesori". Printre cauzele interne ale deficitului de profesori se numără natalitatea crescută din ultimii zece ani, dar și faptul că din ce în ce mai mulți profesori nu se mai simt apreciați iar condițiile de muncă nu le mai oferă nici o satisfacție: în comparație cu alte țări din Europa de vest, profesorii germani au un număr mai mare de ore, iar pe lângă activitatea didactică, mai au de îndeplinit diferite sarcini administrative. În plus, șansele de avansare sunt extrem de reduse. Însă există și factori externi: în timpul mișcării refugiaților din 2015 și 2016, multe familii cu copii mici au venit în Germania, iar în prezent sosesc refugiați din Ucraina. Potrivit Conferinței Miniștrilor Educației, la sfârșitul lunii august a anului trecut, în Germania se aflau 163.253 de școlari refugiați din Ucraina. Potrivit lui Meidinger, nu există nici o soluție pe termen scurt, doar măsuri de urgență: să fie recrutați și recalificați cei care și-au schimbat cariera, sau readuși la catedră profesorii pensionari. Franța: salarii mici, climat școlar agresiv Potrivit datelor Ministerului Educației Naționale din Franța, un profesor de școala gimnazială sau liceu câștigă, în primul an de catedră, 1.928 de euro pe lună net, bonusuri incluse. După zece ani de carieră, salariul ajunge la 2.032 de euro, fiind de 2.472 euro după 20 de ani și 3.007 euro după 30 de ani. Salariul mic, pe care mulți îl compară cu cel al unui gardian public, este una dintre cauzele pentru care Franța se confruntă în prezent cu o mare lipsă de profesori - la începutul anului școlar 2023, sindicatul din învățământ a anunțat că mai mult de jumătate din școli aveau un deficit de profesori. În ultimii ani, profesia de profesor a suferit o adevărată criză, potrivit unui raport al Curții de Conturi din Franța, publicat în luna februarie. Potrivit raportului, numărul persoanelor care se înscrie la concursurile de angajare în învățământ este în continuă scădere de câțiva ani. Pentru a stabili cauzele, Curtea de Conturi a cerut un sondaj institutului Ipsos, realizat cu 2.000 de studenți (licență, master și doctorat), privind atractivitatea profesiei de cadru didactic. Concluzia: doar 12% dintre ei luau în calcul posibilitatea de a deveni profesori. Motivele invocate: salarii mici în raport cu volumul mare de muncă, stresul implicat de meserie, dar și deteriorarea imaginii profesiei. La toate acestea se adaugă și violența la care sunt supuși profesorii în școlile din Franța – un fenomen devenit din ce în ce mai extins. Potrivit unui sondaj, 50% dintre profesori francezi au fost expuși, cel puțin o dată, unui act de agresiune. În Italia, aceeași situație ca în Franța În Italia, salariul mediu lunar al unui profesor de școală generală debutant este în jur de 1.500 de euro, ajungând, după 35 de ani de catedră, la puțin peste 2.000 de euro. La începutul anului școlar 2022, existau 200 de mii de posturi neocupate. La nivelul gimnazial, era prevăzută repartizarea a 26.871 de posturi de profesor: au fost ocupate doar 13.743. La concursul special pentru discipline științifice au fost acoperite doar 582 de catedre din cele 1.685 anunțate. La concursul pentru posturi în școlile primare și grădinițe au fost ocupate doar 7.252 de locuri din cele 12.863 prevăzute. Printre motivele fugii de catedră sunt salariile mici, volumul mare de lucru, dar și scăderea prestigiului social – o dezbatere aprinsă în presa din Italia: "Profesorii sunt demotivați, au toată greutatea sarcinii pe umerii lor și zero recunoaștere.". Pe de o parte, profesorii simt că interesul pentru școală a scăzut, atât pentru elevii care sunt mai atrași de succesul rapid propovăduit de rețelele sociale, cât și pentru părinții acestora, pentru care școala a devenit mai degrabă un loc "de parcare pentru copii". Vorbind despre atitudinea părinților, profesorii italieni denunță și lipsa de respect din partea acestora – una dintre dezbaterile recurente din spațiul public fiind legată de intruziunea și aroganța părinților care, pentru că nu vor să aibă probleme acasă cu copiii, acuză deseori profesorii că nu-și fac meseria cum trebuie, ajungând deseori la agresivitate verbală și chiar la violență fizică. Danemarca: salariu ca în Germania, dar fără satisfacții În ciuda faptului că în Danemarca salariul unui profesor debutant depășește 4.000 de euro pe lună, și sistemul danez de educație a început să resimtă deficitul de profesori. Potrivit unei analize a universităților daneze de științe aplicate, țara ar putea avea o lipsă de aproape 13.000 de profesori până în 2030. Dintre studenții care ies din facultate cu diplomă de profesor, mai mult de 50% aleg alte locuri de muncă, iar 43% dintre profesorii tineri, sub 30 de ani, își doresc să părăsească catedra, motivând, cel mai adesea, condițiile de muncă, dar și faptul că predarea nu le mai aduce nici o satisfacție. "Din ce în ce mai mulți profesori se află într-o situație paradoxală: deși își doresc să predea, nu se mai regăsesc în ceea ce înseamnă azi meseria de profesor", a declarat recent președintele Asociației Profesorilor, Gordon Ørskov Madsen. Pentru a combate deficitul de cadre didactice, guvernul vrea să îmbunătățească aceste condiții, investind mai mult, însă nu în direcțiile în care ne-am gândi. În urma sesizărilor repetate ale Asociației profesorilor danezi, potrivit cărora digitalizarea a standardizat predarea (ceea ce a dus la scăderea interesului pentru educație, atât din partea elevilor, cât și a profesorilor), noul ministru danez al Educației, Mattias Tesfaye, a declarat că aceste investiții nu vor viza dotarea școlilor și personalului cu iPad-uri sau table inteligente, ci, din contră, o reîntoarcere la predarea analogică. Profesorii dispar din școli în Marea Britanie Pentru a impulsiona economia, premierul Marii Britanii, Rishi Sunak, vrea să introducă obligativitatea lecțiilor de matematică până la vârsta de 18 ani. Există însă o problemă: sistemul școlar se confruntă cu o acută lipsa de profesori. Locurile de profesori vacante din Anglia au crescut cu 93% mai mult decât înainte de pandemie, arată un studiu al Fundației Naționale pentru Cercetare Educațională din Marea Britanie. În plus, potrivit raportului, fluctuația personalului didactic e în continuare în creștere iar locurile vacante în școlile din Anglia a crescut anul acesta cu 37% față de anul școlar anterior. "Acest lucru indică, probabil, faptul că profesorii care au amânat decizia de a părăsi catedra în timpul pandemiei pleacă acum, când piața muncii se redresează", se arată în raport. Cauza principală este legată de salariile mici, care au scăzut în medie cu 11% între 2010 și 2022. În prezent, un profesor câștigă între 28.000 și 38.810 de lire sterline (echivalentul a 32.000 și 44.100 de euro) pe an. În luna martie, guvernul a propus sindicatelor profesorilor britanici o creștere salarială de aproximativ 4,3%, și un bonus unic de 1.000 de lire sterline (aproximativ 1.140 euro), însă sindicatele au respins oferta. Nu prea vin profesori tineri Și nu doar că profesorii părăsesc catedra, însă nici alți doritori nu se arată la orizont. Pentru a suplini lipsa profesorilor, școlile au început să angajeze profesori necalificați, ceea ce, potrivit Fundației Naționale pentru Cercetare Educațională, ar putea avea un impact negativ asupra elevilor. Tinerii nu mai sunt motivați din cauza schimbărilor permanente de politici educaționale, reforme, presiuni sociale și volumul de muncă, nejustificat de salariu. Potrivit unei cercetări efectuate de Ofsted în 2019, profesorii au raportat cele mai scăzute niveluri de satisfacție, în comparație cu alte categorii profesionale. Lucrurile nu s-au schimbat nici trei ani mai târziu: raportul 2022 Health and Safety Executive plasează educația în primele trei profesii cu cea mai mare rată de stres, depresie sau anxietate. Polonia, salarii ca în România Potrivit unui sondaj recent, 93% din toți profesorii din Polonia doresc să se poată pensiona anticipat. Acest lucru e cauzat, în principal, de volumul mare de muncă, stres și salariul foarte mic. Un profesor de școală primară câștigă în medie, 4.432 zloți, echivalentul a mai puțin de o mie de euro pe lună brut. În plus, profesorii se plâng și de prestigiul din ce în ce mai scăzut al profesiei, dar și de părinții și elevi, din ce în ce mai pretențioși. Citește și: Greva profesorilor pe rețelele sociale: de la „Țara te vrea prost” și „Tăiați pensiile speciale!” la „Sistem învechit” și „Creșteri salariale doar pe baza performanțelor” Karolina, 26 de ani, profesoară de istorie la o școală primară, a declarat, după doi ani de catedră: "Tinerii nu mai intră în învățământ, pentru că salariile sunt atât de mici încât nu se pot întreține dintr-un salariu. Știam toate astea, când am devenit profesor, dar m-am încăpățânat, căci asta îmi doream să fiu de mic copil. Însă ceea ce mă descurajează acum, în afară de salariu, este tot mai puținul respect pentru această meserie.". Potrivit datelor oficiale, aproape jumătate dintre directori de școli au raportat în ultimii ani dificultăți în angajarea cadrelor didactice cu calificări adecvate. Deficitul se înregistrează mai ales în ceea ce privește profesorii de fizică (33%), matematică (32%), chimie (24%), limba engleză (20%) și IT (18%). Pentru a acoperi deficitul, mai mult de o treime din școlile din Polonia au angajat cadre didactice pensionate și profesori necalificați.

Rezoluție care cere modificarea Constituției și condamnă Rusia În imagine: Maia Sandu și Roberta Metsola Foto: Facebook Maia Sandu
Politică

GALERIE FOTO Miting impresionant la Chișinău pentru aderarea la UE. Peste 75.000 de participanți, rezoluție care cere modificarea Constituției și condamnă Rusia

Miting impresionant la Chișinău pentru aderarea la UE: peste 75.000 de participanți, conform poliției. La miting s-a adoptat o rezoluție în șapte puncte care, printre altele, cere modificarea Constituției, astfel încât să fie posibilă aderarea la UE, și condamnă Rusia pentru războiul ilegal. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Foto: Facebook Maia Sandu În afară de Rusia și Ucraina, menționate în contextul agresiunii declanșate de Moscova, România este singura țară menționată în document, la punctul la care se propune: „Să asigure o transpunere rapidă a legislației europene prin implicarea specialiștilor din țările care au parcurs recent aceeași etapă de aderare, în special, din România”. Citește și: Influent jurnalist american, specializat în tenis, explică acuzațiile aduse lui Halep: „Sunt cele mai grave acuzații de dopaj cu care s-a confruntat vreun jucător de tenis de pe locul unu” Foto: Inquam/ Elena Covalenco Rezoluție care cere modificarea Constituției și condamnă Rusia Iată rezoluția adoptată, azi, la Chișinău: „Noi, cetățenii Republicii Moldova, ne-am adunat la 21 mai 2023 în Piața Marii Adunări Naționale, într-un moment hotărâtor pentru soarta țării, pentru a afirma aspirația Republicii Moldova de a deveni membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, la dezvoltarea căreia dorim să ne aducem contribuția, în virtutea faptului că suntem europeni, atât istoric, geografic, cultural, cât și prin valorile de temelie. Dreptul incontestabil de a garanta un viitor european, democratic, liber și prosper pentru Republica Moldova îi aparține poporului Republicii Moldova. Aderarea la Uniunea Europeană este calea unică ce poate aduce pentru țara noastră stabilitate în fața provocărilor și unica șansă de dezvoltare a Republicii Moldova care va permite generațiilor următoare să-și realizeze potențialul, să acumuleze bunăstare, să modernizeze țara și să ducă o viață împlinită. În acest sens, adoptăm următoarea Rezoluție: Noi, cetățenii Republicii Moldova, cerem clasei politice, tuturor partidelor și oamenilor politici de acum și tuturor celor care vor decide soarta țării în viitor: Să modifice Constituția Republicii Moldova pentru a stabili definitiv și ireversibil aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Această aspirație comună a cetățenilor trebuie îndeplinită de toți actorii politici din Republica Moldova. Să asigure cât mai rapid deschiderea negocierilor de aderare și să întărească instituțiile statului pentru a garanta aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Să asigure o transpunere rapidă a legislației europene prin implicarea specialiștilor din țările care au parcurs recent aceeași etapă de aderare, în special, din România. Să pregătească funcționarii publici, primarii, mediul academic, oamenii de afaceri pentru procesul de aderare la UE cu obiectivul de a crește capacitatea de absorbție a fondurilor europene și de a utiliza pe deplin beneficiile procesului de aderare în vederea modernizării țării. Să extindă contextul internațional al negocierilor pentru rezolvarea pașnică, definitivă a conflictului transnistrean și să folosească procesul de aderare la UE drept catalizator pentru creșterea bunăstării și nivelului de trai al cetățenilor moldoveni din regiunea transnistreană reintegrată. Să-și unească eforturile pentru a îmbunătăți calitatea vieții cetățenilor și a ridica nivelul de trai la standardele europene și pentru modernizarea localităților, așa încât toți cetățenii să aibă acces la servicii și utilități de calitate, la nivel european. Să asigure interconectarea tuturor sistemelor de infrastructură la piața europeană - electric, de transport de gaze, rutier, feroviar, de comunicații - pentru a exclude orice tip de șantaj și a asigura independența Republicii Moldova de a se dezvolta liber și fără constrângeri. Să condamne cu fermitate războiul ilegal și inuman început de Rusia în Ucraina care subminează stabilitatea și afectează grav întreaga regiune, inclusiv Republica Moldova, și să ia o poziție clară împotriva persoanelor care au declanșat războiul, a celor declarate criminali de război de instituțiile internaționale și a celor care susțin războiul și participă la destabilizarea situației din regiune și din țara noastră. Având în vedere dezideratul cetățenilor Republicii Moldova de a transforma țara pe calea europeană, facem apel la instituțiile Uniunii Europene să continue sprijinul acordat țării noastre și să accepte Republica Moldova în familia europeană după îndeplinirea condițiilor de aderare. Aderarea la Uniunea Europeană este drumul ales cu fermitate de Republica Moldova”.

România vrea derogare pentru vânarea urșilor (sursa: Facebook/Greenpeace Romania)
Mediu

România vrea derogare de la UE pentru vânătoarea la trofeu a urșilor și organizarea de turism de tip safari care să ducă la uciderea animalelor

România vrea derogare pentru vânarea urșilor. Autorităţile trebuie să implementeze soluţii pe termen lung care să prioritizeze conservarea biodiversităţii, în loc să satisfacă solicitările vânătorilor, care pretind "cote preventive" de împuşcare a urşilor de trei ori mai mari şi derogări de la Directiva Europeană pentru Habitate, susţin activiştii organizaţiei de mediu Greenpeace, într-un comunicat de presă transmis marţi. România vrea derogare pentru vânarea urșilor "În conformitate cu Directiva Europeană privind Habitatele şi alte patru Convenţii Internaţionale, urşii sunt incluşi în Anexa II ca specie strict protejată. Asta înseamnă că statele-membre trebuie să ia măsurile necesare pentru a menţine sau restabili populaţiile de urşi în arealul lor natural. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În loc să protejeze urşii, eforturile de lobby ale industriei vânătorii încearcă să impună pentru a reintroduce practicile comerciale ale vânătorii la trofeu şi ale turismului de tip safari, înlocuind gestionarea durabilă a interacţiunilor dintre om şi urs cu o strategie crudă şi ineficientă: uciderea aleatorie a urşilor. Ministerul Mediului din România încă nu a realizat un recensământ oficial al populaţiei de urşi din ţară şi nu face mare lucru pentru a preveni tăierile ilegale şi nesustenabile de păduri care distrug habitatele vieţii sălbatice. Urşii sunt, astfel, împinşi mai aproape de comunităţile umane, unde găsesc adesea hrană uşor accesibilă la puncte de hrănire amplasate în scopuri turistice şi, în multe alte cazuri, din pricina gestionării deficitare a deşeurilor. În loc să implementeze ca o măsură ineficientă, barbară şi dăunătoare, autorităţile ar trebui să se concentreze pe soluţii dovedite, cum ar fi gardurile electrice şi o mai bună gestionare a deşeurilor şi, mult mai important, să abordeze cauzele principală: defrişările, distrugerea habitatelor, supra-exploatarea pădurilor", precizează sursa citată. Expediție în cinci țări În acest context, reprezentanţii Greenpeace solicită parlamentarilor europeni să acţioneze pentru protejarea biodiversităţii, "nu în beneficiul industriei vânătorii". "Greenpeace cere autorităţilor să efectueze o analiză cuprinzătoare a situaţiei şi să implementeze soluţii pe termen lung care să prioritizeze conservarea, în loc să satisfacă cererile vânătorilor, care pretind de împuşcare a urşilor de trei ori mai mari şi derogări de la Directiva Europeană pentru Habitate. Citește și: Activiștii de mediu ar putea fi primiți chiar pe covorul roșu de la Cannes anul acesta Membrii Comisiei pentru Petiţii a Parlamentului European vin în România pentru a evalua cota triplă de ucidere a urşilor propusă de Ministerul Mediului din România, autorităţile locale şi asociaţiile de vânători", se menţionează în comunicat. Activişti Greenpeace, experţi şi iubitori ai naturii pornesc într-o expediţie de 40 de zile prin cinci ţări carpatice: România, Ucraina, Ungaria, Slovacia şi Polonia. Caravana acestora, denumită "Mobile Rescue Station", are ca obiectiv crearea unei alianţe a celor care apără Carpaţii şi de a atrage atenţia asupra lipsei de protecţie strictă a ultimelor păduri virgine şi seculare ale Europei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră