joi 28 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: ue

385 articole
Internațional

Republica Moldova ar putea adera la UE fără Transnistria, susține Maia Sandu

Republica Moldova, aderare UE fără Transnistria. Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat luni, într-o conferință de presă, că obiectivul principal al Chișinăului este integrarea europeană „într-un singur pas”, cu întreaga țară reîntregită. Republica Moldova, aderare UE fără Transnistria „Ne dorim să aderăm la UE într-un singur pas, cu țara reîntregită”, a subliniat șefa statului. Citește și: Cine este Pilă al lui Alexe, președintele CA-ului la spitalul unde au murit șase copii Totuși, lidera de la Chișinău a menționat că există și un plan de rezervă. Acesta presupune avansarea procesului de integrare europeană chiar și fără regiunea transnistreană, în cazul în care reîntregirea nu poate fi realizată. „Dacă nu vom avea această posibilitate – pentru că Federația Rusă își menține trupele ilegal pe teritoriul Republicii Moldova și asta este cea mai mare piedică pentru reîntregirea țării – pentru această situație există și al doilea scenariu, care înseamnă aderarea la UE în doi pași”, a precizat Maia Sandu. Integrarea europeană, un proces meritocratic Președinta Republicii Moldova a subliniat că atât Moldova, cât și Ucraina, au îndeplinit condițiile stabilite de instituțiile europene pentru a avansa în procesul de aderare. „Ambele țări, și Republica Moldova, și Ucraina, au întrunit toate condițiile pentru a trece la următoarea etapă și așteptăm ca instituțiile europene și statele membre să găsească o soluție. Noi credem în acest proces meritocratic și vom munci în continuare pentru a avansa cât mai repede pe calea aderării la UE”, a afirmat Sandu.

Republica Moldova, aderare UE fără Transnistria (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Acord SUA-UE, scad taxele pentru automobile (sursa: Pexels/HRK Gallery)
Internațional

Scăderea tarifelor americane pentru industria auto din UE, confirmată la 15% față de 27%

Acord SUA-UE, scad taxele pentru automobile. Administrația Trump a anunțat implementarea acordului comercial dintre Statele Unite și Uniunea Europeană. Una dintre cele mai importante măsuri vizează reducerea taxelor vamale la automobilele și componentele auto importate din UE, care scad de la 27% la 15%. Acord SUA-UE, scad taxele pentru automobile Decizia se aplică retroactiv, începând cu 1 august. Citește și: EXCLUSIV Incident grav în sediul MApN (România, NATO): o pană uriașă de curent, rezolvată în zece zile Departamentul american al Comerțului și Biroul Reprezentantului Comercial al SUA (USTR) au publicat în Registrul Federal amendamentele legislative necesare pentru punerea în aplicare a acordului. Producătorii auto europeni vor beneficia de reducerea taxelor doar după primirea notificării oficiale. Impact asupra comerțului transatlantic Acordul cadru convenit la finalul lunii iulie între Washington și Bruxelles marchează un pas important în relațiile comerciale transatlantice. Reducerea taxelor vamale la automobile și componente auto facilitează exporturile europene pe piața americană, în timp ce excepțiile mențin protejate anumite industrii strategice. Excepții pentru produse farmaceutice și aeronave Nu toate produsele europene vor beneficia de această reducere. Autoritățile americane au precizat că anumite categorii de bunuri sunt exceptate de la taxele vamale. Printre acestea se numără: compuși farmaceutici și produse generice, precursori chimici, toate aeronavele și componentele de avioane, resurse naturale precum pluta, indisponibile în SUA.

Ungaria vrea Antifa declarată organizație teroristă (sursa: Youtube/Vice News)
Internațional

Ungaria cere UE să declare mișcarea Antifa organizație teroristă, după modelul SUA

Ungaria vrea Antifa declarată organizație teroristă. Ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a cerut Uniunii Europene să urmeze exemplul președintelui american Donald Trump și să includă mișcarea Antifa pe lista organizațiilor teroriste. Ungaria vrea Antifa declarată organizație teroristă Declarația a fost făcută sâmbătă, printr-un mesaj publicat pe platforma X, în care oficialul ungar a subliniat necesitatea unei acțiuni comune la nivel european. Citește și: Guvernul Bolojan l-a alungat pe Karoly Borbely de la Hidroelectrica, dar tot un client PSD ajunge CEO. Salariul său îl zdrobește pe Isărescu „Ungaria este convinsă că, într-o problemă atât de crucială, Europa trebuie să își alinieze acțiunile cu cele ale Statelor Unite”, a scris Szijjarto, publicând și o scrisoare adresată șefei diplomației europene, Kaja Kallas. Argumentele Budapestei Szijjarto a descris Antifa drept „o rețea violentă de extremă stânga”, acuzând gruparea că a comis atacuri brutale pe teritoriul Europei, inclusiv la Budapesta. Oficialul a criticat și lipsa de cooperare din partea altor state membre UE, care ar fi refuzat să extrădeze suspecții în Ungaria. „Spre marele nostru regret, suspecții au scăpat ulterior de justiție găsind refugiu în statele membre ale UE”, a subliniat acesta. Cazul Ilaria Salis, invocat de Szijjarto Ministrul a menționat exemplul activistei antifasciste italiene Ilaria Salis, arestată în februarie 2023 la Budapesta, alături de alți militanți, printre care activista germană Maja T. Aceștia protestau împotriva „Zilei de Onoare”, o comemorare anuală organizată de cercurile neonaziste. Salis a fost eliberată după ce a fost aleasă europarlamentar în iunie 2024, dobândind astfel imunitate parlamentară. Înainte de acest moment, ea petrecuse peste un an în arest la domiciliu în Ungaria. Apelul Ungariei vine la doar câteva zile după ce Donald Trump a declarat Antifa organizație „teroristă”, ca reacție la asasinarea activistului ultraconservator Charlie Kirk. Ce este Antifa Antifa este o mișcare radicală de extremă stânga care se autodefinește ca antifascistă. Născută în Statele Unite după alegerea lui Donald Trump în 2016, ea nu are lideri sau o structură formală, ci funcționează prin grupuri independente. Deși susținătorii săi afirmă că luptă împotriva extremismului de dreapta, Antifa a fost implicată în numeroase proteste marcate de violențe, ceea ce a generat dezbateri aprinse și apeluri, inclusiv la nivel politic, pentru a fi desemnată organizație teroristă.

PISA, tinerii români, ultimii în UE (sursa: Inquam Photos/Costin Dincă)
Eveniment

Tinerii români, ultimul loc din UE la testele PISA. Unul din trei nici nu muncește, nici nu studiază

PISA, tinerii români, ultimii în UE. La Casa Academiei a avut loc, miercuri, dezbaterea „Perspectivele transformării educației în România și în Regiunea UE a Dunării”, eveniment dedicat găsirii unor soluții pentru adaptarea ofertei educaționale la cerințele aderării României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD). Cu această ocazie s-a dezbătut problema rezultatelor tinerilor români la testele PISA. Obiectivele dezbaterii Reuniunea a urmărit formularea unor propuneri concrete pentru o educație responsabilă și etică în raport cu inteligența artificială (AI). Citește și: Tovarășa lui Savonea, judecătoarea Ispas de la ICCJ, l-a scos din pușcărie pe fostul șef al CNAS Lucian Duță De asemenea, identificarea unor soluții pentru transformarea instituțională academică prin parteneriate în cadrul platformei europene „Uniunea Competențelor” și analiza progreselor și a recomandărilor de la conferința precedentă (Universitatea din București, 2022), cu accent pe reskilling și upskilling în contextul reformelor societale și administrative. PISA, tinerii români, ultimii în UE Profesorul Sever Avram, coordonatorul Catedrei Internaționale Onorifice „Jean Bart” și moderator al dezbaterii, a atras atenția asupra rezultatelor negative din ultimul raport OECD privind educația: Unul din patru tineri nu lucrează și nu studiază; România se află pe ultimul loc la testele PISA în Europa; Doar 6,6% dintre adulți participă la programe de educație pe tot parcursul vieții, cel mai scăzut procent din Uniunea Europeană. „Universitățile ar trebui stimulate să dezvolte programe de educație continuă, așa cum există la Cluj sau Iași, dar aceste inițiative sunt încă foarte fragile”, a subliniat Avram. Probleme majore în procesul de aderare la OECD România are încă 10 jaloane nerezolvate din totalul de 25 în procesul de aderare la OECD, printre care și domenii sensibile, precum lupta împotriva mitei. Profesorul Avram a criticat lipsa de coordonare a utilizării fondurilor europene și nivelul scăzut de instruire al unor edili locali: „Multe primării nu au capacitatea de a gestiona banii europeni, iar o parte din fonduri au fost deturnate”. Declarația – Apel a societății civile Participanții la dezbatere au adoptat o Declarație – Apel prin care solicită: reformă curriculară prin noile planuri-cadru pentru liceu; digitalizarea accelerată a educației și modernizarea infrastructurii; schimbarea abordării privind formarea profesorilor; asumarea unor pachete legislative și strategii guvernamentale pentru transformarea sistemului educațional. Distincții pentru promotorii educației continue În cadrul evenimentului a avut loc și ceremonia de decernare a titlului și diplomei de excelență „Lifelong Learning Visionary Education Ambassador”. Printre laureați s-au numărat profesori universitari, reprezentanți ai mediului academic și jurnaliști. Organizatori și context Dezbaterea a fost organizată de Fundația Eurolink House of Europe, în parteneriat cu centrul european „Robert Schumann”, sub egida programului CERV al Comisiei Europene și cu sprijinul Academiei Române. Evenimentul a marcat 13 ani de la lansarea Catedrei Internaționale Onorifice „Jean Bart” și 28 de ani de la fondarea Eurolink House of Europe.

Ungaria șantajează UE, acuză Radoslaw Sikorski (sursa: Facebook/Radosław Sikorski)
Internațional

Polonia, fără nuanțe: Ungaria șantajează UE în legătură cu aderarea Ucrainei

Ungaria șantajează UE, acuză Radoslaw Sikorski. Ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski, a acuzat Ungaria că „șantajează” Uniunea Europeană prin blocarea candidaturii Ucrainei. Ungaria șantajează UE, acuză Radoslaw Sikorski Declarația a fost făcută la conferința anuală Yalta European Strategy de la Kiev. Citește și: Jurnalist, cu studii la Școala Felix Aderca, clientul PSD, administrator la o uzină de blindate „Puteți șantaja întreaga UE cu problemele voastre bilaterale, dar există limite. În opinia noastră, Ungaria a depășit ceea ce este rezonabil”, a afirmat Sikorski. Ungaria, obstacol major pentru Ucraina Ucraina a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană în februarie 2022, la câteva zile după invazia rusă. Procesul de negociere însă a stagnat, în principal din cauza vetourilor impuse de premierul ungar Viktor Orbán, cunoscut pentru relațiile sale apropiate cu Kremlinul. Relații tensionate între Kiev și Budapesta În ultimele luni, relațiile bilaterale au atins un nivel critic. Cele două state s-au acuzat reciproc de spionaj, au expulzat diplomați și Budapesta a interzis accesul pe teritoriul său unor oficiali ucraineni. Această atmosferă tensionată complică și mai mult drumul Ucrainei către UE, care necesită aprobarea unanimă a celor 27 de state membre. Kievul încearcă menținerea dialogului Vicepremierul pentru integrare europeană, Taras Kačika, a declarat că Ucraina nu va întrerupe dialogul cu Budapesta: „Nu îi ignorăm, în ciuda declarațiilor lor publice despre viitorul nostru în cadrul Uniunii Europene”. Vizita la Budapesta și opoziția Ungariei Săptămâna aceasta, Kačika a efectuat o vizită la Budapesta, unde s-a întâlnit cu ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó. În urma discuțiilor, partea ungară și-a menținut opoziția față de aderarea Ucrainei. Szijjártó a precizat că viitorul relațiilor dintre cele două țări depinde exclusiv de Kiev. Speranța Kievului: schimbarea abordării Ungariei În pofida opoziției ferme, Kačika rămâne optimist. „Sper că îi vom putea convinge nu să se schimbe, ci pur și simplu să își adapteze abordarea”, a spus oficialul ucrainean, exprimând încrederea într-o eventuală relaxare a poziției Budapestei.

Restricții de vârstă pentru rețele sociale (sursa: Facebook/European Commission)
Eveniment

Limită de vârstă pentru Facebook, Instagram și TikTok în UE, propune Ursula von der Leyen

Restricții de vârstă pentru rețele sociale. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a declarat miercuri în favoarea introducerii unei limite de vârstă pentru accesul la rețelele sociale în Uniunea Europeană. Restricții de vârstă pentru rețele sociale Declarația a fost făcută în plenul Parlamentului European de la Strasbourg. Citește și: Misterioasa bugetară cu Mercedes și vilă în Voluntari plasată în conducerea a trei companii de stat Von der Leyen a anunțat că va înființa un grup de experți până la sfârșitul anului, care va oferi recomandări privind cea mai bună cale de acțiune. Aceasta a comparat posibilele reglementări pentru rețelele sociale cu restricțiile deja existente pentru tutun și alcool. Paralele cu tutunul și alcoolul „Așa cum, pe vremea mea, societatea îi învăța pe copii că nu pot fuma, bea sau viziona conținut pentru adulți până la o anumită vârstă, cred că a venit timpul să facem același lucru și pentru rețelele de socializare”, a spus președinta Comisiei Europene. Von der Leyen a subliniat temerile părinților care încearcă să își protejeze copiii de pericolele mediului digital. Printre riscurile enumerate se află hărțuirea online, accesul la conținut pentru adulți, promovarea autovătămării, algoritmi care exploatează vulnerabilitățile copiilor pentru a genera dependență. „Părinții se tem că, atunci când copiii primesc un telefon, un simplu scroll îi poate expune la o gamă largă de pericole”, a adăugat ea. Modelul australian: rețelele sociale, doar de la 16 ani Von der Leyen a menționat Australia ca posibil exemplu de urmat. În această țară, utilizatorii vor avea voie să acceseze platforme precum TikTok, X (fost Twitter), Facebook sau Instagram doar de la vârsta de 16 ani. Aplicație europeană pentru verificarea vârstei Comisia Europeană lucrează la dezvoltarea unei aplicații dedicate verificării vârstei, menită să blocheze accesul minorilor la conținut inadecvat. Potrivit unui sondaj realizat în Germania, 70% dintre respondenți s-au declarat favorabili introducerii unei vârste minime pentru accesul la rețelele sociale precum Facebook, Instagram sau TikTok.

Germania vrea motoare termice după 2035 (sursa: Facebook/IAA)
Internațional

Germania vrea ca automobilele cu motoare pe combustie să poată fi vândute și după 2035

Germania vrea motoare termice după 2035. Cancelarul german Friedrich Merz a cerut marți mai multă „flexibilitate” în aplicarea reglementărilor Uniunii Europene care prevăd interzicerea vânzărilor de mașini cu motoare cu ardere internă după anul 2035. Germania vrea motoare termice după 2035 Calendarul Bruxelles-ului este considerat de industria auto „nerealist” și riscă să afecteze un sector aflat deja în criză. Citește și: Șoc: cu ce sumă uriașă supracontractase guvernarea Ciolacu proiectele din PNRR „Suntem dedicați tranziției către mobilitatea electrică, dar avem nevoie de reglementări europene inteligente și flexibile”, a declarat Merz la Salonul Auto Internațional de la Munchen. Industria auto germană cere amânarea termenului Declarațiile cancelarului vin în linie cu poziția marilor producători auto germani – BMW, Mercedes și Volkswagen, alături de grupul Stellantis – care și-au exprimat îndoielile privind obiectivul stabilit pentru 2035. „2035 nu este realizabil”, a spus Oliver Blume, directorul general al Volkswagen, solicitând „clauze de revizuire” anuale. Merz a subliniat că deciziile care „impun o singură tehnologie” nu reprezintă soluția corectă și a pledat pentru o tranziție în funcție de eficiența economică și diversitatea tehnologică. Bruxelle, presiuni din partea companiilor de vehicule electrice În timp ce producătorii tradiționali cer revizuirea calendarului, peste 150 de companii din sectorul vehiculelor electrice, bateriilor și infrastructurii de încărcare au transmis un apel Comisiei Europene să mențină obiectivul actual. Vineri, după încheierea salonului auto, producătorii se vor întâlni la Bruxelles cu Ursula von der Leyen pentru a discuta viitorul industriei auto, electrificarea și tensiunile comerciale globale. Voci din industrie: „Termenul trebuie împins înapoi” Angajați din sectorul auto german consideră că termenul-limită din 2035 ar trebui revizuit. „Cred că ar trebui împins înapoi cu cinci sau zece ani”, a declarat Jan Vlasak, angajat al unui producător german. De asemenea, Markus Sigmund, reprezentant al furnizorului Bosch, a spus că economia europeană este „într-un impas”, în timp ce China domină piața vehiculelor electrice accesibile. China își consolidează prezența la Munchen Salonul Auto de la Munchen din acest an are o puternică prezență chineză: aproape 100 de expozanți din totalul de 700, o creștere de 40% față de 2023. BYD, gigantul auto chinez, a lansat modelul Dolphin Surf, disponibil în Europa la circa 20.000 de euro. Producția va începe și la viitoarea fabrică din Ungaria, ceea ce va permite companiei să ocolească taxele vamale europene. Volkswagen pregătește răspunsul pentru piața low-cost Volkswagen va lansa în 2026 modele entry-level prin mărcile VW, Cupra și Skoda, cu prețuri în jur de 25.000 de euro. Obiectivul este ocuparea a 20% din segmentul mașinilor electrice mici din Europa. Tesla, marele absent de la salon O absență notabilă de la ediția din acest an este Tesla, care participa în urmă cu doi ani. Vânzările companiei în Europa au scăzut cu 43% în prima jumătate a anului, pe fondul controverselor politice legate de Elon Musk. Absența americanilor oferă producătorilor chinezi mai multă vizibilitate.

Franța și Germania propun sancționarea Lukoil (sursa: Facebook/LUKOIL Romania)
Eveniment

Lukoil, ținta următoarelor sancțiuni ale UE împotriva Rusiei. Compania, foarte activă în România

Franța și Germania propun sancționarea Lukoil. Franța și Germania au avansat o propunere prin care Uniunea Europeană să includă compania petrolieră rusă Lukoil, precum și alți actori din afara UE care sprijină Rusia în vânzarea petrolului, în cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni aflat în pregătire. Franța și Germania propun sancționarea Lukoil Cele două state argumentează că vânzările de petrol și gaze constituie principala sursă de finanțare pentru războiul dus de Rusia în Ucraina. Citește și: Președintele Cehiei, generalul Petr Pavel, vacanță discretă în România În consecință, consideră că este esențial ca sancțiunile să vizeze companiile și țările terțe care facilitează exporturile rusești. Lukoil, companie privată cu benzinării în UE Propunerea franco-germană include în mod explicit Lukoil, una dintre puținele companii private din sectorul energetic rusesc, care deține o rețea de benzinării în state membre ale Uniunii Europene. Documentul de lucru cere consolidarea măsurilor împotriva țărilor terțe care ajută Rusia să ocolească restricțiile deja existente. Exemple sunt rafinăriile aprovizionate cu petrol rusesc, care vând apoi combustibili în UE sub o origine falsificată. Importurile de petrol rusesc, interzise cu excepții UE a interzis toate importurile de petrol rusesc după invazia din Ucraina, însă Slovacia și Ungaria beneficiază de excepții, dat fiind că nu au acces la mare. Totuși, aprovizionarea lor a fost recent afectată de atacurile ucrainene asupra conductei Drujba. Măsuri stricte împotriva mecanismelor financiare rusești Parisul și Berlinul propun, de asemenea, sancțiuni mai dure împotriva băncilor mici rusești implicate în tranzacții financiare pentru susținerea războiului. Potrivit documentului, nu mai puțin de 250 de instituții financiare facilitează astfel de operațiuni. Reacții după cel mai amplu atac cu drone Pachetul de sancțiuni ar putea fi prezentat vineri de Comisia Europeană, ca răspuns la cel mai amplu atac rusesc cu drone asupra Ucrainei de la începutul conflictului. Una dintre ținte a fost sediul guvernului ucrainean din Kiev, provocând un incendiu. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut acțiuni ferme împotriva Rusiei, inclusiv sancțiuni suplimentare și arme cu rază lungă de acțiune pentru a lovi infrastructura militară și energetică rusă. Poziția Rusiei și reacția europeană Moscova a negat că a vizat clădiri guvernamentale, susținând că obiectivele au fost aerodromuri și instalații militare. Kremlinul a transmis că sancțiunile nu vor schimba poziția Rusiei privind războiul. În replică, președintele Consiliului European, Antonio Costa, a declarat la Helsinki că singura cale spre pace este menținerea sprijinului pentru Ucraina și creșterea presiunii asupra Rusiei, în strânsă coordonare cu Statele Unite.

UE răspunde amenințărilor SUA privind Google (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

UE nu dă înapoi după amenințările lui Trump în cazul amenzii aplicate companiei Google

UE răspunde amenințărilor SUA privind Google. Comisia Europeană a anunțat că este pregătită pentru „toate posibilitățile” și că are „toate opțiunile pe masă” după amenințările președintelui american Donald Trump cu introducerea unor taxe vamale suplimentare. UE răspunde amenințărilor SUA privind Google Declarația a venit ca reacție la sancțiunea de aproape 3 miliarde de euro aplicată companiei Google pentru abuz de poziție dominantă în sectorul publicității online. Citește și: Președintele Cehiei, generalul Petr Pavel, vacanță discretă în România Purtătorul de cuvânt al executivului comunitar, Olof Scholz, a subliniat că Bruxelles-ul nu comentează scenarii ipotetice, dar este pregătit pentru orice eventualitate. Trump invocă Secțiunea 301 din Legea Comerțului Donald Trump a transmis pe rețeaua sa Truth Social că va iniția o procedură în baza Secțiunii 301 a Legii Comerțului din 1974. Aceasta permite Washingtonului să adopte măsuri de represalii, inclusiv taxe vamale, împotriva țărilor considerate că aplică politici discriminatorii față de companiile americane. Președintele american a catalogat amenda impusă Google drept „injustă” și a amenințat că va răspunde în consecință. Google, amendată cu 2,95 miliarde de euro După patru ani de investigații, Comisia Europeană a sancționat compania Google cu 2,95 miliarde de euro pentru favorizarea propriilor servicii de publicitate online în detrimentul concurenței. Este a doua cea mai mare amendă aplicată vreodată pentru abuz de poziție dominantă, după sancțiunea de peste 4 miliarde de euro pentru încălcarea normelor UE prin aplicația Android. Executivul european a transmis că, pentru a remedia situația, Google ar putea fi obligată să vândă o parte din activitatea sa de publicitate online. Totuși, compania americană are 60 de zile pentru a propune soluții alternative. Dispută comercială cu miză geopolitică Amenințările lui Donald Trump vin după ce, luna trecută, acesta a avertizat că va impune taxe vamale împotriva statelor care adoptă măsuri considerate „discriminatorii” la adresa companiilor de tehnologie americane. Administrația de la Washington analizează inclusiv sancțiuni împotriva Uniunii Europene sau a oficialilor responsabili de aplicarea Regulamentului privind Serviciile Digitale (DSA). În opinia SUA, aceste reglementări „cenzurează” și generează costuri suplimentare pentru companiile americane de tehnologie. O asemenea măsură ar reprezenta un precedent fără echivalent în relațiile comerciale transatlantice. Un acord comercial fragil între SUA și UE Noua escaladare survine după ce Bruxelles și Washington au convenit recent un acord comercial cadru, menit să evite taxe vamale de 30% asupra exporturilor europene în SUA. Concesiile făcute de Uniunea Europeană au fost însă majore: majoritatea produselor europene importate în SUA sunt acum taxate cu 15%, pentru oțel și aluminiu taxele rămân la 50%, UE nu aplică taxe vamale pentru produsele americane. În plus, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a angajat ca Uniunea să cumpere energie din SUA în valoare de 750 miliarde dolari (în special gaze lichefiate), să facă investiții suplimentare de 600 miliarde dolari pe teritoriul american și să achiziționeze mai multe echipamente militare produse în SUA. Tensiuni comerciale și calcul strategic Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a explicat că menținerea sprijinului american pentru Europa și Ucraina a fost un factor decisiv în concesiile comerciale făcute de Bruxelles. „Am ales diplomația în locul escaladării. Am oferit spațiu dialogului și am optat pentru reținere, pentru că suntem responsabili”, a declarat Costa, subliniind că un conflict comercial major cu Washingtonul ar fi fost imprudent într-un moment în care frontierele estice ale Europei sunt amenințate de războiul din Ucraina.

Ziua Independenței Ucrainei, lupte și omagii (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Ziua Independenței Ucrainei, între omagii internaționale și intensificarea luptelor

Ziua Independenței Ucrainei, lupte și omagii. Ucraina sărbătorește 34 de ani de independență într-un context tensionat, marcat de solidaritatea exprimată de lideri occidentali, dar și de intensificarea confruntărilor militare cu Rusia. Mesajele de sprijin politic și diplomatic s-au împletit cu noi atacuri cu drone lansate de Kiev asupra teritoriului rus, în timp ce Moscova a revendicat câștiguri teritoriale pe frontul din est. Ziua Independenței Ucrainei, lupte și omagii Președintele României, Nicușor Dan, a transmis un mesaj oficial cu prilejul Zilei Independenței Ucrainei, în care a reiterat susținerea Bucureștiului pentru „efortul legitim al Ucrainei de a se apăra” și pentru parcursul european al țării vecine. Citește și: Ministrul Energiei sesizează CSAT: importăm energie la ore de vârf la prețuri de o mie de ori mai scumpe față de cele cu care exportăm „Vom sprijini eforturile de reconstrucție ale Ucrainei și calea dumneavoastră către integrarea europeană”, a declarat șeful statului, subliniind curajul și reziliența poporului ucrainean. Nicușor Dan a caracterizat lupta Kievului drept „un exemplu puternic al luptei pentru libertate și democrație împotriva unui inamic autocratic”. Mesaje de solidaritate din Germania și UE Cancelarul german Friedrich Merz a reafirmat angajamentul Berlinului față de Ucraina: „De Ziua Independenței, noi rămânem ferm alături de ea – astăzi și pe viitor”. La rândul său, președintele german Frank-Walter Steinmeier a exprimat speranța că sărbătoarea va da poporului ucrainean „curaj nou în fața agresiunii ruse”. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis un mesaj direct: „Suntem cu voi, oricât de mult va fi nevoie. Pentru că o Ucraină liberă înseamnă o Europă liberă”. Premierul Canadei, la Kiev Unul dintre cele mai vizibile gesturi de solidaritate a venit din partea Canadei. Premierul Mark Carney a sosit duminică la Kiev, fiind întâmpinat de ministrul ucrainean de externe, Andrii Sibiga. „Canada își va întări sprijinul și eforturile pentru o pace justă și durabilă”, a declarat Carney, care a participat la festivitățile oficiale și urmează să aibă o întrevedere cu președintele Volodimir Zelenski. Intensificarea atacurilor cu drone Pe fondul acestor declarații de sprijin, Kievul a marcat Ziua Independenței printr-o nouă serie de atacuri cu drone asupra teritoriului rus, pe care le-a prezentat drept răspuns la blocajul diplomatic. „Iată cum reacționează Ucraina atunci când apelurile sale la pace sunt ignorate”, a spus președintele Zelenski. Atacurile au vizat o centrală nucleară din regiunea Kursk, unde un transformator auxiliar a fost avariat, precum și un terminal petrolier al grupului rus Novatek, lângă Sankt-Petersburg, unde a izbucnit un incendiu. În ultimele săptămâni, dronele ucrainene au vizat frecvent rafinării și depozite de combustibil rusești, lovituri care au contribuit la explozia prețurilor la carburanți pe piața rusă. Frontul din est și perspectiva negocierilor În paralel, forțele ruse au anunțat noi câștiguri în regiunea Donețk, unde au cucerit două sate, consolidându-și avansul lent început în ultimele luni. Moscova deține în prezent circa 20% din teritoriul ucrainean, inclusiv peninsula Crimeea, anexată în 2014. Perspectivele unor negocieri directe între Vladimir Putin și Volodimir Zelenski par tot mai îndepărtate, deși președintele american Donald Trump încearcă să mențină presiunea diplomatică pentru un summit. Zelenski a insistat însă că „Ucraina nu va mai fi niciodată constrânsă să accepte un compromis umilitor” și că obiectivul rămâne „o pace justă”.

România, locul IV în UE la numărul celor înecați Foto: România Actualități
Eveniment

România, locul IV în UE la numărul celor înecați pe plaje sau în piscine

România este pe locul IV în UE la numărul celor înecați pe plaje sau în piscine, arată datele publicate azi de Eurostat. Statisticile sunt însă din 2022. Citește și: PSD nu vrea să mai discute, în coaliție, despre guvernare, fiindcă USR l-ar fi jignit pe Iliescu România, locul IV în UE la numărul celor înecați  „În 2022, în UE s-au înregistrat 4 810 decese prin înec și scufundare, cu 194 mai puține decât în 2021 (5 004), ceea ce indică o scădere de 3,9 %. Proporția deceselor prin înec și submersiune din totalul deceselor accidentale a scăzut, de asemenea, ușor, de la 3,1 % în 2021 la 2,8 % în 2022, aceasta fiind cea mai mică proporție de la începerea colectării datelor în 2011, când decesele prin înec și submersiune reprezentau 4,2 % din totalul deceselor accidentale. În rândul țărilor UE, în 2022, cel mai mare număr de decese prin înec și submersiune a fost raportat în Franța (784), care reprezintă 16,3 % din totalul deceselor prin înec din UE, urmată de Germania (542), Polonia (535), România (472) și Spania (449). Cele mai mici cifre din UE au fost înregistrate în Luxemburg (1), Malta (3), Cipru (13) și Slovenia (25)”, arată Eurostat.  Italia și Grecia sunt pe locurile șase și șapte, cu sub 300 de decese cauzate de înec.     

România, codașă la investițiile în cercetare (sursa: Pexels/Pixabay)
Eveniment

România, codașă UE la investiții în cercetare: 19 euro pe persoană. Media europeană e de 284 de euro

România, codașă la investițiile în cercetare. Potrivit datelor publicate marți de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat), România a înregistrat în 2024 cea mai scăzută alocare bugetară guvernamentală pentru cercetare și dezvoltare (R&D) din Uniunea Europeană. România, codașă la investițiile în cercetare La nivelul Uniunii Europene, alocările bugetare guvernamentale pentru R&D s-au situat anul trecut la 284,7 euro pe persoană, în creștere cu 57% comparativ cu 2014, când valoarea era de 181,3 euro pe persoană. Citește și: DOCUMENT De ce a decis Înalta Curte să-l condamne penal, în 2016, pe Marian Neacșu, acum vicepremier PSD În România, această alocare a fost de doar 19,1 euro pe persoană. Cele mai ridicate alocări per capita în 2024 s-au înregistrat în: Luxemburg – 759,2 euro/persoană Danemarca – 586,8 euro/persoană Țările de Jos – 542,7 euro/persoană Pe ultimele locuri, alături de România, s-au situat: Bulgaria – 38,3 euro/persoană Ungaria – 58,7 euro/persoană Bugetul țărilor UE pentru cercetare și dezvoltare În 2024, guvernele din Uniunea Europeană au alocat în total 127,9 miliarde de euro pentru cercetare și dezvoltare, echivalentul a 0,71% din PIB-ul UE. Aceasta reprezintă o creștere de 3,4% față de 2023 (123,7 miliarde euro) și o creștere de 59,5% față de 2014 (80,2 miliarde euro) Investiții puternice: Letonia, Slovenia și Lituania Între 2014 și 2024, toate guvernele UE și-au majorat alocările bugetare pentru R&D pe cap de locuitor. Cele mai spectaculoase creșteri au fost: Letonia – +313% (de la 19,1 euro la 78,9 euro/persoană) Slovenia – +252% (de la 78,3 euro la 275 euro/persoană) Lituania – +197% (de la 42,7 euro la 123 euro/persoană) Cercetarea fundamentală, principala direcție de finanțare Potrivit Eurostat, 35,7% din bugetul total alocat R&D la nivelul UE a fost direcționat către progresul general al cunoștințelor, finanțat în principal prin așa-numitele fonduri generale universitare (GUF), utilizate de instituțiile de învățământ superior. Alte direcții de finanțare au vizat: 16,6% – progresul general al cunoștințelor din surse non-GUF 9,4% – tehnologie și producție industrială 7% – sănătate 6,1% – explorarea și exploatarea spațiului

Acord strategic între UE și SUA (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

SUA și UE au încheiat un nou acord comercial: tarif vamal de 15% pentru exporturile europene

Acord strategic între UE și SUA. Statele Unite și Uniunea Europeană au ajuns la un acord comercial-cadru care pune capăt unei perioade tensionate de luni de zile între două dintre cele mai mari economii ale lumii. Acord strategic între UE și SUA În urma negocierilor decisive desfășurate în Scoția între președintele american Donald Trump și președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, cele două părți au convenit un tarif vamal de 15% pentru toate bunurile europene exportate în SUA. Citește și: „Abuzurile statului român”: ce acuzații aduce vicepremierul demisionar Anastasiu Noul tarif de 15% este la jumătate față de cel de 30% pe care Donald Trump amenințase că îl va aplica începând de vineri. În schimb, Uniunea Europeană va elimina taxele pentru o serie de produse americane, permițând accesul pe piață cu tarif zero pentru anumite categorii de bunuri. Von der Leyen: Acordul aduce stabilitate între aliați Președinta Comisiei Europene a salutat înțelegerea, subliniind că aceasta va aduce stabilitate relației comerciale dintre cele două blocuri economice, care împreună generează aproape o treime din comerțul global. Trump a declarat că „este un acord bun pentru toată lumea” și că va apropia și mai mult cele două părți. De asemenea, von der Leyen a numit înțelegerea „una uriașă”, în urma unor „negocieri dificile”. Investiții europene masive în SUA În cadrul acordului, UE s-a angajat să investească 600 de miliarde de dolari în Statele Unite, inclusiv în echipamente militare americane, și să aloce alte 750 de miliarde de dolari pentru energie. Aceste investiții vizează reducerea dependenței energetice a Europei față de surse rusești, prin achiziția de gaze naturale lichefiate, petrol și combustibili nucleari din SUA în următorii trei ani. Produsele exceptate de la taxe Potrivit Ursulei von der Leyen, cele două blocuri economice vor elimina taxele vamale pentru echipamente aeronautice, anumite produse chimice, produse agricole selectate, materii prime considerate critice. Un acord separat privind industria semiconductorilor ar putea fi anunțat în curând. Totuși, taxa de 50% aplicată de SUA la nivel global pentru oțel și aluminiu va rămâne în vigoare. Reacții mixte în Europa: de la reținere la susținere Acordul a fost întâmpinat cu prudență în Europa. Ministrul francez pentru afaceri europene, Benjamin Haddad, a recunoscut că înțelegerea oferă beneficii sectorului francez al băuturilor spirtoase, dar a criticat lipsa de echilibru a acordului. Premierul irlandez Micheál Martin a subliniat că noile tarife sunt încă mai mari decât cele anterioare, ceea ce face comerțul „mai costisitor și mai complicat”. Cancelarul german Friedrich Merz a subliniat importanța stabilității comerciale pentru industria germană. Premierul italian Giorgia Meloni a declarat că sprijină acordul, dar așteaptă clarificări privind detaliile. SUA obține câștiguri economice considerabile Pentru Washington, acordul aduce perspective financiare semnificative. Doar din noile tarife, guvernul american se așteaptă la venituri de aproximativ 90 de miliarde de dolari, pe baza cifrelor comerciale din 2024. La acestea se adaugă sute de miliarde de dolari sub formă de investiții europene directe în economia americană. UE acceptă compromisuri pentru evitarea conflictului comercial Acordul este privit ca un compromis acceptat de UE pentru a evita o escaladare a conflictului comercial. Dacă Trump și-ar fi dus la capăt amenințările, exporturile europene, de la medicamentele spaniole la brânzeturile franțuzești și electronicele germane, ar fi fost supuse unor taxe de până la 30%. UE era pregătită să răspundă cu tarife asupra produselor americane precum piese auto, avioane Boeing și carne de vită. Dezechilibrul comercial, sursa tensiunilor În 2024, volumul comerțului de bunuri între SUA și UE a fost de aproximativ 976 de miliarde de dolari. SUA a importat bunuri în valoare de 606 miliarde de dolari din UE și a exportat înapoi bunuri în valoare de doar 370 de miliarde. Acest dezechilibru a fost una dintre nemulțumirile majore ale lui Donald Trump, care a susținut că SUA „pierde” din cauza acestor relații comerciale. Von der Leyen a încercat să vorbească „pe limba lui Trump” menționând nevoia de „reechilibrare”, deși UE a susținut anterior că balanța este echilibrată datorită importului masiv de servicii americane. Trump: „Cel mai mare acord comercial din istorie” La finalul negocierilor, Donald Trump a celebrat încheierea acordului, afirmând că este „cel mai mare acord comercial din istorie”. Deși este clar că SUA are mai multe de câștigat în urma înțelegerii, oficialii europeni au preferat să salveze stabilitatea relației transatlantice decât să provoace o confruntare economică majoră.

Posibilitatea unui atac rusesc asupra UE (sursa: Facebook/Donald Tusk)
Internațional

Donald Tusk avertizează: Rușii ar ataca UE în 2027. Moscova susține că NATO ar ataca-o anul viitor

Posibilitatea uni atac rusesc asupra UE. Premierul Poloniei, Donald Tusk, a lansat un avertisment ferm: Europa trebuie să fie pregătită pentru un potențial conflict cu Rusia cel târziu până în 2027. Pe când premierul polonez avertizează contra unui atac rusesc, presa din Rusia susține că NATO îi va ataca anul următor. Posibilitatea unui atac rusesc asupra UE Potrivit lui Tusk, guvernul polonez va folosi următorii doi ani pentru a consolida stabilitatea internă și capacitățile de apărare ale țării. Citește și: Surse: Bolojan i-ar fi cerut lui Anastasiu să demisioneze, dar acesta a refuzat Oficialul polonez a subliniat că nu este timp de pierdut în contextul geopolitic tot mai tensionat din Europa de Est. Premierul polonez s-a bazat pe o evaluare recentă oferită de noul comandant suprem al forțelor NATO în Europa, Alexus Grynkewich. Acesta a transmis că, până în 2027, Rusia și China ar putea deveni suficient de puternice pentru a iniția, în mod coordonat, o confruntare militară cu NATO și Statele Unite. Occidentul ia în calcul scenarii pesimiste În rândul experților militari occidentali circulă mai multe scenarii legate de momentul în care Rusia ar putea extinde agresiunea și asupra altor state europene, dincolo de Ucraina. Până acum, anul 2027 este cea mai apropiată dată avansată. Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, consideră însă că o astfel de amenințare s-ar putea concretiza abia în 2029. UE accelerează înarmarea Ca răspuns la aceste prognoze sumbre, statele membre ale Uniunii Europene au demarat o intensificare a eforturilor de înzestrare militară. Obiectivul comun este ca, până în anul 2030, să poată face față oricărui atac venit din partea Rusiei. Rusia susține că NATO i-ar ataca Moscova continuă să își extindă forțele armate, însă autoritățile ruse resping categoric ideea că ar intenționa să atace teritoriul NATO. Mai mult, presa apropiată Kremlinului răspândește o versiune inversată a evenimentelor: ziarul „Komsomolskaia Pravda” a susținut recent că NATO ar plănui să atace Rusia în 2027.

Qatar amenință UE cu livrarea gazelor (sursa: gco.gov.qa)
Internațional

Qatar amenință UE cu oprirea livrărilor de gaze dacă nu sunt relaxate regulile climatice

Qatar amenință UE cu livrarea gazelor Qatar, unul dintre principalii furnizori de gaze naturale lichefiate (LNG) pentru Europa, a transmis mai multor guverne din Uniunea Europeană o scrisoare oficială în care amenință cu oprirea livrărilor de gaze, dacă Bruxellesul nu renunță la anumite condiții impuse prin legislația de mediu. Scrisoarea și propunerile de modificare vizează direct Directiva privind diligența sustenabilă a companiilor (CSDDD), potrivit unei investigații publicate de Welt am Sonntag. Qatar amenință UE cu livrarea gazelor Comisia Europeană a confirmat primirea unei scrisori oficiale din partea Qatarului. Citește și: Anastasiu și Dogioiu au mințit: DNA le infirmă declarațiile, vicepremierul a fost martor-denunțător În documentul trimis pe 21 mai către guvernul belgian, ministrul Energiei din Qatar, Saad Sherida Al-Kaabi, avertizează că țara sa și compania QatarEnergy ar putea căuta „piețe alternative mai stabile și mai prietenoase cu mediul de afaceri”, dacă Uniunea nu modifică articolul 22 din directivă, dedicat protecției climatice. „UE încalcă dreptul statelor de a-și stabili propriile obiective climatice” Qatarul acuză UE că încalcă principiile Acordului de la Paris, prin impunerea unor reglementări care depășesc ceea ce este rezonabil. Potrivit ministrului Al-Kaabi, amenințarea cu sancțiuni de până la 5% din cifra de afaceri globală și asumarea de răspundere civilă pentru nerespectarea normelor climatice pun în pericol capacitatea Qatarului de a mai livra gaze către Europa. Sancțiunile împotriva Rusiei ar deveni imposibil de susținut Experții avertizează că planul UE de a sancționa gazul rusesc începând cu 2028 ar deveni imposibil de implementat dacă Qatarul se retrage de pe piața europeană. În primul trimestru din 2025, Qatarul a acoperit 10,8% din necesarul european de LNG, fiind al treilea furnizor după SUA (50,7%) și Rusia (17%). Europa, din nou dependentă de un singur furnizor Dacă livrările din Qatar se opresc, SUA ar trebui să compenseze pierderea, ceea ce ar duce la o creștere a dependenței Europei față de gazul american, posibil până la 60%. În 2021, LNG reprezenta 20% din importurile de gaze ale UE, iar în 2024, ponderea a ajuns la 37%. De la oprirea totală a gazului rusesc prin conducte, doar Norvegia și Algeria mai livrează gaze prin infrastructură fixă, Norvegia acoperind aproape 53% din importuri. Qatar cere condiții clare Qatar susține că prevederile actuale ale Directivei UE privind lanțurile de aprovizionare sunt incompatibile cu legislația internă și generează riscuri semnificative pentru QatarEnergy. „Nu vom livra LNG Europei pentru ca apoi să fim sancționați cu veniturile noastre globale”, a afirmat Al-Kaabi, citat de Qatar Tribune. Potrivit acestuia, nu este acceptabil ca o companie să fie forțată să aleagă între politicile climatice ale propriei țări și cele impuse de UE. Bruxellesul caută soluții diplomatice Scrisoarea trimisă guvernului belgian a fost confirmată și de europarlamentarul german Christian Ehler, care a declarat că biroul său din Bruxelles a primit documentul și că se caută o soluție politică comună în interiorul UE. Ministerul german al Economiei a refuzat să comenteze conținutul scrisorii, invocând caracterul confidențial al corespondenței.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră