joi 28 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: tulcea

27 articole
Politică

Averea consistentă a bugetarului pe care PSD vrea să-l facă primar

Averea consistentă a bugetarului pe care PSD vrea să-l facă primar la Tulcea, Simion Dragoș: 2-3 ani în funcția de viceprimar și a achiziționat o casă, două apartamente și mai multe terenuri în intravilan. Acesta a fost ales consilier local și viceprimar al municipiului Tulcea pe listele Partidului Ecologist Român (PER), dar acum a fost racolat de PSD. Citește și: Armata obligatorie trebuie să suplinească lipsa resurselor României, care nu-și permite o armată profesionistă mare, spune generalul (r) Mircea Mîndrescu, fost comandant NATO Averea consistentă a bugetarului pe care PSD vrea să-l facă primar Veniturile declarate ale familiei viceprimarului nu sunt foarte mari: el câștiga circa 12.000 de lei pe lună, net, în anul fiscal 2022, iar soția sa, funcționară la bancă, avea circa 5.500 de lei. Din acești bani aveau de întreținut un copil și de achitat rate la bănci pentru datorii totale consistente, de aproape 337.000 de lei. Conturi sau plasamente financiare peste 5.000 de euro nu apar în declarația de avere. În 2020, când Simion Dragoș a depus declarația de avere, nu avea nici un teren în intravilan și deținea un apartament de 50 mp și o casă de 90 mp, ambele în Tulcea. În acel moment, el avea un salariu de ușor peste 4.000 de lei pe lună, fiind director la prefectura Tulcea. În 2024, el avea nu mai puțin de șase terenuri, majoritatea achiziționate după ce a ajuns viceprimar. În mod straniu, declară terenuri achiziționate în 2005 și 2007, care ar fi trebuit să fie consemnate în declarația din 2020. Tot în 2024, viceprimarul municipiului Tulcea declară încă două apartamente și o casă, plus “alte categorii de bunuri imobile“. Unul din apartamente apare ca fiind o donație către soția sa, restul sunt achiziționate. Nu este clar ce face cu nu mai puțin de trei apartamente și două case, întrucât nu declară venituri din chirii sau din orice altă activitate.

Averea consistentă a bugetarului Dragoș Simion, pe care PSD vrea să-l facă primar la Tulcea
Ciolacu, fotografie cu un primar PSD din Tulcea, condamnat Foto: Facebook
Politică

Ciolacu, fotografie cu un primar PSD din Tulcea, condamnat

Premierul Marcel Ciolacu a făcut, sâmbătă, fotografie în care se ține de gât cu un primar PSD din Tulcea care a fost condamnat pentru corupție, după ce a sifonat bani europeni. Primarul este Silviu Rahău, din Crișan, condamnat la un an închisoare cu amânarea aplicării pedepsei pentru o durată de doi ani. Citește și: Cine este primul demnitar român care a semnat pentru afacerea Roșia Montana Gold Corporation: a rupt PNL ca să-l susțină pe Ponta. Contractele au dispărut din arhiva ANRM Primarul penal a fost ales, sâmbătă, vicepreședinte al organizației județene PSD Tulcea Primarul Rahau Foto: Facebook Ciolacu, fotografie cu un primar PSD din Tulcea, condamnat În vara anului trecut, Rahău a încheiat un acord de recunoaștere cu DNA, după ce a prezentat documente false privind prestarea unor servicii care nu fuseseră executate. Firma primarului, Pronautica SRL, avea aproximativ 350 contracte de achiziții publice in valoare totală de 9.166.653,32 de lei, scria mycta.ro în mai 2023. Firma se ocupă de comerţul cu amănuntul al echipamentelor sportive, în magazine specializate. Însă primarul nu avea nici un regret după condamnarea primită: „Nu mă afectează cu nimic! Nu este o faptă atât de gravă. (…) Nu pică bine ca imagine, dar asta sunt realitățile, le luăm ca atare. (…) Am fost pus într-o situație foarte proastă”. Legal, mandatul său nu a fost afectat. În consecință, Rahău a fost prezent, sâmbătă, la Conferința Județeană Tulcea, de unde a scris, pe Facebook: „În data de 10 februarie a avut loc Conferința Județeană a Organizației PSD Tulcea, în prezența Președintelui Partidului Social Democrat din România, dl Ion-Marcel Ciolacu. În cadrul conferinței, am avut onoarea să fiu ales Vicepreședinte al Organizației Județene PSD Tulcea”. Rahău nu este singurul penal de la vârful PSD Tulcea. Primarul Ciprian Solomencu, din comuna Nufăru, a fost condamnat la un an închisoare pentru că a condus beat și și-apierdut mandatul. El este acuzat de ANI că s-a aflat în conflict de interese pentru că „a încheiat două acte juridice care au produs un folos material pentru soția sa, constând în încasarea de subvenții în calitate de persoană fizică autorizată”. În plus, o consilieră județeană PSD, Cacencu Raluca, cea care se ocupă de înființarea Organizației de Management a Destinației (OMD) din Tulcea, a fost trimisă în judecată pentru complicitate la evaziune fiscală. Însă procesul continuă pe partea civilă, pentru recuperarea prejudiciului. Consiliera județeană Cacencu Raluca

Județul Bihor, de patru ori mai mulți turiști decât Tulcea Foto: Facebook ARBDD
Politică

Județul Bihor, de patru ori mai mulți turiști decât Tulcea

Județul Bihor, unde președinte al Consiliului Județean este Ilie Bolojan, a primit, în 2023, de patru ori mai mulți turiști decât județul Tulcea, unde se află Delta Dunării. Președinte al Consiliului Județean Tulcea este pesedistul Horia Teodorescu. Citește și: VIDEO Deputata PSD Laura Vicol, șefa comisiei juridice a Camerei Deputaților, face declarații importante pe TikTok: „Sunt vopsită blondă”. Ea este supranumită „avocata interlopilor” Județul Bihor, de patru ori mai mulți turiști decât Tulcea Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică la 5 februarie, situația turiștilor care au sosit și înoptat în Bihor și Tulcea se prezintă astfel: Bihor - 564.842 sosiri în structurile de primire turistică, din care 45.869 turiști străini și 1.456.088 înnoptări, din care 101.912 ale străinilor Tulcea - 141.075 sosiri turiști, din care 8.943 turiști străini și 294.329 înnoptări, din care 18.729 ale străinilor DeFapt.ro a scris că un pensionar care joacă la Loto, fost lider local al PSD, conduce aeroportul Tulcea, subordonat Consiliului Județean. În 2023, prin acest aeroport au trecut 300 de pasageri, deși ministrul PSD al Transporturilor, Sorin Grindeanu, a dirijat fonduri uriașe spre această „investiție”. Și Suceava sau Sibiu, cu circa 550.000 de sosiri ale turiștilor domină Tulcea, care este ușor sub Gorj, care a înregistrat, în 2023, 146.015 sosiri în structurile de primire turistică. DeFapt a scris că baronul PSD de Tulcea, Horia Teodorescu, președinte al Consiliului Județean, face zeci de milioane de la primăriile pe care le controlează: una din firmele sale a avut, doar din 2018 în 2021, contracte de circa 33 de milioane de lei cu primării din acest județ. Datele sunt sintetizate pe site-ul sicap.ai și de aici se poate constata că toate contractele au fost acordate prin „procedură simplificată”. Teleorman rămâne județul prin care au trecut în 2023 cei mai puțini turiști: 3.981, dintre care 280 de străini.

Un pensionar care joacă la Loto conduce aeroportul Tulcea Foto: Facebook
Politică

Un pensionar care joacă la Loto conduce aeroportul Tulcea

Stoian Vâlcu, un pensionar care joacă la Loto și care, profesional, nu are nici o legătură cu managementul aeroportuar, conduce aeroportul Tulcea, instituție aflată în subordinea Consiliului Județean. Acest consiliu este dominat de PSD și este condus de baronul local Horia Tedorescu. Vâlcu era, în 2019, vicepreședinte al organizației județene a PSD Tulcea. Citește și: VIDEO Salariul uriaș al judecătorului filmat când băga bani în decolteul unei dansatoare. Fost „dispecer” la sistemul 112, el primește 33.600 lei doar pentru chirie În 2023, prin aeroport au trecut 300 de pasageri, deși ministrul PSD al Transporturilor, Sorin Grindeanu, a dirijat, în 2022, fonduri uriașe, de 180 de milioane de lei, spre această „investiție”. Aeroportul a avut în ultimii ani un număr ridicol de pasageri: 73 în 2021, 360 în 2022 și 300 în 2023. El este pe ultimul loc în topul aeroporturilor din ţară, potrivit datelor de la Asociaţia Aeroporturilor din România. La aeroport lucrează circa 40 de persoane, iar Consiliul Județean l-a subvenționat, doar în 2022, cu 3,7 milioane de lei. Însă, potrivit bugetului pe 2023, ultimul publicat pe site-ul Consiliului Județean Tulcea, aeroportul urma să primească 166 de milioane de lei. Un pensionar care joacă la Loto conduce aeroportul Tulcea Stoian Vâlcu, directorul aeroportului a făcut o facultate de inginerie chimică, la Politehnica București. Până în 2013, când a fost propulsat director tehnic al aeroportului, nu a avut legătură cu acest domeniu. El a lucrat la ALUM Tulcea și la Altex, printre altele. Citește și: Drum județean din Tulcea, de 17 milioane de euro, ciuruit la un an de la deschidere. Președintele CJ și prefectul fac averi din contracte cu comunitățile locale Potrivit declarației de avere, Vâlcu a încasat, în anul fiscal 2022, o pensie de 67.000 de lei și a câștigat 1.400 de lei de la loto. Salariul său anual la conducerea aeroportului cu 300 de pasageri pe lună a fost de 109.000 lei. Însă Vâlcu a luat peste 28.000 de lei și prin prezența în CA-ul Aquaserv Tulcea, altă companie subordonată Consiliului Județean. Citește și: Opera baronului PSD de Tulcea, Horia Teodorescu: o treime din școlile care ar fi trebuit să fie renovate cu banii europeni din programul ITI Delta Dunării sunt ruine

Drum județean din Tulcea, de 17 milioane de euro, ciuruit la un an de la deschidere Foto: Facebook Horia Teodorescu
Eveniment

Drum județean din Tulcea, ciuruit un an de la deschidere

Un drum județean din Tulcea, reparat cu suma imensă de 17 milioane de euro, este ciuruit la un an de la deschidere, arată o anchetă G4Media. Este vorba de DJ 229, pe tronsonul care leagă localitatea Niculițel de comuna Nicolae Bălcescu. În schimb, președintele Consiliului Județean (CJ) Tulcea și prefectul județului fac averi din contractele cu comunitățile locale. Citește și: EXCLUSIV Prefectul PSD de Tulcea oferă asistență juridică localităților pe care ar trebui să le supravegheze că respectă legea. Plus: suspiciuni de incompatibilitate, sesizare îngropată de ANI Drum județean din Tulcea, ciuruit la un an de la deschidere Nu este singurul eșec major al investițiilor Consiliului Județean Tulcea, conduse pesedistul Horia Teodorescu: acum circa trei săptămâni, presa locală scria că o treime din școlile care ar fi trebuit să fie renovate cu banii europeni din programul denumit ITI Delta Dunării sunt ruine. Citește și: Opera baronului PSD de Tulcea, Horia Teodorescu: o treime din școlile care ar fi trebuit să fie renovate cu banii europeni din programul ITI Delta Dunării sunt ruine DeFapt.ro a arătat că președintele Consiliului Județean, Horia Teodorescu, prefectul Alexandru Dan Munteanu (PSD) și deputata PSD Mirela Furtună (PSD), pe care Teodorescu o definește drept „mama copilului său”, sunt abonați la contracte cu statul, respectiv cu autoritățile locale din Tulcea. Președintele Consiliului Județean face zeci de milioane de la primăriile pe care le controlează: una din firmele sale a avut, doar din 2018 în 2021, contracte de circa 33 de milioane de lei cu primării din acest județ. Prefectul oferă asistență juridică localităților din județ pe care ar trebui să le supravegheze că respectă legea. Eșecul istoric al unui program european de un miliard de euro G4Media arată, azi, că drumul județean 229, pe tronsonul care leagă Niculițel de Nicolae Bălcescu, „este deja peticit în mai multe locuri și are gropi și «valuri» de asfalt pe un tronson de 20 de kilometri”. Tronsonul este important fiindcă reprezintă cea mai scurtă legătură pentru TIR-urile ucrainene care vin de la Isaccea și se îndreaptă spre Portul Constanța. Foto: G4Media Foto: G4Media Citește și: Baronul PSD de Tulcea face zeci de milioane de la primăriile pe care le controlează. Conflict de interese evident, ANI nu-l deranjează pe baron Consiliul Județean Tulcea a transmis G4Media că drumul este în garanție și a transmis firmelor care l-au asfaltat solicitarea de a-l repara. „Județul Tulcea va avea cea mai bună infrastructură rutieră. Și lucrăm pe toate «fronturile» pentru asta”, declara, în 2020, Horia Teodorescu. Programul UE Investiții Teritoriale Integrate Delta Dunării (ITI DD), cu o valoare de circa un miliard de euro, este un eșec răsunător: sub 15% din proiecte au ajuns aici.

Prefectul PSD oferă asistență localităților pe care ar trebui să le supravegheze Foto: Facebook
Politică

Prefectul PSD asistență localităților trebui supravegheze

Prefectul PSD de Tulcea, Alexandru Dan Munteanu, oferă asistență juridică localităților din județ pe care ar trebui să le supravegheze că respectă legea. Munteanu este absolvent de Drept la universitatea privată Titu Maiorescu și a obținut toate aceste contracte prin „încredințare directă”, potrivit propriei sale declarații de avere. Citește și: Opera baronului PSD de Tulcea, Horia Teodorescu: o treime din școlile care ar fi trebuit să fie renovate cu banii europeni din programul ITI Delta Dunării sunt ruine Prefectul PSD oferă asistență localităților pe care ar trebui să le supravegheze Munteanu este considerat potențialul succesor al actualului președinte al Consiliului Județean Tulcea, Horia Teodorescu, care a anunțat că nu va mai candida. Prefectul, care este și avocat, are trei contracte de asistență juridică: cu localitățile Somova, Horia și Luncavița, toate fiind din Tulcea. Valoarea totală a acestor contracte este de 76.000 de lei pe lună. În 2022, când a fost numit prefect - el fiind, anterior, consilier județean PSD - aceste contracte erau de doar 72.000 de lei. În 2021, avea un singur contract juridic, cu localitatea Somova, de doar 18.000 de lei. DeFapt a scris că și baronul PSD de Tulcea, Horia Teodorescu, președinte al Consiliului Județean, și cea pe care o definește drept „mama copilului său”, deputata PSD Mirela Furtună, sunt abonați la contracte cu statul chiar în județul pe care-l reprezintă în diferite funcții. Citește și: Baronul PSD de Tulcea face zeci de milioane de la primăriile pe care le controlează. Conflict de interese evident, ANI nu-l deranjează pe baron Prefectul PSD Munteanu alături de „mama copilului” președintelului CJ Tulcea, Horia Teodorescu, deputata PSD Mirela Furtună Sesizare către ANI, îngropată Soția sa este, Violeta Munteanu, și ea abonată la un contract cu statul: acordă consiliere juridică controversatei Asociații pentru Dezvoltare Intercomunitară ITI – Delta Dunării (ADI ITI DD), care gestionează un program de circa 1,3 miliarde de euro și despre care presa a scris în repetate rânduri că a fost un eșec, dar, în schimb, a finanțat clientela PSD din județ. Violeta Munteanu avea, din 2014, un contract de circa 68.000 de lei cu ADI ITI Delta Dunării. În ultima declarație de avere a prefectului, din 2023, acest contract nu mai apare, dar soția sa a fost angajată consilier juridic la ADI ITI DD. Ambii soți au avut câștiguri bune, în ani, din servicii de avocatură și diferite alte beneficii de la stat, dar averea lor este uriașă: au în bănci circa 70.000 de euro, dețin două mașini, printre care un Audi Allroad, au o vilă, mai multe terenuir în intravilan și un teren agricol. Potrivit unor informații, la Agenția Națională de Integritate (ANI) ar exista o sesizare legată de faptul că pe perioada mandatului de consilier județean PSD (2020-2022) a fost și membru în consiliul de administrație al SC Servicii Publice, societatea de salubrizare a municipiului Tulcea. Pe numele său există o sesizare depusă la ANI, înregistrată sub nr. 7382/ 15.03.2023. Dar ANI nu a făcut nimic vreme de mai multe luni, așa că se apropie termenul de prescriere a faptei, iulie 2024. În 2021, luase circa 8.000 de lei de la Servicii Publice, iar alți 17.500 i-au venit din colegiul director al ADI ITI DD, unde soția sa oferea consiliere juridică.

Baronul PSD de Tulcea face milioane de la primăriile pe care le controlează Foto: Facebook CJ Tulcea
Politică

Baronul PSD Tulcea face milioane primăriile controlează

Baronul PSD de Tulcea, Horia Teodorescu, președinte al Consiliului Județean, face zeci de milioane de la primăriile pe care le controlează: una din firmele sale a avut, doar din 2018 în 2021, contracte de circa 33 de milioane de lei cu primării din acest județ. Datele sunt sintetizate pe site-ul sicap.ai și de aici se poate constata că toate contractele au fost acordate prin „procedură simplificată”. Citește și: Averea uriașă a unei obscure deputate PSD: cu doi angajați a făcut profit de două milioane de lei, rata profitabilității – 63%. Deputata este „mama copilului” președintelui CJ Tulcea Teoretic, primăriile nu au o relație de subordonare cu Consiliul Județean, dar localitățile mici, care nu dispun de bani suficienți, depind de sumele dirijate de Consiliul Județean. O căutare pe site-ul Agenției Naționale de Integritate (ANI) a numelui „Horia Teodorescu” „nu a returnat rezultate”. Baronul PSD de Tulcea face milioane de la primăriile pe care le controlează Două contracte care apar pe sicap.ai, de circa opt milioane de lei, sunt cu primării din Brăila. Față de ceea ce apare pe site-ul sicap.ai, în declarația de interese a lui Horia Teodorescu figurează două contracte în valoare totală de circa 11,7 milioane de lei cu UAT Jijia. Ambele au fost acordate prin „cerere de oferă”. În declarația de interese din 2023 apare și un contract din 2012 cu comuna Frecăței din Tulcea, de circa 11 milioane de lei, acordat tot prin „cerere de ofertă”. Contractele sunt cele de pe firma Condor SRL, la care Horia Teodorescu este „asociat” cu 1114 părți sociale. Un ziar din Constanța, Replica Online, scrie că el ar fi unic asociat la această firmă. „Copacii de pe drumurile județene ce leagă Tulcea de orașe precum Constanța sau București au început să dispară. Unii zic că defrișarea ar avea legătură cu firma Condor S.R.L., în care unic asociat este Horia Teodorescu, președintele Consiliului Județean Tulcea, întrucât copacii plantați pe marginea drumului au menirea de a proteja asfaltul, și odată cu dispariția acestora, carosabilul s-ar deteriora, fapt ce ar face posibil ca firma președintelui Consiliului Județean Tulcea să-și găsească de lucru chiar în cadrul județului Tulcea”, scria această publicație. „Consiliul Județean, condus de Teodorescu de 9 ani, virează periodic bani pentru lucrările primăriilor din județ. Tot periodic, firma lui Teodorescu câștigă licitațiile. Cercul se închide când președintele CJT încasează dividendele firmei la care este acționar unic. În perioada 2007-2020, societatea lui Teodorescu a câștigat contracte finanțate din bani publici, de aproximativ 15 milioane de euro, în special de la primăriile din județul pe care îl conducea, conform declarațiilor sale de avere”, arăta, în 2021, Info Sud-Est. Iubita baronului, deputat bogat, conectat la contracte cu statul Averea lui Horia Teodorescu este impresionantă: doar conturile sale bancare se apropie de 600.000 de euro. El are două case, bijuterii de 35.000 de euro și a acordat împrumuturi de 924.000 de lei unei neprecizate „persoane fizice”. Deputata PSD Mirela Furtună, pe care Horia Teodorescu o definește drept „mama copilului său”, este și ea beneficiară a unei averi consistente, precum și a unor contracte cu statul. Citește și: Pescobar de la „Taverna Racilor” a încasat câte 10.000 de euro pe zi în 2022. Profit curat: peste cinci milioane de lei anul trecut, din alimente expirate, rugină și lipsă de igienă la fițe în Herăstrău În declarația de interese a deputatei Furtună sunt declarate contracte cu statul, respectiv Direcția de Sănătate Publică Tulcea, în valoare de 204.000 lei în 2022 și 548.000 lei în 2021.

Noi resturi de dronă rusească, neconfirmate. Aici, locul găsirii primelor resturi de dronă (sursa: Inquam Photos/Ovidiu Micsik)
Eveniment

Noi resturi de dronă rusească, neconfirmate

Noi resturi de dronă rusească, neconfirmate. Ministerul Apărării Naţionale (MApN) anunţă că nu s-a confirmat prezenţa unor fragmente de dronă în altă zonă decât cele cercetate anterior, activităţile de supraveghere a zonelor de pe teritoriul naţional aflate în proximitatea porturilor ucrainene continuând. Noi resturi de dronă rusească, neconfirmate "În urma informaţiilor primite în după-amiaza zilei de sâmbătă, 9 septembrie, de la reprezentanţii autorităţilor publice locale din Ceatalchioi, care semnalau posibila existenţă a unor fragmente de dronă într-o altă zonă decât cele cercetate până în prezent, aflată la aproximativ 3,5 kilometri vest de localitatea Plauru, militarii Regimentului de Infanterie Marină au executat, sâmbătă, 9 septembrie, în a doua parte a zilei, şi în dimineaţa zilei de duminică, 10 septembrie, misiuni de cercetare în teren, în urma cărora nu s-a confirmat existenţa elementelor semnalate. Citește și: Fabrica de avioane Craiova, condusă de un fost muncitor de la linia de montaj, cu facultate după 40 de ani. Circa 300 de angajați nu au reușit să modernizeze nici un avion IAR Forţele MApN rămân în continuare în alertă şi vor continua cercetările în zonele de pe teritoriul naţional aflate în proximitatea locaţiilor unde forţele ruse execută atacuri asupra infrastructurii portuare ucrainene de la Dunăre", a transmis, duminică, MApN. Se patrulează și se monitorizează Conform sursei citate, în ultimele 48 de ore, forţe şi mijloace ale Ministerului Apărării Naţionale, din Forţele Navale, Forţele Terestre şi din alte structuri au acţionat cu echipe de cercetare în teren şi cu dispozitive de supraveghere aeriană pe o suprafaţă de peste 80 de kilometri pătraţi în zonele localităţilor Ceatalchioi, Plauru şi Chilia Veche din judeţul Tulcea, şi în judeţul Galaţi, pe malul românesc al Dunării, în proximitatea portului Reni din Ucraina. Citește și: Ministerul Apărării habar n-are când au căzut pe teritoriul României fragmentele de dronă găsite sâmbătă după sesizările unor cetățeni din Deltă De asemenea, Forţele Navale execută cu nave fluviale, misiuni de patrulare şi monitorizare pe braţul Chilia al Dunării. "Ministerul Apărării Naţionale condamnă cu fermitate atacurile executate de Federaţia Rusă împotriva unor obiective şi elemente de infrastructură civilă din porturile ucrainene de la Dunăre. Aceste atacuri sunt nejustificate şi în gravă contradicţie cu regulile dreptului internaţional umanitar, fiind crime de război. De asemenea, MApN rămâne în contact permanent cu structurile aliate, care sunt informate în timp real", mai arată Ministerul Apărării.

Șeful Gărzii de Mediu Tulcea, șpagă (sursa: tulceanoastra.ro)
Eveniment

Șeful Gărzii de Mediu Tulcea, șpagă

Șeful Gărzii de Mediu Tulcea, șpagă. Liberalul Dorin Meran, șeful Gărzii de Mediu Tulcea și protejatul primarului de Tulcea, Ștefan Ilie, a fost prins în flagrant de procurorii DNA în timp ce încasa o mită de 25.000 lei. Pe numele comisarului șef Dorin Meran mai există o condamnare, din 2012, pentru deturnare de fonduri și instigare la fals sub semnătură privată. Șeful Gărzii de Mediu Tulcea, șpagă Procurorii DNA l-au reținut 24 de ore pe Dorin Meran, comisarul șef al Comisariatului județean Tulcea din cadrul Gărzii Naționale de Mediu, după ce a fost prins în timp ce încasa o șpagă de 25.000 lei, echivalentul a 5.000 de euro. Citește și: EXCLUSIV Generalul SRI la care este conectată gruparea GPL Caracal-Crevedia, scandaluri cu Coldea, Sebastian Ghiță și procurorul Negulescu. Generalul Iancu, în anturajul LOV "În perioada 30 august - 04 septembrie 2023, inculpatul Meran Dorin, în calitatea menționată mai sus, ar fi pretins de la un om de afaceri (martor în cauză) suma de 25.000 lei și alte foloase necuvenite, pentru a-i aplica acestuia o amendă mai mică ori chiar sancțiunea avertismentului ca urmare a unui control efectuat de către inculpat la un punct de lucru al unei societăți comerciale administrată de martor”, conform ordonanței procurorilor DNA. Anchetatorii susțin că la data de 4 septembrie 2023, Meran a încasat șpaga în mașina sa, ocazie cu care a fost prins în flagrant. Comisarul șef Dorin Meran urmează să fie dus în cursul acestei zile la Tribunalul Constanța cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile. Datorii la ANAF de 350.000 de lei Ștefan Ilie, primarul orașului Tulcea și președintele organizației județene a PNL Tulcea, a tras sforile pentru ca Dorin Meran să fie numit în funcția de șef al Gărzii de Mediu Tulcea. Înainte de a ajunge comisar șef, Dorin Meran a fost consilier juridic la primăria comunei Ghidiceni și angajat al firmei gălățene MD METACON REP. În ultima declarație de avere a lui Dorin Meran se menționează că a încasat anul trecut un salariu de 17.800 lei de la comuna Ghidiceni și peste 55.000 lei de la firma din Galați. Însă are datorii de 400.000 lei, echivalentul a peste 80.000 de euro. La TBI Credit, Meran trebuie să returneze 50.000 de lei până în 2027, iar la ANAF, 350.000 de lei până în 2026.

Podul suspendat Brăila:Galați - Tulcea, inaugurat (sursa: Facebook/Irinel Ionel Scriosteanu)
Economie

Podul suspendat Brăila/Galați - Tulcea, inaugurat

Podul suspendat Brăila/Galați - Tulcea, inaugurat. Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor Irinel Ionel Scrioşteanu a dat publicităţii miercuri mai multe detalii legate de podul suspendat peste Dunăre, care va fi inaugurat joi, la ora 11,00 şi va fi dat în trafic începând cu ora 13,00, fiind un obiectiv proiectat să aibă o durată de viaţă de 120 de ani. Podul suspendat Brăila/Galați - Tulcea, inaugurat "Despre noul pod, care nu doar traversează fluviul, ci leagă România peste Dunăre - Mâine, 6 iulie, începând cu ora 13,00, vom da în trafic Podul suspendat peste Dunăre de la Brăila/Galaţi - Tulcea, acesta fiind cel mai mare pod suspendat construit vreodată în România, al treilea ca dimensiune din Europa şi ultimul pod peste Dunăre înainte de vărsarea în Marea Neagră", a scris Irinel Ionel Scrioşteanu pe contul său de Facebook, cu precizarea că "nu se plăteşte taxă de trecere a podului în primii 5 ani". Secretarul de stat a prezentat şi un rezumat al volumului de lucrări realizate la podul suspendat peste Dunăre, dar şi alte informaţii legate de acest obiectiv de investiţii, cel mai mare din România de după 1989. "Lungimea totală a podului este de 1974,3 metri; înălţimea turnurilor este de aproximativ 193 metri de la partea superioară a fundaţiei; podul are 3 deschideri: o deschidere principală (1120 m) şi două deschideri laterale de 489,6 metri pe malul brăilean şi de 364,6 metri pe malul tulcean; tablierul metalic cântăreşte 20.860 tone, iar segmentele acestuia au fost #madeinRo la Şantierul Naval Brăila, cu tablă de la Complexul Siderurgic din Galaţi; pentru întinderea cablurilor principale, s-a folosit o procedură în premieră pentru România: s-au folosit fire de cablu de cca 5,44 mm, care au format pachete de câte 544 fire, iar toroanele, în număr de 16, au format, ulterior, cablul principal. Au o lungime de 81.000 km, ceea ce înseamnă că ar putea înconjura Pământul de 2 ori", mai arată Scrioşteanu. Lungimea totală a drumurilor (inclusiv podul) este de 23,413 km şi cuprinde două secţiuni: drumul principal Brăila - Jijila, cu o lungime 19,095 km şi drumul de legătură cu DN22 Smârdan - Măcin, în lungime de 4,328 km. "Drumul principal Brăila - Jijila (etapa I) are o lungime de 19 km şi este prevăzut cu două benzi de circulaţie pe sens, benzi de încadrare, acostamente, zona mediană şi zona de parapete. Drumul de legătură cu DN22 Smârdan - Măcin (etapa 2) are o lungime de 4,3 km şi este prevăzut cu o bandă de circulaţie pe sens. Drumul de legătură urmează să pornească de la km 7+940 al drumului principal (Brăila-Jijila) şi se va intersecta cu DN22 Smârdan-Măcin", potrivit lui Scrioşteanu. Principalele lucrări prevăzute în contractul de realizare a Podului suspendat peste Dunăre sunt: 2 viaducte de acces, 1 viaduct peste calea ferată, 23,4 km lucrări rutiere (drumuri), 35 poduri, pasaje şi structuri minore, 86 podeţe, 9 noduri rutiere şi sensuri giratorii, 1 Centru de întreţinere şi coordonare, 1 staţie de taxare. "Podul suspendat peste Dunăre este proiectat să aibă o durată de viaţă de 120 ani; are un centru de monitorizare şi control care va înregistra permanent starea podului, prin cei 50 de senzori instalaţi pe pod în punctele esenţiale; pentru această structură, s-a efectuat cel mai complex şi avansat proiect de testare a unui pod din România; la acest pod, va funcţiona un sistem de dezumidificare a tuturor ansamblurilor podului, inclusiv a tablierului metalic şi a cablurilor. Cablurile sunt izolate pe exterior cu o protecţie care asigură etanşeitatea, iar aerul din interior va fi permanent dezumidificat şi monitorizat, astfel încât să se asigure un mediu anticoroziv; pentru a asigura durabilitate şi protecţie anticorozivă ridicată, tablierul metalic este, de asemenea, dezumidificat în interior, anumite rigidizări longitudinale fiind utilizate drept canale pentru distribuţia aerului dezumidificat în spaţiul intern al tablierului, iar un sistem de senzori va monitoriza asigurarea păstrării stării de umezeală din casetă sub nivelurile ce provoacă oxidarea. Se va menţine o umiditate relativă sub 40%, pentru a nu exista coroziune şi pentru a permite circulaţia pe pod în siguranţă, în orice anotimp", spune Scrioşteanu. Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor precizează că, deşi podul este prevăzut cu trotuare, nu va fi deschis circulaţiei pietonale publice, trotuarele urmând să fie folosite strict pentru mentenanţă. Citește și: Sora unei foste Miss Buzău primește funcții grase de la miniștrii PSD subordonați lui Marcel Ciolacu "Valoarea iniţială a proiectului este de 1.995.932.260 RON, fără TVA, finanţat din fonduri externe nerambursabile, iar constructorul este Asocierea Astaldi S.P.A. - IHI Infrastructure System Co. Ltd. În prima etapă, traficul rutier va fi deschis pe relaţia parţială, cu descărcare în judeţul Tulcea pe drumul până la Măcin (etapa I), urmând ulterior ca varianta până la Jijila (etapa II) să fie finalizată cât mai repede. La puţin timp de la preluarea mandatului de secretar de stat, în data de 24 februarie 2020, am efectuat prima vizită pe acest şantier şi am coborât 40 metri în pământ, unde se lucra la radierul primului bloc de ancoraj. De atunci, am coordonat şi m-am implicat permanent în evoluţia lucrărilor şi mă bucur că am făcut echipă cu colegii din minister şi CNAIR, dar şi cu antreprenorul şi ceilalţi factori implicaţi, ajungând astfel la punctul în care acest obiectiv major al României va fi dat în trafic", a completat Scrioşteanu.

Platformă subterană pentru deșeuri, în Tulcea (sursa: Facebook/Ștefan Ilie)
Mediu

Platformă subterană pentru deșeuri, în Tulcea

Platformă subterană pentru deșeuri, în Tulcea. Primăria municipiului a început amenajarea unei platforme subterane pentru colectarea deşeurilor, care va face parte dintr-un sistem digital de gestionare a deşeurilor din oraş. Platformă subterană pentru deșeuri, în Tulcea Potrivit unei postări pe Facebook a primarului Ştefan Ilie, această primă platformă subterană de colectare a deşeurilor este instalată în cartierul Dallas şi va costa 48.703 euro. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Vor urma încă 100 de platforme subterane şi supraterane. Acum, organizăm licitaţia pentru proiectarea şi execuţia lor. Digitalizarea sistemului de gestionare a deşeurilor va permite societăţii Servicii Publice SA când trebuie să fie golite platformele şi cine lasă deşeuri în apropierea lor", a declarat, pentru Agerpres, primarul Ştefan Ilie. Citește și: NASA dezvăluie un nou instrument prin care va monitoriza poluarea în America de Nord El a mai spus că 40% din platformele care se vor mai monta vor fi subterane, în zonele turistice, iar celelalte vor fi platforme supraterane. Valoarea totală a proiectului de montare a celor 100 de platforme este de 1.849.928 euro.

Incendiile din Tulcea, reduse la jumătate (sursa: Facebook/ARBDD - Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii)
Mediu

Incendiile din Tulcea, reduse la jumătate

Incendiile din Tulcea, reduse la jumătate. Suprafaţa afectată de incendiile înregistrate în primele două luni în judeţul Tulcea este de aproape două ori mai mică decât cea din perioada similară a anului trecut, arată datele statistice furnizate Agerpres de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Delta. Incendiile din Tulcea, reduse la jumătate Astfel, dacă în primele două luni ale anului trecut circa 1.000 de hectare de vegetaţie uscată şi stuf au ars în timpul unor evenimente provocate cel mai probabil, anul acesta suprafaţa totală incendiată în judeţ a fost de circa 500 de hectare. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Este o scădere importantă, iar vremea a fost un aliat. Faţă de anul trecut avem o perioadă destul de umedă, am avut precipitaţii şi zăpezi care s-au topit destul de greu pe câmpuri, dar şi în zona de Deltă, şi am avut destul de multe zile cu ploaie ori zile ceţoase, iar umiditatea a ţinut pe aceste suprafeţe de stuf şi vegetaţie uscată", a declarat purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Delta, Daniel Năstase. Acțiuni de informare El a mai spus că o altă posibilă cauză a scăderii numărului incendiilor înregistrate în primele două luni ale anului este numărul mare al acţiunilor de informare făcute de lucrătorii ISU Delta împreună cu angajaţii primăriilor în rândul populaţiei cu privire la efectele incendiilor de vegetaţie uscată şi stuf. Citește și: EXCLUSIV Secretarul de stat MAI responsabil de integrarea în Schengen, un tânăr politruc PNL fără nici o calificare în domeniu. CV-ul arată că a fost șomer, agent de vânzări de medicamente, numit politic în CA-uri în energie, consilier județean Potrivit sursei, anul trecut, în judeţ au fost incendiate circa 3.000 de hectare de vegetaţie uscată şi stuf, cauza acestor evenimente fiind utilizarea focului deschis în spaţii deschise. Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării a înaintat anul trecut două sesizări penale Inspectoratului de Poliţie Judeţean, în urma numeroaselor incendii înregistrate în Deltă.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră