vineri 29 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: sua

664 articole
Eveniment

MApN susține că trupele americane de pe teritoriul României nu vor fi retrase

Trupele americane nu pleacă, susține MapN. Ministerul Apărării Naționale (MApN) a transmis marți că nu a fost primită nicio notificare oficială din partea Statelor Unite în legătură cu o posibilă retragere a trupelor americane staționate în România. Trupele americane nu pleacă, susține MapN Reacția ministerului vine ca răspuns la informații apărute recent în presă privind o eventuală retragere a circa 10.000 de militari americani din România și Polonia. Citește și: CSM protestează vehement împotriva tăierii pensiilor speciale, chiar dacă România va pierde 231 milioane euro din PNRR În comunicatul MApN se subliniază că parteneriatul strategic româno-american este solid, bazat pe valori comune, încredere reciprocă și cooperare extinsă, în special în domeniul securității regionale. Deciziile majore privind postura militară aliată sunt luate în spiritul cooperării și al angajamentului față de valorile Tratatului de la Washington, se arată în comunicatul oficial. Toate acordurile bilaterale semnate între România și SUA, inclusiv cele care reglementează prezența militară americană, sunt valabile, respectate și adaptate în funcție de evoluțiile de securitate din regiune, potrivit MApN. Investiție majoră în Baza 57 Mihail Kogălniceanu Un exemplu al angajamentului româno-american este modernizarea Bazei 57 Aeriene Mihail Kogălniceanu, cu o investiție de peste 2,5 miliarde de euro din partea Guvernului României. Această bază va deveni un hub strategic NATO, capabil să găzduiască până la 10.000 de militari români și aliați, investiția fiind structurată pe o perioadă de 20 de ani. Baze strategice americane în România România găzduiește facilități militare esențiale pentru securitatea colectivă NATO, precum: Sistemul antirachetă Aegis Ashore de la Deveselu Forțele americane rotaționale de la Mihail Kogălniceanu Unități de supraveghere aeriană la Câmpia Turzii În prezent, peste 1.700 de militari americani sunt staționați în România, majoritatea la Mihail Kogălniceanu. Rotirea unităților americane continuă La data de 26 martie, în cadrul Bazei 57 Aeriene Mihail Kogălniceanu, Brigada a 2-a, Divizia 101 Aeropurtată (Task Force Strike) a preluat comanda de la Brigada 3, Divizia 10 Munte (Task Force Patriot). În prezent, baza găzduiește peste 1.400 de militari americani. Exerciții comune, în curs Cooperarea militară româno-americană este demonstrată și de exercițiile militare comune, precum: Sea Shield 25, desfășurat în Marea Neagră și pe teritoriul României Saber Guardian 25, cel mai important exercițiu din acest an, planificat de Comandamentul European al SUA (USEUCOM) România: angajament ferm pentru securitate România rămâne un aliat de încredere în NATO, fiind una dintre primele țări care au depășit pragul de 2% din PIB pentru apărare și investind peste 20% din buget în tehnologie militară modernă. MApN reafirmă angajamentul de a consolida relația transatlantică și parteneriatul strategic cu SUA, contribuind activ la apărarea colectivă și la promovarea valorilor democratice în regiune.  

Trupele americane nu pleacă, susține MapN (sursa: Facebook/U.S. Department of Defense)
SUA retrag trupele de la Rzeszów-Jasionka (sursa: gov.pl)
Internațional

Trupele americane părăsesc baza poloneză prin care trece armamentul occidental către Ucraina

SUA retrag trupele de la Rzeszów-Jasionka. Statele Unite au anunțat că vor retrage trupele și echipamentele militare din baza aeriană Rzeszów-Jasionka, aflată în sud-estul Poloniei, aproape de granița cu Ucraina. SUA retrag trupele de la Rzeszów-Jasionka Această bază a fost până acum principalul centru logistic pentru transportul ajutorului militar către Ucraina. Citește și: CSM protestează vehement împotriva tăierii pensiilor speciale, chiar dacă România va pierde 231 milioane euro din PNRR De acum înainte, Polonia și alți aliați NATO vor prelua responsabilitatea administrării și securizării hub-ului. Trupele americane vor fi relocate în alte baze din Polonia Decizia nu presupune o retragere completă din Polonia. Trupele americane aflate la Rzeszów-Jasionka vor fi redistribuite în alte baze din țară. Măsura este motivată din considerente economice și face parte dintr-o strategie de eficientizare a operațiunilor militare americane în Europa. SUA: relocarea bazei aduce economii semnificative Potrivit unui comunicat al Comandamentului SUA pentru Europa și Africa (USAREUR-AF), această mișcare vizează optimizarea sprijinului pentru aliați și parteneri NATO, precum și creșterea eficienței financiare. Generalul Christopher Donahue, comandantul USAREUR-AF, a subliniat că relocarea va genera economii de zeci de milioane de dolari anual pentru contribuabilii americani. Polonia confirmă acordul Ministrul polonez al apărării, Wladislaw Kosiniak-Kamysz, a confirmat că decizia a fost coordonată cu autoritățile poloneze. El a precizat că trupele americane vor rămâne în Polonia, dar vor fi desfășurate în alte locații agreate de ambele părți. Baza Rzeszów-Jasionka, esențială pentru sprijinul Ucrainei De la începutul invaziei ruse în Ucraina, baza Rzeszów-Jasionka a devenit punctul central pentru livrarea ajutorului militar către armata ucraineană. Aproximativ 95% din sprijinul militar occidental trece prin această bază. SUA au precizat că fluxul logistic va continua, însă de acum Polonia și aliații NATO vor asigura securitatea bazei, care este protejată de sisteme antiaeriene moderne, inclusiv baterii Patriot.

Tarifele SUA amenință industria farmaceutică europeană (sursa: Pexels/Kaboompics)
Eveniment

Marile companii farmaceutice din Europa s-ar putea reloca în SUA din cauza tarifelor lui Trump

Tarifele SUA amenință industria farmaceutică europeană. Marile companii farmaceutice europene au transmis un avertisment ferm președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în cadrul unei reuniuni organizate marți. Potrivit unei scrisori oficiale, tarifele vamale impuse de SUA riscă să accelereze relocarea industriei farmaceutice din Europa spre Statele Unite. Tarifele SUA amenință industria farmaceutică europeană Federația Europeană a Industriilor și Asociațiilor Farmaceutice (EFPIA), care reunește nume precum Bayer, Novartis sau Novo Nordisk, a făcut apel la măsuri „rapide și radicale”. Citește și: CSM protestează vehement împotriva tăierii pensiilor speciale, chiar dacă România va pierde 231 milioane euro din PNRR Lobby-ul farmaceutic european avertizează că fără intervenție, Europa riscă un veritabil exod al investițiilor și activităților de cercetare și dezvoltare către SUA. Medicamentele ar putea fi vizate de tarife suplimentare Medicamentele au fost excluse din setul amplu de tarife la import anunțate săptămâna trecută de președintele Donald Trump. Cu toate acestea, Trump a declarat că acestea vor face obiectul unor tarife separate, ceea ce a generat neliniște în industrie. Reforme în reglementare și protecția inovației La întâlnirea de marți au participat directori executivi ai principalelor companii farmaceutice cu sediul în UE, reprezentanți EFPIA și Europabio (organismul de lobby al sectorului biotech). Aceștia au cerut modificarea urgentă a cadrului de reglementare european, pentru a stimula inovația și a consolida protecția proprietății intelectuale în domeniul farmaceutic. Europa riscă să piardă teren în fața SUA și Chinei EFPIA atrage atenția de ani buni asupra riscului ca Europa să piardă competitivitate în fața SUA, Chinei și a piețelor emergente. Fără reforme legislative, industria farmaceutică europeană riscă să rămână în urmă într-o competiție globală tot mai intensă. SUA, principala piață pentru companiile farmaceutice europene Lanțurile de aprovizionare între SUA și Europa sunt profund interconectate. O mare parte a medicamentelor consumate în SUA sunt produse, cel puțin parțial, în Europa. În 2023, exporturile europene de produse farmaceutice către SUA au atins valoarea de aproximativ 90 de miliarde de euro, potrivit datelor Eurostat. Vânzările din America de Nord, dominante în industria globală SUA reprezintă cea mai importantă piață pentru marii producători de medicamente, indiferent dacă aceștia au sediul în America sau în Europa. În 2021, aproape 50% din vânzările globale de produse farmaceutice au fost realizate în America de Nord, în timp ce Europa a generat doar 25%, potrivit EFPIA.

SUA rămân angajate pe flancul estic (sursa: Facebook/Ilie Bolojan)
Internațional

SUA nu vor abandona flancul estic al NATO, susține interimarul Bolojan

SUA rămân angajate pe flancul estic. Președintele interimar Ilie Bolojan a transmis, într-o conferință de presă organizată marți la Palatul Cotroceni, că nu există niciun indiciu oficial privind o posibilă retragere a Statelor Unite de pe flancul estic al NATO. SUA rămân angajate pe flancul estic Bolojan a precizat că a discutat cu ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, cerându-i acestuia să comunice o poziție oficială a Ministerului Apărării Naționale pentru a clarifica situația. Citește și: CSM protestează vehement împotriva tăierii pensiilor speciale, chiar dacă România va pierde 231 milioane euro din PNRR „Nu există nicio discuţie şi nicio informaţie oficială care să confirme ceea ce spuneţi”, a declarat Bolojan, răspunzând unei întrebări pe acest subiect. Angajamentul SUA față de NATO rămâne ferm Totodată, liderul interimar a subliniat că, în cadrul ultimei reuniuni a miniștrilor de Externe, secretarul de stat american Marco Rubio a reafirmat angajamentul ferm al Statelor Unite față de proiectele derulate în cadrul NATO. „A fost reafirmat angajamentul SUA de a continua toate proiectele care sunt pe NATO şi, deci, nu există nicio chestiune care să arate că SUA ar fi luat o decizie legată de o dezangajare pe flancul de Est”, a subliniat Bolojan.

Kelemen Hunor îl face praf pe emisarul lui Ciolacu în SUA Foto: Facebook
Politică

Kelemen Hunor îl face praf pe emisarul lui Ciolacu în SUA

Kelemen Hunor îl face praf pe emisarul lui Ciolacu în SUA: „Sprînceană nu e pregătit să discute politică mai mult decât la cârciumă”, a spus liderul UDMR la RFI. Citește și: Doi cocalari, Sprînceană și Ciolacu, fac politica externă a României. Nici comuniștii n-au coborât așa de jos Kelemen Hunor îl face praf pe emisarul lui Ciolacu în SUA Totuși, el a preluat teoria lui Ciolacu care, după declarațiile controversate ale lui Dragoș Sprînceană, a susținut că „nu există niciun «emisar al lui Ciolacu»”. „E părerea personală a unui domn, a unui personaj, pe care eu nu-l cunosc și nu pot cataloga altfel decât o părere personală. Nu e emisar, nu e comisar, nu e însărcinat, nu există nicăieri nici o hârtie care face din acest domn emisar special”, a afirmat Kelemen Hunor. Deși chiar premierul Ciolacu a declarat că Sprînceană are mandat și a anunțat că a „trimis pe cineva în SUA care locuiește acolo, are calitatea de trimis special al primului ministru”, liderul UDMR a insistat pe faptul că Sprânceană nu a avut nici un document legal care să-i susțină demersurile. „Nu există așa ceva, astea-s cuvinte, dar unde-i hârtia, care-i mandatul?”, a afirmat Kelemen Hunor. Dar la 4 aprilie, Ciolacu arăta că a dat chiar un „mandat” acestor trimiși speciali: „Mandatul, şi din discuţia mea şi cu domnul Dragoş Sprînceană, a fost de a spune adevărul despre România”. Kelemen Hunor a completat, afirmând despre Sprînceană că „acest domn nu are pregătirea necesară să vorbească despre politică mai mult decât la o masă, la un restaurant sau la cârciumă”. 

Curtea Supremă a SUA permite expulzările (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump poate expulza străini în baza unei legi din 1798, a decis Curtea Supremă a SUA

Curtea Supremă a SUA permite expulzările. Curtea Supremă a Statelor Unite a suspendat temporar interdicția de expulzare a migranților aplicată în baza unei legi vechi din 1798, cunoscută ca Alien Enemies Act. Curtea Supremă a SUA permite expulzările Decizia vine ca urmare a unui viciu de procedură, întrucât ședința în care s-a dispus interdicția a avut loc în Washington, în timp ce migranții implicați se aflau în Texas. Citește și: Pensiile românilor, afectate indirect de tarifele lui Trump: suma enormă pierdută de fondurile din Pilonul II Legea a fost folosită anterior doar în contexte de război, precum conflictele din 1812, Primul și Al Doilea Război Mondial. Trump salută decizia Curții Supreme Donald Trump a catalogat decizia Curții Supreme drept „o zi mare pentru justiție”, afirmând că aceasta permite unui președinte să apere granițele și siguranța cetățenilor. Trump a expulzat peste 200 de persoane în El Salvador, prezentate ca membri ai unei bande venezuelene, folosind Alien Enemies Act. Inițial, un judecător federal a blocat temporar expulzările, invocând riscuri serioase privind respectarea drepturilor fundamentale. Judecătorii conservatori, majoritari în decizie Majoritatea conservatoare din cadrul Curții Supreme, inclusiv președintele John Roberts, a votat pentru suspendarea interdicției impuse de judecătorul James Boasberg. Totuși, instanța a menționat că persoanele reținute în baza acestei legi trebuie notificate și trebuie să li se asigure un proces echitabil. Judecătoarele Ketanji Brown Jackson și Sonia Sotomayor au avertizat însă că folosirea unei legi de război pentru deportări poate submina grav statul de drept. Controverse și reacții din partea societății civile Organizația pentru drepturile civile ACLU a salutat menționarea în hotărâre a dreptului la un proces echitabil, considerând-o „o victorie semnificativă”. În paralel, reacțiile critice vizează folosirea unei legi aproape uitate pentru a trimite migranți în închisori cu reputație negativă din alte țări.

Democrații americani creează „cabinetul de război” (sursa: Facebook/Ken Martin)
Internațional

Democrații americani ripostează cu o strategie de "război": vor demonta zilnic minciunile lui Trump

Democrații americani creează „cabinetul de război”. Partidul Democrat din Statele Unite a anunțat formarea unui „cabinet de război” (war room) cu scopul de a reacționa în timp real la ceea ce consideră a fi dezinformări și minciuni promovate de noua administrație condusă de Donald Trump. Anunțul vine în contextul unei mobilizări tot mai mari împotriva președintelui Trump. Democrații americani creează „cabinetul de război” Ken Martin, noul lider al Partidului Democrat, a criticat dur politicile lui Trump, acuzându-l că „distruge locuri de muncă, crește prețurile și ruinează vieți”, în timp ce continuă să „mintă”. Citește și: Pensiile românilor, afectate indirect de tarifele lui Trump: suma enormă pierdută de fondurile din Pilonul II „Partidul Democrat își dublează eforturile de a oferi americanilor fapte reale și informații exacte despre impactul politicilor lui Trump”, a declarat Martin într-un comunicat oficial. Noul „cabinet de război” va fi responsabil cu transmiterea zilnică a unui mesaj-cheie, care va fi distribuit prin rețelele sociale și influenceri, pentru a ajunge rapid la publicul larg. Strategia vizează depășirea canalelor tradiționale de comunicare și adaptarea la obiceiurile moderne de consum media. Martin a recunoscut, într-un interviu acordat Washington Post, că Republicanii au înțeles mai repede importanța mediului digital. „Timp de trei ani și jumătate, ei i-au pus la zid pe Biden și pe democrați fără a întâmpina cu adevărat rezistență. Ne-au etichetat înainte să avem timp să ne prezentăm”, a afirmat el. Monitorizare sporită a mass-media și a rețelelor sociale Partidul Democrat va intensifica și monitorizarea discursurilor publice, interviurilor și postărilor online ale lui Donald Trump și ale susținătorilor săi. Scopul este de a demonta rapid orice dezinformare transmisă în spațiul public. „Fiecare mare minciună rostită va fi contracarată în timp real”, se precizează în comunicatul formațiunii. Anunțul privind crearea „cabinetului de război” vine la doar două zile după ce zeci de mii de americani au ieșit în stradă în marile orașe din SUA, protestând față de direcția politică a administrației Trump.

Putin exclude încetarea focului, fără garanții (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin râde de Trump: ar vrea să înceteze focul, dar cere ca SUA să controleze acțiunile Ucrainei

Putin exclude încetarea focului, fără garanții. Rusia nu va accepta o încetare a focului în Ucraina până când problemele considerate esențiale de Moscova nu vor fi rezolvate. Declarația a fost făcută luni de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, în cadrul conferinței sale de presă zilnice. Putin exclude încetarea focului, fără garanții Deși președintele Vladimir Putin sprijină, în principiu, o încetare a focului, Kremlinul afirmă că nu a primit răspunsuri la întrebările-cheie privind condițiile pentru un astfel de acord. Citește și: Avertisment dur pentru Trump de la generalul american Cavoli: Securitatea Europei este securitatea SUA, Moscova provoacă Washingtonul Peskov a subliniat că aceste întrebări sunt încă „în aer”, fără soluții oferite de partea ucraineană sau de aliații săi. Principalele obiecții ale Rusiei Printre temele invocate de Kremlin se află planurile de militarizare ale Kievului și existența unor detașamente ultranaționaliste care, susține Moscova, nu ar asculta ordinele autorităților ucrainene. Aceste aspecte rămân „pe agenda zilei”, a insistat purtătorul de cuvânt al președinției ruse. Un armistițiu limitat pentru infrastructura energetică Rusia a respins până acum o încetare completă a focului – terestră, aeriană și maritimă. Singura excepție a fost un armistițiu de 30 de zile privind atacurile asupra infrastructurii energetice, declarat unilateral pe 18 martie, la care Kievul a aderat o săptămână mai târziu. Contactele Rusia-SUA vor continua: „Există o înțelegere” Peskov a confirmat că Moscova și Washingtonul vor menține dialogul diplomatic. Potrivit lui Kirill Dmitriev, emisarul rus pentru afaceri economice, care s-a aflat recent în SUA, este programată o nouă rundă de negocieri în această săptămână. Dmitriev: SUA încep să înțeleagă nevoia de dialog cu Rusia Kirill Dmitriev, șeful Fondului Suveran de Investiții al Rusiei, a declarat că „gheața a fost spartă” și că administrația Biden a eșuat în tentativa de a provoca o înfrângere strategică Rusiei. El a criticat influența pe care o are așa-numitul „deep state” american și a elogiat conducerea „puternică” a președintelui Donald Trump. Controverse după atacul asupra orașului Krivoi Rog Kremlinul a respins acuzațiile potrivit cărora armata rusă ar fi vizat infrastructuri civile în timpul atacului cu rachetă asupra orașului Krivoi Rog, atac soldat cu cel puțin 20 de morți, dintre care 9 copii. ONU a denunțat atacul, afirmând că este cel mai grav incident cu victime copii de la începutul războiului. Moscova: „Ținta era un obiectiv militar” Ministerul rus al Apărării susține că a lansat o lovitură de înaltă precizie asupra unui restaurant unde ar fi avut loc o întâlnire între comandanți ucraineni și instructori străini. Oficialii ruși vorbesc despre un bilanț de 85 de victime din rândul armatei ucrainene și al aliaților occidentali. Kievul acuză Rusia de dezinformare Statul Major General al Ucrainei a respins acuzațiile și a catalogat explicația Moscovei drept „o minciună de înaltă precizie”, menită să acopere un atac criminal asupra civililor. Reacția oficială a fost publicată de agenția ucraineană de presă Unian. Rusia, dispusă să intervină în tensiunile dintre SUA și Iran În același context diplomatic, Peskov a declarat că Rusia este pregătită să joace un rol în detensionarea relațiilor dintre Washington și Teheran, în contextul divergențelor legate de programul nuclear iranian. Moscova încearcă astfel să se poziționeze ca mediator activ în mai multe dosare sensibile de politică externă.

Ucraina, SUA reiau discuțiile privind minereurile (sursa: X/Yulia Svyrydenko)
Internațional

Se reia sarabanda acordului pe minereuri: o delegație ucraineană merge în SUA pentru noi negocieri

Ucraina, SUA reiau discuțiile privind minereurile. O delegație ucraineană se află săptămâna aceasta în Statele Unite pentru a relua negocierile cu administrația președintelui Donald Trump privind un acord strategic în domeniul minereurilor. Informația a fost confirmată de surse oficiale din Ministerul Economiei de la Kiev. Ucraina, SUA reiau discuțiile privind minereurile Potrivit vicepremierului ucrainean Iulia Svîrîdenko, scopul misiunii este „să facă să avanseze negocierile asupra unui document strategic”, ce implică direct exploatarea resurselor minerale ale Ucrainei. Citește și: Avertisment dur pentru Trump de la generalul american Cavoli: Securitatea Europei este securitatea SUA, Moscova provoacă Washingtonul Echipa ucraineană cuprinde reprezentanți din Ministerele Economiei, Afacerilor Externe, Justiției și Finanțelor. Acordul inițial: un fond comun pentru investiții americane Proiectul inițial de acord, convenit anterior între cele două părți, prevedea înființarea unui fond comun de investiții, coordonat de SUA. Acest fond urma să fie alimentat din veniturile generate de exploatarea resurselor ucrainene și să devină un instrument pentru atragerea capitalului american în Ucraina. Propunerea revizuită a SUA: clauze sensibile După eșecul vizitei președintelui Zelenski la Washington, pe 28 februarie, Statele Unite au trimis pe 28 martie o nouă variantă de acord, cu clauze suplimentare față de înțelegerea inițială. Potrivit acestora, Ucraina ar trebui să recunoască drept datorie sumele cheltuite de SUA pentru sprijinul militar și financiar acordat în timpul războiului. De asemenea, companiile americane ar avea prioritate în licitațiile privind proiectele de extracție a resurselor minerale. Reacția lui Zelenski Președintele Volodimir Zelenski a respins categoric ideea ca ajutorul oferit sub formă de donații să fie transformat într-o datorie oficială. De asemenea, liderul de la Kiev a transmis că nu va accepta condiții care pot afecta aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, un obiectiv strategic fundamental pentru țară.

Antonescu, Ponta și Simion, nici o reacție la gafele „trimisului special” al lui Ciolacu Foto: Pro TV
Politică

Antonescu, Ponta și Simion, nici o reacție la gafele „trimisului special” al lui Ciolacu în SUA

Trei candidați importanți la funcția de președinte al României, Crin Antonescu, Victor Ponta și George Simion, nu au avut nici o reacție la gafele „trimisului special” al lui Ciolacu în SUA, Dragoș Sprînceană. Lipsa lor de reacție este cu atât mai stranie cu cât politica externă este una din principalele misiuni ale președintelui României. Citește și: Doi cocalari, Sprînceană și Ciolacu, fac politica externă a României. Nici comuniștii n-au coborât așa de jos „Direcția Statelor Unite către Ucraina este oprirea războiului. Domnul Bolojan a declarat public că va fi întotdeauna alături de Ucraina, orice ar fi. Înseamnă că facem exact ce spune Franța”, a declarat Dragoș Sprînceană duminică seara, la Digi 24. Antonescu, Ponta și Simion, nici o reacție la gafele „trimisului special”  Potrivit Constituției, președintele „reprezintă statul român”, iar un întreg articol din legea fundamentală este dedicat atribuțiilor de politică externă ale șefului statului. Printre altele, „preşedintele, la propunerea Guvernului, acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai României”.   În schimb, au reacționat la gafele lui Sprînceană, care, potrivit lui Ciolacu, avea „calitatea de trimis special al primului ministru”, Elena Lasconi, Daniel Funeriu și Nicușor Dan.  „Îi solicit premierului Marcel Ciolacu să ofere de urgență clarificări publice privind declarațiile făcute de domnul Dragoș Sprînceană, trimisul său special în Statele Unite”, a cerut Lasconi.  „Domnul Ciolacu construiește un stat paralel în varianta 2.0 România are ambasador în Statele Unite. România are ministru de externe. România are președinte -interimar, cert, dar perfect constituțional”, a scris Funeriu, pe Facebook.    „Marcel Ciolacu, prim-ministru al Guvernului României, conduce și o politică externă paralelă cu liniile oficiale ale statului român prin Dragoș Sprânceană, emisarul numit de premier în SUA. Acest lucru este intolerabil”, a arătat și Nicușor Dan. 

Emisarii lui Marcel Ciolacu la Mar-a-Lago (sursa: Facebook/Dragos Sprinceana)
Politică

Ciolacu l-a trimis pe Sprînceană la Mar-a-Lago ca să-i salveze scaunul de premier (Lăzăroiu)

Emisarii lui Marcel Ciolacu la Mar-a-Lago. Sociologul Sebastian Lăzăroiu ridică numeroase semne de întrebare legate de așa-numita „misiune diplomatică” trimisă de premierul Marcel Ciolacu în SUA, la reședința lui Donald Trump. Potrivit acestuia, gestul nu ar fi avut nimic de-a face cu politica externă a României, ci mai degrabă cu salvarea propriei imagini politice, în prag de pierdere a puterii. Emisarii lui Marcel Ciolacu la Mar-a-Lago Sociologul Sebastian Lăzăroiu a afirmat, într-un mesaj pe Facebook: Citește și: Avertisment dur pentru Trump de la generalul american Cavoli: Securitatea Europei este securitatea SUA, Moscova provoacă Washingtonul „Să vă zic ce cred că s-a întâmplat cu «misiunea diplomatică» trimisă de Ciolacu la Mar-a-Lago. Plus multe întrebări pe care presa le ignoră. Ciolacu a zis de la inceput că e vorba de doi emisari speciali, nu unul singur. Mai târziu s-a aflat că unul e acel Sprânceană, un om de afaceri român din anturajul anturajului lui Trump, iar celălalt, Romașcanu, omul de casă al lui Ciolacu, miluit recent cu o sinecură bănoasă la Bruxelles. Cine este, de fapt, Sprânceană? Pe Sprânceană îl știa toată lumea, căci el defilase pe la toate televiziunile poporului după anularea alegerilor. Omul - cinstit, nu vreo lumină- rumega în direct sloganurile MAGA, auzite de el pe culoarele pe unde se învârtea cu paharul în mână. Probabil că n-a ajuns niciodată să vorbească cu Trump, dar, din ce îmi amintesc eu din poveștile lui, era prieten sau fost angajat al lui Don Jr. Deci nici măcar Ciolacu nu poate pretinde că nu știa în ce ape se scaldă Sprânceană. Rolurile din delegație: cine deschide uși și cine „face vorbele” Așadar, Ciolacu trimite doi oameni, nu unul, din care primul e deschizător de uși, probabil nu mai departe de biroul lui Don Jr. (totuși fiul lui Trump, nu oricine), iar celălalt, adevăratul emisar special, omul lui de casă, adică cel care trebuia să "facă vorbele" (presupun că vorbitor de engleză cu limba, nu cu mâinile, ca Marcel). Prima întrebare: dacă Ciolacu voia să trimită un emisar special al guvernului, de ce un om de casă și nu un om experimentat (unul care să știe limbajul și mersul lucrurilor), adică cineva din diplomație sau la limita diplomației (SIE)? Răspunsul nu e greu de intuit. Pentru că mesajul pe care voia să-l transmită Ciolacu îl privea pe el personal. El, Ciolacu, nu guvernul, nu România, are o ofertă pentru familia Trump. Un asemenea mesaj nu poate fi trimis printr-un curier semioficial, unul calificat. De ce a făcut asta Ciolacu? Pentru că i se zguduie scaunul și vrea să și-l salveze. Nu imaginea României voia el să o îmbunătățească, ci propria lui imagine de premier pe picior de plecare. Sprânceană și titlul de „emisar special” Ce treabă avea Sprânceană și de ce s-a autotintitulat emisar special, mai ales că nu el făcea vorbele, ci doar introducerea? Foarte probabil pentru că așa l-a lingușit Ciolacu, atunci când l-a contactat. Ăluia i s-a părut mare chestie că devine "emisar special" al unei țări, fie ea și cea de origine. Asta ne-ar putea arăta că Ciolacu n-a vrut să foloseasca vreun stimulent financiar, din cine știe ce motive, deși poate și aici ar trebui puse întrebări. Dar Sprânceană a fost sincer, nu mă indoiesc, atunci când a relatat aranjamentul lui cu Ciolacu. Știindu-i aplecarea către MAGA, premierul i-a recitat refrenul favorit cu Macron rău, Ucraina rea, Europea rea și America bună. Pesemne chiar Sprânceană l-a lăsat să înțeleagă că asta e singura parolă cu care se deschide ușa la "doni", pentru Romașcanu, iar Ciolacu s-a conformat, n-are nimic împotrivă să zică orice e nevoie. Implicarea lui Bolojan: neștiință sau complicitate? Cea mai îngrijorătoare mi se pare partea poveștii în care Ciolacu ne spune că totul s-a făcut cu știrea lui Bolojan. A mințit Ciolacu sau Ciolacu i-a spus doar în mare că are el niște emisari speciali (dar era obligația lui Bolojan să știe cine sunt și care-i mesajul) sau Bolojan chiar a știut toate detaliile și-atunci, ce să zic, e foarte bine că n-a candidat la președinția țării.”

Romașcanu îl contrazice pe Ciolacu Foto: Ziarul de Iași
Politică

Romașcanu îl contrazice pe Ciolacu, care susține că nu a avut nici un trimis special în SUA

Lucian Romașcanu, prietenul liderului PSD, despre care presa a scris că este cel de-al doilea emisar trimis în SUA, pe lângă Dragoș Sprînceană, îl contrazice pe Ciolacu: „Tot ce s-a întâmplat acolo este o parte dintr-o acţiune mai mare de diplomaţie tradiţională sau non-tradiţională iar toate rezultatele vor fi comunicate de primul ministru”, a declarat Romașcanu într-o conferință de presă.  Citește și: Doi cocalari, Sprînceană și Ciolacu, fac politica externă a României. Nici comuniștii n-au coborât așa de jos Romașcanu îl contrazice pe Ciolacu Dar afirmația lui Romașcanu despre „o acțiune mai mare de diplomație” în SUA contrazice evident ceea ce a scris azi Ciolacu pe Facebook: „Pozițiile oficiale ale României sunt întotdeauna transmise prin canale instituționale, în strânsă legătură cu Președinția și Ministerul Afacerilor Externe. Prioritățile politicii externe românești rămân, așadar, neschimbate. Prin urmare, nu există niciun «emisar al lui Ciolacu»”.  „Nu comentez absolut nimic despre această acţiune, tot ce s-a întâmplat acolo este o parte dintr-o acţiune mai mare de diplomaţie tradiţională sau non-tradiţională, iar toate rezultatele vor fi comunicate de primul ministru. Importante sunt rezultatele, nu parcursul”, a declarat Lucian Romaşanu.  El nu a negat însă particparea sa la această „acțiune de diplomație”.  „Am trimis pe cineva în SUA care locuiește acolo. Are calitatea de trimis special al primului ministru. Ieri a aterizat, m-a sunat la 5 dimineața. Sunt doi români: unul din Statele Unite și unul, trimisul guvernului. Domnul Bolojan știe despre el. Trimisul vizează, în primul rând, Visa Waiver”, spunea Ciolacu la 3 aprilie.

Ciolacu îl aruncă peste bord pe Sprînceană, mințind că acesta nu a fost trimisul său special în SUA Foto: Facebook
Politică

BREAKING NEWS Ciolacu îl aruncă peste bord pe Sprînceană: „Nu există niciun «emisar al lui Ciolacu»”

Premierul PSD Marcel Ciolacu îl aruncă peste bord pe Dragoș Sprînceană, după ce acesta a susținut că Guvernul va abandona politica de susținere a Ucrainei: „Nu există niciun «emisar al lui Ciolacu»”, a scris liderul PSD pe Facebook. Citește și: Doi cocalari, Sprînceană și Ciolacu, fac politica externă a României. Nici comuniștii n-au coborât așa de jos Însă această afirmație este contrazisă de declarații precedente. Ciolacu îl aruncă peste bord pe Sprînceană „Am trimis pe cineva în SUA care locuiește acolo. Are calitatea de trimis special al primului ministru. Ieri a aterizat, m-a sunat la 5 dimineața. Sunt doi români: unul din Statele Unite și unul, trimisul guvernului. Domnul Bolojan știe despre el. Trimisul vizează, în primul rând, Visa Waiver”, spunea Ciolacu la 3 aprilie. La 4 aprilie, el arăta că a dat chiar un „mandat” acestor trimiși speciali: „Mandatul, şi din discuţia mea şi cu domnul Dragoş Sprînceană, a fost de a spune adevărul despre România”. După declarațiile controversate făcute de Sprînceană, Ciolacu afirmă că: „Pozițiile oficiale ale României sunt întotdeauna transmise prin canale instituționale, în strânsă legătură cu Președinția și Ministerul Afacerilor Externe. Prioritățile politicii externe românești rămân, așadar, neschimbate”. „Părerile exprimate în spațiul public de diverși cetățeni români care nu au nicio calitate oficială sunt pur personale și nu implică o poziție a statului român. Pozițiile oficiale ale României sunt întotdeauna transmise prin canale instituționale, în strânsă legătură cu Președinția și Ministerul Afacerilor Externe. Prioritățile politicii externe românești rămân, așadar, neschimbate.   Prin urmare, nu există niciun ”emisar al lui Ciolacu”, există însă mulți români din diaspora – antreprenori, medici, specialiști IT etc, cu care am vorbit în ultima perioadă și care s-au arătat dispuși să deschidă diverse canale de comunicare prin prisma conexiunilor pe care le au atât în Statele Unite, cât și în Europa.   Avem milioane de români în Diaspora și fiecare dintre ei, prin ceea ce face zi și zi, poate fi un foarte bun ”emisar” al țării noastre. La fel cum polonezii au apelat la diaspora lor pentru a crește vizibilitatea propriului stat, la fel voi proceda și eu cu oricine este dispus să sprijine activ România.   Între a face ceva pentru țara mea și a mă jeli continuu pe rețelele sociale ca unii și alții, aleg să acționez. Cei care ne-au ținut ani de zile pe la ușa Schengen sunt cei care ne dau astăzi lecții despre ce trebuie sau nu trebuie făcut”, a scris premierul PSD pe Facebook. 

Mircea Marian
Opinii

Doi cocalari, Sprînceană și Ciolacu, fac politica externă. Nici comuniștii n-au coborât așa de jos

Mie nu-mi place cuvântul „cocalar”. Dar nu există altul mai adecvat pentru aceste personaje. Un cumplit rateu al istoriei, ca numiții Sprînceană și Ciolacu să aibă drept de decizie, să practice „diplomația”, în cel mai dificil moment internațional din 1990 până azi. Nici pe vremea regimului comunist nu coborâse atât de jos politica externă a României. Ce s-a petrecut? Frustrat că a pierdut alegerile, Ciolacu a decis să scurtcircuiteze Administrația Prezidențială și ministerul de Externe. A inventat „trimișii speciali”, pe chipul și asemănarea sa. Dragoș Sprînceană este un fost model al lui Cătălin Botezatu, a făcut bani în SUA - deja sunt semne de întrebare asupra acestui aspect...- și acum vrea să intre în politica românească. Are ceva relații în cloaca unde se face legătura între politică și contractele cu statul. Are opinii: este un conspiraționist care îl lasă în umbră pe Călin Georgescu. Având în spate titlul de „trimis special”, declară că vorbește în numele României și împarte sentințe, pe care le-ar împărtăși, spune el, și premierul Ciolacu.  Într-o singură seară, domnul Sprînceană ne-a spus - și, repet, a afirmat că premierul susține aceste poziții - că: România trebuie să nu mai susțină Ucraina România trebuie să abandoneze consultările intense cu Franța și cu președintele Macron Ilie Bolojan a greșit declarându-și sprijinul pentru Ucraina, dar va veni un președinte nou, care va schimba direcția de politică externă Până la ora la care scriu, Marcel Ciolacu nu l-a contrazis pe Sprînceană. După opinia mea, „trimisul special” nu a mințit: Ciolacu i-a cerut să transmită administrației Trump că va abandona Ucraina, iar acest lucru se va petrece după alegerile prezidențiale, probabil cu girul lui Crin Antonescu.  Imediat ce această grupare din PSD-PNL va pune mâna pe Cotroceni, va întoarce direcția externă a României: spre Rusia și China comunistă.  Nu văd ce ar mai fi de spus. Orice președinte va fi ales - mai puțin Crin Antonescu sau George Simion, liderul AUR având nenumărate blaturi cu actualul premier - va trebui să-l înlăture pe Ciolacu de la Palatul Victoria. Acest guvern a distrus economia, a îngropat țara în datorii, a ratat PNRR-ul, iar acum pur și simplu ne face ridicoli pe plan extern.  Dar ceea ce va urma, reorientarea cleptocrației care conduce țara spre Rusia, pe model Vucic/Viktor Orban/Fico, va fi mai cumplit.  

Noi dezvăluiri despre trimisul lui Ciolacu la Trump: este amic cu Mișu Procopsitu Foto: replicaonline.ro
Politică

Noi dezvăluiri despre trimisul lui Ciolacu la Trump: conspiraționist, cititor al Sputnik

Noi dezvăluiri despre trimisul lui Ciolacu la Trump, Dragoș Sprînceană: conspiraționist care crede că agențiile americane au organizat atentatele din 11 septembrie 2001, cititor și redistribuitor al mesajelor Sputnik (site-ul propagandei Rusiei) și nașul lui Mișu Procopsitu, fratele fostului deputat PSD Dan Cristian Popescu.  Citește și: Dragoș Sprânceană, trimisul lui Ciolacu în SUA, susține că premierul PSD sprijină poziția lui Trump privind Ucraina, nu pe cea a lui Macron Noi dezvăluiri despre trimisul lui Ciolacu la Trump Cancan scria, în decembrie 2022, că Sprînceană a fost model pentru Cătălin Botezatu și „există suspiciuni vizavi de afacerile sale, lumea bârfind că lucrurile sunt mai complexe și bogăția arătată ostentativ are o alta sursă”.  Mișu Procopsitu, pe numele său real Mihai Gabriel Popescu, este un controversat ex-politician PNȚCD, care a fost și consilierul lui Ludovic Orban, la ministerul Transporturilor, în 2007.  „Porecla îi vine din faptul că a declarat două proprietăți la Miami în valoare de 880.000 de dolari și conturi de 200.000 de dolari”, scria Newsmaker.ro.  Firmele lui Mihai Gabriel Popescu au beneficiat de contracte uriașe cu primăriile din Sectorul 2 și Sectorul 5.  „Dragoș Sprâneană, fostul model al lui Cătălin Botezatu, și-a botezat cel de-al doilea copil. De la eveniment nu a putut lipsi Mișu Popescu, proaspăt căsătorit, nășit chiar de Sprânceană. Petrecerea de botez a avut loc la Ego, în Mamaia, unde prețurile sunt de lux, la fel ca și locația”, scria replicaonline.ro la 23 iunie 2022.  Pe de altă parte, pe X/Twitter, Sprânceană a repostat un mesaj al Sputnik India, în care acest site de propagandă a Kremlinului explică cum a fost ucis teroristul cecen Shamil Basaiev.  Sprînceană a repostat și a scris „True!!!” la un mesaj, tot de pe X/Twitter, al lui Pepe Deluxe care susținea că aceleași agenții care l-au asasinat pe prședintele Kennedy sunt responsabile și de distrugerea turnurilor gemene din New York, la 11 spetembrie 2001.  Aceste informații privind activitatea lui Sprînceană pe X/Twitter au fost publicate inițial pe contul jurnalistului Costin Andrieș. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră