joi 28 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: sua

664 articole
Internațional

SUA îi plătesc pe migranți să plece singuri din țară: 1.000 de dolari de om

SUA oferă bani pentru deportare voluntară. Administrația Trump a anunțat, prin Departamentul pentru Securitate Internă (DHS), că va oferi 1.000 de dolari și asistență pentru călătorie migranților care aleg să părăsească voluntar Statele Unite. SUA oferă bani pentru deportare voluntară Inițiativa de a oferi bani pentru autodeportare vizează reducerea costurilor legate de deportările forțate. Citește și: BREAKING Ciolacu și PSD ies de la guvernare și refuză să-l susțină pe Nicușor Dan Potrivit DHS, costul mediu pentru arestarea, detenția și deportarea unui migrant fără statut legal se ridică la aproximativ 17.000 de dolari. În acest context, încurajarea autodeportării este considerată o soluție mai eficientă și mai rentabilă pentru autoritățile americane. „Dacă vă aflați aici ilegal, autodeportarea este cea mai bună, mai sigură și mai rentabilă modalitate de a părăsi Statele Unite”, a declarat Kristi Noem, secretar pentru securitate internă. Numărul deportărilor, sub cel din mandatul Biden De la preluarea mandatului în ianuarie, administrația Trump a deportat 152.000 de persoane, potrivit DHS. Acest număr este sub nivelul înregistrat în aceeași perioadă din anul anterior, când administrația Biden deportase 195.000 de persoane între februarie și aprilie. În ciuda promisiunilor lui Donald Trump de a deporta milioane de migranți, datele arată că ritmul deportărilor a fost mai scăzut decât în timpul predecesorului său. Măsuri suplimentare: amenzi, închisori Pentru a încuraja plecarea voluntară, administrația a amenințat cu sancțiuni financiare și a folosit centre de detenție controversate, inclusiv Guantanamo Bay și locații din El Salvador. În martie, a fost lansată o aplicație numită CBP Home, destinată facilitării procesului de autodeportare. Aplicația este o variantă adaptată a fostei CBP One, utilizată anterior pentru gestionarea accesului legal în SUA în timpul administrației Biden. Migranții „buni” ar putea reveni legal în viitor Donald Trump a sugerat că persoanele care aleg să plece voluntar ar putea avea șansa de a reveni legal în SUA. „Dacă sunt buni, dacă îi vrem înapoi, vom lucra cu ei pentru a-i aduce înapoi cât mai repede posibil”, a declarat acesta. Totuși, DHS nu a oferit detalii concrete despre mecanismele prin care migranții eligibili ar putea reveni în mod legal în țară.

SUA oferă bani pentru deportare voluntară (sursa: Facebook/Department of Homeland Security)
Nicușor Dan a câștigat alegerile în SUA și Canada Foto: Inquam/Alexandru Nicodim
Politică

Nicușor Dan a câștigat alegerile în SUA și Canada. Așa-zisul trumpist Simion, locul II în SUA

Nicușor Dan a câștigat alegerile în SUA și Canada, iar așa-zisul trumpist Simion s-a plasat pe locul II în aceste țări. Însă liderul AUR a câștigat la scoruri zdrobitoare în Europa de Vest, din Austria în Marea Britanie. Doar în Olanda, el nu a atins procentul de 50%: cu 11.859 de voturi a avut un procent de 46,28%. În această țară, Nicușor Dan a atras 11.240 de voturi, respectiv 43,86%.  Citește și: ANALIZĂ Prăbușirea coaliției PSD-PNL-UDMR după doar patru luni cu guvernul Ciolacu II Nicușor Dan a câștigat alegerile în SUA și Canada După ce s-a finalizat numărarea voturilor în aceste țări, rezultatele au fost: 1) Nicușor Dan, 48,86% din voturi în SUA, 45% în Canada, respectiv 6.341 de voturi și 3.707. 2) George Simion, 32,89% în SUA, 37,73% în canada, respectiv 4.269 voturi și 3.108. Crin Antonescu s-a plasat pe locul III. În Mexic, Nicușor Dan a obținut 45 de voturi, fiind plasat pe locul I. Simion a obținut cele mai multe voturi din Diaspora în Italia, peste 127.000, unde a câștigat cu un scor de peste 73%. Din Germania i-au venit peste 120.000 de voturi, adică peste 74% din voturile exprimate de românii din această țară. În Marea Britanie, pentru liderul AUR au votat ușor peste 99.000 de români, procentul său fiind de 64,88%. El a câștigat și în Spania și Irlanda.   

Președintele sârb pleacă din SUA bolnav (sursa: Facebook/Aleksandar Vučić)
Internațional

Prietenul lui Ponta, președintele sârb, s-a întors de urgență din SUA acuzând "o stare de rău"

Președintele sârb pleacă din SUA bolnav. Președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a decis să-și întrerupă călătoria oficială în Statele Unite și să revină de urgență la Belgrad, în urma unei stări de rău resimțite vineri, potrivit presei sârbe. Președintele sârb pleacă din SUA bolnav Televiziunea națională sârbă (RTS) a anunțat sâmbătă că Vucic a pus capăt vizitei sale în SUA „din cauza unei indispoziții”, fără a furniza detalii suplimentare privind starea de sănătate a președintelui. Citește și: LIVE Prezența la vot și rezultatele numărării, în timp real Surse apropiate delegației susțin că Vucic, în vârstă de 55 de ani, s-a simțit rău vineri după-amiază (ora locală) și, după consultarea cu un medic, a luat decizia de a reveni în Serbia. Vucic urma să se întâlnească cu Donald Trump Înainte de plecare, liderul de la Belgrad anunțase două întâlniri cu președintele american Donald Trump, planificate pentru următoarele patru zile. Una dintre ele ar fi trebuit să aibă loc la reședința privată a lui Trump din Mar-a-Lago, Florida. Într-un mesaj video transmis la sosirea în SUA, Vucic menționa că urmează să participe la „întâlniri importante” cu lideri ai Partidului Republican și oficiali americani. Întâlnire cu Rudy Giuliani înainte de plecare Înainte de întreruperea vizitei, Aleksandar Vucic s-a întâlnit cu Rudy Giuliani, fostul avocat personal al lui Donald Trump şi fost primar al New Yorkului. Nu a fost clar dacă discuțiile au vizat aspecte politice sau diplomatice legate de relațiile bilaterale. Istoric medical: internare în 2019 Președintele Serbiei a mai avut episoade medicale în trecut. În 2019, acesta a fost internat pentru scurt timp din cauza unor probleme cardiovasculare. Deși starea sa de sănătate nu a fost considerată gravă la acel moment, autoritățile nu au oferit detalii complete nici atunci.

Tensiuni diplomatice între SUA și Germania (sursa: Facebook/Marco Rubio)
Internațional

Marco Rubio acuză Germania de „tiranie mascată”. Ministerul german de Externe îi răspunde ferm

Tensiuni diplomatice între SUA și Germania. Un schimb tensionat de replici a avut loc vineri pe platforma X, între secretarul de stat american Marco Rubio și Ministerul german de Externe, pe tema deciziei Germaniei de a clasifica partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) drept formațiune extremistă. Tensiuni diplomatice între SUA și Germania Marco Rubio a criticat dur decizia autorităților germane de a permite serviciului intern de informații (BfV) să intensifice supravegherea partidului AfD. Citește și: LIVE Prezența la vot și rezultatele numărării, în timp real „Germania tocmai a oferit agenției sale de spionaj noi puteri pentru a supraveghea opoziția. Asta nu e democrație, e tiranie mascată”, a scris Rubio pe contul oficial al Departamentului de Stat. Acesta a susținut că adevărata amenințare vine din partea politicilor guvernamentale privind imigrația, și nu dinspre AfD, care „a obținut locul al doilea la ultimele alegeri”. Reacția Germaniei: „Aceasta este democrație” La peste trei ore de la postarea lui Rubio, Ministerul german de Externe a reacționat direct pe X, respingând ferm acuzațiile: „Aceasta este democrație. Decizia se bazează pe o investigație riguroasă și independentă pentru a proteja Constituția și statul de drept.” Ministerul a subliniat că decizia finală aparține instanțelor de judecată și a amintit lecțiile dure ale istoriei: „Am învățat din istorie că extremismul de dreapta trebuie oprit.” JD Vance atacă establishmentul german Vicepreședintele SUA, JD Vance, a reluat criticile lui Rubio într-o postare separată, exprimându-și sprijinul pentru AfD. „AfD este cel mai popular partid din Germania și cel mai reprezentativ în estul țării. Acum birocrații încearcă să îl distrugă.” Într-un alt mesaj, Vance a acuzat elita politică germană că „a reconstruit Zidul Berlinului, nu rușii, ci establishmentul german”. AfD, acuzat de extremism și discriminare AfD a fost în centrul mai multor scandaluri, fiind acuzat de retorică antisemită, anti-musulmană și xenofobă. În 2024, unul dintre liderii săi, Björn Höcke, a fost condamnat pentru folosirea de sloganuri naziste – fapt interzis prin lege în Germania. Serviciul german de informații interne consideră AfD o amenințare la adresa ordinii democratice: „Partidul urmărește să excludă anumite grupuri din participarea egală în societate, să le discrimineze neconstituțional și să le confere un statut inferior din punct de vedere legal.” SUA acuză Europa de restrângerea libertății de exprimare Într-un discurs susținut în februarie la Conferința de Securitate de la München, JD Vance a acuzat liderii europeni că se îndepărtează de valorile post-Război Rece. „În Marea Britanie și în întreaga Europă, libertatea de exprimare, din păcate, este în retragere”, a declarat el, stârnind nemulțumiri în rândul oficialilor europeni.

România a fost eliminată din programul Visa Waiver Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

România a fost eliminată din programul Visa Waiver, anunță Departamentul Securității Naționale a SUA

România a fost eliminată din programul Visa Waiver, anunță Departamentul Securității Naționale a SUA. În consecință, românii vor avea nevoie de viză pentru a intra în SUA. Citește și: Specialist în comunicare vizuală despre imaginile lui Lasconi: „Nicușor Dan, introdus artificial” România a fost eliminată din programul Visa Waiver „Astăzi, Departamentul de Securitate Internă, în consultare cu Departamentul de Stat, a anulat desemnarea României în cadrul Programului Visa Waiver (VWP). În ciuda preocupărilor legate de securitate, Administrația Biden a desemnat România ca țară VWP la 9 ianuarie 2025. La 25 martie 2025, DHS a suspendat punerea în aplicare a VWP pentru a efectua o revizuire a desemnării României. Această revizuire s-a încheiat și, având în vedere accentul pus de această administrație pe securitatea frontierelor și a imigrației, DHS a decis că desemnarea României ar trebui anulată pentru a proteja integritatea VWP și pentru a asigura securitatea frontierelor și a imigrației. România poate fi reconsiderată pentru desemnarea VWP în viitor, în cazul în care îndeplinește criteriile legale de eligibilitate. «Menținerea standardelor ridicate ale programului Visa Waiver este esențială pentru securitatea noastră națională. Având în vedere accentul pus de această administrație pe securitatea frontierelor și a imigrației, Secretarul Securității Interne a decis, în consultare cu Secretarul de Stat, să anuleze desemnarea României în cadrul VWP cu efect imediat», a declarat secretarul adjunct Tricia McLaughlin. «Suntem recunoscători pentru parteneriatul strâns al României de-a lungul anilor pentru consolidarea cooperării în domeniul securității. România poate fi reconsiderată pentru admiterea în cadrul VWP în viitor»”, se arată în comunicatul Departamentului Securității Interne a SUA.     

Ucraina, SUA, acord pentru minerale rare (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Ucraina și SUA semnează miercuri acordul pentru minerale rare, anunță surse oficiale de la Kiev

Ucraina, SUA, acord pentru minerale rare. Ucraina se pregătește să semneze miercuri un acord strategic cu Statele Unite privind accesul la mineralele sale rare, potrivit unei surse oficiale de la Kiev. Documentul urmează să le ofere americanilor drepturi importante asupra unor resurse esențiale pentru industriile de vârf. Ucraina, SUA, acord pentru minerale rare Ministrul Economiei, Iulia Sviridenko, se află în drum spre Washington, unde urmează să semneze acordul în cursul serii. Citește și: O fostă judecătoare, pensionată la 47 de ani, cutreieră lumea și umple Facebook cu pozele ei sexy. Soțul, și el pensionar special, a fost ofițer SRI Deși guvernul ucrainean nu a aprobat încă oficial versiunea finală a textului, semnarea este considerată iminentă. Premierul ucrainean salută un acord „echitabil” Premierul Denis Șmîhal a descris acordul ca fiind „frumos și echitabil”, subliniind caracterul său bilateral și importanța acestuia pentru investițiile comune în reconstrucția Ucrainei. El a precizat că semnarea este așteptată în următoarele 24 de ore. Negocieri tensionate Negocierile privind acordul au fost tensionate, în contextul relației complexe dintre Ucraina și SUA, în special din cauza sprijinului militar și financiar american. O versiune anterioară a documentului ar fi trebuit semnată în februarie, dar vizita președintelui Volodimir Zelenski la Washington a fost umbrită de o altercație diplomatică cu Donald Trump și vicepreședintele J.D. Vance. Deputații ucraineni au respins varianta americană din martie Proiectul propus de SUA în martie a fost perceput de parlamentarii ucraineni ca fiind defavorabil Kievului, ceea ce a dus la reluarea negocierilor. Noul text, agreat de ambele părți, nu include clauze privind recunoașterea ajutoarelor oferite anterior ca datorie a Ucrainei. Acordul nu include garanții de securitate împotriva Rusiei Deși Kievul a solicitat includerea unor garanții de securitate împotriva Rusiei, acestea nu apar în documentul ce urmează să fie semnat. Surse oficiale nu au oferit detalii despre această omisiune. Fond de investiții comun pentru reconstrucția Ucrainei Acordul prevede înființarea unui fond de investiții ucraineano-american, destinat reconstrucției Ucrainei. Acesta va fi alimentat cu redevențe din noile licențe pentru materii prime – petrol, gaze și minereuri rare – și va fi gestionat paritar de ambele guverne. Partea americană va contribui la fond prin echivalentul viitoarelor ajutoare militare, în timp ce Ucraina va menține controlul asupra resurselor sale naturale și infrastructurii strategice. Profiturile vor rămâne în Ucraina cel puțin zece ani Potrivit acordului, profiturile generate în primii zece ani nu vor putea fi transferate în străinătate. Acestea vor fi reinvestite exclusiv în Ucraina, pentru a susține redresarea economică și stabilitatea statului. Resursele miniere ucrainene rămân o necunoscută strategică În ciuda potențialului acordului, cantitatea exactă de resurse miniere disponibile este incertă. Multe dintre acestea sunt greu de exploatat sau se află în zone aflate sub controlul Rusiei, ceea ce ridică provocări suplimentare în aplicarea acordului.

Măsurile lui Trump afectează economia americană (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Măsurile lui Trump au dus la contractarea economiei americane pentru prima oară în ultimii trei ani

Măsurile lui Trump afectează economia americană. Economia Statelor Unite a înregistrat o contracție de 0,3% în ritm anual în perioada ianuarie–martie 2025, marcând primul declin din ultimii trei ani, potrivit datelor preliminare publicate de Departamentul american al Comerțului. Scăderea survine pe fondul războaielor comerciale declanșate de președintele Donald Trump, care au perturbat activitatea economică și încrederea în mediul de afaceri. Măsurile lui Trump afectează economia americană Creșterea economică a fost grav afectată de o majorare istorică a importurilor, companiile americane încercând să aducă mărfuri din străinătate înainte de impunerea unor noi taxe vamale de către administrația Trump. Citește și: O fostă judecătoare, pensionată la 47 de ani, cutreieră lumea și umple Facebook cu pozele ei sexy. Soțul, și el pensionar special, a fost ofițer SRI Importurile au crescut cu 41%, cel mai rapid ritm din 1972 încoace, cu excepția crizei sanitare din 2020. Această explozie a importurilor a șters aproximativ cinci puncte procentuale din dinamica PIB-ului. Cheltuielile de consum încetinesc puternic Cheltuielile de consum, care reprezintă peste două treimi din economia americană, au înregistrat o creștere modestă de 1,8% în primul trimestru, în scădere de la 4% în ultimul trimestru din 2024. De asemenea, cheltuielile guvernamentale federale au scăzut cu 5,1%, accentuând presiunea asupra creșterii economice. Investițiile private dau semne de vitalitate În contrast cu declinul altor indicatori, investițiile companiilor au crescut cu 21,9%, în special datorită achizițiilor de echipamente. Această dinamică reflectă o anumită încredere a sectorului privat în potențialul de redresare economică, însă rămâne insuficientă pentru a compensa efectele negative ale războaielor comerciale. Riscul de recesiune se amplifică în semestrul doi Mulți economiști avertizează că impactul taxelor vamale asupra PIB-ului ar putea deveni și mai vizibil în a doua jumătate a anului 2025, sporind riscul intrării în recesiune. Totodată, încrederea consumatorilor a atins cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani, în timp ce tot mai multe companii își retrag previziunile financiare anuale, invocând incertitudinile economice. Inflația rămâne o preocupare majoră Deși prețurile de consum au scăzut comparativ cu vârful din 2022, inflația anuală este mai mare decât în septembrie 2024, când a coborât temporar la 2,1%. În prezent, inflația revine în centrul dezbaterilor economice și politice, iar economiștii se așteaptă ca Rezerva Federală să reia scăderea dobânzilor în cursul acestui an pentru a stimula economia. Trump promite reducerea inflației, dar datele îl contrazic În plină campanie electorală, președintele Donald Trump a promis măsuri rapide pentru combaterea inflației. Totuși, statisticile actuale arată că inflația a crescut în ultimele luni, punând sub semnul întrebării eficiența politicilor economice promovate de actuala administrație.

SUA aprobă vânzarea Patriot către România (sursa: defense.gov)
Eveniment

România a primit acordul SUA pentru a cumpăra încă un sistem anti-rachetă Patriot

SUA aprobă vânzarea Patriot către România. Departamentul de Stat al Statelor Unite a aprobat vânzarea către România a unui sistem de apărare antiaeriană Patriot și a echipamentelor aferente, în valoare de 280 de milioane de dolari. SUA aprobă vânzarea Patriot către România Pentagonul a anunțat decizia luni, iar Agenția de Cooperare pentru Securitate și Apărare a emis certificarea necesară pentru notificarea Congresului american. Citește și: ANALIZĂ Așa-zisa dezbatere prezidentiala: Digi, Antonescu și Lasconi au organizat o ambuscadă împotriva lui Nicușor Dan Contractorii principali pentru această vânzare sunt companiile americane RTX Corporation din Andover, Massachusetts, și Lockheed Martin, cu sediul în Bethesda, Maryland. Aceștia vor furniza echipamentele și suportul tehnic necesar pentru sistemul Patriot. Ce include unitatea de tragere Patriot Potrivit Ambasadei SUA în România, vânzarea include o unitate de tragere MIM-104 Patriot, echipată cu un radar AN/MPQ-65 și două stații de lansare M903. Această unitate va înlocui sistemul similar pe care România l-a donat Ucrainei în septembrie 2024. Consolidarea apărării României și sprijinul pentru Ucraina Sistemul Patriot are capacitatea de a detecta și intercepta o gamă variată de amenințări balistice și aeriene, consolidând apărarea României și a flancului estic al NATO. Ambasadoarea SUA, Kathleen Kavalec, a subliniat importanța angajamentului României față de apărarea integrată și a apreciat sprijinul acordat Ucrainei. Achiziția va fi realizată prin granturi oferite de un grup de donatori NATO și are un cost estimat la 262 de milioane de dolari. Programul de înzestrare cu sisteme Patriot Ministerul Apărării Naționale a salutat decizia Departamentului de Stat al SUA de a aproba vânzarea către România a unui nou sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare (HSAM) - Patriot, prin programul Foreign Military Sales (FMS). Programul de înzestrare cu sisteme Patriot a fost lansat prin Legea nr. 222/2017. Primul sistem a fost recepționat în 2020, iar între 2021 și 2023 au fost livrate echipamentele pentru alte trei sisteme. Pentru etapa a doua, România a semnat un nou contract de achiziție la sfârșitul anului 2023, iar Guvernul SUA a lansat deja comenzile de producție. Donarea unui sistem către Ucraina și achiziția unui nou echipament pentru refacerea capabilității au fost reglementate printr-un act normativ adoptat în septembrie 2024.

Rachetă balistică nord-coreeană cu componente americane (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Componente americane într-o rachetă nord-coreeană lansată de Rusia împotriva Ucrainei

Rachetă balistică nord-coreeană cu componente americane. O rachetă balistică de fabricație nord-coreeană, lansată de Rusia asupra Kievului în atacul din noaptea de miercuri spre joi, avea componente produse de companii americane, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Rachetă balistică nord-coreeană cu componente americane Zelenski a precizat că racheta conținea cel puțin 116 componente străine, majoritatea fabricate în SUA, și a cerut întărirea presiunii internaționale prin sancțiuni. Citește și: Eliminarea pensiilor speciale pentru magistrați face CSM să se zvârcolească: Consiliul acuză discriminarea El a subliniat că lipsa unor măsuri ferme permite Rusiei să importe arme și să le folosească împotriva Europei. Componente occidentale în armamentul rusesc Încă din 2022, Ucraina a semnalat că multe arme rusești conțin piese provenite din SUA și alte țări occidentale, listând aceste componente pe un site specializat. Administrația Biden și autoritățile ucrainene au acuzat inclusiv China că susține indirect industria militară rusă prin furnizarea de echipamente și microelectronică. Noi măsuri de control asupra exporturilor sensibile Regatul Unit a anunțat joi interzicerea exporturilor către Rusia de controllere de jocuri video, circuite electronice și alte componente susceptibile de a fi utilizate în tehnologia militară, pentru a limita sprijinul indirect acordat armatei ruse. Atacul cu rachete asupra Kievului a provocat moartea a cel puțin 12 persoane și rănirea a peste 100, potrivit autorităților ucrainene. Rusia susține că a vizat infrastructuri militare, însă, conform Kievului, majoritatea victimelor au rezultat în urma lovirii unei clădiri rezidențiale de către o rachetă balistică nord-coreeană KN-23.

Judecătoare arestată pentru ajutarea unui migrant (sursa: X/FBI Director Kash Patel)
Internațional

Caz șocant în era Trump: FBI arestează o judecătoare, acuzată că a vrut să ajute un migrant ilegal

Judecătoare arestată pentru ajutarea unui migrant. Biroul Federal de Investigații (FBI) a arestat o judecătoare din Wisconsin pentru obstrucționarea unei operațiuni de reținere a unui migrant, marcând o escaladare a conflictului dintre administrația Donald Trump și sistemul judiciar american. Judecătoare arestată pentru ajutarea unui migrant Potrivit lui Kash Patel, directorul FBI, judecătoarea Hannah Dugan ar fi distras intenționat atenția agenților de imigrare, permițând unui migrant clandestin să evadeze din tribunal. Citește și: Eliminarea pensiilor speciale pentru magistrați face CSM să se zvârcolească: Consiliul acuză discriminarea Migrantul a fost prins ulterior, după o urmărire. Numirea contestată a lui Kash Patel la conducerea FBI Numirea lui Kash Patel a stârnit puternice controverse, democrații temându-se că apropiatul lui Donald Trump va folosi FBI-ul pentru a-și răzbuna inamicii politici, potrivit senatorului democrat Dick Durbin. De la revenirea la Casa Albă, Donald Trump a înregistrat numeroase respingeri judiciare ale ordinelor sale executive, mai ales în domeniul imigrației. Administrația sa a ales să intensifice confruntarea, în contextul în care judecători au acuzat guvernul de lipsă de transparență și rea-credință.

SUA amenință cu retragerea din negocieri (sursa: Facebook/Vice President JD Vance)
Internațional

SUA amenință iar că se retrag din negocierile de pace dintre Ucraina și Rusia

SUA amenință cu retragerea din negocieri. Vicepreședintele american JD Vance a transmis miercuri, în cadrul unei conferințe de presă la Agra, India, un avertisment categoric adresat Moscovei și Kievului: dacă nu acceptă propunerea prezentată de Statele Unite, Washingtonul va renunța la eforturile de a media un armistițiu între cele două părți. SUA amenință cu retragerea din negocieri „Am prezentat o propunere foarte explicită rușilor și ucrainenilor, și este timpul ca ei să spună «da», sau ca SUA să se retragă din acest proces”, a declarat Vance, după vizita la Taj Mahal. Citește și: Dezmăț cu salariile la Autoritatea Aeronautică Civilă, plus creșterea numărului de angajați cu 10%: salariile cresc cu 13%, veniturile - cu sub 3% Declarația vicepreședintelui american a fost făcută în aceeași zi în care oficiali din Statele Unite, Ucraina și Europa s-au reunit la Londra pentru o nouă rundă de negocieri privind conflictul din Ucraina. Vance: „Este momentul unei decizii majore pentru pace” „Este acum timpul, cred eu, de a lua dacă nu ultima măsură, atunci una dintre ultimele, adică, la nivel general, cea care spune că noi vom opri uciderea de oameni (…) vom îngheţa liniile teritoriale la un nivel apropiat celui la care ele se situează astăzi”, a subliniat Vance, marcând finalul vizitei sale de patru zile în India. Vicepreședintele SUA a precizat că un eventual acord de pace presupune compromisuri teritoriale din partea ambelor părți implicate. „Aceasta înseamnă că ucrainenii și rușii trebuie, și unii și alții, să abandoneze o parte din teritoriul pe care îl dețin în prezent”, a adăugat el. Promisiunile lui Trump Donald Trump, a promis în campania sa electorală că va reuși să medieze un acord între Rusia și Ucraina în doar 24 de ore. Pe de altă parte, Kremlinul a avertizat marți împotriva oricărei grabe în procesul de negociere, subliniind că armistițiul nu trebuie să fie impus în mod pripit, după mai bine de trei ani de la declanșarea invaziei ruse în Ucraina.    

Președintele Columbiei, fără viză pentru SUA (sursa: Facebook/Gustavo Petro)
Internațional

Președintele Columbiei susține că Washingtonul i-a retras viza și nu mai poate călători în SUA

Președintele Columbiei, fără viză pentru SUA. Președintele Columbiei, Gustavo Petro, a declarat luni că nu mai poate călători în Statele Unite, întrucât i-a fost revocată viza de intrare. Președintele Columbiei, fără viză pentru SUA Anunțul a fost făcut în timpul unei ședințe de guvern și a fost însoțit de o remarcă ironică la adresa președintelui american Donald Trump. Citește și: FMI a înjumătățit prognoza de creștere a economiei României, de la 3,3% la 1,6% „Nu mai pot merge (în SUA), întrucât am impresia că mi-au anulat viza. Nu aveam neapărat nevoie de viză, dar asta e situația. L-am văzut deja pe Rățoiul Donald de mai multe ori, așa că voi vedea și alte lucruri”, a spus Petro, făcând o aluzie critică la Donald Trump. Declarația sa a venit în contextul unei discuții despre vizita ministrului columbian de Finanțe la Washington, unde are loc reuniunea de primăvară a FMI și Băncii Mondiale. Motivele revocării vizei rămân neclare Președintele columbian nu a oferit detalii clare privind motivele care au dus la anularea vizei. Totuși, el a făcut referire la o decizie recentă a Curții Supreme a SUA privind suspendarea expulzării migranților venezueleni, ceea ce sugerează posibile tensiuni în relația bilaterală pe tema imigrației. Dispute recurente între Petro și oficialii americani Petro a avut mai multe dezacorduri cu administrația Trump în privința politicilor de imigrație. Cea mai recentă controversă a apărut după ce secretara americană pentru Securitate Internă, Kristi Noem, a declarat că Petro s-ar fi arătat îngăduitor față de gruparea venezueleană „Tren de Aragua”, considerată de SUA drept „organizație criminală transnațională”. Președintele columbian a negat acuzațiile. Vizite anterioare ale lui Petro în SUA De la începutul mandatului său în august 2022, Gustavo Petro a efectuat mai multe vizite oficiale în SUA. A participat la Adunarea Generală a ONU, a avut întâlniri cu fostul președinte Joe Biden și a luat parte la forumuri internaționale. Al doilea președinte columbian cu viză revocată Dacă afirmațiile lui Gustavo Petro se confirmă, el ar deveni al doilea președinte în exercițiu al Columbiei căruia SUA îi anulează viza. Primul caz similar a fost cel al lui Ernesto Samper, în 1996, după ce s-a descoperit că a primit fonduri de campanie de la traficanți de droguri.  

SUA, nou acord comercial cu India (sursa: Facebook/Narendra Modi)
Internațional

Trump vrea să înlocuiască China cu India: vicepreședintele american anunță un nou acord comercial

SUA, nou acord comercial cu India. Vicepreședintele american J.D. Vance a lăudat marți, în cadrul unui discurs susținut în Jaipur (India), ambițiile politice și comerciale ale Indiei, subliniind contrastul dintre dinamismul acestei națiuni și „frica de viitor” pe care o resimte în rândul unor lideri occidentali. Vicepreședintele J.D. Vance aduce elogii Indiei Aflat într-o vizită oficială cu puternice conotații personale, însoțit de soția sa de origine indiană, Usha Vance, și cei trei copii ai lor, J.D. Vance a afirmat că relația strategică dintre SUA și India poate determina direcția întregului secol XXI. Citește și: Preot român misionar critică aducerea Luminii de la Ierusalim: „O improvizație făcută doar pentru impresia maselor” „Dacă India și SUA colaborează eficient, avem șansa unui secol prosper și pașnic. În caz contrar, cred că umanitatea ar putea traversa o perioadă întunecată”, a avertizat Vance. SUA, nou acord comercial cu India Vizita lui Vance vine pe fondul negocierilor pentru un acord comercial între SUA și India. Obiectivul este ca New Delhi să evite taxele vamale de 26% impuse de Donald Trump tuturor țărilor, suspendate temporar pentru 90 de zile. „India are de câștigat printr-o asociere comercială mai strânsă cu Statele Unite”, a punctat oficialul american. Critici la adresa Occidentului În declarațiile sale, Vance a contrastat optimismul pe care l-a perceput în India cu nesiguranța resimțită în Vest, acuzând unele guverne occidentale, inclusiv administrații americane anterioare, de o abordare condescendentă și „dăscălească” față de India. „Există un sentiment de posibilități infinite în India. În Occident, liderii par dominați de nesiguranță și lipsa curajului în luarea deciziilor”, a spus el. Apel către India: mai multe achiziții de armament american În discursul său, vicepreședintele american a transmis și un mesaj economic clar: India ar trebui să se orienteze mai mult spre echipamentele militare produse de SUA, în detrimentul celor rusești. „Credem sincer că produsele noastre sunt de clasă mondială și vrem ca India să continue parteneriatul cu noi în domeniul apărării”, a declarat Vance, în contextul în care India este unul dintre cei mai mari clienți ai industriei ruse de armament. Vance despre Narendra Modi: „Un negociator dur” Chiar dacă a elogiat India, Vance a descris premierul Narendra Modi drept „un negociator dur”, într-un ton similar cu cel adoptat anterior de fostul președinte Donald Trump. Vizita lui Modi în SUA, din februarie, a avut o componentă economică puternică și a marcat lansarea oficială a negocierilor bilaterale comerciale dintre cele două puteri.

Șefa Internelor SUA a fost jefuită (sursa: Facebook/Kristi Noem)
Internațional

Șefa Internelor SUA, jefuită: cea care trebuie să asigure protecția americanilor a rămas fără poșetă

Șefa Internelor SUA a fost jefuită. Incidentul a avut loc într-un restaurant popular din Washington, în timpul unei cine de familie. Șefa Internelor SUA a fost jefuită Kristi Noem, secretarul Securității interne din SUA, a fost victima unui furt în duminica de Paști, în timp ce lua cina alături de familie într-un cunoscut restaurant de burgeri din Washington. Citește și: Preot român misionar critică aducerea Luminii de la Ierusalim: „O improvizație făcută doar pentru impresia maselor” Potrivit autorităților americane, geanta sa a fost furată de un bărbat mascat, surprins de camerele de supraveghere în timp ce pleca cu obiectul. Ce conținea geanta furată Departamentul Securității Interne a confirmat pentru New York Post că geanta conținea aproximativ 3.000 de dolari cash, documente personale, cheile locuinței și un badge de acces oficial la instituție. Suma de bani era destinată, conform aceleiași surse, cadourilor și altor cheltuieli familiale ocazionate de sărbători. Reacția lui Kristi Noem Potrivit Bloomberg, Kristi Noem a relatat că inițial a crezut că a fost atinsă în treacăt de unul dintre nepoți. A realizat abia câteva clipe mai târziu că geanta îi dispăruse. Ea a declarat pentru NBC că furtul este în prezent investigat de autorități. Figură centrală în strategia anti-imigrație În vârstă de 53 de ani, Kristi Noem este una dintre vocile puternice din cadrul administrației republicane și joacă un rol esențial în strategia președintelui Donald Trump privind imigrația. Planurile sale includ, printre altele, deportări în masă ale migranților fără acte legale.

Tarifele lui Donald Trump sperie investitorii (sursa: Pexels/Pixabay)
Internațional

Investitorii fug de America. Războiul comercial al lui Trump subminează piața bursieră americană

Tarifele lui Donald Trump sperie investitorii. Agenda comercială agresivă a președintelui Donald Trump a zdruncinat piețele globale și a afectat serios imaginea Statelor Unite ca principală destinație pentru investiții, potrivit CNN. În ciuda promisiunilor unei „noi epoci de aur a Americii”, atractivitatea investițiilor în SUA începe să pălească. Tarifele lui Donald Trump sperie investitorii Potrivit analiștilor, citați de CNN, tarifele vamale introduse de președintele Trump marchează sfârșitul epocii în care SUA erau văzute ca lider incontestabil al piețelor globale. Citește și: Trei ambasade din UE cer zadarnic reabilitarea unor drumuri, pentru ca trupele lor să se poată deplasa - interpelare Simion Politica sa comercială a provocat incertitudine în mediul de afaceri și a dus la revizuiri negative ale previziunilor de creștere economică. Băncile de pe Wall Street au redus estimările pentru indicele S&P 500, iar directorii executivi au devenit tot mai prudenți în privința viitorului. Un sondaj recent realizat de Bank of America arată că un număr record de investitori globali intenționează să își reducă expunerea pe acțiunile americane, cel mai mare procent înregistrat din 2001 până acum. 73% dintre respondenți consideră că excepționalismul american a atins apogeul. Trei factori care au schimbat direcția capitalurilor Potrivit lui Alessio de Longis, strateg de investiții la Invesco, trei evenimente au determinat investitorii să își reorienteze strategiile: În ianuarie, modelul AI low-cost DeepSeek, similar cu ChatGPT, a surprins Silicon Valley și a contrazis ideea că SUA domină tehnologia AI. În luna februarie, politica externă americană mai puțin favorabilă Ucrainei a impulsionat cheltuielile de apărare în Germania, atrăgând investiții în Europa. În perioada martie – aprilie, strategia incoerentă privind tarifele vamale a determinat investitorii să caute piețe alternative. De Longis afirmă că portofoliul său a trecut de la o concentrare majoritară pe acțiunile americane la o abordare echilibrată între titluri din SUA și Europa. Investitorii redescoperă piețele internaționale Sondajele recente ale Asociației Americane a Investitorilor Individuali arată că peste 50% dintre participanți sunt pesimiști în privința pieței bursiere americane. Interesul pentru acțiuni internaționale crește – un semnal important după 15 ani de concentrare aproape exclusivă pe SUA. „Am început să primim tot mai multe solicitări de creștere a expunerii pe piețele internaționale”, spune Jason Blackwell, strateg la Focus Wealth Partners. În opinia sa, combinația dintre ascensiunea DeepSeek, dinamica europeană și tarifele impuse de Trump a dus la o reevaluare a strategiilor de investiții. Supremația economică a SUA, sub semnul întrebării În ciuda faptului că SUA generează 25% din PIB-ul global și reprezintă 65% din valoarea piețelor bursiere internaționale, mulți analiști cred că dominația sa ar putea scădea. Ajay Rajadhyaksha, analist la Barclays, subliniază că Europa a adoptat în sfârșit o politică de stimul fiscal major, devenind o alternativă viabilă pentru investitorii supraponderați pe piața americană. În același timp, companiile chineze precum Huawei sau BYD au făcut progrese tehnologice impresionante, iar guvernul chinez a început să sprijine din nou sectorul privat. Încrederea în economia americană, serios afectată Sondajul Bank of America din aprilie indică faptul că 49% dintre managerii de fonduri se așteaptă la o „aterizare dură” a economiei globale, în creștere față de 11% în martie. Aurul a crescut cu aproape 27% în acest an, semn că investitorii se îndreaptă spre active sigure. Dolarul american a slăbit semnificativ, iar indicele său a înregistrat cea mai slabă săptămână din 2022 încoace. Euro a atins cel mai înalt nivel față de dolar din ultimii trei ani. Analiștii Goldman Sachs avertizează că tarifele vamale ar putea afecta marjele de profit ale firmelor americane și veniturile reale ale consumatorilor, ceea ce ar submina avantajul competitiv al SUA și ar slăbi susținerea pentru dolarul puternic. O nouă ordine economică mondială? Krishna Guha, vicepreședinte la Evercore ISI, afirmă că evoluțiile recente ale piețelor reflectă o pierdere de încredere în politica economică a lui Trump. Renașterea producției interne, dorită de președintele SUA, poate afecta un sistem economic global interdependent în care SUA a fost centrul.   Potrivit lui Arun Sai de la Pictet Asset Management, insistența administrației Trump de a rescrie regulile comerțului mondial a contribuit la diminuarea fluxurilor de capital spre SUA. Chiar dacă bursa americană rămâne atractivă pe termen lung, investitorii caută diversificare și oportunități în alte regiuni. JP Morgan estimează că există o probabilitate de 60% pentru o recesiune globală în acest an. În acest context, investitorii europeni sunt tot mai reticenți în a aloca resurse semnificative pe piața americană.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră