joi 23 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

sua

896 articole
Internațional

De ce și-a asumat Biden declarația riscantă că SUA vor apăra Taiwanul dacă insula va fi atacată de China? Tocmai pentru a-l avertiza pe Xi Jinping, care stă cu degetul pe trăgaci

Xi Jinping, cu degetul pe trăgaci. China a criticat aspru luni recentele declaraţii ale preşedintelui american Joe Biden care a asigurat că Statele Unite vor apăra Taiwanul în cazul unei intervenţii chineze, Beijingul denunţând o "gravă încălcare" a promisiunilor diplomatice ale Washingtonului, informează Reuters şi France Presse, citând Ministerul chinez de Externe. China vrea reunificare, nu secesiune China îşi rezervă dreptul de a lua toate măsurile necesare ca răspuns la activităţile care divizează naţiunea, a declarat Mao Ning, o purtătoare de cuvânt a Ministerului chinez de Externe, într-o conferinţă de presă. "Suntem gata să facem tot posibilul în eforturile privind o reunificare paşnică. În acelaşi timp, nu vom tolera nicio activitate care vizează secesiunea", a subliniat Mao Ning. Reprezentanta MAE chinez a cerut SUA să trateze problemele legate de Taiwan "cu atenţie şi în mod corespunzător" şi să nu trimită "semnale false" forţelor separatiste care pledează pentru independenţa insulei, avertizând Statele Unite să nu prejudicieze grav relaţiile sino-americane şi pacea în Strâmtoarea Taiwan. Xi Jinping, cu degetul pe trăgaci China a calificat afirmaţiile preşedintelui american Joe Biden drept o "gravă încălcare" a promisiunilor diplomatice ale Washingtonului, notează AFP. "Există o singură China în lume, Taiwanul face parte din China, iar guvernul Republicii Populare Chineze este singurul guvern legitim al Chinei", a conchis purtătoarea de cuvânt a MAE chinez. Într-un interviu difuzat în weekend, canalul american de televiziune CBS l-a întrebat pe Joe Biden dacă "americanii ar apăra Taiwanul în cazul unei invazii chineze". Președintele american a răspuns: "Da, dacă ar avea loc un atac fără precedent". Taiwan, o problemă de 73 de ani China consideră Taiwanul, cu o populaţie de 23 de milioane de locuitori, drept una din provinciile sale pe care încă nu a reuşit să o reunifice cu restul teritoriului său de la sfârşitul războiului civil chinez (1949). Citește și: Biden aproape i-a declarat război Chinei: Vom apăra Taiwanul „dacă ar avea loc un atac fără precedent” În trei comunicate comune semnate în 1972, 1979 şi 1982, SUA s-au angajat să recunoască guvernul de la Beijing ca unic reprezentant legitim al Chinei. Washingtonul şi-a întrerupt relaţiile diplomatice cu Taipeiul în 1979. SUA înarmează masiv Taipeiul Declaraţiile lui Joe Biden intervin după o apropiere semnificativă între SUA şi Taiwan într-un moment în care relaţiile Beijing-Washington sunt la cel mai scăzut nivel în ultimele decenii. Un proiect de lege care prevede, în premieră, un ajutor militar american direct Taiwanului a trecut miercuri o etapă cheie în Congres. Cu câteva zile înainte, Washingtonul anunţase vânzări de arme către Taiwan în valoare de 1,1 miliarde de dolari. Duminică, la solicitarea AFP, un purtător de cuvânt al Casei Albe a afirmat că politica SUA faţă de Taiwan "nu s-a schimbat".

De ce și-a asumat Biden declarația riscantă că SUA vor apăra Taiwanul dacă insula va fi atacată de China? Tocmai pentru a-l avertiza pe Xi Jinping, care stă cu degetul pe trăgaci
SUA trebuie să se înarmeze și să treacă la producția de război, dacă vrea să facă față unui război cu China, în Taiwan - analiză
Eveniment

SUA trebuie să se înarmeze și să treacă la producția de război, dacă vrea să facă față unui război cu China, în Taiwan - analiză

SUA trebuie să se înarmeze și să treacă la producția de război, dacă vrea să facă față unui război cu China, în Taiwan, arată o analiză a profesorului Hal Burns, de la Școala de Studii Avansate din cadrul universității John Hopkins, publicată de Blomberg. SUA trebuie să se înarmeze „Dacă America vrea să câștige un potențial război cu China, peste câțiva ani, ar fi bine să înceapă să se reînarmeze mult mai serios, înainte ca conflictul să înceapă (...) Criza care a izbucnit în august, după ce președintele Camerei Reprezentanților, Nancy Pelosi, a vizitat Taiwanul, iar Beijingul a răspuns cu cea mai mare demonstrație de forță din Pacificul de Vest din ultimul sfert de secol, i-a făcut pe mulți oficiali americani să se teamă că numărătoarea inversă spre conflict a început. Acesta nu este un secret bine păstrat: consilierul pentru securitate națională Jake Sullivan a declarat (...) că există o „amenințare distinctă” a unei invazii chineze a Taiwanului. Directorul National Intelligence, Avril Haines, a caracterizat această amenințare drept „acută”. În public, Pentagonul spune doar că nu se așteaptă la o invazie în următorii doi ani”, arată Burns, în Bloomberg. Analyse vom China-Versteher: Greift China Taiwan an? Immer wieder kursiert eine Jahreszahl https://t.co/Pia7TGcrj6— FOCUS online (@focusonline) September 17, 2022 El arată că jocuri de război arată fie o victorie obținută cu pierderi uriașe - dacă China invadează Taiwanul, iar SUA sprijină regimul democratic de la Taipei - fie că partea americană pierde. Aceste jocuri arată că SUA ar pierde 700-900 de avioane, adică jumătate dinn total. Burns arată că, dacă se pune problema înlocuirii pierderilor, China comunistă este în avantaj: Beijingul are capacități de trei ori mai mari decât SUA în ceea ce privește construcțiile de nave militare. În general, idnsutria americană de armament este acum mult diminuată. Rachete cu rază lungă, esențiale „Drept urmare, SUA s-ar putea găsi într-o poziție teribilă după doar câteva luni – chiar și doar câteva săptămâni – de lupte. Ar putea avea dificultăți să înlocuiască munițiile ghidate, cu rază lungă de acțiune, care ar fi esențiale pentru a lovi navele chineze în apele din jurul Taiwanului, fără a fi nevoită să se aventureze în ghearele rachetelor antinavă și sistemelor de apărare aeriană ale Chinei. Pierderea unui număr mare de nave sau avioane ar putea face dificilă câștigarea unui război prelungit în Pacificul de Vest. Chiar dacă Washingtonul ar câștiga, aceste pierderi ar putea lăsa armata paralizată ani de zile”, arată Bloomberg. Analiza arată că, până acum, administrația Biden a ezitat să majoreze bugetul Pentagonului. „Arsenalul autocrației ar putea fi în curând pregătit pentru război. Arsenalul democrației va face față provocării?”, concluzionează Burns. Citește și: Taiwanul poate respinge o invazie a Chinei, dar cu ajutorul SUA – simulări făcute de generali americani în rezervă și Centrul pentru Studii Strategice Internaționale Taiwanul poate respinge o invazie a Chinei, cu ajutorul SUA, arată simulările făcute de generali americani în rezervă și Centrul pentru Studii Strategice Internaționale. În 18 din cele 22 de runde ale jocurilor de război, rachetele chineze scufundă o mare parte a flotei de suprafață a SUA și a Japoniei și distrug „sute de aeronave la sol”. UK invites Taiwan to sign queen’s condolence book in symbolic China rebuke https://t.co/sunxnI0ZRQ— Fox News (@FoxNews) September 18, 2022

După Ucraina, urmează Taiwanul: directorul adjunct al CIA spune că liderul Chinei comuniste a ordonat armatei să fie pregătită de invadarea Taiwanului în 2027
Internațional

După Ucraina, urmează Taiwanul: directorul adjunct al CIA spune că liderul Chinei comuniste a ordonat armatei să fie pregătită de invadarea Taiwanului în 2027

Directorul adjunct al CIA David Cohen spune că liderul Chinei comuniste a ordonat armatei să fie pregătită de invadarea Taiwanului în 2027. Cohen a arătat că la Beijing nu a fost luată încă o decizie fermă, dar armata trebuie să fie gata să execute liderului politic. După Ucraina, urmează Taiwanul Reporterul CNN pe chestiuni de informații și securitate națională, Katie Bo Lillis, a scris pe Twitter că directorul adjunct al CIA, David Cohen, i-a spus că Xi dorește „să aibă capacitatea de a prelua controlul Taiwanului prin forță până în 2027”. Cu toate acestea, el a adăugat că comunitatea de informații a Statelor Unite nu crede că Xi a ajuns la o decizie cu privire la momentul în care să lanseze o invazie. Chinese President Xi Jinping has told his military that he wants to have the capability to take control of Taiwan by force by 2027, per CIA Deputy Director David Cohen—but, he said, the IC does not currently believe that Beijing has made a decision about whether to proceed.— Katie Bo Lillis (@KatieBoLillis) September 16, 2022 Xi „a cerut armatei să-l pună într-o poziție în care, dacă asta vrea să facă, să poată”, a scris Lillis, citându-l de Cohen. Oficialul CIA a spus că liderul chinez încă preferă „să obțină controlul prin mijloace non-militare”, a mai arătat corespondentul CNN. Bătaia luată de Rusia îndeamnă la prudență Colin H. Kahl, subsecretarul Pentagonului, a spus, potrivit unui articol de pe pagina de Internet a ministerului american al Apărării, că, deși China este foarte interesată să-și extindă sfera de influență politică și militară în regiunea indo-pacifică, va fi probabil precaută când va fi vorba de o mișcare agresivă precum o invazie a Taiwanului. China ar putea însă învăța din experiența Rusiei de după invadarea Ucrainei, a spus Kahl. „Aș spera că vor învăța din experiența Rusiei: Hei, poate… nu ar trebui să facem asta”, a spus subsecretarul de stat. „Nu cred că au schimbat ora…Nu este un mister faptul că Xi Jinping i-a dat armatei termen până în 2027 pentru a-și dezvolta capacitățile militare pentru o reunificare forțată cu Taiwanu – dacă ia decizia de a face asta. Dar nu am văzut niciun indiciu că a luat decizia de a face acest lucru”, a mai arătat Kahl. Citește și: FARISEISM Locuitorii superbogați din Martha’s Vineyard, până ieri empatici cu imigranții din America de Sud, au refuzat să găzduiască 50 de ilegali expulzați din Florida O preocupare mai mare este agresivitatea sporită a Chinei în strâmtoarea Taiwan, Marea Chinei de Sud și în alte zone din regiune și modul în care aceste acțiuni agresive ar putea duce la consecințe nedorite, care ar putea rezulta din neînțelegeri, se mai arată în articolul de pe site-ul Pentagonului. #China Preparing To Take #Taiwan Over By 2027 - CNN Claims Citing #CIACIA Deputy Director David Cohen said that Chinese President Xi Jinping wants his military to be capable of seizing Taiwan by 2027.Maybe, but this could also be Chinese disinformationhttps://t.co/6hmqdQyXJg pic.twitter.com/KaN3h63iek— Indo-Pacific News - Geo-Politics & Military News (@IndoPac_Info) September 17, 2022

FARISEISM Locuitorii superbogați din Martha’s Vineyard, până ieri empatici cu imigranții din America de Sud, au refuzat să găzduiască 50 de ilegali expulzați din Florida
Eveniment

FARISEISM Locuitorii superbogați din Martha’s Vineyard, până ieri empatici cu imigranții din America de Sud, au refuzat să găzduiască 50 de ilegali expulzați din Florida

Locuitorii din Martha’s Vineyard, până ieri empatici cu imigranții din America de Sud, au refuzat să găzduiască 50 de imigranți ilegali, expulzați din Florida de guvernatorul republican Ron DeSantis. Comunitatea extrem de bogată din această insulă - fostul președinte Barack Obama are aici o vilă de circa 15 milioane de dolari - s-a declarat depășită de „criza umanitară” generată de sosirea a 50 de ilegali din Venezuela. Unbelievable. Check out the massive tent that was put up for Obama's birthday bash on Martha's Vineyard. You could easily fit 50 people in there and have room for yoga classes, coffee enemas, and whatever else it is champagne socialists do to pass the time. pic.twitter.com/c9LeMKDk7I— Joseph Massey (@jmasseypoet) September 16, 2022 Au refuzat să găzduiască 50 de ilegali În consecință, după nici 24 de ore, a fost chemată Garda Națională, iar imigranții au fost expediați la o bază militară din Cape Cod. In the month of July, 49,563 illegals crossed the border into Del Rio, Texas a town with a population of 35,828 people.But 50 people being flown into Martha's Vineyard, a town of 15K affluent liberals, is "inhumane" and a "humanitarian crisis"...?— Greg Price (@greg_price11) September 15, 2022 Reacția oficialilor din această insulă - când au declarat criza umanitară - a ajuns subiectul ironiilor de pe rețelele sociale. Comentatorii arată că insula are în mod obișnuit doar 18.000 de locuitori, dar vara poate găzdui până în 200.000 de turiști. Cu toate acestea, autoritățile s-au declarat a fi depășite de situație. The Martha’s Vineyard Humanitarian Crisis is probably the most blatant display of rich woke white liberal hypocrisy I have ever seen— Civil Roar (@Civil_Roar_) September 16, 2022 Casa Albă și rezidenții din stațiunea de lux Martha's Vineyard au caracterizat inițiativa drept "o scamatorie politică", după ce DeSantis s-a alăturat guvernatorilor din Texas și Arizona ce și-au făcut un obicei din a trimite migranți în nord. La câteva ore după ce avioanele au aterizat în Martha's Vineyard, două autobuze cu migranți trimise de guvernatorul din Texas, Greg Abbott, au ajuns în capitala Washington, nu departe de reședința oficială a vicepreședintelui american Kamala Harris. Primărița democrată din Washington D.C., Muriel Bowser, a declarat joi stare de urgență publică în capitala federală americană, după ce guvernatorii republicani din Arizona și Texas au trimis cu autobuzele, începând din aprilie, mii de imigranți ilegali în metropola de pe Potomac. ??#AmericaMartha's Vineyard, the most elite, leftist and pro-open border place in America, has a meltdown over *JUST* 50 migrants. Their humanitarian is a fraud. pic.twitter.com/hajgOsTZkZ— Klaus Arminius (@Klaus_Arminius) September 15, 2022 Martha’s Vineyard este considerat locul de joacă al celor mai bogați cetățeni din SUA. Însă, pe de altă parte, locuitorii de aici și, în general, statele din nord-estul SUA au criticat dur politicile statelor din Sud, care doresc returnarea rapidă, peste graniță, a imigranților ilegali. Multe orașe din nord-vest - inclusiv opt din Massachusetts - s-au declarat a fi orașe-sanctuar pentru imigranții ilegali.

Comunistul Ziuganov încalcă legea lui Putin în folosul lui Putin: Da, e război, dar declarat Rusiei de americani, NATO și Europa
Internațional

Comunistul Ziuganov încalcă legea lui Putin în folosul lui Putin: Da, e război, dar declarat Rusiei de americani, NATO și Europa

Comunistul Ziuganov cere război împotriva Occidentului. Liderul comuniştilor ruşi, Ghennadi Ziuganov, a recunoscut marţi că "operaţiunea militară specială" rusă în Ucraina s-a transformat într-un război, astfel încât - în opinia sa- se impune mobilizarea tuturor resurselor ţării, relatează EFE. Comunistul Ziuganov cere război împotriva Occidentului "Operaţiunea politico-militară împotriva naziştilor, ultranaţionaliştilor şi fasciştilor în Ucraina s-a transformat într-un război în adevăratul sens al cuvântului pe care ni l-au declarat americanii, ţările NATO şi Europa unită", a declarat Ziuganov în discursul său rostit în Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului federal rus), care şi-a deschis marţi sesiunea de toamnă. Ziuganov a indicat că "un război şi o operaţiune specială se deosebesc în mod radical, întrucât operaţiunea specială, o dată declanşată, poate fi întreruptă", potrivit publicaţiei online ruse Sota. În schimb, a spus el, "războiul nu poate fi întrerupt, chiar dacă ţi-ai dori asta. Trebuie să mergi până la capăt şi are două rezultate: victorie sau înfrângere". Liderul comunist a declarat că un război cere un răspuns şi "o mobilizare maximă a forţelor şi resurselor", în afară de "consolidarea societăţii" şi adoptarea de noi legi. "Vreau ca voi să conştientizaţi că suntem în război şi nu avem dreptul să-l pierdem", a subliniat el, adresându-se deputaţilor, lansând totodată un apel să nu se intre "în panică". Mobilizarea generală revine obsesiv Dar tocmai utilizarea cuvântului "război" pentru a numi campania militară rusă în Ucraina se pedepseşte sever în conformitate cu legea aprobată de Dumă în martie, la fel şi utilizarea cuvântului "invazie", ceea ce a dus la deschiderea a numeroase dosare penale până în prezent. Kremlinul - puternic criticat de susţinătorii unei campanii militare mult mai agresive în Ucraina - a exclus marţi mobilizarea generală sau parţială a populaţiei în pofida retragerii trupelor ruse din estul Ucrainei. Retragerea rusă din regiunea ucraineană Harkov (nord-est) a scos din nou la iveală lipsa acută de bărbaţi în rândurile armatei ruse care luptă în Ucraina. Mihail Şeremet, un deputat reprezentând Crimeea din partea partidului Rusia Unită (aflat la putere) în Duma rusă, a declarat că, fără o mobilizare generală, trupele ruse nu îşi vor atinge obiectivele care au fost stabilite la începutul "operaţiunii militare speciale" în februarie. Putin știe că rușii nu-și vor fiii în Ucraina Această opinie este împărtăşită de mulţi experţi şi bloggeri militari ruşi, în timp ce liderul cecen, Ramzan Kadîrov, a criticat greşelile făcute de generali pe câmpul de luptă şi s-a arătat dispus să trimită 10.000 de oameni pe front. Proruşii susţin că forţele ucrainene la Harkov ar fi fost de opt ori mai numeroase decât cele ruse, care au ales să se retragă, lăsând în urmă combustibil şi echipament militar în mâinile ucrainenilor. Potrivit presei, preşedintele Vladimir Putin consideră că majoritatea ruşilor nu sunt dispuşi să-şi trimită fiii să lupte în Ucraina. Aproximativ 70% dintre ruşi ar susţine într-o măsură mai mare sau mai mică campania militară, căreia i se opun doar 18%, conform ultimului sondaj oficial. Operațiune specială de regrupare militară În timp ce Ucraina a interpretat retragerea forţelor ruse din regiunea Harkov drept o mare victorie care i-a permis să recupereze mii de kilometri pătraţi de teritoriu, Ministerul rus al Apărării argumentează că decizia sa privind replierea trupelor are drept scop consolidarea poziţiilor în Donbas. Citește și: Putin începe să se confrunte cu „protestul patriotic” al „uliilor”: este contestat, uneori virulent, chiar în Rusia, de naționaliști și susținători ai invadării Ucrainei Rusia a declanşat la 24 februarie o invazie neprovocată şi nejustificată în Ucraina pe care o numeşte "operaţiune militară specială" pentru apărarea vorbitorilor de limbă rusă în special din Donbas, de fapt prima agresiune de acest gen în Europa după cel de-al Doilea Război Mondial.

Cifrele dezastrului: procentul soldaților ruși uciși, din totalul trupelor trimise pe front, comparabil cu pierderile din războiul din Finlanda. SUA, procent incomparabil mai mic în Coreea
Internațional

Cifrele dezastrului: procentul soldaților ruși uciși, din totalul trupelor trimise pe front, comparabil cu pierderile din războiul din Finlanda. SUA, procent incomparabil mai mic în Coreea

Procentul soldaților ruși uciși în Ucraina, calculat din totalul trupelor trimise pe front, este comparabil doar cu rata deceselor din rândul armatei sovietice în războiul de iarnă din Finlanda, între 1939 și 1940, arată un reputat istoric, Niall Ferguson, într-un comentariu pentru Bloomberg. El face o comparație și cu pierderile SUA în războiul din Coreea, din anii '50, în Irak sau Afganistan și arată că acestea sunt mult inferioare. Ferguson nu face nici o referire la pierderile rusești din al doilea război mondial. Cifrele dezastrului: procentul soldaților ruși uciși El pornește de la datele oferite de demnitarii din Vest, care estimează pierderile rusești de vieți omenești la 20-25.000 de persoane. Ferguson menționează că Ucraina consideră că aproape 50.000 de ruși au murit în invazie. „Estimările occidentale implică o rată a mortalității de cel puțin 9% până la 12%. Dacă afirmațiile ucrainene sunt corecte, cifra este mult mai mare: 25%-28%. Aceste rate sunt uimitor de ridicate în raport cu standardele conflictelor din secolele 20 și 21. De exemplu, procentul americanilor morți în luptă în războiul din Coreea s-a ridicat la 1,88% din forța totală desfășurată acolo”, arată istoricul. „Comparați toate aceste estimări cu numărul morților din războiul de nouă ani al SUA în Irak, care a dus la 3.500 de soldați americani uciși în acțiune și 32.000 de răniți sau cu campania SUA din Afganistan, între 2001 și 2021, care a costat viețile a peste 2.000 de militari americani și a generat peste 20.000 de răniți. În ambele cazuri, procentul celor uciși în acțiune din totalul forțelor desfășurate a fost minuscul comparativ cu (…) Ucraina. Războiul sovietic din Afganistan, care a durat peste zece ani, a dus la moartea a 15.000 de soldați sovietici și a peste 50.000 de răniți. Este posibil ca Rusia să fi avut un număr comparabil de victime doar în primele 10 săptămâni ale acestui război”, mai arată istoricul. Victoria pirică din Finlanda, comparabilă cu dezastrul din 2022 Ferguson mai oferă două comparații: războiul ruso-japonez, din 1904-1905, când Rusia a înregistrat între 43.000 și 80.000 de soldați uciși, iar Japonia - 80 - 86.000războiul sovieto-finlandez, 1939-1940, când pierderile URSS ar fi ajuns la 300.000, dar armata era incomparabil mai mare decât cea de acum, din Ucraina. Finlanda ar fi pierdut circa 68.000 de soldați. „Dar problema cheie este moralul armatei ruse. Ca să repet, războaiele nu se termină atunci când o parte a ucis mai mulți dintre soldații celeilalte părți, ci când soldații unei părți își pierd stomacul pentru a lupta și încep să se predea, să fugă sau să dezerteze. Evenimentele din ultimele 48 de ore au dat primul indiciu că cel puțin unele elementele forței de invazie rusești și-au pierdut stomacul pentru această luptă”, mai scrie Ferguson. Citește și: Rusia încasează doar de la ucraineni, pe front: veniturile din energie ale Kremlinului se prăbușesc, surplusul bugetar se evaporează

Dezvăluiri New York Times: victoria ucraineană, după consultări strânse cu SUA și Marea Britanie. Zelenski, convins să renunțe la planul inițial
Eveniment

Dezvăluiri New York Times: victoria ucraineană, după consultări strânse cu SUA și Marea Britanie. Zelenski, convins să renunțe la planul inițial

Victoria ucraineană din regiunea Harkov a fost posibilă după consultări strânse cu SUA și Marea Britanie, scrie, azi, New York Times, care a vorbit cu înalți oficiali americani. Publicația arată că președintele Zelenski a fost convins să renunțe la planul inițial, după simulări care arătau că ucrainenii vor suferi pierderi grele. În plus, atacul din sud, pe direcția Herson, nu a fost o diversiune. Victoria ucraineană, după consultări strânse cu SUA Publicația remarcă și faptul că Ucraina a fost, inițial, rezervată să-și expună planurile militare către SUA, dar acum a lucrat împreună cu oficialii americani. „Munca a început la scurt timp după ce președintele Ucrainei Volodimir Zelenski le-a spus generalilor săi că dorește să facă o mișcare dramatică pentru a demonstra că țara sa poate respinge invazia rusă. Sub ordinele sale, armata ucraineană a conceput un plan pentru a lansa un asalt larg în sud pentru a revendica Herson și a izola Mariupol de forța rusă din est. Generalii ucraineni și oficialii americani credeau că un astfel de atac la scară largă ar provoca victime imense și nu va reuși rapid să relueze cantități mari de teritoriu (...) Jake Sullivan, consilierul pentru securitate națională, și Andriy Yermak, un consilier de top al lui Zelenski, au vorbit de mai multe ori despre planificarea contraofensivei, potrivit unui înalt oficial al administrației. Generalul Mark A. Milley, președintele șefilor de stat major și înalți lideri militari ucraineni au discutat în mod regulat despre informații și sprijin militar”, scrie New York Times. În paralel, la Kiev, ucrainenii se consultau cu militarii britanici. Ofensiva ucraineană a fost planificată cu ajutorul unor „jocuri de război”, care simulau situația din teren. După ce planul inițial a fost primit cu scepticism de SUA, în august militarii din cele trei țări au dezvoltat un altul. Partea americană oferea (și) informații „Pe tot parcursul lunii august, la cererea ucrainenilor, oficialii americani au intensificat fluxurile de informații despre pozițiile forțelor ruse, evidențiind slăbiciunile liniilor ruse. Informațiile au mai indicat că Moscova se va zbate să-și întărească rapid trupele din nord-estul Ucrainei sau să mute trupe din sud, chiar dacă va detecta pregătirile ucrainene pentru contraofensivă”, mai arată publicația din SUA. În loc de o ofensivă mare, armata ucraineană a propus două. Una, în Herson, ar dura săptămâni înainte de orice rezultate semnificative, datorită concentrării trupelor ruse. Cealaltă era planificată în apropiere de Harkov. Maps: The lightning speed of Ukraine’s counteroffensive in the Kharkiv region surprised even Ukrainian officials, who were still working on Monday to consolidate control of the areas they had seized.https://t.co/8KC2Dagqez pic.twitter.com/Od99p9VcGc— The New York Times (@nytimes) September 13, 2022 Nereușind să detecteze concentrările de forțe ale Ucrainei în jurul Harkovului, armata rusă a demonstrat incompetență și a arătat că îi lipsesc informațiile solide. Structurile de comandă și control au fost decimate și are dificultăți în aprovizionarea trupelor sale, oferind Ucrainei o deschidere în următoarele săptămâni, au declarat oficialii americani către New York Times. Citește și: Rusia încasează doar de la ucraineni, pe front: veniturile din energie ale Kremlinului se prăbușesc, surplusul bugetar se evaporează

Navalnîi nu mai poate comunica cu avocatul său. SUA denunță o încălcare flagrantă a drepturilor opozantului rus
Internațional

Navalnîi nu mai poate comunica cu avocatul său. SUA denunță o încălcare flagrantă a drepturilor opozantului rus

Navalnîi, împiedicat să comunice cu avocatul. Washingtonul a acuzat vineri Moscova că nu respectă drepturile opozantului rus întemniţat Aleksei Navalnîi, principalul critic al lui Vladimir Putin, în special prin faptul că nu îl lasă "să comunice liber cu avocatul său", notează AFP. SUA: "o nouă dovadă de hărţuire motivată politic" "Statele Unite sunt profund îngrijorate de faptul că guvernul rus interferează în mod arbitrar şi din ce în ce mai mult cu drepturile lui Aleksei Navalnîi", a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Ned Price, într-un comunicat. "Autorităţile penitenciare au obstrucţionat pregătirea apărării sale şi capacitatea sa de a comunica liber cu avocatul său", de exemplu, supraveghind întâlnirile lor sau provocând întârzieri în schimbul lor de documente, a explicat el. Citește și: Navalnîi, mutat în izolator pentru că nu și-a ținut mâinile la spate timp de trei secunde în timpul unei plimbări Este "o nouă dovadă de hărţuire motivată politic" care îl vizează pe Aleksei Navalnîi, la fel ca şi "izolarea sa repetată pentru presupuse infracţiuni minore", a continuat Ned Price. Acest lucru evidenţiază "frica resimţită de cei care spun adevărul" în Rusia, a conchis el, solicitând încă o dată eliberarea imediată a opozantului. Navalnîi, împiedicat să comunice cu avocatul Joi, Aleksei Navalnîi a afirmat că a fost privat de conversaţii confidenţiale cu avocaţii săi. În plus, potrivit acestuia, fiecare document schimbat cu apărarea sa va fi acum supus unei "verificări timp de trei zile" de către administraţia închisorii. "Într-adevăr, nu a mai rămas nimic, formal, din drepturile mele la apărare, care erau deja destul de iluzorii", a acuzat acest activist anticorupţie în vârstă de 46 de ani. El ispăşeşte o pedeapsă de nouă ani de închisoare pentru încălcarea eliberării condiţionate, fraudă şi sfidarea acuzaţiilor instanţei, pe care le neagă.

Incident bizar în Ungaria: aeronavă americană care venea din România, interceptată de avioane Gripen maghiare și escortată în afara spațiului aerian național
Internațional

Incident bizar în Ungaria: aeronavă americană care venea din România, interceptată de avioane Gripen maghiare și escortată în afara spațiului aerian național

Aeronavă americană, interceptată de avioane maghiare. Avioane de luptă Gripen ale Forţelor aeriene ungare au fost mobilizate pentru a intercepta o aeronavă C-130 a SUA care a intrat în spaţiul aerian ungar venind dinspre România miercuri, în jurul prânzului, a declarat pentru MTI Ministerul ungar al Apărării. Aeronavă americană, interceptată de avioane maghiare Avioanele Gripen au fost mobilizate de Centrul de operaţiuni aeriene comune al NATO deoarece aeronava, aflată în drum spre baza Ramstein din Germania, nu a stabilit contactul radio cu controlorii de trafic aerian din Ungaria, a precizat ministerul. Citește și: Scandalul Blue Air pe înțelesul tuturor: un faliment dirijat, un ajutor de stat suspect și un brânci final de la UDMR, deloc dezinteresat Aparatele Gripen au stabilit contactul radio cu aeronava SUA şi, după identificarea acesteia, deasupra Lacului Balaton, au escortat-o în afara spaţiului aerian al Ungariei, a menţionat ministerul într-un comunicat.

SUA au decis să nu pună Rusia pe lista statelor care susțin terorismul, listă pe care se află Siria, Iran, Coreea de Nord şi Cuba
Internațional

SUA au decis să nu pună Rusia pe lista statelor care susțin terorismul, listă pe care se află Siria, Iran, Coreea de Nord şi Cuba

SUA nu desemnează Rusia stat terorist. Guvernul Statelor Unite nu intenţionează să desemneze Rusia ca stat sponsor al terorismului, a indicat marţi John Kirby, coordonatorul pentru comunicaţii strategice al Consiliului de Securitate Naţională de la Casa Albă, transmite dpa. SUA nu desemnează Rusia stat terorist Anunţul a survenit la o zi după ce preşedintele Joe Biden i-a răspuns unui reporter că administraţia sa nu are în plan să facă o astfel de desemnare. Biden nu a dat însă alte detalii. "Considerăm că, pur şi simplu, acesta nu este cea mai bună şi mai eficientă cale de a continua să tragem Rusia la răspundere", le-a declarat marţi John Kirby reporterilor. "Nu a fost (o idee) respinsă cu uşurinţă. Am analizat-o serios", a adăugat el. Guvernul american a luat în considerare posibilele ramificaţii ale unei astfel de desemnări, a discutat cu experţi şi a ajuns la concluzia că o astfel de desemnare ar putea, în fapt, să împiedice eforturile ONG-urilor de a livra sprijin umanitar Ucrainei, a spus Kirby. Precedentul leton El a adăugat că desemnarea ar fi putut totodată să afecteze negativ poziţia Ucrainei la masa negocierilor dacă discuţiile cu Rusia s-ar relua. Parlamentul leton a desemnat recent Rusia ca stat sponsor al terorismului, iar guvernul ucrainean a cerut Statelor Unite să ia aceeaşi măsură. Citește și: Centrala nucleară Zaporojie, asul de șantaj din mâneca lui Putin: AIEA cere de urgență demilitarizarea, dar liderul de la Kremlin este încolțit – pierde teren în Herson și Harkov Pe lista statelor desemnate de SUA ca sponsori ai terorismului se află în prezent Siria, Iran, Coreea de Nord şi Cuba, toate fiind supuse de Washington unor sancţiuni care vizează ajutorul pentru dezvoltare, exporturile de armament şi sectorul financiar.

China, iritată de două crucișătoare americane care au trecut prin Strâmtoarea Taiwan: Provocare, sabotează pacea
Internațional

China, iritată de două crucișătoare americane care au trecut prin Strâmtoarea Taiwan: Provocare, sabotează pacea

Două crucișătoare americane în Strâmtoarea Taiwan. Ministerul chinez de Externe a condamnat luni trecerea a două nave militare americane prin Strâmtoarea Taiwan, apreciind că este vorba de o "provocare" menită să "saboteze pacea şi stabilitatea regională", transmite dpa. Două crucișătoare americane în Strâmtoarea Taiwan Purtătorul de cuvânt al ministerului, Zhao Lijian, a declarat că Statele Unite trebuie să respecte politica unei singure Chine, conform căreia există un singur guvern chinez, la Beijing. Taiwanul are un guvern democratic independent de facto din 1949, însă China consideră insula un teritoriu al său şi se opune oricăror contacte oficiale între Taipei şi alte capitale. Duminică, crucişătoarele americane Antietam şi Chancelorsville, echipate cu rachete ghidate, au efectuat o misiune "de rutină" în apele internaţionale, a comunicat Flota a 7-a a Marinei Militare a SUA. "Tranzitul prin Strâmtoarea Taiwan demonstrează angajamentul Statelor Unite pentru o regiune indo-pacifică liberă şi deschisă. Forţele armate ale Statelor Unite zboară, navighează şi operează oriunde permite legislaţia internaţională", a adăugat comandamentul american. Relații agitate A fost prima oară când nave militare americane au parcurs ruta strategică respectivă după vizita în Taiwan a preşedintei Camerei Reprezentanţilor din Congresul SUA, Nancy Pelosi. Citește și: EXCLUSIV Trupa Phoenix a fost plătită din donațiile pentru construcția unui spital mobil promis de George Simion. Covaci, despre foștii colegi care l-au criticat: „Niște nesimțiți!” Ea a promis la începutul lui august oficialităţilor de la Taipei solidaritate din partea Washingtonului, ceea ce a provocat iritare la Beijing. China a reacţionat desfăşurând exerciţii militare de mare anvergură în jurul Taiwanului.

Talibanii afgani îi amenință pe pakistanezi cu represalii după ce drone americane ar fi intrat în Afganistan din țara vecină
Internațional

Talibanii afgani îi amenință pe pakistanezi cu represalii după ce drone americane ar fi intrat în Afganistan din țara vecină

Talibanii afgani îi amenință pe pakistanezi. Ministrul taliban în exerciţiu al Apărării, Mullah Yaqoob Mujahid, a acuzat duminică Pakistanul că a permis ca spaţiul său aerian să fie folosit de drone americane pentru operaţiuni în Afganistan şi a cerut ţării vecine să nu mai facă asta, relatează DPA şi Reuters. Talibanii afgani îi amenință pe pakistanezi Într-o conferinţă de presă la Kabul, el a spus că drone americane intră în Afganistan prin Pakistan. "Conform informaţiilor noastre, dronele intră prin Pakistan în Afganistan. Folosesc spaţiul aerian al Pakistanului", a declarat oficialul taliban. "Cerem Pakistanului să nu îşi folosească spaţiul aerian împotriva noastră", a adăugat el. Yaqoob este fiul fondatorului mişcării talibane, Mullah Omar, decedat, şi este considerat al doilea cel mai puternic lider militar taliban. El a spus că sistemul de radar al ţării a fost distrus când americanii s-au retras din Afganistan anul trecut, dar că surse din serviciile de informaţii sugerează că dronele americane au intrat prin Pakistan. Acest lucru reprezintă "o încălcare gravă", a afirmat Yaqoob. Liderul Al-Qaeda, Ayman al-Zawahiri, ucis la Kabul SUA şi Pakistanul nu au reacţionat deocamdată la aceste comentarii. La începutul lunii august, preşedintele american Joe Biden a anunţat că un atac cu dronă americană l-a ucis pe liderul Al-Qaeda, Ayman al-Zawahiri, în enclava diplomatică din Kabul. Talibanii au condamnat atacul şi au spus că liderii lor nu ştiau de prezenţa lui acolo. Autorităţile pakistaneze au negat atunci orice implicare în atacul cu dronă sau că ar fi ştiu din avans de el. Citește și: EXCLUSIV Trupa Phoenix a fost plătită din donațiile pentru construcția unui spital mobil promis de George Simion. Covaci, despre foștii colegi care l-au criticat: „Niște nesimțiți!” În conferinţa de presă de duminică, Yaqoob a mai spus că talibanii încă investighează uciderea lui Al-Zawahiri. Talibanii, care sunt acuzaţi că menţin legături cu Al-Qaeda, au preluat din nou puterea după retragerea haotică a forţelor NATO conduse de SUA în august 2021. De atunci, nicio ţară nu a recunoscut guvernul taliban.

După ce a luat bani ca să facă propagandă Huawei și să critice SUA, ministrul Câciu anunță acum sfâșitul pieței libere: „Și Europa își va da seama”
Eveniment

După ce a luat bani ca să facă propagandă Huawei și să critice SUA, ministrul Câciu anunță acum sfâșitul pieței libere: „Și Europa își va da seama”

După ce a luat bani ca să facă propagandă Huawei și să critice SUA, ministrul de Finanțe Adrian Câciu (PSD) anunță acum sfâșitul pieței libere: „Și Europa își va da seama”! Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a primit în trecut zeci de mii de lei pentru articole în care a promovat compania Huawei și a criticat SUA. Într-un articol publicat în septembrie 2020, în Ziarul Financiar, care nu este marcat ca fiind publicitate plătită, ci „Opinia specialistului”, Câciu critica dur acordul încheiat cu SUA în ceea ce privește implementarea tehnologiei 5G: „Mai frustrant însă este servilismul unor state care lasă deoparte interesele lor economice, sacrifică dezvoltări economice ulterioare pentru a fi pe placul politicii economice americane”. În articol, el mai afirma: „Noi trebuie să ieşim de sub mentalitatea “Tătucului”. L-am avut pe cel rus, acum îl avem pe cel american”. Câciu este membru al CSAT. Ministrul Câciu anunță sfâșitul pieței libere Acum, ministrul de Finanțe anunță sfârșitul piețelor libere. Într-un interviu pentru Marius Tucă Show, el a vorbit despre piața energiei, dar formularea sa pare că se referă la orice formă de piață liberă. Citește și: Un deputat PSD cere desființarea DNA pentru că și-a permis să-l ancheteze pe fostul ministru al Agriculturii, Adrian Chesnoiu „Atât România cât și Europa cu siguranță își vor da seama rapid că lucrurile nu mai pot sta în zona aceasta de piață liberă. E o zonă imperfectă și care depășește niște limite ale prețurilor (…) Anul trecut Comisia Europeană a recomandat pentru statele membre pe piața energiei scăderea de taxe. Cvasitotalitatea statelor au mers pe scăderi de taxe și s-a întâmplat ceva logic, au avut încasări mai mici, au crescut deficitele, au crescut datoriile, iar prețul plătit nu a scăzut pentru că tu de fapt ai o boală, ai un puroi aici și tu vrei să acționezi la cap. Nu, boala este prețul. Tu n-ai facut nimic legat de prețul-bază care a continuat să crească”, a susținut Câciu.

SUA, încă trei miliarde de dolari pentru Ucraina în asistență de securitate
Internațional

SUA, încă trei miliarde de dolari pentru Ucraina în asistență de securitate

Washington, încă trei miliarde pentru Kiev. Statele Unite vor anunţa, posibil chiar miercuri, un nou pachet de asistenţă de securitate pentru Ucraina, în valoare de circa trei miliarde de dolari, a afirmat marţi un oficial american, potrivit agenţiei Reuters. Washington, încă trei miliarde pentru Kiev Pachetul ar urma să fie cel mai mare din partea Washingtonului în cele şase luni de când a început invazia rusă în Ucraina, iar data anunţată ar coincide cu Ziua Independenţei ucrainene, menţionează agenţia. Citește și: EXCLUSIV Dronele pentru Armata Română, a căror achiziție a fost aprobată în 2020, apoi anulată și reluată, s-au scumpit cu 77 de milioane euro, până la 354 de milioane euro Fondurile ar urma să provină din Iniţiativa pentru Asistenţa de Securitate pentru Ucraina, aprobată de Congresul SUA pentru a permite guvernului condus de preşedintele Joe Biden să achiziţioneze armament de la producători, în loc să le trimită ucrainenilor arme din stocurile americane existente.

Doi pământeni din trei ar muri de foame din cauza "iernii nucleare" declanșate de un război atomic între Rusia și SUA
Internațional

Doi pământeni din trei ar muri de foame din cauza "iernii nucleare" declanșate de un război atomic între Rusia și SUA

"Iarna nucleară" ar ucide cinci miliarde. Peste cinci miliarde de oameni - aproximativ 63% din populaţia planetei - ar muri de foame în cazul în care ar avea loc un război nuclear între SUA şi Rusia, conform unui nou studiu american publicat la 15 august în jurnalul Nature Food, informează Live Science. Rusia și SUA, 90% din focoasele nucleare Conform cercetătorilor, un conflict real ar genera incendii pe porţiuni vaste ale Terrei, care pot aduce în atmosfera planetei peste 150 de milioane de tone de cenuşă, fapt care va duce la distrugerea culturilor agricole pe întreg globul, rezultând o reducere de aproximativ 90% a producţiei mondiale de calorii. Din cele aproximativ 12.705 de focoase nucleare existente în lume, Rusia dispune de 5.977 iar SUA de 5.428, conform ultimului raport al International Peace Research Institute din Stockholm. Pe locul trei în clasamentul arsenalelor nucleare se află China, cu 350. India şi Pakistan dispun de 160 şi respectiv 165 de focoase. Un război nuclear la scară largă "ar produce o serie de schimbări climatice fără precedent în istoria omenirii", susţine unul dintre co-autorii studiului, Alan Robock, profesor de climatologie la Rutgers University din New Jersey. "În cazul unui război nuclear ruso-american, mai mulţi oameni ar muri de foame în India şi Pakistan decât în ţările implicate direct în conflict", a adăugat el. Hiroshima și Nagasaki Efectele imediate ale unui atac nuclear asupra unui oraş sunt cunoscute după bombardamentul atomic american asupra oraşului japonez Hiroshima, la 6 august 1945. La Hiroshima o singură bombă atomică a ucis un număr de aproximativ 140.000 de oameni într-un interval de cinci luni după detonarea sa. Pierderile materiale au fost şi ele enorme. Peste 60.000 din cele 90.000 de clădiri din Hiroshima au fost complet distruse sau grav afectate. Mărturiile a şase martori oculari, adunate de jurnalistul John Hersey şi publicate în 1946, vorbesc despre distrugerile imediate aduse de atac. În primul rând, lumina degajată de explozia nucleară a părut ca un flash orbitor şi complet mut, la fel de strălucitor ca şi Soarele. Apoi a lovit unda de şoc, care a distrus totul în calea ei, măturând cadavre omeneşti sub clădirile răsturnate. În urma exploziei, umbrele negre, vizibile clar, ale oamenilor vaporizaţi instant, au rămas pe pereţi şi pe asfalt, iar puţinii supravieţuitori din apropierea exploziei au apărut goi, cu pilea desprinsă de pe trup de căldura degajată în explozie, rătăcind năuci pe străzile oraşului ruinat până şi-au găsit şi ei moartea. Cancerele post-detonare Primele studii care documentau efectele atacurilor nucleare asupra celor două oraşe japoneze martir, Hiroshima şi Nagasaki, au apărut încă din 1947. Emisiile radioactive rezultate în urma reacţiei de fisiune nucleară, ce conferă uriaşa putere a acestui tip de armament, s-au răspândit în întreaga zonă. Citește și: VIDEO Mașina ideologului putinist Dughin a sărit în aer la Moscova, apoi a ars violent. În mașină era fiica lui Dughin, însă, care nu a supraviețuit La Hiroshima şi Nagasaki, (care a fost bombardat trei zile mai târziu) a crescut foarte mult numărul de îmbolnăviri oncologice, cataracte şi alte afecţiuni grave, situaţie care a continuat timp de mai mulţi ani, afectându-i în special pe cei care au fost aproape de epicentrele exploziilor. Cum se ajunge la "iarna nucleară" A fost nevoie însă să treacă aproximativ 40 de ani pentru ca oamenii de ştiinţă să înceapă să înţeleagă şi să dezbată despre cel mai letal şi înfricoşător efect al unui război nuclear - aşa-numita "iarnă nucleară". În acest scenariu apocaliptic, praful, cenuşa şi fumul radioactiv ajung în atmosferă de unde blochează o parte din lumina solară. Temperaturile încep să scadă şi recoltele agricole sunt distruse, rezultând o foamete globală care poate face miliarde de victime. Pentru a evalua modul în care un astfel de eveniment apocaliptic ar afecta capacitatea planetei de a susţine viaţa, cercetătorii au calculat nivelul de funingine ce ar rezulta în urma a şase potenţiale scenarii de război nuclear. Cinci dintre scenariile analizate vizau o confruntare nucleară limitată între India şi Pakistan pentru regiunea Kashmir, ce ar putea produce între cinci milioane şi 47 milioane de tone de funingine şi cenuşă, în funcţie de numărul de atacuri nucleare dintre cele două ţări. Cel de-al şaselea scenariu analizează efectele unui război nuclear total între SUA şi Rusia, care ar împinge în atmosferă 150 de milioane de tone de cenuşă şi funingine. Modelul computerizat Community Earth System Cercetătorii au introdus aceste date în modelul computerizat Community Earth System al Centrului Naţional pentru Cercetări Atmosferice din SUA (NCAR), un instrument de predicţie care simulează schimbările apărute în nivelul radiaţiei solare ce ajunge până la suprafaţa Terrei dar şi schimbările de temperatură şi precipitaţii. Datele obţinute au fost folosite pentru a evalua, folosind alte modele computerizate, efectele dramatice ale iernii nucleare asupra culturilor de porumb, orez, soia, grâu şi pentru pescuit. Pornind de la premisa că tranzacţiile comerciale internaţionale se opresc în acest caz, cercetătorii au calculat care ar fi reducerea caloriilor alimentare la nivel global, precum şi numărul de oameni care ar muri de foame. "Iarna nucleară" ar ucide cinci miliarde Conform concluziilor, în cazul unui război nuclear total ruso-american, temperatura medie la suprafaţa planetei ar scădea cu 16 grade Celsius (de trei ori mai mult decât diferenţa de temperatură dintre perioada prezentă şi ultima epocă de gheaţă) şi cinci miliarde de oameni ar muri. Pentru comparaţie, în cel mai grav scenariu al unei confruntări nucleare între India şi Pakistan, producţia globală de calorii alimentare ar scădea cu 50%, rezultând două miliarde de morţi prin înfometare. Cel mai puternic afectate regiuni ar fi ţările mari importatoare de alimente din Africa şi Orientul Mijlociu. Australia şi Noua Zeelandă ar face faţă cel mai bine unei astfel de crize, fiind departe de exploziile nucleare din emisfera nordică şi bazându-se pe recolte de grâu ce pot creşte în condiţii mai reci de climă. Marele pericol, incendiile de după explozii "Cel mai important lucru de ştiut este cantitatea de fum care ajunge în atmosferă", a comentat şi celălalt autor al studiului, Owen B. Toon, profesor de ştiinţe atmosferice la Laboratorul pentru Fizică Atmosferică şi Spaţială (Laboratory for Atmospheric and Space Physics), care a colaborat cu celebrul Carl Sagan la studiul din 1983 care a introdus pentru public conceptul de "iarnă nucleară". "Energia eliberată de incendiile izbucnite după exploziile nucleare este de 100 până la 1.000 de ori mai mare decât energia exploziilor nucleare propriu-zise. Iar în stratosferă nu plouă. Deci dacă o cantitate atât de mare de fum ajunge până acolo, va rămâne acolo ani la rând", a avertizat el.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră