joi 28 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: sua

664 articole
Politică

Donald Trump i-a transmis lui Nicușor Dan o invitație „formală” de a vizita Casa Albă

Donald Trump i-a transmis lui Nicușor Dan o invitație „formală” de a vizita Casa Albă, anunță șeful Cancelariei Prezidențiale, Cristian Diaconescu. Citește și: Cel mai influent cotidian din Germania, de orientare conservatoare, îl laudă pe Nicușor Dan și critică dur fosta guvernare Donald Trump i-a transmis lui Nicușor Dan o invitație de a vizita Casa Albă „Există o invitație oficială din partea președintelui Donald Trump, adresată președintelui Nicușor Dan. Cei doi au avut un dialog foarte bun în urmă cu o lună (n.r.: la summitul NATO de la Haga.). Invitația a fost transmisă formal”, a spus Diaconescu. El a apreciat că „trebuie să concretizăm o astfel de bilaterală cât mai curând posibil”. Cristian Diaconescu a salutat implicarea Ministerului de Externe în pregătirea acestei vizite, precizând că deocamdată nu se știe care va fi data exactă a vizitei. Întrebat cât ar dura pregătirea unei astfel de vizite, Diaconescu a spus că „depinde de rapiditatea cu care se stabilește agenda vizitei”. „Depinde de rapiditatea cu care se reușește a se stabili agenda vizitei, care să recunoască interesele rapide ale ambelor părți, și în egală măsură nivelul de acces, având în vedere că discutăm despre o putere globală. Desigur, interesele privind contactele bilaterale sunt specifice. Dacă se poate stabili această agendă rapid, pe cale diplomatică, și nivelul de contact, după părerea mea, președintele Trump va fi extrem de interesat de un astfel de dialog. Până la urmă, discutăm cu o putere care privește cu foarte mare preocupare tot ce se se întâmplă în flancul estic. Iar România este unul dintre jucătorii semnificativi”, a adăugat consilierul prezidențial.

Donald Trump i-a transmis lui Nicușor Dan o invitație „formală” de a vizita Casa Albă Foto: Inquam/Rduard Vinatoru
State UE cer activarea „instrumentului anti-coerciție” (sursa: Pexels/Tom Fisk)
Internațional

State UE amenință SUA cu cel mai dur instrument de represalii: „instrumentul anti-coerciție”

State UE cer activarea „instrumentului anti-coerciție”. Un număr tot mai mare de țări membre ale Uniunii Europene solicită Comisiei Europene să activeze cel mai puternic instrument comercial disponibil, așa-numitul instrument anti-coerciție, în relația cu Statele Unite, în cazul în care nu se ajunge la un acord până la 1 august. Avertismentul vine în contextul în care Donald Trump a amenințat cu impunerea unor tarife de 30% pentru bunurile importate din UE. State UE cer activarea „instrumentului anti-coerciție” Potrivit unor surse citate de Bloomberg, inițiativa este condusă de Franța și susținută de tot mai multe capitale europene. Citește și: Scoaterea din PNRR a unor segmente de autostradă, rezultatul fraudei, acuză un fost secretar de stat Unele state membre rămân prudente sau nu și-au exprimat încă oficial poziția, însă presiunea în creștere arată o coeziune tot mai mare în jurul ideii de reacție fermă. Subiectul a fost discutat recent în cadrul reuniunii miniștrilor Comerțului din UE, care a avut loc luni la Bruxelles. Ce presupune „instrumentul anti-coerciție” Ministrul francez al Afacerilor Europene, Benjamin Haddad, a explicat că instrumentul anti-coerciție oferă Bruxelles-ului posibilitatea de a adopta măsuri de represalii împotriva partenerilor comerciali care exercită presiuni nejustificate asupra UE. Printre măsurile posibile: introducerea de taxe suplimentare pentru giganții americani din domeniul tehnologiei, restricționarea investițiilor americane în UE, limitarea accesului la anumite segmente ale pieței comunitare, excluderea firmelor americane din procedurile de achiziții publice europene. „Forță, unitate și hotărâre” „În această negociere, trebuie să demonstrezi forță, să afișezi unitate și hotărâre”, a declarat Benjamin Haddad într-un interviu acordat Bloomberg Television. Oficialul francez a sugerat că Uniunea ar putea merge mai departe decât contramăsurile deja anunțate de Comisia Europeană, care vizează schimburi comerciale cu SUA în valoare de aproape 100 de miliarde de euro. Comisia Europeană temperează inițiativa: „E prematur” Deocamdată, Comisia Europeană nu susține declanșarea instrumentului anti-coerciție, invocând faptul că negocierile comerciale cu Washingtonul sunt în desfășurare. Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a declarat că acest mecanism a fost conceput „pentru situații extraordinare” și că, în acest moment, „nu am ajuns încă acolo”. Riscul unui conflict comercial transatlantic Utilizarea acestui instrument ar putea genera un război comercial amplu între UE și SUA, mai ales în contextul avertismentelor lui Donald Trump că orice represalii vor fi întâmpinate cu măsuri și mai dure. Tensiunile se amplifică, iar Bruxelles-ul se vede nevoit să își calibreze cu grijă răspunsul.

Rutte promite sprijin financiar pentru Ucraina (sursa: X/Mark Rutte)
Internațional

Țările europene vor găsi fonduri pentru a cumpăra arme din SUA destinate Ucrainei, susține Rutte

Rutte promite sprijin financiar pentru Ucraina. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat marți că statele europene membre ale Alianței care doresc să achiziționeze arme și muniții din SUA pentru a le transfera Ucrainei vor găsi resursele financiare necesare. Rutte promite sprijin financiar pentru Ucraina Anunțul vine după o întâlnire cu congresmeni americani și la o zi după discuțiile purtate la Washington cu președintele american Donald Trump. Citește și: O reformă majoră a dispărut în ceață: Ministerul Dezvoltării pare să fi abandonat desființarea ANL Donald Trump, sub administrația căruia SUA nu au mai aprobat un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina, a propus un plan alternativ: statele NATO să cumpere arme direct din SUA și să le livreze Ucrainei. Fondurile vor fi asigurate de țările europene, iar livrările vor include nu doar echipamente de apărare, ci și rachete și muniție de calibru mare. Avertisment dur pentru Brazilia, China și India Trump și Rutte au transmis un avertisment clar statelor care mențin relații economice active cu Rusia. Brazilia, China și India ar putea deveni ținta unor sancțiuni economice severe, inclusiv tarife vamale de 100%, dacă nu renunță la colaborarea economică cu Moscova. „Dacă locuiți la Beijing, Delhi sau sunteți președintele Braziliei, ar fi bine să reflectați profund. Acest lucru vă poate afecta foarte grav”, a declarat Rutte. „Sunați-l pe Putin și spuneți-i să accepte pacea” Într-un mesaj direct adresat liderilor celor trei țări, Mark Rutte a subliniat că doar o soluție diplomatică poate evita efectele sancțiunilor anunțate de Trump: „Sunați-l pe Vladimir Putin și spuneți-i să trateze cu seriozitate negocierile de pace. În caz contrar, va fi prea târziu pentru voi”, a avertizat oficialul NATO. Sprijin militar crescut pentru Ucraina Întrebat despre tipul de armament vizat, Rutte a menționat că vor fi livrate atât arme defensive, cât și ofensive, dar a precizat că detaliile tehnice sunt analizate în prezent de Comandamentul Suprem al Forțelor Aliate din Europa și de Pentagon, împreună cu autoritățile ucrainene. Mai multe țări NATO s-au angajat deja să participe financiar la noul program de achiziții de armament. Printre ele se numără: Danemarca, Țările de Jos (Olanda), Suedia, Germania, Canada, Norvegia, Finlanda și Regatul Unit Cehia nu se alătură planului Republica Cehă a anunțat că nu va participa la planul de achiziții din SUA, dar va continua să sprijine Ucraina prin alte proiecte. Premierul Petr Fiala a precizat că Praga se concentrează pe inițiativa de cumpărare internațională de muniții, prin care Ucraina a beneficiat deja de sute de mii de obuze finanțate de aliați.

Cehia refuză planul american pentru Ucraina (sursa: Facebook/Petr Fiala)
Internațional

Republica Cehă nu va participa la planul SUA de livrare a armelor către Ucraina

Cehia refuză planul american pentru Ucraina. Premierul ceh Petr Fiala a anunțat marți că Republica Cehă nu se va alătura planului propus de Statele Unite privind achiziția de arme și muniții pentru Ucraina, prin intermediul altor state NATO. Decizia vine în contextul unui nou program susținut de președintele american Donald Trump, care prevede ca aliații să cumpere echipamente militare americane destinate Kievului. Cehia refuză planul american pentru Ucraina Printre statele care și-au exprimat deja sprijinul față de această inițiativă se numără Danemarca, Olanda, Suedia, Germania, Canada, Norvegia, Finlanda și Regatul Unit, potrivit secretarului general al NATO, Mark Rutte. Citește și: O reformă majoră a dispărut în ceață: Ministerul Dezvoltării pare să fi abandonat desființarea ANL În schimb, premierul ceh a precizat că Praga își va concentra sprijinul pentru Ucraina prin alte inițiative, precum programul internațional de achiziție de muniție, coordonat deja de guvernul său. „Ne concentrăm pe alte proiecte, cum este inițiativa pentru muniții”, a transmis Petr Fiala. Furnizor esențial de arme pentru Ucraina Guvernul condus de Fiala, de orientare centru-dreapta, s-a remarcat prin sprijinul constant oferit Ucrainei încă din primele zile ale invaziei ruse. Industria de apărare cehă, specializată în echipamente produse sub licență sovietică, este compatibilă cu nevoile armatei ucrainene și a livrat deja cantități semnificative de arme și muniții. De asemenea, Cehia a coordonat o inițiativă de achiziție de obuze de calibru mare de pe piața internațională, finanțată de aliații Kievului. Până la începutul anului 2025, Ucraina a primit aproximativ 800.000 de obuze prin acest mecanism. Liderul opoziției promite stoparea ajutorului Fostul premier ceh și lider al opoziției, Andrej Babis, a declarat marți că va opri inițiativa cehă privind achiziția de muniție pentru Ucraina dacă va reveni la putere. Partidul său conservator ANO este în prezent favorit în sondaje, în perspectiva alegerilor legislative din luna octombrie. Babis a criticat decizia statelor NATO de a aloca 5% din PIB pentru apărare, măsură adoptată recent sub presiunea lui Donald Trump, în pofida faptului că Babis se declară un admirator al fostului președinte american. „Dacă Trump mi-ar fi spus să sar de la etajul cinci, nu aș fi făcut-o. Eu am acționat mereu ca un premier suveran”, a afirmat Andrej Babis. „Pacea socială e mai importantă decât cheltuielile militare” Fostul șef al guvernului ceh a subliniat că nu ar fi fost de acord cu creșterea masivă a bugetelor militare, chiar dacă acestea vin ca răspuns la amenințarea reprezentată de Rusia. „La summitul NATO aș fi spus că trebuie să asigurăm pacea socială, nu să intrăm într-o cursă a înarmării”, a explicat Babis.

Taxele vamale, România susține negocierile UE-SUA (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Eveniment

Nicușor Dan: România susține Comisia Europeană în negocierile cu SUA pentru evitarea taxelor vamale

Taxele vamale, România susține negocierile UE-SUA. Președintele Nicușor Dan a transmis duminică, pe platforma X, că România sprijină pe deplin eforturile Comisiei Europene și ale președintei Ursula von der Leyen pentru continuarea negocierilor comerciale cu Statele Unite, în vederea evitării introducerii unor taxe vamale suplimentare. Taxele vamale, România susține negocierile UE-SUA „România susţine pe deplin eforturile Comisiei Europene şi ale preşedintei Ursula von der Leyen pentru continuarea negocierilor astfel încât să ajungă la un acord cu SUA înainte de 1 august. Citește și: Sever Voinescu: „PNL, PSD, USR sunt complet epuizate. Singurul lucru mai rău decât ele e AUR” De asemenea, susţinem abordarea UE privind o soluţie negociată cu SUA, în interesul cetăţenilor şi afacerilor noastre şi al parteneriatului transatlantic", a precizat șeful statului. Ursula von der Leyen: UE e pregătită să răspundă Sâmbătă, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că Uniunea Europeană este pregătită să își apere interesele dacă Statele Unite vor decide impunerea unor taxe vamale de 30% asupra bunurilor europene, începând cu 1 august. Într-un comunicat oficial, von der Leyen a afirmat că UE dorește continuarea negocierilor: „Suntem în continuare pregătiţi să lucrăm pentru obţinerea unui acord până la 1 august.” Bruxelles avertizează: contramăsuri proporționale În cazul în care Washingtonul va impune noile taxe, Uniunea Europeană ar putea adopta contramăsuri proporționale, a subliniat von der Leyen: „Vom face toţi paşii necesari pentru a proteja interesele UE, inclusiv adoptarea de contramăsuri proporţionale, dacă va fi necesar.” Taxele propuse de SUA ar afecta grav comerțul transatlantic Președinta Comisiei Europene a atras atenția că introducerea unor taxe vamale de 30% ar avea efecte negative majore asupra economiilor de pe ambele maluri ale Atlanticului: „Impunerea de taxe vamale de 30% asupra exporturilor UE ar perturba lanţurile de aprovizionare transatlantice esenţiale, în detrimentul întreprinderilor, consumatorilor şi pacienţilor de pe cele două părţi ale Atlanticului.” Von der Leyen a mai subliniat că Uniunea Europeană rămâne una dintre cele mai deschise economii din lume, angajată în respectarea regulilor comerțului internațional și a practicilor echitabile.

SUA livrează armament Ucrainei, anunță Zelenski (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

SUA livrează din nou armament Ucrainei, după ce Trump a criticat atitudinea lui Putin

SUA livrează armament Ucrainei, anunță Zelenski. Statele Unite au decis să reia sprijinul militar promis Ucrainei, potrivit declarațiilor președintelui Volodimir Zelenski. SUA livrează armament Ucrainei, anunță Zelenski Președintele ucrainean a confirmat că, începând de luni, trimisul special al SUA, Keith Kellogg, va sosi la Kiev pentru o vizită de o săptămână. Citește și: FOTO Vama Veche, părăsită: plaje goale, restaurante în care bate vântul, nopți fără vacarm Acesta va colabora direct cu comandanții militari ucraineni pentru coordonarea viitoarelor operațiuni și livrări de armament. Washingtonul reia livrările suspendate anterior Într-un mesaj video, Zelenski a precizat că livrările de armament american au fost reluate, după o scurtă perioadă de suspendare decisă săptămâna trecută de administrația de la Washington. Este vorba despre arme deja promise Ucrainei, dar blocate temporar din motive politice și logistice. Sprijin european și sancțiuni noi împotriva Rusiei Pe lângă ajutorul militar american, Ucraina pregătește și noi pachete de arme din partea țărilor europene. Zelenski a adăugat că se așteaptă la „pași puternici” privind impunerea unor noi sancțiuni economice împotriva Rusiei. Atacuri ruse intensificate Conflictul din Ucraina durează de peste trei ani, iar în ultimele săptămâni forțele ruse au intensificat atacurile cu drone și rachete asupra orașelor ucrainene. Situația de securitate rămâne critică, iar sprijinul militar occidental este esențial pentru apărarea teritoriului ucrainean.

SUA reia trimiterea armamentului către Ucraina (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Donald Trump, iritat de Putin, anunță trimiterea de noi arme defensive în Ucraina

SUA reia trimiterea armamentului către Ucraina. Donald Trump a declarat luni că intenționează să trimită arme defensive suplimentare în Ucraina, la scurt timp după ce administrația sa suspendase unele livrări de armament. SUA reia trimiterea armamentului către Ucraina „Vom trimite mai multe arme. Trebuie – trebuie să se poată apăra”, a afirmat Trump înaintea unei cine oficiale cu premierul israelian Benjamin Netanyahu. Citește și: Cum conducea Coldea rețeaua acuzată de procurori de trafic de influență în justiție. Dezvăluiri din rechizitoriul cazului Hideg El a adăugat că „sunt loviți foarte puternic” și că este nevoie de sprijin militar suplimentar. Livrările, reluate după o reevaluare a bugetului militar Declarațiile vin după ce un oficial de rang înalt de la Casa Albă a confirmat pentru CNN că administrația Trump a pus temporar în așteptare anumite livrări, inclusiv rachete de apărare aeriană. Decizia a fost luată în urma unei evaluări a cheltuielilor militare și a ajutorului extern al SUA, aprobată de secretarul Apărării, Pete Hegseth. Anna Kelly, purtătoare de cuvânt adjunctă a Casei Albe, a explicat la acel moment că decizia a avut la bază principiul „America pe primul loc”. Sprijinul pentru Ucraina continuă Unele surse americane au sugerat că reevaluarea sprijinului pentru Ucraina ar fi fost influențată de dorința Pentagonului de a-și concentra resursele pe China și posibile conflicte în zona Pacificului. Această direcție strategică este promovată de Elbridge Colby, responsabilul cu politica de apărare din cadrul Pentagonului. „Departamentul Apărării continuă să îi ofere președintelui opțiuni solide pentru a susține Ucraina, în acord cu obiectivul său de a pune capăt acestui război tragic. În același timp, reevaluăm riguros abordarea pentru a menține pregătirea forțelor noastre în funcție de prioritățile de apărare”, a transmis Colby. Rusia salută oprirea livrărilor, dar SUA promite sprijin defensiv Kremlinul a salutat oprirea temporară a anumitor transporturi de armament, susținând – fără dovezi – că aceasta ar fi fost cauzată de lipsa resurselor americane. În replică, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Sean Parnell, a precizat luni că, la ordinul lui Trump, SUA vor trimite arme defensive suplimentare pentru a ajuta Ucraina să se apere, subliniind că „evaluarea globală a livrărilor militare rămâne în vigoare” și este parte esențială a strategiei „America pe primul loc”. SUA, principalul donator de armament pentru Ucraina Statele Unite rămân cel mai mare furnizor de ajutor militar pentru Ucraina de la începutul invaziei ruse din 2022, oferind sisteme de apărare aeriană, drone, lansatoare de rachete, radare, tancuri și arme anti-blindaj. Această generozitate a stârnit însă îngrijorări legate de scăderea stocurilor proprii ale SUA. În luna martie, Trump a întrerupt temporar toate transporturile de ajutor militar către Ucraina, după o dispută tensionată cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Ajutorul a fost reluat o săptămână mai târziu. Discuții telefonice cu Putin și Zelenski Decizia de a trimite noi arme vine la scurt timp după ce Trump a avut convorbiri separate cu președinții Vladimir Putin și Volodimir Zelenski. El a declarat ulterior că discuția cu liderul rus a fost „dezamăgitoare” și că nu s-au înregistrat progrese privind un posibil armistițiu. Între timp, Zelenski le-a cerut aliaților occidentali să consolideze apărarea antiaeriană a Ucrainei, pe fondul intensificării atacurilor aeriene ruse. Vineri noapte, Rusia a lansat un număr record de drone asupra Ucrainei, la doar câteva ore după convorbirea Trump-Putin. Trump, iritat de Putin Vineri, Trump a declarat că SUA iau în considerare solicitarea Ucrainei de a primi sisteme de apărare antirachetă Patriot, după o „conversație foarte bună” cu Zelenski. Liderul ucrainean a spus sâmbătă că aceasta a fost cea mai productivă discuție avută cu Trump până acum. Luni, Trump și-a reafirmat poziția față de liderul rus: „Nu sunt deloc mulțumit de președintele Putin.”

Gravă epidemie de rujeolă în SUA (sursa: Pexels/Matilda Wormwood)
Internațional

Efectul Trump: rujeola revine în SUA - cea mai gravă epidemie din ultimele trei decenii

Gravă epidemie de rujeolă în SUA. Statele Unite se confruntă în 2025 cu cea mai severă epidemie de rujeolă din ultimii peste 30 de ani, potrivit unui raport publicat de Universitatea Johns Hopkins. Peste 1.200 de cazuri confirmate și trei decese, dintre care doi copii mici, conturează un peisaj epidemiologic alarmant. Gravă epidemie de rujeolă în SUA Rujeola, considerată eradicată oficial în SUA în anul 2000 datorită campaniilor de vaccinare, a revenit în forță pe fondul scăderii ratei de imunizare și al neîncrederii crescânde în autoritățile sanitare. Citește și: Bonus astronomic pentru un ex-director la Aeroporturi București, recrutat de la firmă de copiatoare. Nu făcea mai nimic, se uita la cinci “indicatori cheie“ Specialiștii trag un semnal de alarmă: boala este extrem de contagioasă și poate avea complicații grave, inclusiv pneumonie și encefalită. De la începutul anului, au fost raportate 1.277 de cazuri de rujeolă în aproape 40 din cele 50 de state americane. Statul cel mai afectat este Texas, unde se înregistrează peste 60% din totalul cazurilor. Specialiștii de la Universitatea Johns Hopkins avertizează că cifrele reale ar putea fi chiar mai mari, din cauza subraportării. Epicentrul: o comunitate religioasă Epidemia a izbucnit la sfârșitul lunii ianuarie, într-o comunitate rurală menonită din sudul Texasului, unde reticența față de vaccinuri este ridicată. Rata scăzută de imunizare a facilitat răspândirea accelerată a bolii în întreaga regiune. Robert Kennedy Jr., acuzat că alimentează criza sanitară Secretarul american al Sănătății, Robert Kennedy Jr., este acuzat de experți și oficiali din domeniul sănătății că a contribuit la agravarea epidemiei. Cunoscut pentru poziția sa antivaccin, Kennedy ar fi alimentat neîncrederea în vaccinul contra rujeolei prin promovarea de informații false și teorii conspiraționiste. Epidemii majore și în Canada și Mexic Revenirea rujeolei nu se limitează la SUA. Și Canada și Mexicul se confruntă cu epidemii majore în 2025: Canada a înregistrat peste 3.500 de cazuri, cele mai multe în provincia Ontario, și un deces al unui sugar. Mexic a raportat aproape 2.600 de cazuri și nouă decese, potrivit Organizației Panamericane a Sănătății. Specialiștii avertizează Medicii și epidemiologii atrag atenția că rujeola nu este o simplă boală a copilăriei, ci o afecțiune periculoasă care poate avea consecințe fatale în lipsa vaccinării. Ei subliniază că revenirea bolii reflectă efectele directe ale campaniilor antivaccin și ale erodării încrederii publice în știință și autorități.

Musk nu poate fi președintele SUA (sursa: X/America Party)
Internațional

Elon Musk a înființat Partidul Americii după ce a intrat în conflict deschis cu Trump

Musk nu poate fi președintele SUA. Elon Musk, cel mai bogat om din lume, a intrat oficial în politica americană anunțând înființarea propriului partid, „Partidul Americii”. Cu toate acestea, nu va putea niciodată candida la președinția SUA, din cauza unei interdicții constituționale legate de locul nașterii sale. Nici democrații, nici republicanii nu-l mai reprezintă După o ruptură publică de președinte Donald Trump, pe care îl susținuse anterior în cursa pentru alegerile din 2024, Elon Musk a declarat că nici Partidul Democrat, nici Partidul Republican nu mai reflectă voința reală a cetățenilor. Citește și: Megașpaga acordată pe șest de guvernul Ciolacu poliției, serviciilor secrete și Armatei în 2024 și care a aruncat în aer deficitul bugetar Astfel, a decis să creeze o alternativă politică prin care să se implice personal în viața publică americană. Musk nu poate fi președintele SUA Deși ambițiile sale politice sunt evidente, Elon Musk nu poate ocupa funcția de președinte sau vicepreședinte al Statelor Unite, potrivit Articolului II, Secțiunea 1 din Constituția americană. Acesta prevede că doar cetățenii „născuți în SUA” sunt eligibili pentru cea mai înaltă funcție în stat. Fiind născut în Pretoria, Africa de Sud, Musk a dobândit cetățenia americană abia în 2002, după ce fusese naturalizat canadian în anii ’80. Prin urmare, nu îndeplinește criteriul constituțional esențial. „Nu pot fi președinte”, recunoaște Musk Miliardarul recunoaște public această limitare legală. Într-o declarație din octombrie 2024, spunea: „Bunicul meu era american, dar eu m-am născut în Africa, așa că nu pot fi președinte.” Modificarea Constituției, aproape imposibilă Un amendament constituțional ar fi singura cale prin care Musk ar putea deveni eligibil. Totuși, experții spun că acest scenariu este foarte puțin probabil. Potrivit profesorului Philip Bobbitt de la Universitatea Texas, un astfel de amendament necesită susținerea a două treimi din Congres sau din statele membre, urmată de ratificarea de către trei sferturi din statele americane. În actualul context politic polarizat, o astfel de modificare este practic imposibilă. Ce funcții politice poate ocupa Elon Musk Deși drumul spre Casa Albă îi este blocat, Elon Musk poate totuși candida pentru funcții legislative. Acestea sunt posibile la Camera Reprezentanților, unde e nevoie de cel puțin 7 ani de cetățenie americană, sau Senatul Statelor Unite, unde e necesară o vechime de 9 ani ca cetățean american.

Parteneriat Ucraina–SUA pentru producția de drone (sursa: X/Volodymyr Zelenskyy)
Internațional

Zelenski anunță acord cu un gigant american din apărare: Ucraina va primi sute de mii de drone

Parteneriat Ucraina–SUA pentru producția de drone. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat încheierea unor acorduri importante cu parteneri internaționali pentru intensificarea producției de drone, o componentă esențială în apărarea țării împotriva agresiunii rusești. Parteneriat Ucraina–SUA pentru producția de drone Zelenski a precizat că Ucraina a încheiat un acord cu una dintre cele mai importante companii din industria de apărare a Statelor Unite pentru creșterea capacității comune de producție de drone. Citește și: Megașpaga acordată pe șest de guvernul Ciolacu poliției, serviciilor secrete și Armatei în 2024 și care a aruncat în aer deficitul bugetar Această colaborare va permite livrarea a „sute de mii de drone suplimentare pe an”, iar în anii următori volumul va fi și mai mare, potrivit liderului ucrainean. Producție comună de arme în Danemarca În paralel, Ucraina a semnat un acord cu Danemarca pentru producerea de arme pe teritoriul scandinav, extinzând astfel parteneriatul militar bilateral. „Lucrăm deja în Danemarca și în curând și în alte țări partenere-cheie”, a declarat Zelenski. El a subliniat că aceste acorduri vor viza nu doar dronele, ci și alte tipuri de armament necesar urgent pe front. Atacuri asupra țintelor militare din Rusia Zelenski a reafirmat că Ucraina va continua să lovească ținte militare în adâncimea teritoriului rus, menționând o serie de atacuri recente asupra companiilor din industria de apărare, bazelor aeriene și rafinăriilor de petrol. Sâmbătă, autoritățile ruse au raportat multiple atacuri cu drone, inclusiv asupra orașului Voronej, ceea ce a dus la perturbări semnificative ale traficului aerian de pasageri în plin sezon estival. Conversație „productivă” între Zelenski și Donald Trump Președintele ucrainean a oferit și detalii despre o conversație telefonică recentă cu președintele american Donald Trump. „A fost probabil cea mai bună și mai productivă discuție a noastră din ultima vreme”, a spus Zelenski, fără a preciza detalii concrete despre conținutul dialogului.

Trump oprește negocierile comerciale cu Canada (sursa: Facebook/Mark Carney)
Internațional

Război comercial între SUA și Canada: Trump anunță sistarea oricăror negocieri

Trump oprește negocierile comerciale cu Canada. Președintele american Donald Trump a anunțat încetarea tuturor discuțiilor comerciale cu Canada, ca reacție la o măsură fiscală adoptată de autoritățile canadiene. Anunțul a fost făcut vineri, printr-un mesaj publicat pe rețeaua sa socială Truth Social. Trump oprește negocierile comerciale cu Canada Declarația lui Trump vine ca răspuns la taxa canadiană pe serviciile digitale, o măsură fiscală care vizează companiile din domeniul tehnologiei. Citește și: EXCLUSIV Șefii DNA și ai Parchetului General nu vor să fie schimbați și cheamă procurorii să-i apere. Nicușor Dan a spus că nu este mulțumit de ei Liderul de la Casa Albă a calificat această taxă drept „un atac direct și flagrant împotriva țării noastre”. Mesajul transmis pe Truth Social „Pe baza acestei taxe scandaloase, sistăm acum TOATE discuțiile despre Comerț cu Canada, cu efect imediat”, a scris Trump, folosind majuscule în stilul său caracteristic. Trump a adăugat că, în termen de șapte zile, va anunța ce tarife va impune Canadei pentru a putea continua activitățile comerciale cu Statele Unite. Ce este taxa pe serviciile digitale? Taxa pe serviciile digitale (DST) din Canada vizează companiile uriașe care oferă servicii digitale – precum publicitate online sau comerț electronic – și care obțin venituri de peste 20 de milioane de dolari din surse canadiene. Giganți precum Amazon, Apple, Airbnb, Google, Meta și Uber vor fi impozitați cu trei la sută din veniturile generate de utilizatorii și clienții din Canada. Taxa este în vigoare din anul trecut, însă primele plăți sunt scadente începând de luni. Măsura are efect retroactiv din 2022, astfel că firmele vor ajunge să plătească o notă de plată de aproximativ 2 miliarde de dolari americani până la sfârșitul lunii iulie. De ce introduce Canada această taxă? Un beneficiu important este creșterea veniturilor la buget. Biroul pentru Buget al Parlamentului estima anul trecut că taxa va aduce peste 7 miliarde de dolari în următorii cinci ani. Liberalii au promis prima dată această taxă în timpul alegerilor federale din 2019, sub conducerea fostului prim-ministru Justin Trudeau. Totuși, aplicarea ei a fost amânată ani la rând, deoarece mai multe țări au dorit să colaboreze pentru un plan global de taxare digitală care să poată fi aplicat în mai multe state. Cum întârzierile se prelungeau, Canada a decis să meargă mai departe cu propriul plan fiscal. Pe lângă generarea de venituri, Ottawa a prezentat DST ca o modalitate de a actualiza legislația fiscală și de a taxa veniturile obținute în Canada de companii cu sediul în străinătate. Poziția Statelor Unite Statele Unite s-au opus taxei încă de la început, deoarece aceasta afectează în principal giganții americani din tehnologie. Oficialii americani au susținut că taxa discriminează companiile din SUA, iar Congresul american – de obicei divizat între democrați și republicani – a fost, în mod rar, unit în criticarea planului Canadei. Asociația Industriei de Calculatoare și Comunicații (Computer & Communications Industry Association) a estimat că firmele americane ar putea plăti până la 1 miliard de dolari anual dacă această măsură rămâne în vigoare.

Germania cere SUA presiuni asupra Rusiei (sursa: Facebook/Friedrich Merz)
Internațional

Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, cere SUA să intensifice presiunile asupra Moscovei

Germania cere SUA presiuni asupra Rusiei. Cancelarul german Friedrich Merz a declarat miercuri, după summitul NATO de la Haga, că Uniunea Europeană și-a epuizat, în mod obiectiv, capacitatea de a exercita presiuni suplimentare asupra Rusiei prin sancțiuni. Merz a făcut apel la Statele Unite să preia inițiativa și să intensifice presiunile asupra Moscovei pentru a determina reluarea negocierilor de pace cu Ucraina. Germania cere SUA presiuni asupra Rusiei Într-o conferință de presă susținută după reuniunea liderilor NATO, Merz a subliniat că unele măsuri restrictive, precum reducerea plafonului de preț pentru petrolul rusesc destinat statelor terțe, pot fi impuse doar cu sprijinul Statelor Unite. Citește și: Reforma lui Bolojan reduce numărul polițiștilor locali chiar și la jumătate în unele localități Cancelarul a dezvăluit că a discutat acest subiect direct cu președintele american Donald Trump, reamintindu-i că acest dosar „este în mâinile sale”. UE nu poate acționa singură: apel la cooperare transatlantică „În UE, în mod obiectiv am epuizat ceea ce putem face”, a afirmat Merz, adăugând că procesul de adoptare a unei poziții unitare asupra sancțiunilor din partea Washingtonului „nu s-a încheiat încă”. Liderul german a insistat asupra necesității unui front comun euro-atlantic pentru a sprijini Ucraina și a contracara agresiunea rusă. Nu va exista o soluție militară Cancelarul german a atras atenția că este puțin probabil ca războiul dintre Rusia și Ucraina să se încheie printr-o soluție militară. Totuși, el a subliniat că eforturile actuale ale Uniunii Europene „nu sunt suficiente” pentru a asigura o dezescaladare durabilă a conflictului. Rusia amenință întreaga Europă, nu doar Ucraina Friedrich Merz a avertizat că pericolul reprezentat de Rusia nu se limitează la Ucraina. Potrivit acestuia, întreaga Europă și aliații din NATO sunt vizați de amenințarea rusă. „Nu știm dacă într-o zi nu ne vor testa pregătirea”, a declarat Merz, sugerând necesitatea unei vigilențe sporite din partea comunității internaționale.

Rusia susține că a sprijinit Iranul (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Kremlinul susține că a ajutat Iranul prin poziția de condamnare a loviturilor americane

Rusia susține că a sprijinit Iranul. Președinția Rusiei a respins marți acuzațiile conform cărora nu ar fi sprijinit suficient Iranul, subliniind că Moscova a adoptat o „poziție clară” în condamnarea atacurilor aeriene lansate de SUA și Israel împotriva Republicii Islamice Rusia susține că a sprijinit Iranul Președintele rus Vladimir Putin a condamnat ferm loviturile americane asupra siturilor nucleare din Iran, pe care le-a catalogat drept „nejustificate”. Citește și: EXCLUSIV Filiera uzbecă: cum a trimis Moscova bani anti-UE în Republica Moldova printr-o companie sponsorizată de regimul autocratic de la Tașkent În plus, a reamintit tratatul de cooperare strategică încheiat între Rusia și Iran în ianuarie. Moscova promite ajutor pentru Iran, fără detalii concrete Putin a declarat luni că Rusia va încerca să ajute poporul iranian, însă fără a furniza detalii despre natura acestui sprijin. Între timp, surse iraniene au transmis că Teheranul este dezamăgit de sprijinul oferit până în prezent de Moscova. Kremlinul respinge comparațiile cu Siria Întrebat despre o eventuală paralelă cu situația din Siria, unde Rusia a refuzat suplimentarea forțelor pentru susținerea regimului Assad, Kremlinul a afirmat că astfel de comparații sunt „menite să submineze parteneriatul ruso-iranian”. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a insistat că Rusia a sprijinit efectiv Iranul prin poziționarea sa fermă, și a menționat că ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a apreciat acest lucru în cadrul întâlnirii cu Vladimir Putin. Daunele din Iran, încă neclare Peskov a precizat că este prea devreme pentru o evaluare clară a daunelor provocate instalațiilor nucleare iraniene. „Informațiile continuă să sosească, dar nimeni nu are în acest moment o imagine clară”, a adăugat el. Kremlinul neagă primirea unei scrisori oficiale de la Khamenei Întrebat despre o presupusă scrisoare a liderului suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, transmisă prin Abbas Araghchi, Peskov a negat existența unui document oficial. „Au existat mesaje, dar nu s-a transmis nicio scrisoare scrisă, așa cum a relatat Reuters”, a declarat acesta. Rusia salută încetarea focului anunțată între Israel și Iran Președintele american Donald Trump a anunțat luni o încetare completă a focului între Israel și Iran, care ar putea pune capăt unui conflict de 12 zile. Milioane de iranieni au fugit din Teheran, iar tensiunile regionale au escaladat rapid. Peskov a salutat inițiativa: „Dacă s-a obținut într-adevăr o încetare a focului, nu putem decât să o salutăm”. El a menționat și contribuția Qatarului la intermedierea armistițiului și a subliniat că Federația Rusă a cerut pace încă de la începutul acestui conflict.

Conflictul din Orient scumpește prețul țițeiului (sursa: Pexels/Ricardo José)
Internațional

Prețul țițeiului a început să crească după loviturile SUA în Iran. E posibilă o scumpire cu 50%

Conflictul din Orient scumpește prețul țițeiului. Prețurile țițeiului au crescut luni la cele mai ridicate valori din ianuarie, pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu. Tensiunile din regiune alimentează temerile privind întreruperea aprovizionării globale cu petrol. Conflictul din Orient scumpește prețul țițeiului La bursa ICE Futures din Londra, barilul de petrol Brent a urcat cu aproape 2%, ajungând la 78,53 dolari la ora 5:03 GMT, după ce atinsese anterior 81,40 dolari — cel mai ridicat nivel din ultimele cinci luni. Citește și: Viitorul ministru al Sănătății, responsabil de ratarea PNRR pe spitale și autorul atacurilor la Nicușor Dan, pe care l-a acuzat că a blocat un spital de oncologie În același timp, pe piața Nymex din New York, barilul de „light sweet crude” s-a apreciat cu 2,04%, ajungând la 75,35 dolari, după un vârf de 78,40 dolari. Atacuri americane asupra instalațiilor nucleare iraniene Escaladarea a fost provocată de lansarea operațiunii „Ciocanul de la Miezul Nopții”, prin care SUA au atacat instalațiile de îmbogățire a uraniului din Iran. Au fost utilizate 14 bombe anti-buncăr GBU-57 și zeci de rachete Tomahawk, iar atacurile au implicat peste 125 de avioane militare. Atacurile au vizat amplasamentele de la Fordo, Natanz și Isfahan, provocând distrugeri vizibile din satelit. Pericolul închiderii strâmtorii Ormuz Iran, al treilea producător OPEC, ar putea reacționa prin închiderea strâmtorii Ormuz, punct strategic prin care trece circa 20% din transportul global de petrol. Presa iraniană anunță că Parlamentul a aprobat deja această măsură, deși în trecut autoritățile de la Teheran nu și-au pus în aplicare amenințările. Prețul petrolului ar putea urca la 120 dolari Analiștii avertizează că actuala criză geopolitică ar putea duce la o creștere rapidă a cotației petrolului Brent spre 100 sau chiar 120 dolari barilul. Goldman Sachs estimează că o închidere a strâmtorii Ormuz timp de o lună ar putea împinge prețul Brent la 110 dolari. Impact asupra aurului și dolarului În paralel, investitorii s-au orientat spre dolar, ceea ce a dus la o scădere de 0,2% a cotației aurului, până la 3.362,29 dolari uncia. Aprecierea monedei americane face aurul mai scump pentru deținătorii altor valute, afectând cererea pe termen scurt.

SUA cer Chinei presiuni asupra Iranului (sursa: Fox News)
Internațional

SUA cer Chinei să convingă Iranul să nu închidă strâmtoarea Ormuz

SUA cer Chinei presiuni asupra Iranului. Secretarul de stat american Marco Rubio a transmis duminică un avertisment ferm către Iran, în contextul tensiunilor generate de atacul aerian al SUA asupra instalațiilor nucleare iraniene. Rubio a cerut Chinei să intervină diplomatic, avertizând că închiderea strâmtorii Ormuz ar reprezenta o „greșeală teribilă” cu consecințe economice grave pentru Iran și restul lumii. SUA cer Chinei presiuni asupra Iranului Presa iraniană a anunțat că parlamentul de la Teheran a aprobat închiderea strâmtorii Ormuz ca măsură de represalii, în urma atacului american. Citește și: Viitorul ministru al Sănătății, responsabil de ratarea PNRR pe spitale și autorul atacurilor la Nicușor Dan, pe care l-a acuzat că a blocat un spital de oncologie Totuși, decizia finală aparține Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului. Rubio a declarat, într-o intervenție la Fox News, că guvernul chinez ar trebui să exercite presiuni asupra Iranului pentru a nu închide strâmtoarea, amintind că Beijingul este dependent de petrolul care tranzitează Ormuz. „Dacă iranienii fac asta, va fi sinucidere economică pentru ei. Economiile altor țări ar suferi mai mult decât a noastră”, a subliniat Rubio. O decizie care ar putea escalada conflictul Blocarea strâmtorii Ormuz ar însemna o escaladare masivă, avertizează oficialul american. SUA și alte țări ar putea răspunde ferm unei astfel de mișcări, cu riscul declanșării unei crize energetice globale. 20% din petrolul mondial trece prin Ormuz Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai strategice rute maritime din lume, prin care circa 20% din petrolul exportat la nivel global ajunge la consumatori. O eventuală blocare ar duce la creșterea accelerată a prețurilor la petrol și la destabilizarea piețelor internaționale. Iranul ezită, dar presiunea crește De la începutul campaniei de bombardamente lansate de Israel vineri, Iranul a evitat să lovească interese economice americane, de teama unui răspuns militar. Totuși, atacul SUA asupra instalațiilor de la Fordow, Natanz și Isfahan schimbă ecuația. Teheranul ia acum serios în calcul blocarea traficului petrolierelor.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră