vineri 29 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: sua

664 articole
Internațional

Trump se gândește serios la un al treilea mandat, deși Constituția SUA permite doar două

Trump nu exclude al treilea mandat. Donald Trump, a declarat duminică, într-un interviu televizat, că nu glumește în legătură cu posibilitatea unui al treilea mandat prezidențial, deși acest lucru este interzis de Constituția americană. Declarația a fost făcută într-o intervenție la postul NBC News. Trump nu exclude al treilea mandat „Nu, nu glumesc. Nu glumesc”, a afirmat Trump, întrebat despre intenția de a candida din nou. Citește și: Nicu Marcu, ex-șeful ASF care a închis ochii la falimentele City și Euroins, o nouă sinecură: director general la ORNISS Totuși, a adăugat că „este mult prea devreme să mă gândesc la asta”, lăsând deschisă o posibilă interpretare privind viitorul său politic. Aluzii la metode alternative: „Mulți oameni vor asta” În cadrul aceluiași interviu, Trump a sugerat că ar putea exista metode legale pentru obținerea unui al treilea mandat: „Există, există metode prin care s-ar putea, după cum știți”, a spus el, adăugând că „mulți oameni vor să facă asta”, fără a oferi detalii suplimentare. Ce spune Constituția SUA Al 22-lea Amendament al Constituției Statelor Unite stabilește clar că un președinte nu poate avea mai mult de două mandate, fie că sunt consecutive sau nu. Trump a fost învestit pentru al doilea mandat, neconsecutiv, la 20 ianuarie, după ce a câștigat din nou alegerile.

Trump nu exclude al treilea mandat (sursa: Facebook/The White House)
Hegseth se autosatisface cu mâna poporului (sursa: Facebook/U.S. Department of Defense)
Satiră

Secretarul american al Apărării se autosatisface cu mâna poporului și e mândru de asta

Hegseth se autosatisface cu mâna poporului. Sau cel puțin așa-i place lui să creadă: secretarul american al Apărării și-a tatuat, cu litere foarte mari, pe mâna dreaptă, primele cuvinte din Constituția SUA. Hegseth se autosatisface cu mâna poporului Exact, e vorba de "We the People". Adică noi, poporul. Sigur că nu e nici o coincidență că Pete Hegseth și-a tatuat cuvintele astea pe mâna dreapta, cea cu care face lucruri: el vrea să se știe că membrul său superior drept este o extensie a Constituției americane. No more no less. Citește și: El este cel mai bogat susținător al lui Călin Georgescu Pare, deci, evident, că atunci când se masturbează și se uită în oglindă la el însuși cum performează, Hegseth are orgasme demne de Curtea Supremă. Sau, vorba colegului lui de cabinet, vicepreședintele Vance, poate la mijloc e doar o "hillbilly elegy". Acest text este unul satiric, cu inserții de ficțiune, motiv pentru care a și fost publicat în secțiunea SATIRĂ. A se consuma cu moderație.  

Președintele Finlandei, întâlnire cu Donald Trump (sursa: Truthsocial/Donald J. Trump)
Internațional

Finlanda nimerește gaura câștigătoare la Mar-a-Lago: SUA au nevoie de spărgătoarele lor de gheață

Președintele Finlandei, întâlnire cu Donald Trump. Președintele finlandez Alexander Stubb a efectuat sâmbătă o vizită neanunțată în Statele Unite, unde s-a întâlnit în Florida cu președintele american Donald Trump. Cei doi lideri au discutat despre parteneriatul bilateral și au petrecut timp împreună pe terenul de golf. Președintele Finlandei, întâlnire cu Donald Trump Într-o postare pe platforma Truth Social, Donald Trump a anunțat că el și Stubb intenționează să consolideze relațiile dintre Statele Unite și Finlanda. Citește și: Nicu Marcu, ex-șeful ASF care a închis ochii la falimentele City și Euroins, o nouă sinecură: director general la ORNISS Un punct central al discuțiilor a fost colaborarea privind achiziția și dezvoltarea de spărgătoare de gheață, esențiale pentru securitatea în regiunile polare. „Aceasta include achiziționarea unui număr mare de spărgătoare de gheață necesare pentru SUA, aducând pace și securitate internațională”, a declarat Trump. Golf, mic dejun și discuții despre Ucraina Întâlnirea de sâmbătă a avut un caracter informal. Cei doi președinți au luat împreună micul dejun și prânzul, iar în intervalul dintre mese au jucat golf. Printre temele abordate s-au numărat și problemele de politică externă, inclusiv situația din Ucraina. În urmă cu o săptămână, Alexander Stubb s-a întâlnit și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski la Helsinki. Senatorul republican Lindsey Graham a fost prezent la meciul de golf și a lăudat performanțele sportive ale liderului finlandez, menționând că Stubb a jucat golf în perioada studenției la Universitatea Furman din Carolina de Sud. Groenlanda, Arctica și tensiunile nordice Întâlnirea dintre Stubb și Trump are loc într-un context geopolitic tensionat. Cu o zi înainte, vicepreședintele american JD Vance a efectuat o vizită neanunțată în Groenlanda, criticând Danemarca pentru modul în care gestionează securitatea insulei. Donald Trump a reafirmat interesul său pentru Groenlanda, indicând că nu exclude utilizarea forței militare pentru atingerea obiectivelor sale. Cu toate acestea, el a menționat într-un interviu pentru NBC News că există „o posibilitate bună” de a reuși prin mijloace diplomatice. Spărgătoarele de gheață finlandeze Finlanda, care are cea mai lungă graniță din UE cu Rusia, și-a schimbat radical politica de securitate după invazia Rusiei în Ucraina, aderând la NATO împreună cu Suedia. În acest context, Stubb speră că diplomația spărgătoarelor de gheață va menține relații bune între Finlanda și SUA, inclusiv cu Donald Trump, Finlanda fiind cel mai mare producător mondial de spărgătoare de gheață. 80% dintre aceste nave sunt proiectate de companii finlandeze 60% sunt construite în șantiere navale din Finlanda În noiembrie 2023, SUA, Canada și Finlanda au semnat acordul „Icebreaker Collaboration Effort” pentru a dezvolta împreună tehnologii pentru regiunea arctică.

SUA amână sancțiunile pentru NIS Serbia (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Trump, nou cadou pentru Putin: SUA amână sancționarea companiei sârbe NIS, controlate de Gazprom

SUA amână sancțiunile pentru NIS Serbia. Statele Unite au decis să amâne cu încă 30 de zile punerea în aplicare a sancțiunilor împotriva Naftna Industrija Srbije (NIS), cea mai mare companie de petrol și gaze din Serbia. SUA amână sancțiunile pentru NIS Serbia Anunțul a fost făcut vineri de președintele sârb Aleksandar Vucic, care a mulțumit „partenerilor americani pentru înțelegere”. Citește și: Rezerviștii vor fi mobilizați de MApN în prima jumătate a lui 2025 pentru exerciții de antrenament NIS operează singura rafinărie din Serbia și are un acționariat dominat de Rusia: aproximativ 45% din acțiuni sunt deținute de Gazprom Neft, 11% de Gazprom, iar guvernul sârb controlează circa 30%. Restul aparțin unor acționari minoritari. Sancțiunile vizează eliminarea capitalului rusesc Compania a fost inclusă pe lista entităților vizate de sancțiunile SUA în ianuarie, în cadrul măsurilor împotriva influenței energetice ruse. Sancțiunile prevăd retragerea completă a acționarilor ruși, fie prin vânzarea acțiunilor, fie prin naționalizare. Serbia negociază viitorul acord de gaze cu Rusia Președintele Vucic a discutat recent problema NIS și a gazelor cu Vladimir Putin. Acordul actual privind furnizarea gazelor dintre Serbia și Rusia, semnat în primăvara anului 2022, expiră pe 31 mai. În contextul în care Serbia nu a impus sancțiuni Rusiei și menține relații apropiate cu Moscova, negocierile devin tot mai tensionate.

Zelenski respinge integral acordul pentru minerale rare cerut de SUA (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski respinge integral acordul cerut de SUA pentru mineralele rare, reclamă cereri inacceptabile

Zelenski respinge integral acordul pentru minerale rare așa cum a fost redactat de partea americană. Președintele Ucrainei a declarat într-o conferință de presă vineri că noul proiect de acord propus de Statele Unite privind exploatarea resurselor minerale ucrainene este "complet diferit" față de forma anterioară și necesită o analiză juridică detaliată înainte de semnare.  Zelenski respinge integral acordul pentru minerale Zelenski a subliniat că Ucraina nu va accepta nicio înțelegere care ar putea compromite parcursul european al țării. Citește și: Rezerviștii vor fi mobilizați de MApN în prima jumătate a lui 2025 pentru exerciții de antrenament Propunerea recentă transmisă de Washington include prevederi care nu au fost discutate anterior, unele fiind respinse deja, potrivit liderului ucrainean. El a reiterat că Ucraina nu recunoaște ajutoarele primite din partea SUA în timpul războiului cu Rusia drept împrumuturi. În context, se vehiculează că administrația condusă de Donald Trump urmărește recuperarea ajutoarelor oferite Ucrainei printr-un acces preferențial la resursele sale minerale, în special la metalele rare. Trump cere înapoi banii dați de Biden Ucrainei Deși ideea de a oferi aliaților acces la aceste resurse a fost lansată anterior de Zelenski în cadrul unui așa-numit "plan de victorie", Kievul cere garanții de securitate solide în schimb. Negocierile au fost tensionate, iar acordul nu a fost semnat în timpul vizitei lui Zelenski la Washington pe 28 februarie, din cauza unui conflict deschis cu Trump. Noul proiect de acord presupune ca veniturile din exploatarea resurselor să fie direcționate către un fond comun SUA-Ucraina, până la rambursarea integrală a ajutorului american primit – cu dobândă. "Inacceptabil", se spune răspicat la Kiev Documentul este considerat de presa ucraineană și de parlamentari ca fiind "inacceptabil", întrucât nu include garanții de securitate și impune condiții care ar afecta suveranitatea Ucrainei. Potrivit Ukrainska Pravda, echipa lui Trump a abandonat toate concesiile anterioare, ceea ce a determinat reacții dure la Kiev. În același timp, resursele dorite de SUA se află în zone greu accesibile, necesitând investiții masive, sau sunt localizate în teritorii ocupate de Rusia. Președintele rus Vladimir Putin s-a declarat, surprinzător, deschis investițiilor americane în aceste regiuni.

Bolojan îi reproșează lui Ciolacu criticile publice către Hurezeanu Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Bolojan îi reproșează lui Ciolacu criticile publice către Hurezeanu

Președintele interimar, Ilie Bolojan, îi reproșează lui Marcel Ciolacu criticile publice către ministrul de Externe Emil Hurezeanu: „Dacă critici oameni care trebuie să te ajute să faci performanţă în public nu faci decât să le ştirbeşti capacitatea de a face performanţă”, a spus liderul liberal, după o reuniune la Paris. Citește și: Primarul PNL din Rădăuți, Bogdan Loghin, a venit la București ca să anunțe că-l susține pe Nicușor Dan Bolojan îi reproșează lui Ciolacu criticile publice către Hurezeanu „Dacă critici oameni care trebuie să te ajute să faci performanţă în public, nu faci decât să le ştirbeşti capacitatea de a face performanţă, nu doar lor ca persoană, ci şi instituţiilor (...)  Dacă ne amputăm capacitatea de a acţiona în orice zonă, nu ştiu dacă ne ajută", a afirmat Bolojan.  DeFapt.ro a scris de miercuri seara că Bolojan a refuzat propunerea lui Ciolacu de a-l demite pe Hurezeanu.  „Este o discuție pe care o voi avea cu președintele interimar Ilie Bolojan. Nu propun schimbări sau neschimbări, cu toate că este atributul meu, dar este nevoie de o altă dinamică în relația cu SUA”, a anunțat Ciolacu, miercuri dimineața, viitorul lui Emil Hurezeanu.  Președintele interimar a părut că respinge și propunerea lui Ciolacu de a înființa un post de însărcinat special pentru relația cu SUA, care să rezolve problema vizelor.  „Sunt două ministere care au lucrat pentru a se ajunge la acest proiect, e vorba de Ministerul de Externe şi Ministerul de Interne, şi cele două ministere vor colabora în perioada următoare cu Homeland Security pentru a clarifica aspectele care ţin de suspendarea aplicării acestei proceduri şi sunt convins că în perioada următoare veţi vedea precizări în acest sens. Cele două ministere care au competenţe tehnice şi instituţionale în acest domeniu, care au lucrat ani de zile, ştiu exact care sunt condiţiile şi pot clarifica aceste aspecte”, a răspuns Bolojan unei întrebări privind numirea unui însărcinat special din partea României care să negocieze cu SUA în ceea ce priveşte programul de vize.  

Bolojan a respins solicitarea lui Ciolacu de a-l schimba pe Hurezeanu Foto: Facebook
Politică

Surse: Bolojan a respins solicitarea lui Ciolacu de a-l schimba pe Hurezeanu

Președintele interimar Ilie Bolojan a respins solicitarea lui Marcel Ciolacu de a-l schimba pe ministrul de Externe Emil Hurezeanu, care e susținut politic de PNL, afirmă surse politice. Premierul PSD a cerut însă, azi, un „trimis special în SUA”, trimis care să reprezinte și Guvernul, și Administrația Prezidențială, deși România are ambasador. Citește și: FOTO EXCLUSIV Bandă adezivă și cârpe la uși pentru a stopa invazia ploșnițelor la Institutul de Pneumologie "Marius Nasta" Bolojan a respins solicitarea lui Ciolacu de a-l schimba pe Hurezeanu Azi, la prânz, aflat la Constanța, Ciolacu dorea o discuție cu Bolojan despre Hurezeanu. „Este o discuție pe care o voi avea cu președintele interimar Ilie Bolojan. Nu propun schimbări sau neschimbări, cu toate că este atributul meu, dar este nevoie de o altă dinamică în relația cu SUA”, a spus Ciolacu.  Seara, premierul PSD a schimbat direcția. „Eu cred că, cu adevărat, se impune a exista un trimis special, sau cu o titulatură găsită atât din partea instituţiei prezidenţiale, cât şi din partea Guvernului României, găsită o persoană comună care să aibă acest atribut până când se va pune problema de schimbare de ambasador sau alte schimbări”, a cerut Marcel Ciolacu.  El l-a criticat pe ambasadorul României în SUA, Andrei Muraru, după ce administrația Trump a suspendat decizia de ridicare a vizelor impuse românilor: „Lămuririle (cu privire la menţinerea vizelor pentru cetăţenii români care călătoresc în SUA – n.r.) trebuiau să vină în primul rând prin ambasadorul României de la Washington. Nu au venit aceste lămuriri”. 

Rusia atacă, după înțelegerea cu SUA (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Iar a făcut Trump pace în Ucraina în 24 de ore: Rusia a atacat imediat ce a semnat acordul cu SUA

Rusia atacă, după înțelegerea cu SUA. Tensiunile dintre Rusia și Ucraina continuă să crească, în ciuda unui acord intermediat de SUA, menit să ducă la un armistițiu în Marea Neagră și la un moratoriu asupra atacurilor asupra infrastructurilor energetice. Peste o sută de drone au fost lansate de Rusia asupra Ucrainei, după ce Kremlinul a semnat acordul cu SUA. Rusia atacă, după înțelegerea cu SUA Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a condamnat ofensiva rusă, susținând că „117 drone explozive” au fost lansate asupra Ucrainei. Citește și: FOTO EXCLUSIV Bandă adezivă și cârpe la uși pentru a stopa invazia ploșnițelor la Institutul de Pneumologie "Marius Nasta" Acesta a afirmat că atacurile sunt un „semnal clar” că Moscova nu dorește „o pace veritabilă” și a cerut aliaților occidentali să intensifice sancțiunile împotriva Rusiei. La rândul său, Ministerul Apărării din Rusia a acuzat Kievul de atacuri asupra infrastructurii energetice ruse, susținând că Ucraina nu respectă înțelegerea mediată de SUA. Negocieri tensionate și condiții impuse de Rusia Acordul privind Marea Neagră a fost discutat în cadrul negocierilor diplomatice desfășurate în Arabia Saudită între duminică și marți. SUA au negociat separat cu delegațiile rusă și ucraineană, încercând să stabilească un cadru pentru încetarea ostilităților în Marea Neagră și pentru reluarea transportului comercial maritim. Rusia a impus însă condiții drastice pentru punerea în aplicare a armistițiului, cerând ridicarea sancțiunilor economice impuse de Occident în urma invaziei Ucrainei, care durează de peste trei ani. SUA și Rusia, în contact direct pentru aplicarea acordului În urma negocierilor, Casa Albă a emis două comunicate separate privind moratoriul asupra atacurilor asupra infrastructurii energetice, fără a menționa o dată exactă de implementare. Moscova susține că nu a mai atacat astfel de obiective din 18 martie, după o convorbire între președintele rus Vladimir Putin și liderul american Donald Trump. Totuși, Kievul contestă aceste afirmații, acuzând Rusia că tergiversează în mod deliberat orice încetare a focului pentru a-și consolida poziția pe front. „Cred că Rusia vrea să pună capăt războiului, dar s-ar putea să tragă de timp”, a declarat Donald Trump într-un interviu marți. Acordul pentru Marea Neagră: un compromis dificil Kremlinul a confirmat că menține un dialog activ cu Washingtonul pentru a facilita punerea în aplicare a acordului de încetare a ostilităților în Marea Neagră. Rusia cere ridicarea sancțiunilor care afectează sectorul bancar și asigurările maritime, restricții ce împiedică exporturile rusești de cereale și îngrășăminte. În vara anului 2023, Moscova s-a retras din acordul sprijinit de ONU și Turcia, motivând că Occidentul nu și-a respectat promisiunea de a ridica sancțiunile economice. De atunci, Ucraina a folosit un coridor maritim alternativ pentru exporturi, însă porturile și navele sale sunt frecvent atacate. Franța și Europa, îngrijorate de apropierea dintre SUA și Rusia În timp ce Rusia și SUA își intensifică dialogul, liderii europeni privesc cu îngrijorare această evoluție. Președintele francez Emmanuel Macron îl va primi miercuri seară la Palatul Elysee pe Volodimir Zelenski pentru a pregăti summitul de joi de la Paris. Summitul reunește țările din „coaliția celor dispuși”, un grup de state care oferă garanții de securitate Ucrainei. Europa se teme că apropierea dintre Moscova și Washington ar putea diminua sprijinul pentru Kiev și ar putea duce la concesii în favoarea Rusiei.

Agenția Moody’s avertizează: SUA, declin fiscal (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Declin fiscal continuu al SUA în următorii ani, avertizează agenția Moody's

Agenția Moody’s avertizează: SUA, declin fiscal. Agenția de evaluare financiară Moody's a avertizat marți că soliditatea fiscală a Statelor Unite se află pe un trend descendent, pe fondul adâncirii deficitului bugetar și al accesibilității tot mai reduse a datoriei, potrivit Reuters. Agenția Moody’s avertizează: SUA, declin fiscal Raportul agenției subliniază că situația financiară a SUA s-a deteriorat încă din noiembrie 2023, când Moody's a înrăutățit perspectiva ratingului suveran „AAA”. Citește și: EXCLUSIV Ministerul condus de Burduja, bun și pentru pilele lui Ciolacu: milionarul din contracte cu statul Dolha, CA-uri la Energie Conform estimărilor Moody’s, ponderea datoriei în PIB va ajunge la 130% până în 2035, față de aproape 100% în 2025, iar cheltuielile cu dobânzile vor crește la 30% din venituri, comparativ cu 9% în 2021. În acest context, agenția avertizează că, chiar și într-un scenariu economic favorabil, sustenabilitatea datoriei americane rămâne semnificativ mai slabă decât în cazul altor țări cu rating suveran „AAA”. Deciziile politice amplifică incertitudinea piețelor Raportul Moody’s vine într-un moment de incertitudine pe piețele financiare, amplificată de recentele taxe vamale impuse de președintele Donald Trump partenerilor comerciali cheie. Măsura a stârnit îngrijorări în rândul investitorilor, care se tem de presiuni inflaționiste și de o încetinire economică accentuată. Moody’s, singura agenție care menține ratingul „AAA” În timp ce Moody’s păstrează ratingul „AAA” al SUA, Standard & Poor’s și Fitch au redus deja calificativul la „AA+”, invocând deteriorarea fiscală. Agenția subliniază că o ajustare bugetară eficientă necesită reduceri masive de cheltuieli, însă acestea sunt dificil de implementat în actualul climat politic. Deși taxele vamale ar putea contribui temporar la creșterea veniturilor, pe termen lung, ele riscă să afecteze economia, diminuând efectele pozitive asupra bugetului.

Rusia cere ridicarea sancțiunile pe cereale (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia a negociat cu SUA să i se ridice sancțiunile pe exportul de cereale. Sancțiunile, impuse de UE

Rusia cere ridicarea sancțiunile pe cereale. Statele Unite au anunțat marți încheierea unor acorduri separate cu Ucraina și Rusia, menite să garanteze siguranța navigației în Marea Neagră și un armistițiu limitat privind infrastructurile energetice. Aceste înțelegeri prevăd ca Moscova și Kievul să oprească atacurile reciproce asupra obiectivelor energetice și să asigure securitatea transportului maritim. Însă Kremlinul vrea ridicarea sancțiunilor privind exporturile de cereale. Rusia cere ridicarea sancțiunile pe cereale Kremlinul a transmis că acordul va intra în vigoare doar după ridicarea sancțiunilor occidentale ce afectează exporturile ruse de cereale și îngrășăminte. Citește și: Fox News: 12% din ilegalii prinși când treceau granița în sectorul Houlton, din Maine (SUA), români În special, Moscova cere reconectarea băncii Rosselkhozbank la sistemul SWIFT și eliminarea restricțiilor impuse companiilor ruse de export și transport maritim. Siguranța navigației în Marea Neagră În cadrul acordului, Rusia și SUA au convenit asupra „garantării securității navigației în Marea Neagră, nerecurgerea la forță și prevenirea utilizării navelor comerciale în scopuri militare”. Moscova insistă ca navele comerciale care acostează în porturile ucrainene să nu fie folosite pentru transportul de arme și muniții. Durata și aplicabilitatea armistițiului Potrivit Kremlinului, armistițiul parțial a fost stabilit pentru o perioadă de 30 de zile, dar cu aplicare retroactivă începând din 18 martie, data ultimei convorbiri între președinții Vladimir Putin și Donald Trump. Dacă nu va fi prelungit, durata efectivă a armistițiului va fi mai scurtă.

12% din ilegalii prinși când treceau granița în sectorul Houlton, din Maine (SUA), români Foto: U.S. Customs and Border Protection-Houlton Sector
Eveniment

Fox News: 12% din ilegalii prinși când treceau granița în sectorul Houlton, din Maine (SUA), români

Circa 12% din ilegalii prinși, în anul fiscal 2024, când treceau granița în sectorul Houlton, din Maine (SUA), erau români, arată, azi, Fox News. Reportajul a apărut cu puțin timp înainte ca guvernul SUA să anunțe că suspendă decizia de a permite cetățenilor români să circule fără vize în SUA. Citește și: BREAKING SUA suspendă pe termen nedefinit programul de ridicare a vizelor pentru cetățenii români 12% din ilegalii prinși când treceau granița în sectorul Houlton, din Maine (SUA), români „Potrivit unui expert în imigrație, relaxarea cerințelor canadiene privind vizele ar putea fi cauza unei creșteri a numărului de imigranți ilegali români care trec granița spre Statele Unite. «În primul rând, motivul pentru care vin din Canada este că Canada a ridicat cerințele de viză pentru români în 2017, cred», a declarat Mark Krikorian, director executiv al Centrului pentru Studii de Imigrație, pentru Fox News Digital. „Deci este mult mai simplu să ajungi în Canada decât aici dacă ești român. Și atunci te furișezi peste graniță. Și de ce nu stai în Canada în loc să vii aici? Nu știu”. Datele U.S. Customs and Border Protection din sectorul Houlton din Maine arată că românii au reprezentat mai puțin de 1% din traversările frontierei în anul fiscal 2023. În anul fiscal 2024, acest număr a crescut la aproape 12%. Din 344 de treceri ilegale în sector, 40 de persoane au fost identificate ca fiind cetățeni români”, arată Fox News. Sectorul Houlton este în nord-estul statului Maine, la graniță cu regiunea New Brunswick, din Canada.  Expertul citat de Fox News a apreciat că, dacă se vor ridica vizele, se va reduce numărul românilor care intră ilegal în SUA, dar va crește numărul celor care vor sta mai mult decât perioada permisă, de 90 de zile.   

SUA suspendă pe termen nedefinit programul de ridicare a vizelor Foto: Facebook
Politică

BREAKING SUA suspendă pe termen nedefinit programul de ridicare a vizelor pentru cetățenii români

SUA anunță oficial că suspendă pe termen nedefinit programul de ridicare a vizelor pentru cetățenii români.  Citește și: Guvernul Ciolacu II se adâncește în datorii: deficit de 30 de miliarde lei, 1,58% din PIB, în februarie - presă „Sunt convins că revizuirea includerii României în programul Visa Waiver este o măsură strict tehnică, parte a unui proces de reevaluare globală a riscurilor la adresa securităţii SUA. Nu există în acest moment vreo legătură concretă cu paşii comuni efectuaţi până acum de România şi Statele Unite în cadrul programului Visa Waiver. Am îndeplinit toate criteriile şi ne-am câştigat pe merit locul în acest program”, a fost reacția lui Ciolacu.  SUA suspendă pe termen nedefinit programul de ridicare a vizelor Guvernul american revizuieşte recenta desemnare a României în Programul Visa Waiver (VWP), în scopul asigurării respectării cerinţelor stricte de securitate impuse de acest program, a anunţat marţi Departamentul pentru Securitate Internă al SUA.În timpul acestei revizuiri, Statele Unite întrerup implementarea Sistemului Electronic de Autorizare a Călătoriilor (ESTA) pentru cetăţenii români.Această suspendare va rămâne în vigoare până când Statele Unite vor finaliza revizuirea. Prin urmare, cetăţenii români care doresc să călătorească în Statele Unite în scop de afaceri sau turistic pe termen scurt vor trebui să solicite în continuare obţinerea unei vize la neimigrant ("B") la o ambasadă sau consulat al SUA. Departamentul nu transmite și o dată posibilă la care România ar putea fi acceptată în program. Inițial, se convenise că românii ar fi trebuit să călătorească în SUA fără vize din 31 martie.

Primul lider politic român care întreabă dacă România n-ar trebui să renunțe să cumpere avioane F-35 Foto: Facebook Lokheed Martin
Politică

Primul lider politic român care întreabă dacă România n-ar trebui să renunțe să cumpere avioane F-35

Primul lider politic român care întreabă dacă România n-ar trebui să renunțe să cumpere avioane F-35 și să se orienteze spre Rafale: Claudiu Năsui, vicepreședinte al USR, a scris pe X/Twitter că, totuși, aparatul american este „de departe cel mai bun avion în termen de capabilități militare”.  Citește și: Beizadeaua Victor Micula a primit 83.000 de dolari pe TikTok de la Bogdan Peșchir ca să-l promoveze pe Călin Georgescu Primul lider care întreabă dacă România n-ar trebui să renunțe la F-35 „Haosul administrației Trump face țările să renunțe la F35. Ar trebui și România să renunțe la el și să cumpere Rafale? Deocamdată Canada și Portugalia au renunțat la achiziția de F35.  Văd un risc prea mare să nu mai poată folosi avioanele în caz de nevoie dacă administrația SUA nu le-ar permite. F35 nu are buton de oprire de la distanță, în schimb are mult software care e dependent de servere americane constant pentru puneri la zi. Și, pe lângă asta, are componentele esențiale produse în SUA de care e nevoie pentru mentenanță. Singura țară căreia i-a fost permis să schimbe sistemele F35 cu unele locale este Israel, de aceea ei au varianta F35I. Care sunt alternativele europene dacă o țară nu vrea să depindă de SUA? În principal sunt trei avioane: Rafale (produs de Dassault), Eurofighter (produs de un consorțiu de firme europene) și Gripen (produs de Saab). Gripen este un avion bun, dar dacă vrem să evităm dependența de SUA atunci nu este o opțiune. Nu de alta, dar din 2016 încoace motoarele celor mai noi modele sunt produse în SUA. Rafale și Eurofighter sunt avioane produse în întregime în Europa. Iar între cele două, Rafale este singurul care are și capabilități ‚stealth’, adică poate să fie invizibil pe radar. Suplimentar este mult mai polivalent, poate să facă mai multe lucruri, decât Eurofighter. Unul este făcut să fie multirol, celălalt făcut să facă superioritate aeriană. Întrebarea e ce ar trebui să facă România? Argumentul pentru menținerea F35 este că este de departe cel mai bun avion în termen de capabilități militare. Este și cel mai scump de operat. Prețul unitar este mare, dar este mult scăzut de faptul că are o producție la scară imensă ceea ce îi ieftinește costul individual. Asta, apropo, ajută mai ales SUA să-l cumpere și ei mai ieftin pentru că i se amortizează costurile pe un număr mult mai mare. Chiar și haosul administrației Trump este vremelnic. Președintele are mandat de 4 ani în SUA, dar un avion de luptă îl cumperi pentru câteva decenii”, a arătat deputatul USR, pe X. 

Primul oficial român care-i dă dreptate lui Vance Foto: presidency.ro
Politică

Primul oficial român care-i dă dreptate lui Vance: „Democrația noastră nu e în cea mai bună formă”

Primul oficial român care-i dă dreptate lui JD Vance: „Democrația noastră nu e în cea mai bună formă”, spune Bolojan la Antena 3. În interviul pentru acest post, președintele interimar al României a evitat să critice CCR pentru anularea alegerilor prezidențiale, dar a afirmat că a fost „de nedorit”. Citește și: Beizadeaua Victor Micula a primit 83.000 de dolari pe TikTok de la Bogdan Peșchir ca să-l promoveze pe Călin Georgescu Primul oficial român care-i dă dreptate lui Vance „Trebuie să înțelegem și perspectiva americană asupra libertăților pentru că au campanii foarte dure în Statele Unite ale Americii pe care le vedem că se derulează la fiecare ciclul electoral. Dar una este stabilitatea unui sistem politic american în care și interferențele străine nu au efectul pe care îl au în România. Din acest punct de vedere cu siguranță dacă am fi fost o democrație cât se poate de consolidată ar fi trebuit să fim mai rezistenți la astfel de atacuri. Și atunci vicepreședintele JD Vance în acel discurs în care ne-a dat exemplu cred că a avut dreptate spunând că nici democrația noastră nu e în cea mai bună formă dacă prin astfel de atacuri hibride a putut fi afectat procesul electoral și cred că recâștigarea încrederii în instituții e un element foarte important și asta înseamnă inclusiv derularea unui proces electoral cât mai corect”, a spus Bolojan. „Curtea avea această competență” „Anularea alegerilor prezidențiale a fost un lucru excepțional, de nedorit, din start un astfel de eveniment generează suspiciuni, în interior tot felul de scenarii care duc la o împărțire a societății între cei care cred că a fost o decizie justă și cei care cred că a fost un abuz. E clar că conform Constituției, Curtea avea această competență și a luat o decizie într-o competență constituțională. Așa cum apare din toate datele am avut o situație în care un candidat care cu toate că a avut o campanie bună în zona de online, a declarat cheltuieli zero și deci a fost o situația în care clar legislația finanțării campaniei electorale nu a fost respectată”, a mai explicat președintele interimar. 

SUA cer închiderea programului nuclear iranian (sursa: cbsnews.com)
Internațional

SUA vor închiderea totală a programului nuclear iranian

SUA cer închiderea programului nuclear iranian. Mike Waltz, consilierul pentru securitate națională al președintelui Donald Trump, a declarat că Iranul trebuie să renunțe complet la ambițiile sale nucleare. SUA cer închiderea programului nuclear iranian „Toate opțiunile sunt pe masă”, a afirmat el la CBS, avertizând că o cursă a înarmării în Orientul Mijlociu ar fi inevitabilă dacă Iranul ar obține arme nucleare. Citește și: Beizadeaua Victor Micula a primit 83.000 de dolari pe TikTok de la Bogdan Peșchir ca să-l promoveze pe Călin Georgescu Donald Trump a trimis o scrisoare liderului suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, îndemnând la negocieri pentru evitarea unei intervenții militare. În ciuda refuzului oficial al lui Khamenei, guvernul iranian a transmis semnale mixte privind posibilitatea unor discuții. Retragerea SUA din acordul nuclear În 2018, Trump a retras unilateral SUA din acordul nuclear iranian, care limita programul atomic al Teheranului în schimbul ridicării sancțiunilor. După această decizie, Iranul a încetat să mai respecte termenii înțelegerii, amplificând tensiunile regionale.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră