joi 28 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: sri

94 articole
Eveniment

SRI a avertizat din 2018

SRI a avertizat din 2018 că Rusia poate ocupa Insula Șerpilor. Dacă ar face acest lucru, ar putea ridica pretenții asupra zonei economice maritime din proximitatea României, unde se află rezervele de gaze offshore. SRI a avertizat din 2018 „Un potenţial risc pentru România, în cazul în care ar activa pe cont propriu şi nu ar face parte din formatele bilaterale şi multilaterale din regiune, ar fi anexarea insulei Şerpilor de către Rusia, după modelul Peninsulei Crimeea. Acest lucru ar avea ca şi consecinţă încălcarea Deciziei Curţii de la Haga cu privire la insula Şerpilor care a fost disputată în trecut de România şi Ucraina. Potrivit unui astfel de scenariu Rusia ar putea emite, ulterior, pretenţii asupra zonei economice maritime din proximitatea României, în zonele de explorare şi exploatare a resurselor energetice care conferă un plus de independenţă energetică” se arată într-un articol publicat de revista Intelligence, a Serviciului Român de Informații. Autoarea articolului, Alina Luminița Ispas, arată că din Crimeea la gurile Dunării sunt 230 de kilometri. „Odată cu preluarea controlului asupra Peninsulei Crimeea (situată la o distanţă de numai 230 km de frontiera cu România), Federaţia Rusă a preluat indirect, prin intermediul „Republicii Crimeea” şi controlul asupra resurselor energetice din zonă”, se arată în articol. Citește și: Scenarii de război: Armata rusă ar putea ajunge la granița României, la gurile Dunării. Insula Șerpilor, ocupată O bucată de stâncă Formaţiunea maritimă numită Insula Şerpilor este localizată în bazinul de nord-vest al Mării Negre, la 46,5 km de oraşul-port românesc Sulina; cel mai apropiat oraş ucrainean este Vilkovo, la 60,2 km distanţă. Oraşul Odesa, capitala regiunii administrative care include Insula Şerpilor este la o distanţă de 165 km, ceea ce face Insula Şerpilor cel mai îndepărtat punct al acestei regiuni. Insula are circa 17 hectare și nu are resurse de apă potabilă. În august 1949 a existat un incident armat, militarii sovietici, somându-i pe cei români să predea farul, românii au refuzat, au fost arestați și debarcați la Sulina. În plin război rece stânca din Marea Neagră avea un important rol strategic, astfel că imediat după ocupare, sovieticii au început construcția unei baze militare de control maritim și aerian, precum și a unor radare ce supravegheau Balcanii. În anul 1991 insula împreună cu baza militară au fost preluate de către Ucraina. Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

SRI a avertizat din 2018 că Rusia ar putea ocupa Insula Șerpilor Foto: Adevarul
Interceptările din dosare, sute de mii pe an (sursa: Pexels)
Eveniment

Interceptările din dosare, sute de mii

Interceptările din dosare, sute de mii pe an. Cel puțin acestea sunt datele unui raport făcut public recent de către șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), Corina-Alina Corbu. Potrivit legii, președintele ÎCCJ poate verifica semestrial cum se aplică reglementările în domeniul interceptărilor de comunicații cerute în dosare penale. Potrivit celui mai recent raport pe subiect, cele mai multe interceptări de comunicații sunt făcute de Poliția Română. Prin intermediul DOS (Direcția de operațiuni speciale), care deține aparatura necesară. Cine interceptează și transcrie Conform raportului întocmit de Corbu, "Cadrul legislativ și operațional a rămas stabil, sunt implementate atât mecanisme cibernetice de separare a fluxurilor de date, cât și reguli operaționale clare, care exclud,în cazul administratorului și al fiecărui beneficiar, posibilitatea accesării altor date decât acelea generate, în condițiile legii, cu privire la proprii. Citește și: Simion, Puric, Călin Georgescu: extremiștii și conspiraționiștii intens mediatizați la Antena 3 Deși, în anumite cazuri, unitățile de parchet teritoriale sunt nevoite să apeleze pentru punerea în aplicarea măsurilor de supraveghere tehnică la sprijinul structurilor tehnice specializate ale Poliției Române (ca urmare a volumului ridicat de lucrări la nivelul structurilor tehnice din cadrul marilor parchete), și în aceste cazuri sunt aplicabile aceleași reguli și proceduri de realizare a activității de interceptare, precum și garanțiile tehnice și procedurale aferente, care sunt unice și au fost stabilite de către administratorulsistemului." Altfel spus, în afară de Parchetul General, DNA și DIICOT, care dețin aparatură proprie de interceptare, celelalte structuri de parchet apelează fie la SRI, fie la Poliția Română. Fără că SRI și Poliția Română să poată avea acces la conținutul interceptărilor, se mai arată în raport. Interceptările din dosare, sute de mii pe an Cum capacitatea SRI de procesare a cererilor de interceptare de comunicații este limitată, DOS de la Poliția Română intră în acțiune. Raportul întocmit de președintele ÎCCJ spune că "activitatea de punere în executare și exploatare a actelor de autorizare la nivelul DOS (central și teritorial) s-a efectuat de un număr de 428 lucrători specializați, au fost înregistrate pe parcursul anului precedent 3274 de lucrări și au fost întocmite nu mai puțin de 416395 note de redare a convorbirilor de interes". Așadar, 428 de "lucrători specializați" au întocmit 416.395 de "note de redare a convorbirilor". Adică o medie de fiecare "lucrător specializat" de 973 de "note de redare a convorbirilor". Cu alte cuvinte, dacă nu ar fi avut concediu și nici o zi liberă, fiecare "lucrător specializat" ar fi avut de întocmit aproape 19 "note de redare a convorbirilor". Cam patru pe zi. Se interceptează zi-lumină Deloc întâmplător, documentul ÎCCJ concluzionează că "raportat la datele comunicate de către DOS și proporțional cu numărul de lucrări, resursele umane existente la nivelul direcției respective sunt apreciate ca insuficiente (de exemplu, media traficului interceptat pe lucrător a fost în cursul anului 2021 de 9,5 ore/lucrător/zi, depășind semnificativ norma normală de lucru de 8 ore/zi)". Nu există în raport date despre numărul de note de convorbiri redate de structurile SRI și cele ale PG, DNA și DIICOT.

Valeriu Nicolae îl caracterizează pe Drulă Foto: Facebook
Politică

Valeriu Nicolae îl caracterizează pe Drulă

Valeriu Nicolae îl caracterizează pe Drulă: fostul secretar de stat din guvernarea Cioloș scrie, pe Facebook, despre problemele președintelui interimar al USR. Nicolae, care acum coordonează ONG-ul Casa Bună și are grijă de copiii din Ferentari, scrie că Drulă este „pe vorbe, foarte reformist”, dar cu practica este mai greu. Valeriu Nicolae îl caracterizează pe Drulă „Eu nu sunt deloc convins de Drulă ca lider al USR. Cred că este un om inteligent, că a fost cel mai bun ministrul al Transporturilor și că pe partea de transporturi este foarte bun. Vreau să fiu convins că va fi un lider bun. Trecem peste aroganța lui celebră, lipsa de experiență managerială care să justifice ambiția de a conduce un partid și inabilitățile lui empatice. Poporul USR-ist vrea lideri cu mână de fier, asta este. Una dintre problemele pe care le am cu el este legată de suma forfetară, aia de o pot lua politicienii pe semnătură. Bani publici care nu trebuie justificați în niciun fel. Drulă este un om foarte bogat dintr-o familie extrem de bogată și cu legături foarte solide cu sistemul. Ca ministru a fost plătit senzațional de bine. Ce rost a avut să mai ia încă o medie de 12.000 de RON pe lună din banul public? Maxim permis sunt 14.010 RON. Pe vorbe, domnul Drulă este foarte reformist. Mai greu cu practica. În trecut a mai existat un incident legat de bani care dovedește că domnul Drulă are tendințe sociopate, adică consideră că regulile se aplică altora dar nu domniei sale”, a scris Valeriu Nicolae. Citește și: Scandalul din USR pe înțelesul tuturor: Team Barna l-a tocat pe Cioloș până l-a adus în pragul demisiei Botoș, susținătorul lui Drulă, „are o mulțime de probleme” Însă el scrie în aceeași postare și despre Vlad Botoș și Amelia Giurcan, susținătorii lui Drulă. „Unul dintre oamenii cei mai importanți ai echipei Ghinea, Drulă, Barna este Vlad Botos. El este omul de bază când vine vorba de autobuze în USR - autobuze care susțin întodeauna echipa domnului Drulă. I-am cerut acum 13 zile domnului Botoș să-și publice CV-ul. A zis că sigur, că acum, că iară acum. Tot nepublicat este. Biografia romanțată a domnului Botoș are o mulțime de probleme. Nu faptul că nici măcar nu stim când a terminat o fabrică de diplome la privat e problema mare, ci faptul că activitatea lui civică, precum și activitatea profesională, ridică mari semne de întrebare. Domnul Botoș nu avea cum să facă civism căci a ocupat poziții de conducere extrem de importante în trei partide - pentru 11 ani (de la 19 ani) fiind secretar general al PNȚCD la Arad, apoi secretar general la Forța Civică (partidul lui Viorel Lis) și apoi șeful tineretului PNL la Arad. Remarcabil este faptul că domnul Botoș a trecut cu o parte din filiala de la Forța Civică la PNL, ca protest pentru că Forța Civică se opunea alianței USL, iar domnul Botoș își dorea participarea la guvernarea PSD, PNL, PC (partidul lui Dan Voiculescu). Singura perioadă în care domnul Botoș nu a fost în politică este între 2015 și 2016 și nu există nicio dovadă că ar fi fost implicat civic înainte de intrarea în USR-ul care se declara împotriva traseismului. În declarația domniei sale pentru România Alege - un site care verifica integritatea candidaților la europarlamentare - domnul Botoș a declarat că a fost manager timp de 10 ani pentru o firmă din domeniul auto, ceea ce ar însemna că domnul Botoș a fost manager de la 22-23 de ani, lucru foarte improbabil. Domnul Botoș, cinstit și meritocratic, nu avea ce să caute pe lista de europarlamentare căci avea zero calități care să justifice prezența lui acolo”, a arătat Nicolae. SRI și PSD El mai arată că Drulă este sprijinit de soția unui fost ofițer SRI, Amelia Giurcan. „Un alt aliat foarte solid al echipei Drulă, Ghinea, Barna este șefa de la Călărași a USR, soție de ofițer de serviciu secret și propunerea PNL pentru un post foarte important de secretar de stat. Baronul PNL-ist pe care domnul Drulă l-a înregistrat pentru DNA este nașul șefei de la Călărași. Doamna Amelia Giurcan a mințit că nu a fost membră a PSD, a promis și ea că își va publica cv-ul de anul trecut și nu a făcut-o dar a votat disciplinat întodeauna echipa domnului Drulă. Problemele doamnei Giurcan sunt uriașe și totuși se trece peste ele pentru că votează întodeauna cu echipa Drulă, Ghinea, Barna, Botoș. Asta denotă cinism” a arătat Nicolae. La finalul postării sale, el a afirmat că este sceptic că va putea avea încredere în bunele intenții ale lui Drulă.

Sediul Serviciului Român de Informații (sursă: sri.ro)
Politică

Tiristul și pădurarul controlează SRI

Tiristul și pădurarul controlează SRI. Una din cele mai discrete comisii din această sesiune parlamentară a fost cea care are ca misiune să controleze activitatea SRI. Între 2016 și 2019, în precedenta legislatură, comisia, dominată de PSD, a fost extrem de activă. Printre altele, a anchetat protocoalele încheiate de acest serviciu secret cu diferite instituții ale statului. Pe atunci, comisia era condusă de Claudiu Manda, ex-senator PSD (acum, europarlamentar) și soț al Olguței Vasilescu. După alegerile din 2020, situația s-a schimbat radical: comisia este practic inexistentă în spațiul public. Citind biografiile membrilor acestei comisii, apar serioase semne de întrebare. Există o dorință reală a partidelor parlamentare de a verifica instituția condusă de Eduard Hellvig, când tiristul și pădurarul controlează SRI? Pădurarul PNL l-a nominalizat în fruntea comisie de control pe obscurul senator Cristian Chirteș, fost pădurar. În acestă sesiune parlamentară, cam toate luările sale de cuvânt au fost astfel: “Sunt senatorul PNL de Mureș Cristian Chirteș și astăzi votul meu este...“. El a absolvit facultatea de silvicultură și a lucrat la Romsilva timp de 13 ani, până în 2008, poziția cea mai înaltă fiind de director la Romsilva Mureș. În 2008 a ajuns vicepreședinte al Consiliului Județean Mureș. Din 2012 este parlamentar. Senatorul PNL este printre politicienii care nu au cont în bancă: declarația sa de avere nu conține nimic la rubrica privind activele financiare. Soția sa era inginer, lucra la Romsilva și preda la un liceu din Mureș până în 2017, când brusc a ajuns la Agenția Națională de Reglementare a Energiei (ANRE). În acel an, veniturile ei s-au dublat, față de 2016. Citește și: Guvernele PNL l-au uitat pe Zaharescu la Cape Town. Consul, cu 6.500 USD/ lună În 2021, senatorul a secretizat, în declarația de avere, veniturile soției. Ea a ajuns, din simplu “angajat“, în funcția de director în ANRE. Presa estima că salariul unui director în această instituție ar fi de circa 350.000 de lei pe an. În februarie 2016, Chirteş a fost citat cu mandat de aducere într-un proces de retrocedări de păduri. Tiristul și pădurarul controlează SRI AUR l-a plasat în comisia de control SRI pe Dorel Acatrinei, “șofer de mașină de mare tonaj“, potrivit propriei biografii. Din 2010, acesta este “CEO la SC Helios Car“, din Sfântul Ilie, Suceava. Acatrinei a luat bacalaureatul la un liceu sportiv din Suceava și nu are studii superioare. În CV-ul său scria că știe să folosească Zoom și Skype. Dar şi sistemul de operare Android, cu care sunt dotate majoritatea telefoanelor mobile. Ulterior, el și-a rectificat biografia de pe site-ul Camerei Deputaților. Majoritatea intervențiilor sale în această sesiune parlamentară s-au referit la situația transportatorilor. Profa de engleză a lui Felix Până în decembrie 2021, PSD l-a ținut în această comisie pe deputatul Mitică Mărgărit. Acesta a devenit celebru după ce, pe vremea când era secretar de stat la Transporturi, a scris în declarația de avere că are “ciasuri de mână“ în valoare de 12.000 de euro. El era doctorand la Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul”. Însă Mărgărit a fost înlocuit cu o apropiată a lui Dan Voiculescu, Oana Florea, fost președinte al Fundației pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS). Fundația a fost înființată în 2008 de Dan Voiculescu. Ea a făcut dreptul la o universitate privată, dar, între 2002 și 2003, ar fi fost profesoară de limba engleză la Heorum Kindergarten and Eastern Institute din Coreea de Sud. În mai 2019, Iohannis a respuns propunerea PSD ca ea să fie ministru al Fondurilor Europene. Din comisie mai face parte Ioan Hurduzeu (PSD), inginer electronist, fost director de oficiu poștal, ex-prefect al județului Caraș Severin și apoi președintele Consiliului Județean în acest județ. USR l-a trimis să controleze SRI-ul pe Teodor Lazăr, unul dintre puținii deputați care, după un an în Legislativ, nu și-a publicat CV-ul. Pe site-ul USR apar câteva informații sumare: născut în 1967 și inginer de profesie. Presa locală scrie că el lucra la firma familiei, unde “mai servea cafeluța“.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră