joi 28 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: spitale

82 articole
Eveniment

Autorul mesajelor de amenințare trimise școlilor și spitalelor, un adolescent căutat și de FBI

Elev arestat preventiv pentru amenințări teroriste. Curtea de Apel Bucureşti a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile a unui elev de 17 ani, acuzat că a transmis mesaje de ameninţare către şcoli, spitale şi alte instituţii din România. Elev arestat preventiv pentru amenințări teroriste Procurorii DIICOT îl cercetează pentru infracţiunea de ameninţare în scop terorist, în contextul în care mesajele vizau crearea panicii şi intimidarea populaţiei. Citește și: Hubert Thuma vrea cenzurarea informației că a fost condamnat penal: cere 200.000 de lei de la DeFapt.ro și înlăturarea articolelor despre decizia Înaltei Curți Anchetatorii susţin că, pe 21 şi 23 septembrie 2025, tânărul, ajutat de o minoră de 14 ani, a trimis ameninţări către aproximativ 1.000 de adrese de email aparţinând unităţilor medicale, instituţiilor de învăţământ, poliţiei şi mass-media. Conţinutul unui mesaj interceptat anunţa intenţii de atac armat şi sinucidere, producând alarmă în rândul personalului şi pacienţilor. FBI, acuzaţii multiple în SUA Investigaţia relevă că adolescentul figura deja în urmărire internaţională din decembrie 2024, în baza unui mandat din New York emis pentru fapte grave: conspiraţie, exploatare sexuală a minorilor, distribuire de pornografie infantilă şi ameninţări interstatale. FBI a acuzat că tânărul a trimis sute de ameninţări către instituţii din SUA şi a manipulat fete minore pentru a obţine materiale sexuale sau a le determina la acte de autovătămare şi violenţă. Mărturisiri, recunoaştere şi refuz de extrădare Audiat de autorităţile române şi americane, adolescentul a recunoscut că, din decembrie 2022, a transmis peste 450 de ameninţări cu bombă sau atacuri armate în masă şi că ştia să folosească aplicaţii pentru apeluri anonime. Tentativa FBI de extrădare a fost respinsă de instanţele româneşti în mai 2025, pe motiv că existau riscuri asociate unei pedepse cu închisoarea pe viaţă în SUA.

Elev arestat preventiv pentru amenințări teroriste (sursa: Pexels/Mikhail Nilov)
Spitalele publice vor publica lunar rapoarte (sursa: Facebook/Alexandru Rogobete)
Eveniment

Spitalele vor afișa lunar numărul de nosocomiale, cheltuielile și date despre volumul de pacienți

Spitalele publice vor publica lunar rapoarte. Începând cu 1 octombrie, managerii spitalelor publice vor fi obligați să publice periodic pe site-urile unităților sanitare date detaliate despre activitatea acestora. Spitalele publice vor publica lunar rapoarte Măsura este prevăzută într-un ordin al ministrului Sănătății și reprezintă, potrivit oficialilor, o schimbare majoră în modul de raportare a spitalelor. Citește și: EXCLUSIV Incident grav în sediul MApN (România, NATO): o pană uriașă de curent, rezolvată în zece zile „Conducerea unui spital public nu este un privilegiu, ci o responsabilitate față de pacienți, personal și bani publici. De la 1 octombrie, această responsabilitate nu va mai putea fi ignorată”, a declarat ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete. Ce informații vor fi publicate online Managerii trebuie să facă publice date legate de activitatea medicală, economică și administrativă a spitalelor, inclusiv indicatorii de performanță pentru ei și pentru șefii de secție. Printre informațiile ce vor fi disponibile se numără: Indicatori de calitate medicală rata infecțiilor asociate asistenței medicale, procentul de reinternări la 48 de ore după externare, procentul pacienților transferați în alt spital în primele 72 de ore, gradul de satisfacție al pacienților Date financiare venituri totale ale spitalului, venituri din contractul cu CNAS, fonduri de la bugetul de stat, venituri din proiecte nerambursabile și servicii medicale contra cost, cheltuieli totale, de personal, cu medicamente și materiale sanitare Date de utilizare a serviciilor numărul de spitalizări continue și de zi, durata medie de spitalizare, rata cazurilor internate prin transfer, indicele de complexitate a cazurilor (ICM), numărul consultațiilor în ambulatoriu, meniul zilnic al pacienților, detaliat pe regimuri Evaluarea managerilor și a șefilor de secție Ministrul Sănătății a subliniat că indicatorii de performanță nu vor fi simple date statistice, ci instrumente pentru evaluarea obiectivă a fiecărui manager și șef de secție. „Dacă vrem spitale mai bune, trebuie să știm exact cine își face treaba și cine nu”, a adăugat Alexandru Rogobete.

Ministrul Sănătății spune că sistemul de sănătate „va colapsa”, dacă nu se schimbă ceva Foto: Facebook
Eveniment

Ministrul Sănătății spune că sistemul de sănătate „va colapsa”, dacă nu se schimbă ceva

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete (PSD), spune că sistemul de sănătate „va colapsa”, dacă nu se schimbă „ceva”. Rogobete a arătat că, deși bugetul CNAS a crescut substanțial, sunt spitale unde nu se găsește paracetamol. Citește și: Un fost membru CSM, amenințare voalată pentru Bolojan: "e bine să treci strada când i se pune pata pe tine" Ministrul Sănătății spune că sistemul de sănătate „va colapsa”, dacă nu se schimbă ceva „Înţeleg că rezistenţa la schimbare este una mare de obicei, dar  mulţi spun că aest sistem nu funcţionează bine. Este o realitate şi o confirm. Dacă nu schimbăm ceva în sistemul de sănătate, acesta se va colapsa în curând”, a arătat demnitarul. El a dat exemplul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, al cărei buget a crescut în ultimii ani de la 45 de miliarde lei la aproape 80 de miliarde, dar în continuare există unităţi sanitare unde nu se găseşte paracetamol sau pacienţii sunt trimişi să-şi cumpere algocalmin din propriul buzunar. „Gândiţi-vă la bugetul CNAS care în ultimii ani a crescut de la 45 de miliarde la aproape 80 de miliarde şi în continuare există unităţi sanitare în care nu se găseşte paracetamol, există unităţi sanitare în 2025 unde pacienţii sunt trimişi să îşi cumpere algocalmin. Eu nu pot să ascund această realitate. Ori toate măsurile care vin acum, vin în sprijinul în primul rând al pacientului şi în al doilea rând în sprijinul sistemului pentru a-l reaşeza”, a afirmat ministrul. 

Eșec uriaș al PNRR: Guvernul abandonează proiecte de peste șapte miliarde de euro Foto: Inquam/George Calin
Politică

Eșec uriaș al PNRR: Guvernul abandonează proiecte de peste șapte miliarde de euro

Eșec uriaș al PNRR: Guvernul abandonează proiecte de peste șapte miliarde de euro, se arată într-un memorandum aflat pe ordinea de zi a Guvernului. Printre ele se află metroul, spitale și căi ferate. Citește și: Minciună grosolană a lui Tăpălagă și Pantazi: G4Media nu este "un non-profit", ci o firmă cu profit foarte mare “Guvernul urmează să aprobe lista finală de investiții realizate prin PNRR, după ce forma revizuită și convenită a programului prevede că România nu va putea accesa aproape 7 miliarde euro“, scrie Profit. Eșec uriaș al PNRR: Guvernul abandonează proiecte de peste șapte miliarde de euro De altfel, ieri, ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a pus ieri în dezbatere o ordonanță de urgență prin care “se suspendă încheierea sau emiterea contractelor/deciziilor/ordinelor de finanțare în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență de către coordonatorii de reforme și/sau investiții, agențiile de implementare și responsabilii de implementarea investițiilor specifice locale“.  În plus, “Contractele/deciziile/ordinele de finanțare finanțate din PNRR, pentru care beneficiarii instituții și autorități publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, și la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, cu modificările și completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, precum și operatorii economici aflați în coordonarea sub autoritatea acestora, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare și/sau structurile de implementare nu au demarat inițiat proceduri de atribuire a contractelor de achiziție la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, sunt denunțate unilateral de către coordonatorii de reforme și/sau investiții, agențiile de implementare și responsabilii de implementarea investițiilor specifice locale“. Printre proiectele de la care se taie masiv se află: se taie 600 milioane de euro care trebuiau să ajungă la dezvoltarea metroului, fie din București, fie din Cluj. Toți banii sunt pierduți, nu s-a cheltuit nimic se taie 1,37 miliarde de euro de la modernizarea căilor ferate se taie 511 milioane de euro de la “Dezvoltarea infrastructurii spitalicești publice“ se taie 100 de milioane de euro, adică toată alocarea inițială, de la  “Realizarea sistemului de eHealth și telemedicină“ se taie 124 de milioane de euro care trebuiau să ajungă în noi cămine studențești În totatl se taie, peste 7,8 miliarde de euro. 

Fost secretar de stat la Sănătate: „Abuz și cruzime” în spitalele de stat, „un lagăr al durerii”
Eveniment

Fost secretar de stat la Sănătate: „Abuz și cruzime” în spitalele de stat, „un lagăr al durerii”

Un fost secretar de stat la Sănătate, Monica Althamer, scrie pe Facebook că este „abuz și cruzime” ceea ce se petrece în spitalele de stat, iar centrul de arși de la Floreasca este „un lagăr al durerii”. Mesajul ei vine după ce o pacientă de la acest centru de arși, Alina Alexandru, a relatat prin ce dureirt cumplite a trecut, fiind ignorată de personalul medical și, adesea, fără calmante, deși ea și le cumpărase din propriile resurse.  Citește și: Primarul din Ciugud critică măsurile lui Bolojan și face trei propuneri de reformă Althamer a fost secretar de stat la ministerul Sănătății în mandatul lui Vlad Voiculescu.  Fost secretar de stat la Sănătate: „Abuz și cruzime” în spitalele de stat, „lagăr al durerii” Ea scrie că durerea pacienților a fost „o formă de tortură”, faptă prevăzută de Codul penal. „Acest centru a fost autorizat cu încălcarea normativelor în vigoare la momentul autorizării, iar fostul ministru Alexandru Rafila a încercat să legalizeze aceasta anormalitate, prin coborârea standardelor naționale pentru funcționarea structurilor care acordă asistență medicală și îngrijirea bolnavilor cu arsuri. Ordinul Ministrului Sănătății 2.320/2024 este o rușine și vă poartă semnătura, domnule ministru! Ați semnat în numele fostului ministru Rafila, care n-a avut nici măcar demnitatea de a-și asuma decizia”, a acuzat Althamer.  „Au disparut si dozele de paracetamol si algocalmin” Alina Alexandru, care a donat piele pentru sora ei, a relatat modul în care a fost tratată, la acest centru de arși. „Vineri, dupa ce medicii au plecat acasa, am ramas doar cu asistentii si odata cu medicii, au disparut si dozele de paracetamol si algocalmin. A ramas doar durerea sa ne insoteasca. Probabil e notat in proceduri, dl Rogobete, ca daca vrei sa ajuti un pacient sa uite de o durere, ii provoci una mai mare. Intr-adevar, atunci cand mi se amintea constant ca NU am dreptul sa ma vait pentru ca Lavinia arde intr-un iad la propriu si ca nu ma gandesc la durerea ei, reuseam sa tremur si sa plang fara sa mai deranjez fonic echipa medicala. Ma simteam egoista ca cer un calmant si incercam sa resist.   Doar ca duminica dimineata, in ziua a 4-a de la interventie, durerea m-a doborat. Intre timp facusem si o reactie alergica la cearceafuri si la solutiile administrate pe plagile ramase in urma recoltarii. Putin inainte de 5 dimineata am simtit ca nu mai resist, ca am sa mor de durere. Am incercat sa chem asistentul, l-am apelat pe fix, am apasat butonul de urgenta, i-am scris mesaj pe telefonul personal (* avem nr de telefon al asistentului deoarece nu era in grafic alocat un asistent pentru sectia post critic. Noi eram singuri. La nevoie puteam chema asistenul care era in grafic pus la sterlizare).   L-am sunat putin inainte de 4.30. L-am rugat sa vina ca nu mai pot. Am nevoie de ceva ptr durere. Nu primisem nimic peste noapte.   La 4.45 i-am dat mesaj sa il rog sa vina. Deja aveam frisoane puternice. Abia mai puteam fi capabila sa scriu.   Au urmat mai multe apeluri pe fix. Niciun rezultat.   In jurul orei 6 a venit un alt asistent si mi-a pus in sfarsit o perfuzie. A plecat imediat si a zis ca o sa vina colegii din tura de zi, la ora 7:00!!!!   A plecat si nu a verificat daca branula mea este functionala. A plecat si m-a lasat cu perfuzia, dar fara ca acele picaturi sa ajunga la mine. Doar sa o privesc, sa ma rog sa curga, sa ma rog sa se faca ora 7:00 si cineva sa ma ajute.   La 7:00, cand a venit tura de zi, eram deja in stare de soc. Nu mai controlam deloc durerea, ea ma controla. Au incercat sa “repare” branula, dar nu a fost posibil. Au inceput sa ma intepe, dar desi o faceau din nou si din nou, nu au reusit sa prinda o vena. Nu aveam branula, nu primeam calmante. 3 asistente au incercat. M-au intepat, pe rand, pana la ora 8:50!! 2 ore mai tarziu au chemat un medic.   Putin dupa ora 9:00 am avut in sfarsit branula si am inceput sa primesc calmantul. In tot timpul asta le-am rugat pe doamnele asistente sa ma lase sa beau perfuzia aia. Sa imi dea sa inghit o pastila. Orice!!! Tremuram atat de tare incat credeam ca voi lesina de durere.   Pentru ca starea mea era una care incepea sa ii ingrijoreze, au aparut si medicii de garda. Am aflat astfel ca nu primisem calmante deoarece NU aveau. Astfel ca am facut lista acasa si am trimis sa se cumpere perfuziile fara de care stiam ca nu voi mai rezista.   Odata aduse perfuziile, desi s-a cumparat EXACT ce mi s-a comunicat ca avem nevoie, am ajuns intr-un alt impas. Nu se puteau folosi si nu ne puteau fi administrate deoarece erau aduse din afara spitalului.   Poate nu reusesc sa ma fac inteleasa:   1-prima data ne-au spus ca nu au calmante si mi-au zis ce sa cumparam. Am facut lista cu necesar impreuna cu ei.   2- odata ce am cumparat si le-am adus, ne-au spus ca nu e posibil sa ne fie administrate deoarece au reguli si trebuie sa imi administreze doar ceea ce au de la farmacia spitalului.   Cand efectul perfuziei puse la ora 9:00 a inceput sa se duca, cand am inceput, din nou, sa tremur, mi s-a propus sa mi se aduca un calmant de la critic. Adica sa se ia o perfuzie de la sora mea, sau de la ceilalti care se aflau la acel moment in rezervele cu pacienti in stare CRITICA si sa mi se puna mie. AM REFUZAT CATEGORIC si le-am spus ca daca doar asa se poate sa primesc, sa mi se aduca actele ptr a semna externarea, sa pot pleca astfel la un alt spital unde sa pot primi ceva de durere fara sa FUR dozele celor care sunt in stare critica”, a relatat Alina Alexandru. 

Rafila recunoaște că „plătim salarii și unor spitale care nu fac servicii medicale” Foto: Facebook
Eveniment

Rafila recunoaște că „plătim salarii și unor spitale care nu fac servicii medicale”

Alexandru Rafila recunoaște, de parcă nu ar fi ministru al Sănătății, că „plătim salarii și unor spitale care nu fac servicii medicale”. Acum câteva zile, primarul PSD din Huși afirma că la spitalul local sunt medicii care primesc „în mână” 30.000 de lei, cu gărzi, dar rezolvă câteva zeci de cazuri pe lună.  Citește și: Suma uriașă cu care a fost premiat bufetierul de la Transelectrica și nimeni nu știe de ce. Inginerii energeticieni au luat mult mai puțin Rafila recunoaște că „plătim salarii și unor spitale care nu fac servicii medicale” „Cred că momentele astea - inclusiv cele de criză economică - sunt foarte utile pentru că ele creează o masă critică pentru schimbare, așa că în următoarea perioadă cu siguranță vom asista la abordări care să ducă la eficientizarea activității medicale, nu doar la investiții, ci și la eficientizare. Noi de multe ori plătim salarii și unor spitale care nu fac servicii medicale sau fac foarte puține servicii medicale - asta trebuie în mod evident să se schimbe. Nu este o activitate de asistență socială sau salarială pentru personalul medical cea pe care o facem. Trebuie să facem o activitate care să răspundă într-adevăr nevoilor de sănătate ale oamenilor dintr-o anumită localitate sau dintr-o anumită regiune”, a perorat Rafila, la a XIV-a ediție a Aspen Healthcare Summit 2025, citat de DCNews.ro.  „Plătim foarte mult pentru servicii de asistență medicală spitalicească. Plătim foarte mulți bani pentru unitățile de primiri urgențe, care de fapt rezolvă cazuri care ar putea să fie ușor rezolvate într-un sistem ambulatoriu. Și au fost diverse considerente de natură politică, de natura administrativă, istorice care au generat această situație”, a mai susținut demnitarul PSD.   

Lipsesc medicamente esențiale: spitalele de stat cer ajutorul DSP-urilor Foto: CJ Teleorman
Eveniment

Lipsesc medicamente esențiale: spitalele de stat cer ajutorul DSP-urilor - presă

Lipsesc medicamente esențiale, iar spitalele de stat cer ajutorul DSP, arată Digi 24. Potrivit acestui post de televiziune în unele spitale nu mai este ser fiziologic sau hidrocortizon, medicamente de bază la urgențe.  Citește și: Nicușor Dan vrea să taie cheltuieli de 6 miliarde euro și să ofere „spațiu liber” sectorului privat - interviu Financial Times Lipsesc medicamente esențiale: spitalele de stat cer ajutorul DSP-urilor Spitalul Municipal Caritas din Roșiorii de Vede a cerut ajutorul direcției de sănătate publică (DSP) din Teleorman, care la rândul ei a cerut ajutor în alte județe. „Prin prezenta vă aducem la cunoștință aprovizionarea deficitară până la imposibilitatea aprovizionării Spitalului Municipal Caritas Roșiorii de Vede cu soluții perfuzabile și medicamente esențiale, adică ser fiziologic și hidrocortizon Spitalul a făcut demersul în vederea asigurării continuității aprovizionării cu aceste soluții, dar fără nicio rezolvare”, se arată într-un mesaj al DSP Telorman, publicat de Digi 24.  „Managerul spitalului Caritas spune că încearcă să folosească un înlocuitor în privința serului fiziologic, dar că nu este la fel de eficient. Nu este singurul spital în această situație. Reprezentanții Agenției Naționale a Medicamentului spun că există stocuri la producători, dar că mai sunt probleme cu capacitatea de distribuție și unele contracte”, mai arată acest post. 

Rafila recunoaște că se vor tăia fondurile alocate spitalelor prin PNRR Foto: Facebook
Politică

Rafila recunoaște că se vor tăia fondurile alocate spitalelor prin PNRR

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, recunoaște că se vor tăia fondurile alocate spitalelor prin PNRR, tăierea nu va fi „substanțială”. El nu și-a asumat nici o răspundere și a arătat cu degetul spre ministerul Apărării și spitalele care ar fi schimbat indicatorii tehnici.  Citește și: Dezbaterea organizată de Digi, demolată bucată cu bucată de un fotograf profesionist: „Sunt curios care din regia de emisie avea fetișuri cu Olguța” El a arătat că au fost semnate contracte pentru 24 de spitale eligibile pentru a accesa fonduri din PNRR. Luni a fost făcută publică o notă a ministrului Proiectelor Europene, Marcel Boloș, care arăta că Comisia Europeană nu înțelege de ce România nu vrea să construiască spitale cu banii PNRR. Inițial, PNRR prevedea construcția, din aceste fonduri, a 24 de spitale, dar acum guvernul Ciolacu II își asumă finalizarea, cu fonduri PNRR, a doar 13 spitale.  Rafila recunoaște că se vor tăia fondurile alocate spitalelor prin PNRR „Noi am semnat, din cele 27 de spitale eligibile, 24 de contracte. Asta a fost ceea ce a semnat Ministerul Sănătăţii cu diverşi beneficiari. Ele se găsesc în diverse stadii. Unele sunt foarte avansate, vă dau trei exemple, Agrippa Ionescu, Cluj şi Bistriţa. Altele se găsesc în stadii intermediare, dar sunt şi spitale care au semnat şi ele, la rândul lor, contractele de execuţie, dar ulterior au schimbat anumiţi indicatori tehnico-financiari şi au renunţat să le facă şi nu reuşesc să le facă în termen. Dau un exemplu, sunt patru centre de politraumă ale Ministerului Apărării Naţionale, două dintre ele sunt avansate sau chiar foarte avansate, mă refer la cel de la Sibiu şi cel de la Craiova", a afirmat Alexandru Rafila, marţi, la o conferinţă de presă.El a anunţat că la două dintre ele s-a renunţat, cele de la Piteşti şi Braşov, pentru că au schimbat indicatorii tehnico-financiari, valorile sunt mult mai mari şi complexitatea lucrării nu permite finalizarea la timp a acestor unităţi spitaliceşti.Alexandru Rafila a punctat că nu se va înregistra „o diminuare substanţială a fondurilor".„În ceea ce priveşte diminuarea, ea nu va fi substanţială sau nu va fi, pentru că costurile execuţiei acestor spitale s-au schimbat faţă de momentul contractării iniţiale, iar acesta este un argument de care ţine cont Comisia Europeană în alocarea fondurilor şi o să finalizăm, după ce o să aibă discuţie cei de la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene cu reprezentanţii Comisiei Europene, să avem o proiecţie bugetară clară. Facem plăţi în fiecare lună, facem circa 300 de milioane de lei în fiecare lună plăţi către beneficiari, nu sunt (...) numai spitalele", a afirmat Alexandru Rafila.

Comisia Europeană nu înțelege de ce România nu vrea să construiască spitale cu banii PNRR Foto: Facebook
Politică

Comisia Europeană nu înțelege de ce România nu vrea să construiască spitale cu banii PNRR - presă

Comisia Europeană nu înțelege de ce România nu vrea să construiască spitale cu banii PNRR, arată o notă de informare transmisă de ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) către ministere, notă citată de Digi 24. Citește și: Noi măsuri de jupuire a contribuabililor pregătite de Guvern, deși salariile bugetarilor cresc în continuare Inițial, PNRR prevedea construcția, din aceste fonduri, a 24 de spitale, dar acum guvernul Ciolacu II își asumă finalizarea, cu fonduri PNRR, a doar 13 spitale.  Comisia Europeană nu înțelege de ce România nu vrea să construiască spitale cu banii PNRR „Reducerea obiectivului privind construcția de unități spitalicești noi, la 13, ar trebui să conducă și la o reducere proporțională a bugetului alocat. Ar trebui să fie furnizate și explicații suplimentare cu privire la justificarea circumstanțelor obiective (probleme juridice neprevăzute, creșteri ale costurilor din cauza întreruperilor lanțului de aprovizionare etc). În plus, pe logica revizuirii anterioare a PNRR, ar fi trebuit păstrat un număr de 15 unități spitalicești, pentru a menține valoarea alocării”, arată documentul citat de Digi 24.  Postul arată că ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, nu a răspuns unei solicitări de a comenta situația.  În loc să folosească granturile PNRR, România se va împrumuta „Iniţial, când am pornit Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, am pornit la drum cu 24, după care la prima renegociere au rămas 19, iar acum discuţiile cu Comisia Europeană au fost ca toate acele spitale care au contractele de achiziţie publică încheiate şi munca în şantier începută să poată continua finanţarea din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Această negociere este în momentul de faţă în lucru cu reprezentanţii Comisiei, urmează să fie definitivată în cursul acestei luni. Îngrijorarea pe care o are Comisia este că aceste proiecte de infrastructură spitalicească, care sunt complexe şi cu un nivel ridicat de risc de implementare, nu vor fi finalizate până pe 31 august 2026 (...) Niciunul dintre aceste spitale nu va rămâne în voia sorţii, înţelegând importanţa pe care o au. 13 sunt în discuţie cu Comisia Europeană pentru ca să fie păstrate la finanţare din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Diferenţa de şase, până la 19, cât ne-am angajat, analizăm posibilitatea de a fi transferate în Programul de sănătate sau în împrumutul BEI”, spunea ministrul Proiectelor Europene, Marcel Boloș, la 1 aprilie. 

România trebuia să modernizeze 24 de spitale prin PNRR, dar au mai rămas doar 13 Foto: Inquam/Saul Pop
Eveniment

România trebuia să modernizeze 24 de spitale prin PNRR. Au mai rămas 13

România trebuia să modernizeze 24 de spitale prin PNRR, dar au mai rămas 13, iar restul se vor face cu bani împrumutați de la Banca Europeană de Investiții (BEI), a explicat, azi, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș. Citește și: Cine este obscurul secretar de stat din MApN care a spus că va chema poliția dacă ne invadează rușii Guvernarea PSD-PNL a înființat, în 2022, o agenție pentru dezvoltarea infrastructurii în sănătate, ANDIS. Agenția are peste 80 de posturi.  Însă, acum, Marcel Boloș arată că, urmare a întârzierilor în modernizarea spitalelor, acestea sunt scoase de pe lista proiectelor care primesc granturi prin PNRR. Citește și: Cine este obscurul secretar de stat din MApN care a spus că va chema poliția dacă ne invadează rușii România trebuia să modernizeze 24 de spitale prin PNRR „Iniţial, când am pornit Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, am pornit la drum cu 24, după care la prima renegociere au rămas 19, iar acum discuţiile cu Comisia Europeană au fost ca toate acele spitale care au contractele de achiziţie publică încheiate şi munca în şantier începută să poată continua finanţarea din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Această negociere este în momentul de faţă în lucru cu reprezentanţii Comisiei, urmează să fie definitivată în cursul acestei luni. Îngrijorarea pe care o are Comisia este că aceste proiecte de infrastructură spitalicească, care sunt complexe şi cu un nivel ridicat de risc de implementare, nu vor fi finalizate până pe 31 august 2026 (...) Niciunul dintre aceste spitale nu va rămâne în voia sorţii, înţelegând importanţa pe care o au. 13 sunt în discuţie cu Comisia Europeană pentru ca să fie păstrate la finanţare din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Diferenţa de şase, până la 19, cât ne-am angajat, analizăm posibilitatea de a fi transferate în Programul de sănătate sau în împrumutul BEI. Deci, în momentul de faţă, analizele şi discuţiile pe care le avem sunt ca proiectele să aibă identificate surse de finanţare şi să nu afectăm infrastructura de sănătate”, a spus Boloș, la o audiere în Parlament. 

„Feriți-vă de spitalele de la noi” spune fotbalistul Țicu Foto: PSD
Eveniment

„Feriți-vă de spitalele de la noi”: sfatul fotbalistului Țicu, care s-a ales cu o nosocomială

„Feriți-vă de spitalele de la noi”: este sfatul fotbalistului Valentin Țicu, care s-a ales cu o infecție nosocomială după o operație la genunchi și acum trebuie să ia antibiotice timp de două luni și apoi să se opereze din nou. Într-un interviu pentru site-ul Golazo, el a spus: „Mi-am pierdut încrederea în sistemul medical din România”. Citește și: Dezastru: Comisia Europeană a suspendat plățile PNRR pentru că am trișat la legea pensiilor speciale Țicu, fundaș la Petrolul Ploiești, a avut nevoie de o operație la genunchi, pe care a efectuat-o la Spitalul Metropolitan, dar firele de sutură au fost puse la spitalul de stat Bogdan Arseni.  Potrivit Golazo, el nu va putea juca peste un an, până când se va reface.  „Feriți-vă de spitalele de la noi” Fotbalistul susține că grefa care i-a fost introdusă pentru a-i reface ligamentul a fost afectată de o infecție, stafilococ auriu, pe care medicii din Italia i-au descoperit-o în genunchi. „La spitalul Metropolitan (N.Red: acolo a fost făcută prima operație). Totul OK, doar că firele de sutură n-au fost absorbite de corp și a fost nevoie să-mi redeschidă operația. Acest lucru l-am făcut la spital de stat, la Bagdasar-Arseni. Cred că de acolo am luat bacteria”, a relatat Valentin Țicu.  „Sunt pe antibiotic, dat de italieni, vreme de o lună. Până nu elimin bacteria, nu pot fi operat. S-ar putea să fie nevoie chiar de două operații”, a arătat el.  Operația din România l-a costat câteva mii de euro, iar cea din Italia, alte zeci de mii de euro.  „Dacă cineva mi-ar cere sfatul, atunci i-aș zice să se ferească de spitalele din România. Da, e mai scump afară, eu, de exemplu, în Italia voi da zeci de mii de euro, dar când e vorba despre sănătatea ta pui pe primul loc siguranța. Și eu, după această experiență prin care am trecut, cred că e mai sigur să te tratezi în străinătate”, a declarat Valentin Țicu. 

Controalele lui Piedone enervează ministerul Sănătăţii (sursa: Facebook/Cristian Popescu Piedone)
Eveniment

Piedone l-a enervat pe Rafila după amendarea spitalelor: ANPC n-are cadru legal, susține ministrul

Controalele lui Piedone enervează ministerul Sănătăţii. Ministerul Sănătăţii a transmis luni că apreciază preocuparea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor privind furnizarea serviciilor în spitale, însă atrage atenţia că acţiunile de control nu se pot desfăşura în afara cadrului legal. Controalele lui Piedone enervează ministerul Sănătăţii Ministerul Sănătății a emis un comunicat de presă în care a reacționat față de controalele ANPC. Citește și: Mesaj agresiv al unui medic UPU, din Râmnicu Vâlcea, împotriva pacienților: „Țărani cocliți și analfabeți” ''Ministerul Sănătăţii este autoritatea abilitată de Legea 95/2006 prin Inspecţia Sanitară de Stat să efectueze controlul oficial în domeniul sănătăţii publice. Conform prevederilor Ordonanţei de Urgenţă nr. 97/2001, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi ANPC pot efectua controale în domeniul alimentului numai dacă se emite un cadru legal comun, respectiv la nivel de ordin între instituţiile menţionate implicate în controlul alimentului'', se arată în comunicat. Colaborare condiţionată de cadrul legal Ministerul Sănătăţii se arată deschis la colaborare, însă continuarea acestei acţiuni este posibilă numai după stabilirea cadrului legal care să permită ANPC să participe la controale comune exclusiv în domeniul alimentelor în unităţile sanitare. ''Menţionăm că pentru Ministerul Sănătăţii şi pentru unităţile sanitare respectarea cadrului legal existent este esenţială şi ne dorim să nu existe abuzuri în serviciu potenţiale, ca urmare a acţiunilor ANPC. Asigurarea hranei corespunzătoare pentru pacienţi este o preocupare constantă a MS, care a dublat în 2023 suma alocată acestora, iar orice sprijin legal din partea ANPC este binevenit'', arată sursa citată. Controalele ANPC în spitalele din Bucureşti Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor a iniţiat, sâmbătă, un control operativ cu privire la respectarea legislaţiei în vigoare pentru protecţia consumatorilor de servicii medicale. Au fost vizate Spitalul Universitar de Urgență Elias și Spitalul de Urgență București. În urma controalelor au fost aplicate amenzi în valoare totală de 31.000 lei. 

Rafila și Câciu nu au fost capabili să cheltuie un euro în cadrul fondurilor de coeziune Foto: Guvernul României
Politică

Rafila și Câciu nu cheltuie un euro în cadrul fondurilor de coeziune

Miniștrii PSD Alexandru Rafila și Adrian Câciu nu au fost capabili să cheltuie nici un euro din aproape patru miliarde de euro oferiți în cadrul fondurilor de coeziune alocate Sănătății, arată datele ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, publicate la 13 decembrie. Programul a fost introdus în 2021, iar această componentă a fost aprobată în noiembire 2022. Mai rău, până la data de 13 decembrie 2024 nici măcar nu a fost depusă vreo cerere de plată pentru Programul Sănătate finanțat din Fondurile de Coeziune. Citește și: Sociologul Remus Ștefureac îl critică pe Nicușor Dan. Dar Ștefureac este asociat cu Sacha Dragic, partenerul One United Properties, compania care se bate cu Nicușor Dan în instanță Rata de absorbție a tuturor fondurilor de coeziune este de doar 1,4%, deși suntem la mijlocul exercițiului bugetar 2021-2027. Rafila și Câciu nu au fost capabili să cheltuie un euro în cadrul fondurilor de coeziune Comisia Europeană a aprobat Programul Sănătate depus de România în noiembrie 2022. Suma totală alocată acestui program este de 3,96 miliarde de euro. România a primit automat, fără să facă nimic, prefinanțarea de 185 de milioane de euro, dar plățile către beneficiari au fost de doar 30 de milioane de euro. Programul are șapte priorități, printre ele fiind construirea unor noi spitale - inclusiv spitalele regionale de urgență de la Iași, Cluj, Craiova - și digitalizarea sistemului. Programul Sănătate nu este singurul care are rata de absorbție zero. „Incluziune și demnitate socială” - nici un euro absorbit din 4,2 miliarde euro; Tranziție Justă - zero absorbiți din 2,5 miliarde de euro. Planul de Tranziție Justă se adresează județelor Gorj, Hunedoara, Dolj, Galați, Prahova și Mureș: „Toate investițiile PTJ vor contribui la tranziția la o economie cu emisii reduse de carbon (2050) și la atingerea țintelor de mediu aferente”. „Deşi ne aflăm la jumătatea exerciţiului, singurii bani pe care i-a încasat ţara noastră sunt reprezentaţi de prefinanţare: adică acele sume modice pe care România le primeşte automat în cont la începutul fiecărui an fără ca guvernul să trebuiască să facă ceva (...) Blocajul absorbţiei este strict o problemă de voinţă politică, nu de capacitate instituţională”, arăta europarlamentarul Siegfried Muresan, la 25 septembrie.

Spitalele din România, cel mai mic procent de dispensere pentru dezinfectarea mâinilor Foto: Cluj24.ro
Eveniment

Spitalele România, mic procent dispensere dezinfectarea mâinilor

Spitalele din România au cel mai mic procent de dispensere pentru dezinfectarea mâinilor, dar declară cea mai mică rată de infecții nosocomiale, arată un ultim raport al Comisiei Europene intitulat „Sănătatea la o privire de ansamblu: Europa 2024 STAREA SĂNĂTĂȚII ÎN CICLUL UE”. Citește și: După Prahova, încă un județ în care PSD și AUR se aliază: la Suceava, cele două partide și-au împărțit locurile în comisiile și CA-urile controlate de consiliul județean Pe de altă parte, analizele au arătat că în România se înregistrează cel mai mare procent de infecții care nu pot fi tratate cu antibiotice obișnuite. Spitalele din România, cel mai mic procent de dispensere pentru dezinfectarea mâinilor Ce se arată în raportul Comisiei Europene: „Rezistența antimicrobiană (RAM) rămâne o amenințare publică majoră, infecțiile rezistente la antibiotice care apar în UE provocând aproximativ 35 000 de decese în fiecare an și costuri directe estimate la 6,6 miliarde EUR. În 2022-23, 32 % din izolatele bacteriene testate erau rezistente la antibioticele-cheie, o rată care a depășit 50 % în România, Grecia, Cipru și Bulgaria” „Consumul de opioide (adică heroină și alte droguri) este responsabil pentru majoritatea deceselor prin supradoză de droguri (raportat în 74% din supradozele fatale), adesea în combinație cu alte substanțe. Principalul opioid utilizat în Europa este în continuare heroina, dar există preocupări în mai multe țări cu privire la utilizarea altor opioide sintetice (cum ar fi buprenorfina, metadona, fentanilul și tramadolul). În 2023, noi opioide sintetice au fost detectate de sistemul de avertizare rapidă al UE privind noile substanțe psihoactive în cel puțin 16 state membre ale UE, Norvegia și Turcia. Consumul de noi substanțe psihoactive în rândul tinerilor adulți cu vârste cuprinse între 15 și 34 de ani variază de la 0,1 % în Norvegia la 5,1 % în România” România raportează cele mai puține infecții intraspitalicești (a healthcare-associated infection - HAI): „În medie, 7,1 % dintre pacienții din UE au dobândit o HAI în timpul șederii lor în spital în 2022-23. Ratele observate au fost cele mai scăzute în Letonia, România și Bulgaria (mai puțin de 4% din pacienți) și cele mai ridicate în Cipru și Grecia (peste 12% din pacienți), deși există intervale de încredere largi în jurul ratei din Cipru”. „În medie, 55,6% din paturile de spital din UE aveau la punctul de îngrijire dispensere pentru mâini pe bază de alcool, permițând accesul ușor la echipamentul sanitar. Aceasta a variat de la sub 10% în România și Bulgaria la peste 90% în Spania, Ungaria, Luxemburg și Portugalia. În general, disponibilitatea ridicată a dispenserelor a fost asociată cu o prevalență mai scăzută infecțiilor rezistente la antimicrobiene la nivel național, deși și utilizarea efectivă a dozatoarelor este importantă. De exemplu, deși Ungaria a raportat o disponibilitate de 100 % a dozatoarelor la punctul de îngrijire, aceasta s-a clasat pe ultimul loc în ceea ce privește consumul de spălături manuale pe bază de alcool, indicând o utilizare suboptimală a dozatoarelor”. Procent uriaș de persoane neasigurate În sfârșit, raportul mai arată că România este singura țară din UE în care cel puțin 10% din populație nu are asigurare obligatorie de sănătate. „Principalele grupuri de persoane neasigurate sunt românii care locuiesc în străinătate, dar sunt încă considerați rezidenți; șomerii pe termen lung; cei care au ales să nu plătească primele de asigurare de sănătate; și persoanele care nu au o carte de identitate valabilă, care este o condiție prealabilă pentru înregistrarea în sistemul de asigurări de sănătate. Această ultimă problemă afectează în special populația romă și migranții fără documente. În general, persoanele care nu sunt asigurate au totuși acces gratuit la anumite servicii, cum ar fi îngrijirea în serviciile de urgență sau îngrijirea în timpul sarcinii, dar trebuie să acopere toate celelalte costuri din buzunar”, arată raportul Comisiei Europene.

Minciuni în serie ale lui Ciolacu privind Sănătatea Foto: Realitatea TV
Politică

Minciuni în serie ale lui Ciolacu privind Sănătatea

Minciuni în serie ale lui Ciolacu privind Sănătatea: neagă locul 1 în UE la decese prevenibile și datoriile uriașe către spitale din străinătate. El a încercat să plaseze pe PNL vina pentru mortalitatea excesivă, spunând că România a fost pe locul I în lume atunci când, în perioada pandemiei, s-au închis spitalele. Citește și: Trei întrebări care nu i s-au pus lui Ciolacu la dezbaterea Antena 3. Soți ai unor candidați PSD s-au prefăcut că-l critică pe premier Minciuni în serie ale lui Ciolacu privind Sănătatea „Jurnalist Antena 3: Știți cât era la 1 ianuarie 2024 datoria statului român la spitale din străinătate. 342 milioane de euro.” Ciolacu: Nu cred”. Informația jurnalistului de la Antena 3 era corectă și apare în raportul CNAS pe anul 2023, la pagina 120. Mai rău, în anul 2023 s-a înregistrat cea mai mare diferență între sumele facturate de statele UE/SEE/Confederaţia Elveţiană/Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord - unde românii se puteau tratata în calitate de asigurat al CNAS - și plățile efective făcute de Casa de Sănătate din România. Strict în anul 2023, facturi de peste 80 de milioane de euro au rămas neachitate. „Jurnalist Antena 3: Știți pe ce loc se află România în topul european la capitolul decese din cauze prevenibile și tratabile? Ciolacu: Am fost în 2020 pe primul loc, e anul cu pandemie, la mortalitate excesivă. În 2024 nu am văzut încă statistica. Vedeți că e un raport care face trimitere la anul 2020, atunci m-am speriat pentru că ajunsesem la primul loc în lume cu acea aberație de a închide spitalele”. Însă ultimul raport al UE care indică acest fapt, este din decembrie 2023: „State of Health in the EU Country Health Profile 2023” și prezintă date din 2020 și 2021, când restricțiile au fost ridicate în foarte mare măsură.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră