vineri 29 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: șpagă

99 articole
Investigații

Șpăgarul de pe Otopeni, doar intermediar

Șpăgarul de pe Otopeni, doar intermediar. George Alexandru Ivan, fostul director general al Companiei Naționale Aeroporturi București, ar fi cerut de la doi afaceriști o șpagă de 22,4 milioane euro pentru exploatarea spațiilor comerciale din Aeroportul Otopeni susținând că că poate influența deciziile ministrului Sorin Grindeanu și ale directorului Sorin Radu Păun. Motiv pentru care a fost reținut de procurorii DNA. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În același dosar au mai fost reținuți doi dintre acționarii Millenium Pro Design, Cătălin Lăscuț, supranumit "Regele duty free", și Radu Laurențiu Tănăsescu, dar și controversatul afacerist Cristian Dumitru Bălan. În schimb, directorul direcției Management Facilități Aeroportuare a fost pus sub control judiciar pentru că ar fi primit o șpagă de "doar" 15.000 de euro. Șpăgarul de pe Otopeni, doar intermediar Licitația pentru spațiile comerciale din interiorul Aeroportului Otopeni a scos la suprafață șpăgile colosale percepute de angajații statului. Conform procurorilor DNA, o persoană fizică a cerut direct sau prin intermediul lui George Alexandru Ivan (fostul director general și director comercial al Companiei Naționale Aeroporturi București - CNAB), de la un afacerist, inculpat în dosar, nu mai puțin de 22,4 milioane de euro. În schimbul acestei sume, George Alexandru Ivan a promis prelungirea contractelor pentru spațiile comerciale din incinta Aeroportului Otopeni, susținând că poate influența în acest sens decizia ministrului Transporturilor, Sorin Grindeanu, și pe cea a directorului CNAB, Sorin Radu Păun. Mai mult, George Alexandru Ivan ar fi dat un caiet de sarcini pentru achiziția de servicii de consultanță unei afacerist, căruia i-a explicat cum să câștige licitația. Deși documentul nu era încă public. Avere bunicică, de funcționar "orientat" George Alexandru Ivan a fost numit la conducerea CNAB în aprilie 2019 de către ministrul Transporturilor Răzvan Cuc, aflat sub protecția lui Ionel Arsene de la PSD Neamț. Anterior, același ministru Răzvan Cuc îl plasase pe George Alexandru Ivan în Consiliul de Administrație al CNAB. În acea perioadă, Răzvan Cuc a fost numit ministru al Transporturilor cu sprijinul PSD Giurgiu, organizație condusă atunci de Niculae Bădălău. În declarația de avere depusă la încetarea mandatului de director al CNAB în ianuarie 2020, George Alexandru Ivan a menționat că fusese director comercial la RADET și membru în Consiliile de Administrație ale companiilor DNATA și CFR SA. Soția sa, Georgiana Adriana Ivan, era angajată la ICI, Transgaz, ASE și era membru în Consiliul de Administrație al Palatului CFR. Pe numele Georgianei Adrian Ivan se aflau două apartamente, cumpărate în 2011, respectiv 2015. Tot ea avea în conturi peste 550.000 lei și 3.000 de euro. Ultima declarație de avere a lui George Alexandru Ivan datează din iunie 2021, atunci când deținea funcția de șef birou Contracte Operare Aeronautice la CNAB. Soții Ivan și-au cumpărat în acel an un apartament de 141 mp în București. George Alexandru Ivan a menționat că a primit cadou suma de 240.000 lei de la Anca și Ionel Ivan. În timp ce soția sa a primit 28.000 de euro și 20.000 de lei de la Elena Tărășilă. Lițoi, multe imobile scumpe Bogdan Șerban Lițoi, directorul Direcției Management Facilități Aeroportuare din cadrul CNAB, a fost pus sub control judiciar de procurorii DNA pentru acuzația de luare de mită. Concret, spun procurorii DNA, directorul Lițoi a primit 15.000 de euro de la asociatul unei firme care deținea spații comerciale în Aeroportul Otopeni. Banii i-a primit pentru aprobarea unui caiet de sarcini pentru achiziția de servicii de consultanță și asistență organizată de CNAB. Consultanță în urma căreia urma să fie întocmit caietul de sarcini pentru scoaterea la licitație a spațiilor comerciale. Pentru funcția de director al Direcției Management Facilități Aeroportuare, Bogdan Șerban Lițoi a menționat în declarația de avere că primea un salariu anual de peste 185.000 lei. În plus, era asociat la firma M&I Construct Development, din Bragadiru. Conform declarației de avere depuse în iunie 2020, Bogdan Șerban Lițoi împreună cu soția sa, Georgeta Lițoi, au obținut două vile în anul 2011 în baza unor contracte de întreținere. În perioada 2011 -2018, cei doi soți au cumpărat patru spații comerciale și un apartament. Unul dintre spații este închiriat cu 18.000 euro companiei Mega Image, altul, cu 30.000 lei, la Apă – Canal Ilfov. Pentru un alt spațiu comercial mai primește 14.880 euro. În anul 2019 a înstrăinat mai multe bunuri. Unul dintre bunuri a fost vândut firmei sale cu peste 166.000 lei. De la Cătălin Andrei Harnagea a primit jumătate din 95.500 euro, Ionuț Stancu i-a plătit jumătate din suma de 97.000 de euro, Eva Alexe jumătate din 99.000 euro. A mai vândut un bun cu 35.000 euro lui Eduard Cătălin Hill. Firma lui Lăscuț, 70 de milioane de euro pe an Cătălin Lăscuț, fiul Pavel Lăscuț, fostul șef al Directiei de Supraveghere si Control din Directia Generala a Vamilor, este supranumit „Regele duty free”. Procurorii DNA au emis pe numele lui un mandat de reținere pentru 24 de ore urmând să fie dus în fața judecătorilor pentru un mandat de arestare de 30 de zile. În dosarul de corupție de la Aeroportul Otopeni a mai fost reținut și Radu Laurențiu Tănăsescu, partenerul de afaceri al lui Cătălin Lăscuț. Cei doi sunt asociați cu câte 20% în firma Millenium Pro Design, care are mai multe puncte de lucru în incinta Aeroportului Otopeni. Restul părților sociale sunt deținute în mod egal de Heinrig Impex SRL, Ion Olteanu și Emil Roșca. Firma are ca obiect de activitate vânzarea produselor cosmetice și de parfumerie. Pe lângă punctele de lucru de la sosiri și plecări din Aeroportul Otopeni, firma controlată de Cătălin Lăscuț este prezentă pe majoritatea aeroporturilor din România. De exemplu, mai are puncte de lucru pe aeroporturile din Suceava, Cluj, Timișoara, Iași, Oradea, Arad, Tuzla, Satu Mare, Bacău și Craiova. În anul fiscal 2021, firma Millenium Pro Design a avut o cifră de afaceri de peste 358,7 milioane lei și un profit net de peste 11 milioane lei. Cătălin Lăscuț și Radu Laurențiu Tănăsescu figurează ca asociați în mai multe societăți. De exemplu, ei sunt asociați în Hawk ATC SRL alături de Dorin Catană și britanicul Stear Andrew Clive. Britanicul are instituit sechestru asupra părților sociale din martie 2022. Cei patru parteneri de afaceri dețin în mod egal și părțile sociale ale firmei Logifly Hub, care are ca obiect de activitate alte activități poștale și curier. Dar și societatea Cannaabiz Pharm, care are ca obiect principal de activitate cultivarea condimentelor, plantelor aromatice, medicinale şi a plantelor de uz farmaceutic. Miza: contractele pentru spații comerciale Surse apropiate anchetei au precizat sub protecția anonimatului că afaceristul Cătălin Lăscuț ar fi vrut prelungirea automata a contractelor de închiriere a spațiilor comerciale din incinta Aeroportului Otopeni pe o perioadă de zece ani. Însă Consiliul Concurenței a transmis CNAB că aceste contracte pot fi prelungite cu maximum cinci ani, doar în anumite condiții. Într-un final, s-a decis contractarea unei firme de consultanță pentru întocmirea caietului de sarcini, iar ulterior spațiile să fie scoase la licitație. Dar decizia a fost tergiversată astfel încât conducerea CNAB a decis prelungirea contractelor cu șase luni, până la finalizarea licitației. Citește și: Abuzul în serviciu de 50.000 de euro a devenit legal în România, a decis Senatul. Prevederea apărea și în celebra OUG 13 din era Dragnea Mai mult, spun surse din cadrul CNAB, Cătălin Lăscuț ar fi vrut să fie contractat pe post de consultant pentru întocmirea caietului de sarcini. Conducerea CNAB s-a opus inițial, dar Cătălin Lăscuț a obținut o decizie judecătorească care îi permitea să participe la realizarea caietului de sarcini.

Șpăgarul de pe Otopeni, doar intermediar (sursa: Facebook/Bucharest Airports)
Șpagă ca la Rutieră la examenele de rezidențiat, la specialitatea stomatologie Foto: City Center
Eveniment

Șpagă ca Rutieră la examenele rezidențiat, stomatologie

Șpagă ca la Rutieră la examenele de rezidențiat, la specialitatea stomatologie: iepuri, fazani, salam uscat și țuică erau cadourile oferite de un medic rezident către președintele comisiei de examinare. De obicei, astfel de șpăgi, sub formă de alimente, erau acordate Poliției Rutiere pentru rezolvarea diferitelor probleme. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Însă polițiștii se mulțumeau cu pizza, nu cereau vânat. Șpagă ca la Rutieră la examenele de rezidențiat, la specialitatea stomatologie Doi medici și doi rezidenți la specializarea Stomatologie a Facultății de Medicină din Galați au primit în 15 martie 2023 pedepse cu suspendare pentru luare de mită, dare de mită și trafic de influență. În dosarul consultat de Adevărul apar șpăgile oferite de rezidenți către examinator. „În considerarea aceluiaşi examen între timp finalizat, la data de 04.12.2021, inculpata Dorina Cerasella Şincar a primit de la inculpatul Caius Călin Miuţă un pachet conţinând produse alimentare: trei iepuri de câmp, şase fazani, trei bucăţi de salam uscat şi patru litri de ţuică în valoare totală de 652,50 lei, trimise de către inculpatul Caius Călin Miuţă pentru finalizarea în bune condiţii a examenului şi rezidenţiatului, şi urmare a discuţiei purtate cu inculpata … la cabinetul medical al acesteia, la data de 17.11.2021, în cadrul căreia inculpata şi-a exprimat dezamăgirea de a nu fi fost în măsură, din cauza pasivităţii candidaţilor ne-cotizanţi, de a fi îndestulat în mod corespunzător pe membrii comisiei”, se menționează în rechizitoriul întocmit de reprezentanții DNA Galați. Polițiștii de la rutieră primeau și pizza Poliția Rutieră era celebră pentru șpăgile primite sub formă de alimente. De exemplu, în august 2020, mai mulți angajați de la Poliția Rutieră din Iași au fost prinși că primeau, printre altele, pizza de la o firmă de livrare a mâncării, pentru a nu-i sancționa pe șoferii care transportau mâncarea. Agentul Robert Nicolae Barabaş ar fi beneficiat de nu mai puțin de 25 de porţii de mâncare în valoare de 2.650 de lei: piept de pui Teriyaki, ciorbă de văcuţă, pizza, coaste, paste sau tochitură. În iulie 2020, șase polițiști maramureșeni au fost arestați pentru că încasau de la șoferii opriți în trafic pălincă, mâncare și, în funcție de sezon, chiar și brazi de Crăciun. Citește și: Fost director în CFR, după accidentul de la Galați: în orice clipă, vagoanele CFR Călători pot sări de pe linie și lovi un marfar cu benzină. “Trenurile CFR Călători sunt un real pericol“ În județul Constanța, un polițist a primit 30 de sticle de whiskey, 10 sticle de șampanie și un miel pentru a interveni și a influența o anchetă penală într-un dosar legat de infracțiuni rutiere.

Cardiologul cadavrelor, profesorul rezidenților de șpagă (sursa: bhf.org.uk)
Justiție

Cardiologul cadavrelor, profesorul rezidenților de șpagă

Cardiologul cadavrelor, profesorul rezidenților de șpagă. Parchetul General a anunţat joi că a dispus plasarea sub control judiciar, pe o durată de 60 de zile, a doi medici rezidenţi de la Spitalul "Sf. Spiridon" din Iaşi acuzaţi de luare de mită, în dosarul refolosirii stimulatoarelor cardiace extrase din cadavre. Cardiologul cadavrelor, profesorul rezidenților de șpagă Potrivit unui comunicat al Parchetului General, cei doi sunt angajaţi ai Clinicii de Cardiologie de la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţe "Sf. Spiridon" Iaşi, acuzaţiile fiind de luare de mită, respectiv luare de mită în formă continuată (zece acte materiale). Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "În mod concret, în perioada noiembrie 2022 - februarie 2023, cu ocazia exercitării atribuţiilor de serviciu, materializate prin acordarea de consultaţii de specialitate, în cabinetele din cadrul Clinicii de Cardiologie de la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţe Iaşi, aceştia au primit diferite sume de bani, cu titlu de mită pentru activităţile prestate. Printre obligaţiile pe care inculpaţii trebuie să le respecte cât se află sub control judiciar se numără şi aceea de a nu mai exercita profesia de medic în cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţe Iaşi, precum şi în nicio altă unitate medicală din reţeaua de stat", transmite Parchetul. 238 de implantări ilegale Medicul cardiolog Dan Tesloianu de la Spitalul "Sf. Spiridon" din Iaşi este cercetat penal, în stare de arest preventiv, pentru abuz în serviciu, în formă continuată (238 de acte materiale), complicitate la continuarea executării lucrărilor după dispunerea opririi acestora de către organele de control competente, potrivit legii, şi luare de mită. "În situaţia de fapt reţinută de procurori, se menţionează că inculpatul şi-ar fi exercitat atribuţiile de serviciu, cu intenţie, în mod defectuos, prin implantarea, în perioada 2017 - august 2022, a unui număr de 238 de dispozitive extrase din cadavre sau a căror sursă de provenienţă nu se cunoaşte, ignorând riscul de a provoca pacienţilor probleme medicale grave sau chiar decesul, procedând astfel la reutilizarea lor, deşi acest lucru este interzis de legislaţia primară. Totodată, producătorii dispozitivelor medicale consemnează pe ambalajul aparatelor interdicţia reutilizării acestora. Din probele administrate în cauză până în prezent, a rezultat că inculpatul a operaţionalizat o reţea formată din cadre medicale care i-au furnizat dispozitive cardiace implantabile, extrase inclusiv de la pacienţi decedaţi, fără respectarea prevederilor legale şi fără acordul, anterior decesului, al persoanelor în cauză sau al aparţinătorilor. Inducerea unor simptome Ulterior, acesta a executat proceduri medicale de reimplantare a acestor dispozitive, fără a le înregistra în gestiunea spitalului (în lipsa unor documente de provenienţă) şi, în consecinţă, fără a parcurge fluxul procedural intern, neexistând avize de conformitate din partea Ministerului Sănătăţii, certificate de garanţie şi documente care să ateste parcurgerea procedurilor de sterilizare", susţin procurorii. Citește și: Ciolacu tocmai a pornit un război cu Comisia Europeană: viitorul premier a declarat răspicat că prevederile din PNRR asumate de România nu vor fi respectate și cere noi „discuții” Anchetatorii arată că o mare parte dintre intervenţiile de introducere a unor dispozitive cardiace implantabile, inclusiv extrase de la pacienţi decedaţi, derulate/recomandate de către medic, nu erau necesare, procedându-se la operaţionalizarea lor fie prin consemnarea unor diagnostice fictive, fie prin recomandarea anterioară a unor medicamente care să provoace reacţii de natură a conduce la simptomatologia specifică. Tot în acest dosar, sunt cercetaţi şi alţi medici de la spitalul din Iaşi, dar şi un fost manager de spital, acuzaţi că l-au ajutat sau i-au furnizat cardiologului Dan Tesloianu stimulatoare cardiace extrase din cadavre.

Șpagă în jumătate din spitalele românești (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Șpagă în jumătate din spitalele românești

Șpagă în jumătate din spitalele românești. În 55% dintre spitalele din România pacienţii au declarat în ianuarie, prin intermediul chestionarelor puse la dispoziţie de Ministerul Sănătăţii, că vor să raporteze responsabilului anticorupţie faptul că li s-a cerut şpagă în bani sau sub formă de atenţii. Șpagă în jumătate din spitalele românești Pe ţară, procentul celor care voiau să raporteze corupţia a fost de 2,2% din totalul pacienţilor care au completat sondajele. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Iar majoritatea covârşitoare a pacienţilor care vor să se întâlnească cu responsabilul anticorupţie (83%) fuseseră trataţi în doar 7% dintre spitalele ţării (adică 23 din 338). Citește și: Date șocante despre pensiile ne-speciale: după 35 de ani de muncă, un pensionar obișnuit are o pensie de circa 45% din salariu. Unii pensionari speciali au pensie peste ultimul salariu Din judeţul Iaşi intră în această “elită” a şpăgii Institutul Regional de Oncologie, spital în care în luna ianuarie şapte pacienţi (dintr-un total de 29 pe tot judeţul) erau hotărâţi să raporteze corupţia. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Peste 25% din pacienții celebrului spital județean din Suceava spun că li s-a cerut șpagă Foto: Facebook
Eveniment

Peste 25% din pacienții din Suceava s-a cerut șpagă

Peste 25% din pacienții celebrului spital județean din Suceava spun că li s-a cerut șpagă: ei au scris, în chestionarul de evaluare a satisfacției” că „au sesizat condiționarea” actului medical. Datele apar în raportul de evaluare a satisfacției pacienților din perioada 4 octombrie - 28 noiembrie 2022. Este exact perioada în care se desfășura ancheta în cazul șefei secției de oncologie de la acest spital, acuzată că nu elibera tratamente până când nu primea mită. Când ea a fost reținută, aproape 100 de medici de la acest spital au anunțat că se solidarizează cu ea. Citește și: Cum o apără psihiatrul-vedetă Gabriel Diaconu pe doctorița oncolog șpăgară de la Suceava: Niște oameni se vor trezi fără acces la servicii medicale. Și să găsești înlocuitor ar putea fi nu greu, foarte greu Peste 25% din pacienții din Suceava spun că li s-a cerut șpagă În „raportul de evaluare” se spune, sec, că „25,6% dintre pacienți au sesizat condiționarea de către personalul medical, procent cu tendința de creștere”. Însă, aparent paradoxal, „doar 3,1% dintre repondenți susțin că au simțit nevoia să recompenseze prin diverse mijloace un cadru medical pentru a beneficia de mai multă atenție din partea acestora, procent aflat în creștere față de analiza realizată anterior”. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Deși 96% dintre cei care au răspuns la chestionar se declară mulțumiți de servicii, în datele colectate apare o lungă listă de nemulțumiri: absența hârtiei igienice, a săpunului și dezinfectantului din băi, precum și atitudinea unor cadre medicale. Un pacient de la secția de neurologie a afirmat, fiind întrebat dacă ar reveni la acest spital: „Uneori nu avem încotro”. Conform conducerii spitalului, au primit chestionare scrise 6.075 de pacienți, dar au răspuns doar 1.844, adică un procent de 30,35%. Recent, acest spital a fost marcat de arestarea șefei secției de oncologie. Procurorii o acuză pe Anca Dumitrovici Ababneh că a primit mită de 62 de ori, în șapte zile lucrătoare, iar într-una din zile, în decurs de 20 de minute, a primit de la șase pacienți bolnavi de cancer aproximativ 500 de lei şi 50 de euro. Instanța a subliniat că medicul „nu a refuzat niciodată în mod convingător şi definitiv” bani de la pacienți și aparținătorii acestora.

Pacienții plăteau stimulatoarele cardiace de la morți (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Pacienții plăteau stimulatoarele cardiace de la morți

Pacienții plăteau stimulatoarele cardiace de la morți. Cardiologul Dan Tesloianu, cel care punea pacienților stimulatoare cardiace luate de la morți, a fost sponsorizat în ultimii ani de marile companii din industria farmaceutică. Pe lista celor care s-au sponsorizat pe controversatul medic se află companiile Sanofi România, Zentiva, Sucursala Boehringer Ingelheim, Terapia SA. Dar cardiologul Dan Tesloianu nu a depus declarațiile de sponsorizări la Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România. Pacienții plăteau stimulatoarele cardiace de la morți Cardiologul Dan Tesloianu (foto) și medicul Eduard Belu fac parte dintr-o rețea de medici care luau stimulatoare cardiace de la morți pentru a le pune unor noi pacienți. Autoritățile au descoperit cel puțin 170 de pacienți cărora li s-a pus stimulatoare cardiace recuperate de la morți. Surse din anchetă au declarat pentru Defapt.ro că pacienții care primeau stimulatoare cardiace de la morți plăteau în jur de 2-3.000 de euro fiecare. Banii rezultați de la pacienți ar fi fost transferați către un ONG, care la rândul lui organiza diverse simpozioane medicale. Ulterior, ONG acorda diverse prime medicilor din banii plătiți de pacienți. Totodată, achetatorii au făcut percheziții și la Primăria Movileni pentru că a emis o autorizație de contrucție a unei vile într-o arie protejată. Sponsorii medicului Dan Tesloianu Pe lângă afacerile cu dizpozitive medicale de la morți, medicul Dan Tesloianu se afla pe lista de plată a marilor companii producătoare de medicamente. Documentele obținute de către Defapt.ro arată că Dan Tesloianu a fost sponsorizat în anul 2016 de companiile Alfa Wassermann și Zentiva. Alfa Wassermann l-a sponsorizat cu 957,6 lei pentru participarea la o conferință în ferbuarie 2016. Pe 15 noiembrie 2016, i-a mai plătit o sponsorizare de 2.381 lei. Citește și: Cine sunt medicii suspectați că montau stenturi preluate de la morți: Dan Tesloianu, de la Iași, și Eduard Belu, Brașov. Banii, spălați printr-un ONG, investiți într-o casă într-o arie protejată Compania Zentiva SA i-a plătit 141 lei și 1.917 lei pentru participarea la un eveniment medical științific. Sucursala Boehringer Ingelheim i-a plătit aproape 10.000 lei pentru participarea la o conferință la Inssbruck, plus 2.080 lei pentru participarea la un curs de Electrofiziologie și Peacemaker. Sucursala Boehringer Ingelheim l-a sponsorizat și în anul 2017 cu 785 lei, plus 6.387 lei pentru participarea la evenimentul Heart Failure. Sanofi România l-a sponsorizat cu 6.480 lei iar Servier Pharma SRL i-a dat 1.364 lei pentru participarea la Congresul Național de Cardiologie. Sume mici prin comparație cu ce lua de la pacienți În anul 2018, medicul cardiolog Dan Tesloianu a fost sponsorizat de Servier Pharma cu 1.132 lei pentru a participa Conferința Națională a Grupurilor de Lucru. Novartis Pharma Services România SRL l-a sponsorizat cu 2.340 lei pentru participarea la al 57-lea Congres Național de Cardiologie. Farmaceutica Remedia Distribution & Logistics l-a sponsorizat în anul 2019 cu 1.280 lei pentru participarea la „SRCV Workshops” în Iași. Tot în anul 2019 a fost sponsorizat de Servier Pharma cu 1.199 lei pentru participarea la Conferința Grupurilor de Lucru. Compania Zentiva i-a plătit cheltuielile pentru participarea la un eveniment medical științific, în cuantum de 7.346,47 lei. În anul 2020, medicul Dan Tesloianu a fost sponsorizat de Terapia SA cu 100 de lei pentru Congresul Național de Cardiologie, plus 60 de lei pentru Conferința de Primăvară a Grupurilor de lucru a SRC.

Sfat pentru funcționari: șpagă nu degeaba (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Sfat pentru funcționari: șpagă nu degeaba

Sfat pentru funcționari: șpagă nu degeaba. Turnură pe cât de surprinzătoare pe atât de hilară în cazul funcţionarei de le Primăria Rediu care a fost prinsă în flagrant luând mită acum trei zile. Sfat pentru funcționari: șpagă nu degeaba Cel care a "turnat" la DNA funcţionara ce i-a pretins mită este un fost angajat al Fiscului, şi, culmea, a fost la rândul lui prins în flagrant de mită în urmă cu zece ani. Ba chiar de către aceeaşi instituţie: Direcţia Generală Anticorupţie (DGA) Iaşi. Citește și: Protestatarii ar putea fi interceptați și arestați preventiv ca efect al schimbării legislative propuse de Ciucă și Bode Cazul său este, de altfel, unul foarte cunoscut ieşenilor, fiind tratat pe larg la acea vreme. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Șpagă "două într-una": funcționar plus primar (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Șpagă "două într-una": funcționar plus primar

Șpagă "două într-una": funcționar plus primar. Amănunte incendiare din dosarul prinderii în flagrant delict a funcţionarei Petronela Susan, cea care a fost prinsă cu mită în urmă cu două zile, la Primăria Rediu. Șpagă "două într-una": funcționar plus primar Femeia, care în anii trecuţi a lucrat şi la Urbanism în Primăria Iaşi, fiiind audiată şi în dosarul DIICOT alături de Mihai Chirica, a cerut mită 1.000 de euro de la un localnic din Rediu, pentru o autorizaţie de construcţie la o casă începută deja ilegal, pentru care nu avea toate documentele şi pentru care fusese deja amendat de primar. Culmea, femeia a cerut bani şi pentru "partea" primarului. Citește și: Bode și Ciucă au plagiat de la Carmen Dan, vor să schimbe legislația: doar închisoare pentru proteste de stradă, amenda este eliminată Judecătorii au decis ieri ca femeie să fie arestată la domiciliu, iar primarul Ciprian Grosu este convocat astăzi la Parchet. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Scandal la UMF Timișoara Foto: UMF Timisoara
Eveniment

Scandal la UMF Timișoara

Un nou scandal la Universitatea de Medicină și Farmaceutică (UMF) Timișoara: centrul orașului a fost împânzit cu afișe cu numele profesorilor acuzați că iau șpagă de la studenți, ca să-i treacă examenele, și tarifele pe care aceștia le-ar solicita. Foto: Facebook Scandal la UMF Timișoara Vocea Timișoarei a relatat, pe Facebook, dar nu pe site, acest incident. Între timp, UMF Timișoara nu pare să fi avut vreo reacție publică. În 2011, au mai existat episoade similare, care au vizat taxe de examinare neoficiale. Persoane necunoscute au scris, pe peretele universității, numele profesorului șpăgar și sumele pe care acesta le percepea de la studenti, scrie Doctorul Zilei. În 2013, un cadru universitar de la Universitatea de Medicină și Farmacie Victor Babeș din Timișoara a fost prins în flagrant în timp ce primea mită. Acesta ar fi fost filmat de mai multe ori în timp ce lua șpagă de la studenți înainte de examene, sumele primite începând de la 250 euro. La UMF Timișoara se desfășoară în prezent sesiunea de examene. Doctorul Zilei mai amintește că un scandal de proporții a avut loc anul trecut, la Facultatea de Medicină a Universității Dunărea de Jos, când mai mulți profesori au fost trimiși în judecată de către procurorii DNA, pentru trafic de influență și mită. Șincar Dorina Cerasella, conferențiar universitar și medic stomatolog a fost trimisă în judecată pentru luare de mită și trafic de influență pentru a ajuta trei medici rezidenți să promoveze un examen, scrie Doctorul Zilei.

Rafila crede că populația trebuie educată să nu mai ofere mită Foto: Facebook
Eveniment

Rafila populația trebuie educată să nu mai ofere mită

După scandalurile cu medici prinși că luau șpagă și condiționau actul medical de recompense financiare, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila (PSD), crede că populația trebuie educată să nu mai ofere mită: „Să înţeleagă că nu este nevoie de această recunoştinţă”. Rafila crede că populația trebuie educată să nu mai ofere mită „Această recunoştinţă a pacientului cred că trebuie să o discutăm public şi cred că trebuie o campanie de educaţie şi pentru populaţie, să înţeleagă că nu este nevoie de această recunoştinţă - că cea mai mare recunoştinţă pentru medic este faptul că pacientul tău s-a făcut bine şi este mulţumit de serviciile medicale pe care le-a primit – şi o campanie pentru personalul medical. Nu vreau să vin cu niciun fel de comparaţie cu alte domenii de activitate apropo de modul de legiferare a unei astfel de situaţii, dar probabil că se poate ajunge şi la aşa ceva într-un anumit moment”, a declarat Rafila, la Prima TV, citat de news.ro. Ministrul PSD al Sănătății a mai susținut că „ nu există vreo justificare pentru personalul medical, medici, asistente medicale sau personal de îngrijire, care să pretindă un bun material sau bani în schimbul unui serviciu medical”. Acum două săptămâni, șefa Secţiei de Oncologie de la Spitalul Judeţean Suceava, Anca Ababneh Dumitrovici, a fost reţinută, pentru luare de mită, în urma unui flagrant organizat de poliţişti şi procurori. Conform Parchetului Tribunalului Suceava, în perioada aprilie 2022-ianuarie 2023, în mod repetat, ar fi cerut și primit diferite sume de bani (câte 50 de lei, 100 de lei, 200 de lei, 50 de euro) sau alte bunuri (miere de albine, cașcaval, cafea, bomboane de ciocolată, brânză) de la 64 de persoane, pacienți sau aparținătorii acestora. Citește și: Detalii cumplite în dosarul șefei secției de oncologie din Suceava: a amânat un tratament luni de zile, până când pacientul a dat șpaga. Medicamentul a venit, dar pacientul murise „Banii și produsele alimentare au fost primite pentru îndeplinirea actelor medicale referitoare la tratamentul și asistența anti-cancer care trebuiau realizate gratuit”, spun procurorii.

Herjeu, omul PSD, apără oncologa șpăgară (sursa: Facebook/Radu Herjeu)
Justiție

Herjeu, omul PSD, apără oncologa șpăgară

Herjeu, omul PSD, apără oncologa șpăgară. Radu Herjeu a certat mai întâi presa pentru cum a tratat cazul oncologului Anca Dumitrovici Ababneh de la Spitalul Județean de Urgență Suceava, acuzată că ar fi luat zeci de șpăgi de la pacienți. Herjeu, omul PSD, apără oncologa șpăgară Apoi, fostul jurnalist, actual trimis al PSD în Consiliul de Administrație al Radio România, a "nunțat" chestiunea: "nu cumva există o diferență între condiționarea actului medical de șpagă și cadoul dat ca semn de mulțumire unui om care ți-a salvat viața"? Citește și: Cutremurător: într-o singură oră, doctorița oncolog de la Suceava putea lua nouă șpăgi ca să elibereze rețete pentru bolnavii de cancer. Media: o șpagă la un sfert de oră Herjeu a sugerat și că medicul de la Suceava nu ar fi luat șpăgi, ci doar ar fi fost recompensată de pacienți fericiți și a invocat (într-o intervenție la Metropola TV) pentru această informație un medic psihiatru vedetă pe Facebook, Gabriel Diaconu, care la rândul lui a apărat-o pe oncologă (deși Diaconu habar nu are cum s-au întâmplat lucrurile la Suceava). Citește și: Misteriosul credit de 82.000 de euro pe doar cinci ani al doctoriței oncolog șpăgare de la Suceava. De ce avea nevoie de bani de la bancă, deși câștiga peste 100.000 de euro pe an, fără cash-ul din mită? "Unii sunteți atât de proști" "Din păcate, subiectul recent cu doctorița de la Suceava care ar fi luat peste 60 de șpăgi ca să trateze pacienții bolnavi de cancer a fost tratat mai mult în stil tabloid, isterico-generalizator. Ca la noi. Dincolo de revolta pe care comportamentul unui astfel de ”medic”, dacă se va dovedi real, dincolo de acuzațiile aduse, societatea românească ar trebui să dezbată și să decidă dacă nu cumva există o diferență între condiționarea actului medical de șpagă și cadoul dat ca semn de mulțumire unui om care ți-a salvat viața. Am comentat ceva mai pe larg la Retrospectiva Săptămânii, la Metropola TV. PS. Am restricționat comentariile pentru cei din afara listei mele pentru că unii sunteți atât de proști încât niciun medic nu vă poate face bine, cu sau fără șpagă!", a scris Herjeu pe Facebook, ca rezumat al vorbelor sale de la TV.

Medicii de la SJU Suceava, scut în jurul doctoriței care a lăsat un pacient să moară
Eveniment

Scut în jurul doctoriței care a lăsat un pacient să moară

Aproape 100 de medici de la SJU Suceava au făcut scut în jurul doctoriței care a lăsat un pacient să moară, fiindcă n-a dat șpaga la timp: ei au trimis un memoriu Curții de Apel care judeca cererea de arestare, apreciind că ea nu a luat mită și nici nu a solicitat „foloase necuvienite”. Libertatea scrie că inițiatorul memoriului a fost a fost chirurgul plastician Mircea Dinu Bordiniuc. El afirmase încă din 23 ianuarie: „Văd că o grămadă de persoane se grăbesc să acuze și să arunce cu piatra. Mie unuia nu îmi vine să cred că doamna doctor a pretins ceva de la pacienții săi. Sunt medic și știu că uneori unii pacienți doresc să își exprime recunoștința față de persoana care îi tratează, lucru care, în multe culturi, este legal și etic, în trecut chiar și în România a fost privit ca ceva normal”. Medicul Mircea Dinu Bordiniuc Scut în jurul doctoriței care a lăsat un pacient să moară Potrivit Monitorului de Suceava, memoriul a fost semnat de 96 din cei 252 de medici de la SJU Suceava. Documentul se află la dosarul în care a fost judecată cererea de arestare. „Eventualele daruri din partea pacienţilor, dacă într-adevăr acestea există, ar putea reprezenta doar un mic gest de recunoştinţă din partea acestora, luând în considerare efortul şi seriozitatea depuse în salvarea vieţilor lor. Nu credem că poate fi vorba de luare de mită sau primire de foloase necuvenite”, se arată în memoriu. Judecătorii de la Curtea de Apel au apreciat însă că medicul știa că încalcă legea și au subliniat frecvența șpăgilor: „De remarcat este faptul că în numai 20 de minute, în data de 15.12.2022, între orele 13.06-13.25, medicul a consultat șase pacienți, primind de la aceștia aproximativ 500 de lei și 50 de euro”. Citește și: Detalii cumplite în dosarul șefei secției de oncologie din Suceava: a amânat un tratament luni de zile, până când pacientul a dat șpaga. Medicamentul a venit, dar pacientul murise Curtea de Apel pare că răspunde celor 96 de medici, care justifică „micile gesturi de recunoștință”, arătând, în motivarea deciziei de trimitere a doctoriței în arest la domiciliu: „O astfel de opinie este contrară legii penale, aşa cum s-a arătat în considerentele prezentei încheieri, astfel încât orice pacient care oferă bani sau cadouri medicilor din sistemul medical de stat, în legătură cu asistenţa medicală primită, se expun pe ei înşişi răspunderii penale pentru infracţiunea de dare de mită. În mod similar, medicii din sistemul public de stat, care primesc de la pacienţi bani sau cadouri, ca o recompensă pentru asistenţa medicală acordată pacienţilor, se expun răspunderii penale pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită”.

Șpăgară, dar profesionistă, o apără medicii (sursa: Facebook/Gabriel Diaconu)
Justiție

Șpăgară, dar profesionistă, o apără medicii

Șpăgară, dar profesionistă, o apără medicii. Acum în arest la domiciliu, oncologul Anca Dumitrovici Ababneh de la Spitalul Județean de Urgență Suceava este suspectată de procurori că ar fi luat sute de șpăgi de la pacienți. Șpăgară, dar profesionistă, o apără medicii În unele zile, potrivit procurorilor de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava, Dumitrovici Ababneh lua și nouă șpăgi pe oră. Citește și: Oncologa care lua nouă șpăgi pe oră de la pacienți, apărată de un polițist lider de sindicat: Să arestăm toți popii pentru că primesc bani în „cutia milei”, de ce nu s-ar considera mită? Dar medicul continuă să fie apărată de unii colegi de breaslă. Ba chiar și de polițiști. Poate cel mai faimos suporter al Ancăi Dumitrovici Ababneh, însă, este un alt medic, psihiatrul Gabriel Diaconu (foto), care se intitulează pe Facebook "Digital creator". Într-o foarte lungă postare, Diaconu spune că oncologa de la Suceava nu trebuie demonizată și întreabă retoric "Chiar credeți că totul se rezumă la bani?". Iată postarea integrală a psihiatrului creator digital. "De la Suceava la Târgu Secuiesc, odiseea medicilor în România continuă. Într-unul din spectacolele lui, Ricky Gervais vorbește despre umor și tabu. Există lucruri, întreabă Gervais, despre care n-ar trebui să glumim? Bunăoară Holocaustul, sau exploatarea sexuală a femeilor, homosexualitate, pedofilie sau cancerul copiilor. Părerile oamenilor sunt foarte polarizate, emoțiile lor sunt puternice. N-ai voie să glumești cu așa ceva! Dar o glumă bună este o glumă bună. În cele din urmă problema nu e poanta în sine, cât inabilitatea omului de-a deosebi scopul – pozitiv – al umorului de cel intrinsec rău al marginalizării și persecuției. Suntem mai puțin oameni, vis-a-vis de orice, în momentul când tot ce ne mai rămâne e încrâncenarea, împietrirea pe marginea unui subiect. Presa a scris, deunăzi, despre cazul unei doctorițe de la Suceava, oncolog, care a fost reținută pentru c-ar fi acceptat plăți informale de la pacienții ei. Ce nemernică – au scris unii. Ce suflet hain, după ce că faci banii pe care-i faci, și ai salariul pe care-l ai, să (mai) accepți și șpagă (sic!) de la un om diagnosticat cu cancer. Sumele vehiculate de procurori nu erau obscene. Dar frecvența cu care femeia acceptase era, ce-i drept, năucitoare. Peste 60 de acte materiale în doar câteva zile. Se pare că medicul avea vad bun. Poți desprinde, deîndată ce renunți la infamie și înverșunare, tot felul de ipoteze din puținele detalii devenite publice. Iar din desprinderi se nasc mai degrabă întrebări decât răspunsuri. Ce făcea doctorița de banii respectivi? Ce se întâmpla cu persoanele care, din diverse motive, nu contribuiau la cutia milei medicale? Dincolo de atenție și bruma de mană cerească adăugită, cât să se vindece de malignitate, ce ”cumpărau” sumele cu pricina? Mai mult, nu cumva ne împiedică în analiză frisonul pe care-l simțim când vine vorba de cancer? Era mai puțin imoral dacă medicul era dermato-venerolog, sau proctolog? Apropos, de ce n-avem niciun denunț privind șpăgile pe care le iau puținii proctologi din România? Ce, oamenii cu hemoroizi ori fisuri anale n-au nicio atenție medicală de captat? Să iei la pietre un om care continuă să practice aceleași gesturi arhaice medicale, același schimb informal de bunuri pentru competență, nu-i justiție. Și apoi arestare? În ce fel e periculos pentru societate un medic care acceptă plăți informale, de ce nu poate fi judecat în stare de libertate, sau pus sub o formă de control judiciar? De ce să cheltui resursă, curent și trei mese pe zi să ții în detenție un profesionist care – cel mult – a săvârșit fapte penale ne-violente și asupra cărora rămâne să se pronunțe o instanță? Așa vom trata cancerul la Suceava de acum înainte? Povestea e reminiscentă dramei prin care a trecut, nu de mult, doctorul Marinică Gaspar de la Timișoara, vestit chirurg cardiovascular, reținut pentru fapte similare. Legea este dură, totuși lege. Nu e problema procurorului ce se întâmplă cu pacienții medicului cu pricina, treaba lui e să decorticheze breasla de borfași și – prin asta – să aducă ”sănătate morală” comunității medicale. N-a contat la fel de mult că, nu de mult, un pacient a cerut, disperat, să fie operat de doctorul Gaspar, fie și din arest! Judecați-l pentru șpăgi, dar lăsați-i mâinile să opereze! La Târgu Secuiesc, în schimb, un doctor a câștigat în instanță un proces de calomnie intentat unei femei care l-a acuzat că i-a omorât cu zile soțul. Bărbatul ajunsese la Spitalul Județean cu complicații COVID și, în ciuda tratamentului dat de medic, s-a prăpădit la doar 58 de ani. Devastată, soția a scris un mesaj pe facebook în care arăta degetul spre profesionist. Soțul ei fusese un bărbat sănătos până atunci, nedus la doctor. În revanșă, medicul a arătat în instanță că, din păcate, decedatul avea multe probleme de sănătate ne-diagnosticate, iar diagnosticele lui fuseseră puse cu precizie încă de la internare, dar și transmise familiei. Daunele cerute, și obținute, de doctor, au fost de 1 leu. Un leu la Târgu Secuiesc, 300 de lei la Suceava, 1000 de Euro la Timișoara. Și, dintre toate locurile, doar în secuime banii au fost intermediați de o instanță, pentru ”deranj” în sensul juridic al cuvântului. Despre ceilalți doi spunem că – dimpotrivă – au comis o infracțiune și au solicitat, primit sau n-au refuzat ”foloase necuvenite”. Dezastrul pe care-l lasă astfel de cazuri în urmă e deprecierea, și mai mult, a reputației meseriei de doctor. Oamenii sunt îndepărtați de medic prin dezgustul cu care rămân. Te duci la spital să mori cu zile! - spun mai apoi oamenii. Tu poți să le arăți date, cifre care arată că, zdrobitor de des, medicii vindecă oameni, le tratează bolile corect, operațiile reușesc, oamenii primesc înapoi sănătate. Pata pe-o față albă de masă atrage mult mai mult atenția. Consecința neîncrederii e, culmea, perpetuarea practicii paralele, un ”contract” între bolnav și curant, prin care omul își asigură, suplimentar, angoasele, fricile și teroarea reziduală. Trebuie să te uiți atent la fenomen. De obicei plata informală este oferită, nu condiționată. De obicei omul nevoiaș propune, nu medicul amenință. De obicei procesul este stânjenitor. Nimeni nu știe dacă e bine. O fi bine? E suficient? Rușine e de ambele părți. Ne place să credem că doctorul e un fel de vameș nesimțit care jupoaie bolnavul. Oamenii își spun ”eu n-am să fac niciodată asta”. Dar cât de adevărat e? În 2016 DNA a acuzat peste 70 de medici oncologi de acte de corupție pentru că s-ar fi dus la un congres în India pe banii unei companii farmaceutice. Adică aproape jumătate din totalul oncologilor din România (!). Dosarul se baza pe fișe operativ-informative deschise de SRI și SIE încă din 2012. A fost implicată monitorizarea conversațiilor dintre medici și firmele de medicamente. Procurorii – în interpretarea lor – considerau că, momiți și ”cumpărați” de mediul Pharma, oncologii vor prescrie ”ce li se pune în poală” mai degrabă decât ”generice”. Dosarul, altfel foarte sulfuros, ignora realitatea că protocoalele de tratament ale cancerului sunt standard, iar decizia terapeutică n-are a face cu produsul, cât cu specificul cazului. În cele din urmă investigația s-a terminat în coadă de pește. Dar demnitatea doctorilor a rămas terfelită. Că, 7 ani mai târziu, din nou o oncoloagă e reținută pentru o infracțiune deocamdată imputată, nu sancționată definitiv legal, zdruncină o infrastructură și-așa fragilă. Dar oamenii vor răcni. Oamenii ne vor arăta cu degetul. Și – sper că e clar deja – nu am drept scop o victimizare inversă. Ce a făcut acel medic e nu doar imputabil, are gradul lui de nefiresc pentru care, odată pronunțată decizia instanței, s-ar putea ca doctorița de la Suceava să-și piardă licența, posibil libertatea. Doar că niște oameni se vor trezi fără acces la servicii medicale. Pentru că la secția respectivă, de 40 de paturi, din cinci medici vor rămâne doar patru. Și să găsești înlocuitor ar putea fi nu greu, foarte greu. În cât timp ”fabrici” un oncolog? În ce fel adresezi problema plăților informale în spitale? Doar bici și pedeapsă? Unii vor spune că da. Altfel nu se învață, domne, minte. Altfel n-o să ne schimbăm niciodată. N-o să se schimbe niciodată nimic. Să radă, și să dea cu spirt. Am trăit perioada răzmeriței justițiare împotriva doctorilor. La apexul ei, cu o mână procuratura lua doctori cu arcanul și li se deschideau dosare pe bandă rulantă. Cu cealaltă mână, la frontieră, nu pridideau ștampilele prin Europa. Doctorii români emigrau. Cu miile. Cu zecile de mii. Spălați-vă pe cap cu țara asta în care suntem tratați ca niște infractori de drept comun. N-aveți decât să vă trateze mutu’, și să vă vindece surdu’. Nu suntem toți la fel, nu ne puneți în aceeași troacă, nu ne mai batjocoriți ca pe niște borfași. Vedeți mai bine de ăia care fură cu vagonul și cu milionul. Au fost, indubitabil, vremuri interesante. Sunt subiectiv. Mă apropii de mijlocul carierei mele de doctor. Fac 43 de ani. Anul acesta se împlinesc 25 de ani, un sfert de secol, de când am devenit student la Facultatea de Medicină. Acolo mi-am decis drumul. Din cohorta mea mai bine de jumătate, astăzi, practică prin alte țări. Eu însumi am fost, o perioadă, plecat. Ce țară e asta, care bagă bani în formarea doctorilor și-apoi nu îi poate integra în sistem, sau se uită când indiferent, când acuzator la soarta lor, a pacienților lor, a sistemului de sănătate în care-și desfășoară munca? Chiar credeți că totul se rezumă la bani? Cei care vin din urmă, doctorii tineri la început de drum, poate vor avea parte de un alt destin. Lor n-au să le dea bolnavii bani la plic. Poate că vine o zi când o să și uităm că a putut, vreodată, să se întâmple asta. Îi vom judeca pe cei dinainte – pe bună dreptate – pentru felul lor troglodit de-a-și face meseria. Cartea viitorului se joacă în fiecare zi. Dar deocamdată unele lucruri rămân la fel: ți-e frică să te îmbolnăvești în România. Iar asta e incredibil de trist. Pentru că la frică, la descumpănire, la neajutorare nu contribuie doar doctorul-vameș. Sunt toate celelalte, un munte de netrebnicii. Și poate că poți să cumperi paturi, poți înzestra spitale cu aparatură, poți aduce medicamente mai bune. Dar oamenii? Forța umană, practicienii, personalul. Pe ăștia de unde-i iei? #medicinromania"

Doctorița oncolog șpăgară, credit misterios nedeclarat (sursa: adevarul.ro)
Investigații

Doctorița oncolog șpăgară, credit misterios nedeclarat

Doctorița oncolog șpăgară, credit misterios nedeclarat. Potrivit ultimei declarații de avere depuse de Anca Dumitrovici Ababneh (șefa de secție de oncologie de la Spitalul Județean de Urgență Suceava arestată pentru luare de mită), aceasta și soțul câștigă anual, împreună, peste 100.000 de euro. Doctorița oncolog șpăgară, credit misterios nedeclarat Bani la care, potrivit procurorilor de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava, se adaugă șpăgile primite de doctorița oncolog. Uneori, și câte nouă șpăgi pe oră. Citește și: Oncologa care lua nouă șpăgi pe oră de la pacienți, apărată de un polițist lider de sindicat: Să arestăm toți popii pentru că primesc bani în „cutia milei”, de ce nu s-ar considera mită? Cu toate acestea, în declarația de avere din 2022, Anca Dumitrovici Ababneh a menționat un credit la Libra Bank de 82.000 de euro. Ciudat la acesta este că e declarat ca fiind contractat în 2020, dar nu apare în declarația de avere din 2021, cum ar fi fost legal. Dumitrovici Ababneh mai are două credite: unul de 65.000 de euro, la BCR, și altul de 28.000 de euro, la Banca Transilvania. În total, oncologa de la Suceava și soțul au credite de 175.000 de euro. Două dintre acestea sunt pe termen scurt: cel de la BT, pe doar trei ani (2020-2023), cel de la Libra, pe cinci (2020-2025). Cel puțin până în 2023, inclusiv, fără dobânzi, oncologa și soțul au de returnat lunar 2.415 euro la bănci. Cu tot cu dobânzi, suma atinge în jur de 3.500 de euro lunar, echivalentul a 42.000 de euro anual.

Oncoloaga arestată, nouă șpăgi pe oră (sursa: aktual24.ro)
Justiție

Oncoloaga arestată, nouă șpăgi pe oră

Oncologa arestată, nouă șpăgi pe oră. Șefa secției de oncologie de la spitalul județean din Suceava, Anca Dumitrovici Ababneh, acum în arest la domiciliu, lua zeci de șpăgi zilnic. Mici, dar multe. În bani și produse. Oncologa arestată, nouă șpăgi pe oră Supravegherea audio-video în acest dosar penal a început pe data de 7 noiembrie 2022 și a fost aprobată până în data de 4 februarie 2023. Totul a pornit în urma unui denunț făcut cu aproape un an în urmă. Potrivit procurorilor de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava, doctorița primea zilnic diferite sume de bani, dar şi mai multe plicuri. De asemenea, mulţi veneau la ea şi cu diverse cadouri. Toate acestea s-ar fi repetat în fiecare zi în care s-a aflat sub supravegherea anchetatorilor. Citește și: Detalii cumplite în dosarul șefei secției de oncologie din Suceava: a amânat un tratament luni de zile, până când pacientul a dat șpaga. Medicamentul a venit, dar pacientul murise Recordul este deținut de o zi în care, într-o singură oră (miercuri, 14 decembrie 2022, de la 11.00 la 12.00), ar fi primit nu mai puțin de nouă șpăgi. Iată câteva exemple de șpăgi, așa cum arată înregistrările video făcute sub acoperire de procurori, citate de Observatorul Antenei 1. Luni, 12 decembrie 2022 ora 11:25:06, dr. Anca Ababneh Dumitrovici Anca a primit de la o pacientă două bancnote de 50 de lei; ora 12:42:59, de la o pacientă - 50 de lei și o agendă de culoare albastră-verzui; ora 12:59:13, de la o pacientă - 50 de lei; ora 13:08:00, de la o pacientă - o pungă de cadou cu diverse bunuri și o sumă de bani; ora 13:12:22, de la aparținătorul unui pacient - 100 de lei; ora 13:52:20, de la un pacient - 100 de lei; ora 14:00:30, de la un pacient - 50 de lei; ora 14:07:22, de la aparținătoarea unui pacient - un plic cu bani; ora 15:16:42, de la un pacient - o sacoșă albă cu diverse bunuri; ora 16:17:55, de la aparținătoarea unui pacient- 50 de lei; Marți, 13 decembrie 2022 ora 10:17:30, de la un pacient - o sacoșă cu cel puțin un borcan de miere și un cașcaval; ora 11:17:19, a pretins și a primit de la un pacient două bancnote de 50 de lei; ora 11:23:58, de la o pacientă - un plic cu bani; ora 11:31:47, de la un pacient - 100 de lei; ora 11:35:34, de la o pacientă - o sacoșă de cadouri cu diverse bunuri; ora 11:45:17, de la o pacientă - o bancnotă a cărei valoare urmează a fi stabilită ulterior pe bază de anchetă; ora 13:09:39, de la o pacientă - 100 de lei; ora 13:14:22, de la un pacient - un plic cu bani; ora 13:15:41, de la aparținătoarea unui pacient - 50 de lei; ora 13:18:11, de la un pacient - un plic cu bani și o sacoșă de cadouri cu diverse produse; ora 13:50:15, de la o pacientă - 100 de lei; ora 14:04:12, de la aparținătoarea unei paciente - un plic cu bani; ora 14:08:12, de la o pacientă - 200 de lei; ora 14:48:40, de la o pacientă -douăciocolate și 100 de lei; ora 14:50:42, de la un pacient - 200 de lei; ora 15:01:06, de la un pacient - 100 de lei; ora 15:03:06, de la aparținătoarea unui pacient - un plic cu bani; ora 15:10:36, de la aparținătoarea unui pacient - un plic cu bani; ora 15:19:04, de la un pacient - 100 de lei; ora 15:19:52, de la aparținătoarea unei paciente -100 de lei; ora 15:25:21, de la aparținătoarea unui pacient-100 de lei; Miercuri, 14 decembrie 2022 ora 09:30:49, de la aparținătorul unei paciente-un plic cu bani; ora 11:10:53, de la aparținătorul unui pacient - 50 de lei și o cutie cu bomboane; ora 11:17:12, de la o pacientă - 100 de lei; ora 11:19:42, de la un pacient- 50 de lei; ora 11:29:45, de la o pacientă - 100 de lei; ora 11:34:50, de la un pacient - 100 de lei; ora 11:41:03, de la aparținătoarea unui pacient-100 de lei; ora 11:51:45, de la o pacientă - o pungă cu un cadou; ora 11:52:47, de la un pacient-100 de lei; ora 11:59:54, de la aparținătoarea unui pacient - o cutie cu bomboane și 100 de lei; ora 13:02:58, de la aparținătoarea unei paciente -un plic cu bani; ora 13:20:23, de la aparținătoarea unei paciente - o pungă cu un cadou și un plic cu bani; ora 14:05:46, de la un pacient -100 de lei; Joi, 15 decembrie 2022 ora 13:06:50, de la o pacientă - 100 de lei într-o foaie albă împăturită; ora 13:11:23, de la aparținătorul unei paciente - 50 de lei; ora 13:14:31, de la o pacientă - 200 de lei; ora 13:19:15, de la aparținătoarea unui pacient - cel puțin 100 de lei; ora 13:23:19, de la aparținătoarea unui pacient - o sacoșă albastră cu diverse bunuri și 50 de euro; ora 13:25:13, de la o pacientă -mai multe bancnote de 10 lei; Vineri, 16 decembrie 2022 ora 10:28:51, de la o pacientă - 100 de lei și o cutie de bomboane; ora 10:41:11, de la un pacient - 50 de lei; ora 11:19:46, de la aparținătoarea unui pacient - un plic cu bani; ora 12:43:32, de la un pacient - o bancnotă de 50 de lei și una de 100 de lei; ora 14:07:12, de la o pacientă - un plic cu bani.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră