joi 28 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: șpagă

99 articole
Eveniment

Polițiști locali (Sectorul 1), șpăgi uriașe

Polițiști locali (Sectorul 1), șpăgi uriașe. Dragoş George Voinea, şeful Compartimentului Control Activităţi Comerciale din Direcţia Control Urban din Poliţia Locală Sector 1, şi alţi doi poliţişti au fost arestaţi preventiv, pentru 30 de zile, într-un dosar în care sunt acuzaţi, printre altele, de luare de mită, potrivit unor surse judiciare. Un pomelnic de infracțiuni Anterior, DNA anunţase că procurorii de la Secţia de combatere a corupţiei au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi reţinerea pentru 24 de ore, începând cu zilele de marţi şi miercuri, a lui Dragoş George Voinea, poliţist local în cadrul Poliţiei Locale Sector 1, şef al Compartimentului Control Activităţi Comerciale din Direcţia Control Urban, pentru luare de mită în formă continuată şi complicitate la infracţiunea de fals intelectual. Citește și: INTERVIU VIDEO Nicușor Dan explică relația sa cu Ciucă: în ce moment au colaborat bine. Legătura cu Burduja, dincolo de camerele de luat vederi Dar şi a Marianei Roxana Avram, poliţist local în cadrul Poliţiei Locale Sector 1 - Direcţia Control Urban - Compartimentul Control Activităţi Comerciale, pentru luare de mită în formă continuată, trafic de influenţă în formă continuată, fals intelectual în formă continuată, divulgarea informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice, instigare la infracţiunea de acces ilegal la un sistem informatic, instigare la infracţiunea de divulgarea informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice şi divulgarea informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice. Polițiști locali (Sectorul 1), șpăgi uriașe În acelaşi dosar a fost reţinută şi Florentina Iordache, poliţist local în cadrul Poliţiei Locale Sector 1 - Direcţia Control Urban - Compartimentul Control Activităţi Comerciale, pentru luare de mită în formă continuată, trafic de influenţă în formă continuată şi fals intelectual în formă continuată (două acte materiale). Conform unui comunicat al DNA transmis miercuri la prânz, în perioada 2023 - 2024, în contextul efectuării unor controale la mai multe societăţi comerciale cu puncte de lucru în Sectorul 1 al Capitalei, cei trei ar fi pretins de la reprezentanţii acestora sume de bani cuprinse între 2.500 euro şi 14.000 euro (în total 26.500 euro) şi ar fi primit, în total, sumele de 18.000 euro şi 2.500 lei. Confiscări de sute de mii de lei "Banii respectivi ar fi fost pretinşi şi primiţi de inculpaţi, printre altele, pentru a confisca o sumă de bani inferioară celei realizate ilicit de una dintre societăţile controlate (s-ar fi dispus confiscarea doar a sumei de 214.708 lei, nicidecum a încasărilor totale - aproximativ 1.353.000 lei), a aplica rapid sancţiuni contravenţionale astfel încât societatea controlată să nu acumuleze încasări prea mari în perioada suspendării activităţii, iar sumele obţinute ilicit de societate, în perioada suspendării, să fie confiscate doar parţial şi a nu aplica sancţiuni contravenţionale pentru lipsă autorizaţie de funcţionare", se precizează în comunicat. De asemenea, anchetatorii spun că, în perioada 11 - 20 ianuarie 2023, Marina-Roxana Avram şi Florentina Iordache ar fi pretins şi primit de la un om de afaceri (cercetat într-un dosar penal pe linie de disciplină în construcţii) suma de 6.000 euro lăsând să se creadă că ar avea influenţă asupra unui lucrător din cadrul Secţiei 1 Poliţie şi că, printr-un intermediar, îl va determina pe acesta să dispună în cauza respectivă o soluţie favorabilă.

Polițiști locali (Sectorul 1), șpăgi uriașe (sursa: Facebook/Poliția Locală Sector 1)
Pentru ce se mai ia șpagă în spitalele de stat Foto: News.ro
Justiție

Pentru ce se ia șpagă în spitalele de stat

Pentru ce se mai ia șpagă în spitalele de stat: trei asistenți medicali de la Spitalul Judeţean Constanţa luau mită pentru a urgenta formalităţile de predare a persoanelor decedate. Cei trei au fost reținuți pentru „luare de mită în formă continuată”. Citește și: DeFapt.ro a câștigat un proces cu dezvoltatorul imobiliar One United Properties, care cerea ștergerea a trei articole Pentru ce se ia șpagă în spitalele de stat „Din probatoriul administrat până în prezent a rezultat, ca stare de fapt prezumtivă, că în perioada aprilie-mai 2024, inculpaţii, asistenţi medicali la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă «Sf. Apostol» Andrei Constanţa, Secţia de anatomie patologică sau Serviciul Judeţean de Medicină Legală, ar fi primit de la un investigator sub acoperire, autorizat de procuror în acest sens, diferite sume de bani pentru a-şi îndeplini atribuţiile de serviciu legate de manipularea cadavrelor (îmbălsămare, toaletare, îmbrăcare şi predare către aparţinători a corpurilor persoanelor decedate în spital, scutite de autopsie sau asupra cărora fuseseră efectuate autopsii anatomo-patologice ori medico-legale), în special pentru urgentarea formalităţilor necesare predării defuncţilor către aparţinători”, au transmis procurorii din Constanța, citați de news.ro. Ei au precizat că un asistent medical a primit câte 200 de lei în zilele de 10 aprilie, 12 aprilie, 23 aprilie şi 8 mai, pentru a-şi îndeplini atribuţiile de serviciu. De asemenea, al doilea asistent medical a primit câte 400 de lei în zilele de 15 mai şi 16 mai, iar cel de-al treilea, câte 500 de lei în zilele de 20 mai şi 21 mai, tot pentru a-şi îndeplini atribuţiile. ”În cursul zilei curente au fost efectuate percheziţii la domiciliile celor trei inculpaţi, la prosectura Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă «Sf. Aposto Andrei» Constanţa şi la Morga Cimitirului Central Constanţa – punct de lucru pentru autopsii medico-legale, de unde au fost ridicate diferite sume de bani”, a mai transmis sursa citată. Cei trei asistenţi medicali au fost reţinuţi pentru 24 de ore.

Candidatul PSD Marcel Gafu, prins când șpăguia polițiștii
Politică

Candidatul PSD, prins când șpăguia polițiștii

Marcel Gâfu, candidatul PSD la funcția de primar acomunei Pogana, din Vaslui, a fost prins în flagrant când șpăguia polițiștii veniți în control la magazinul soției, scrie Vremea Nouă. Citește și: Primarul pesedist care-l adula pe Ceaușescu a comis un accident și a fugit de la fața locului Potrivit acestui site de știri, Gâfu le-a promis polițiștilor care verificau magazinul o șpagă de 2000 de lei, dar până la momentul flagrantului, acesta a mai pus o mie de lei la suma inițială. Candidatul PSD, prins când șpăguia polițiștii „Numai că în sediul Poliției din Pogana, în locul înțelegerii cu polițiștii, a avut loc un flagrant, care a dus la reținerea candidatului PSD la Primăria Pogana, sub acuzația de «dare de mită»”, relatează Vremea Nouă. „Doi ofițeri de poliție din cadrul Serviciului de Investigare a Criminalității Economice – Inspectoratul de Poliție al Județului Vaslui au respins mita oferită de un lucrător economic cu ocazia unui control și au formulat denunț la DGA – SJA Vaslui privind săvârșirea infracțiunii de dare de mită. Ca urmare a acestei situații, duminică, 19 mai 2024, ofițerii de poliție judiciară ai Direcției Generale Anticorupție – Serviciul Județean Anticorupție Vaslui, sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui, au organizat și prins în flagrant un bărbat în timp ce oferea suma de 3000 de lei celor doi ofițeri de poliție. În fapt, în cursul zilei de ieri, în jurul orei 11.40, polițiștii au efectuat un control la o societate comercială situată în comuna Pogana, județul Vaslui, administrată de soția celui în cauză, iar pentru a nu se lua măsurile legale față de neregulile constatate, acesta a promis că le va remite polițiștilor suma de 2000 de lei. În urma activităților desfășurate procurorul de caz a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de persoana prinsă în flagrant pentru dare de mită și reținerea acesteia pentru 24 de ore”, a comunicat Direcția Generală Anticorupție. Gâfu a mai fost primar în Pogana.

Șpăgi de funcționar: 1.000 euro lunar (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Șpăgi de funcționar: 1.000 euro lunar

Șpăgi de funcționar: 1.000 euro lunar. Angajată de peste 20 de ani în cadrul registraturii primăriei Pașcani, Monica Oneață a fost trimisă în judecată în noiembrie 2022 pentru 13 infracțiuni de trafic de influență. Șpăgi de funcționar: 1.000 euro lunar În decurs de doi ani, ea obținuse 37.100 euro și 37.900 lei de la mai multe persoane interesate de un loc de muncă călduț la stat. Citește și: Rafila a gătit sufleu de broccoli, „rețeta copilăriei sale”, la Antena 3. Pe vremea lui Ceaușescu nu se găseau alimente esențiale, dar Rafila este fiul unui ofițer de Securitate Adică în cadrul Poliției Locale sau a municipalității pășcănene, precum și de la unii care doreau emiterea unor autorizații de construire. Afacerea a ieșit la iveală și s-a transformat într-un dosar penal atunci când un cuplu, soț și soție, au reclamat faptul că femeia le luase banii, fără să rezolve și angajările. Continuatra, în Ziarul de Iași.

Liberalul Dumitrescu și pesedistul Negoiță, asociați în afaceri cu același paravan care a făcut denunț la DNA (sursa: Facebook/Robert Negoita, Iulian Dumitrescu)
Investigații

Liberalul Dumitrescu și pesedistul Negoiță, asociați

În lumea afacerilor cu bani publici din România, carnetul de partid nu contează - prin paravane și intermediari, doi "baroni" au devenit parteneri într-o mare afacere: liberalul Dumitrescu și pesedistul Negoiță, asociați. În centru acestei afaceri se află Ionel Pirpiliu, fratele fostului deputat PDL Ștefan Pirpiliu și denunțătorul lui Iulian Dumitrescu, devenit celebru pentru vacanțele de lux plătite din șpăgi. potrivit DNA. Denunț la DNA Liberalul Iulian Dumitrescu a fost dat pe mâna procurorilor anticorupție de afaceristul Ionel Pirpiliu, denunțător și colaborator autorizat al Direcției Naționale Anticorupție. Citește și: Fabuloasele vacanțe și cumpărături ale baronului PNL de Prahova, Iulian Dumitrescu, în Dubai, Maldive sau Courchevel: doar la Chanel a făcut shopping de peste 7.000 de euro Potrivit anchetatorilor, Iulian Dumitrescu i-a cerut afaceristului Ionel Pirpiliu să cumpere firma Bertoni Construct, patronată de cumnatul său Daniel Adrian Lambrea, cu suma de 47,5 milioane lei, deși aceasta valora în jur de 32 de milioane lei. În schimb i-a promis contracte din bani publici de la Consiliul Județean Prahova. Firma Bertoni Construct a fost preluată de Ionel Pirpiliu în noiembrie 2022, prin intermediul societății Laborator și Consultanță Construcții SRL, iar contractele au început să curgă. La finalul anului fiscal 2022, Bertoni Construct avea o cifră de afaceri de 51,88 milioane lei și un profit net de peste 1,15 milioane lei, la un număr mediu de 113 angajați. Alexandra Ulmamei, paravanul lui Pirpiliu Unul dintre contractele suspectate de procurori ca fiind trucate are o valoare de 85 de milioane lei și a fost atribuit de Consiliul Județean Prahova unei asocieri de firme formată din Vallys Deco, Drum Concept, Rosocons Construct și Dineng Dev. În firma Drum Concept îi găsim ca asociați pe Alexandra Ulmamei (49,09%), Florin Diaconu (40,91%) și Cristian Marinel Mihai (10%). Cifra de afaceri a firmei în anul fisca 2022 a fost de aproximativ 215 milioane lei, în timp ce profitul net a fost de peste 19,67 milioane lei. Alexandra Ulmamei a trecut prin mai multe firme deținute de familia Pirpiliu. De exemplu, a fost asociată cu Mihaela Pirpiliu în firma Ram Cons Assets. În prezent, firma a fost trecută pe numele Mihaelei Untescu, iar de administrare societății se ocupă în continuare Ionel Pirpiliu. Pirpiliu, asociat cu firma Primăriei lui Robert Negoiță Firma lui Pirpiliu, Ram Cons Assets, deține în prezent 20% din societatea Delta Antrepriza de Construcții și Montaj 93 SRL. Restul părților sociale sunt deținute de societățile Bizcube Invest SRL și Administrare Străzi S3 SRL, una din firmele înființate de Consiliul Local al Sectorului 3 la cererea primarului Robert Negoiță. Cum a ajuns primăria Sectorului 3, condusă de Robert Negoiță, să intre în afaceri cu Pirpiliu? La începutul anului 2016, Ionel Pirpiliu a preluat 10% din părțile sociale ale firmei Delta ACM de la Florea Diaconu pentru o sumă de aproape 10,5 milioane lei. Liberalul Dumitrescu și pesedistul Negoiță, asociați Doi ani mai târziu, în august 2018, primarul Robert Negoiță a cerut Consiliului Local să aprobe o hotărâre prin care societatea Administrare Active Sector 3 să cumpere cu cinci milioane de euro fabrica de borduri și pavele deținută de Delta ACM 3, societate deținută atunci de Florea Diaconu (90%) și Ionel Pirpiliu (10%). Câteva săptămâni mai târziu, pe 27 august 2018, primarul Robert Negoiță a anunțat că firma primăriei, Administrare Străzi S3 SRL, a cumpărat 51% din Delta ACM 93 contra unei sume de 1 (unu) leu. O sumă simbolică în contextul în care firma începuse să înregistreze datorii. Hop și sponsori ai PMP, ediția Băsescu - Udrea Pe Alexandra Ulmamei o mai regăsim asociată în alte 11 societăți. În firma Carpați Business Management este parteneră de afaceri cu Florin Diaconu, fiul lui Florea Diaconu, și cu Mihaela Untescu. De administrarea societății se ocupă giurgiuveanul Ion Mare. Cei trei mai apar ca asociați în diferite configurații: fie toți trei, fie Ulmamei în asociere ori cu Diaconu, ori cu Untescu. Într-o altă firmă, Centru Vista Logistic, Alexandra Ulmamei și Mihaela Untescu sunt asociate cu Be Home Landscape SRL, patronată de Edward Constatin Dicu. Conform Monitorului Oficial din 31 martie 2015, Edward Constatin Dicu și soția sa, Ionela Laura Dicu, au sponsorizat Partidul Mișcarea Populară, cu 125.000 lei, respectiv 50.000 lei. cele două sponsorizări au fost făcute în septembrie și octombrie 2014. Pe atunci Partidul Mișcarea Populară (PMP) se afla sub influența Elenei Udrea și a președintelui Traian Băsescu. Bloc de zece etaje în loc de două Edward Constatin Dicu, Ionela Laura Dicu și Mihai Valentin Chiriac au primit în anul 2013 o autorizație de construire a unui bloc cu zece etaje pe strada Luncșoara din Sectorul 2 al Capitalei. Documentele aferente începerii construcției au fost emise în mandatul de primar al lui Neculai Onțanu. Actualul primar al Sectorului 2, Radu Mihaiu, susține că blocul construit ilegal pe strada Luncșoara a primit o autorizație de construire de P+10 într-o zonă în care avea dreptul la doar P+2. "Este de spus că această autorizație a fost emisă în 2014 și a fost atacată de Prefect în instanță. Procesul a fost câștigat definitiv de către Prefectură în 2018, autorizația de construire a fost anulată. Între momentul atacării autorizației, când constructorul era la P+4 și momentul finalizării procesului, acest bloc a ajuns la P+10", a explicat primarul Radu Mihaiu, citat de HotNews.ro. Instanța a mai decis ca blocul de zece etaje să fie demolat de către proprietar, dar primarul Radu Mihaiu a dat de înțeles că asta nu se va întâmpla prea curând. Pe de-o parte, soții Dicu nu au nici un interes să demoleze blocul, în timp ce Primăria Sector 2 a avut calitate de pârât în proces pentru că a emis ilegal autorizația. În acest context, spune primarul Mihaiu, un principiu de drept nu ar permite ca un pârât să se îndrepte împotriva altui pârât.

Șpăgi dovedite la UMF, fără pedeapsă (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Șpăgi dovedite la UMF, fără pedeapsă

Șpăgi dovedite la UMF, fără pedeapsă. După aproape zece ani, un dosar de șpagă încasată la UMF s-a finalizat doar cu o condamnare simbolică. Șpăgi dovedite la UMF, fără pedeapsă Nimeni nu a ajuns după gratii pentru că se strângeau bani de la studenți pentru promovarea examenelor la două "cuie". Citește și: EXCLUSIV Georgian Pop (PSD), șeful Rezervelor de Stat, deconspiră sabotarea industriei de armament pusă la cale de ministrul PSD Radu Oprea, bișnițar cu pulbere pentru muniții Ancheta a durat aproape patru ani, iar procesul se prelungea deja de alți cinci. În final, ce a fost mai grav s-a prescris. Ancheta procurorilor Parchetului de pe lângă Tribunal a început în 2015 de la informația că un asistent universitar din cadrul Facultății de Medicină Dentară, titular al disciplinei de "Clinica și terapia edentației totale", ia mită de la studenți. Continuarea, în Ziarul de Iași.

O familie s-a mobilizat pentru șpagă la angajare la spitalul județean Foto: Botosani News
Eveniment

O familie s-a mobilizat pentru șpagă la angajare la spitalul județean

O familie întreagă s-a mobilizat pentru o șpagă la angajare la spitalul județean Botoșani, arată referatul în care DNA cere arestarea managerului acestui spital, Monica Adăscăliței. Citește și: Purtătoarea de cuvânt a CSM, judecătoarea cu Audi A5 care a obligat statul să-i deconteze ochelarii, a mai obținut o victorie: i se vor plăti salarii majorate cu 25%, începând cu 2018 Potrivit acestui document, publicat de site-ul stiripesurse.ro, șpaga pentru angajarea într-un post de asistentă a fost de 10.000 de lei. Întrucât angajările erau blocate, în 2023, prin ordonanță de urgență, problema s-a rezilvat printr-un contract de prestări servicii. Managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă „Mavromati” Botoşani, medicul Monica Adăscăliţei, care a fost reţinută, marţea trecută, într-un dosar de corupţie instrumentat de procurorii Serviciului Teritorial Suceava al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), va rămâne în arest la domiciliu, potrivit unei decizii luate, luni, de Curtea de Apel Suceava. O familie s-a mobilizat pentru șpagă la angajare la spitalul județean „Femeia s-a consultat cu nașa ei despre șansele de a se angaja ca asistent medical la Spitalul Județean de Urgență Mavromati Botoșani, având în vedere că în cursul anului 2023, a fost emisă o ordonanță de urgența a Guvernului prin care s-au blocat angajările la spitale, pentru o perioadă. Nașa fetei i-a spus că o să se intereseze și o să revină cu un răspuns. Ulterior, nașa i-a spus acesteia să-și depună documentele pentru înregistrarea unui PFA, la ANAF Botoșani, având ca obiect prestări servicii de asistent medical generalist, spunându-i că deține informații că vor fi făcute angajări la Spitalul Județean Botoșani în baza unor contracte de prestări servicii. Nașa fetei i-a spus acesteia, în același context că a aflat despre acele informații de la managera SJU Botoșani, pe care a invocat că o cunoștea, rezultând din discuțiile purtate cu nana ei, că era prietenă cu Adăscăliței. De asemenea i-a spus fetei interesate că persoana care o va putea ajuta să încheie un contract de prestări servicii la Spitalul Județean Botoșani era managerul Adăscăliței, cu care a asigurat-o că a vorbit despre ea. Martora Tudosă Diana-Ștefania i-a povestit prietenului său, despre discuțiile avute cu nașa lor și despre suma de bani cerută de aceasta în scopul facilitării încheierii unui contract de prestări serviciu cu Spitalul Județean Botoșani, deoarece ea nu dispunea de acea sumă de bani și trebuia să o ajute cineva să facă rost de bani. Prietenul ei i-a spus că nu avea încotro și trebuia să facă rost de cei 2.000 de euro, obținând de la el, suma de 7.000 de lei, bani pe care îi avea în casă, strânși din salariu, iar diferența de 3.000 de lei, până la suma de 10.000 lei, echivalentul a 2.000 de euro, fiind împrumutată de la sora sa, care locuiește împreună cu mama ei, în Curtești și care avea banii strânși tot din salariu, lucrând ca bucătar. Sora sa știa scopul pentru care i-a dat cu împrumut cei 3.000 de lei, pentru că martora i-a povestit că avea nevoie de bani, nașa lor, pentru a-i da mai departe, ca să-i faciliteze încheierea contractului de prestări servicii cu spitalul (...) Fata nu mai ținea minte exact la audieri data exactă când i-a dat suma de 10.000 de lei, nașei sale, dar știe sigur că acest lucru s-a întâmplat în luna octombrie 2023, înainte de încheierea contractului de prestări servicii, din 1 noiembrie 2023. Ulterior fata a depus dosarul acolo unde a fost indicat de către Adăscăliței, acesta a fost admis iar ea și-a început activitatea în cadrul SJU Botoșani”, se arată în referatul DNA, citat de stiripesurse.ro.

Șefa spitalului Botoșani i-ar fi cerut șpagă prietenei ei Foto: Captură video Botoșani 24
Eveniment

Șefa spitalului Botoșani i-ar fi cerut șpagă prietenei ei

Șefa spitalului județean de urgență (SJU) Botoșani, Monica Adăscăliței, i-ar fi cerut șpagă prietenei ei, Coca Stela Crâșmaru, fostă directoare a spitalului, ca să-i transfere fratele de la o filială din Săveni la laboratorul din municipiul reședință de județ. Citeșteși: Purtătoarea de cuvânt a CSM, judecătoarea cu Audi A5 care a obligat statul să-i deconteze ochelarii, a mai obținut o victorie: i se vor plăti salarii majorate cu 25%, începând cu 2018 Atât Adăscăliței, cât și Crîșmaru, au fost reținute în dosarul DNA privind angajările pe șpăgi la SJU Botoșani. Cele două se cunoșteau din 2005. Monica Adăscăliței ar fi primit 500 de euro pentru a-l muta pe fratele Cocăi Crâșmaru, asistent-medical generalist de la Camera de Gardă Săveni, la Laboratorul de Radiologie Pediatrie din cadrul Spitalului Județean de Urgență Mavromati Botoșani. Șefa spitalului Botoșani i-ar fi cerut șpagă prietenei ei „Despre fratele său, în vârstă de 54 de ani, fosta directoare a povestit că acesta și-a început activitatea ca asistent-medical, în anul 2018, la Camera de Gardă Săveni, unde a fost angajat prin concurs, după terminarea studiilor. După un timp bărbatul s-a văitat că nu mai dorea să facă naveta de la domiciliul său din Botoșani la locul de muncă din localitatea Săveni și a rugat-o să-l ajute să se transfere pe un post de asistent-medical, la o secție din Botoșani, aparținând Spitalul Județean de Urgență Mavromati Botoșani. Având în vedere că prin prisma funcției deținute, cea de director de îngrijiri medicale, inculpata Crîșmaru deținea informațiile necesare cu privire la secțiile unde fratele său putea fi delegat, a aflat că în acea perioadă, era un post vacant de asistent-medical la Serviciului de Medicină Legală Botoșani, context în care medicul-șef al SML Botoșani, a înaintat conducerii Spitalului Județean Botoșani, o solicitare de angajare a unui asistent medical, pentru preluarea și transportul decedaților din județ (...) În calitate de director de îngrijiri medicale, inculpata Crîșmaru a discutat cu managerul spitalului, în perioada 2020-2022, despre posibilitatea aprobării delegării fratelui său, la SML Botoșani, pentru o perioadă de 60 de zile, managera fiind de acord, delegarea fiind în interes de serviciu. În consecință, fratele inculpatei a fost delegat la Serviciul de Medicină Legală Botoșani, începând cu decembrie 2021 până în luna mai 2022, fiecare delegare fiind pentru o durată de 60 de zile”, se arată în referatul DNA în care propune arestarea lui Adăscăliței, citat de Știri pe surse. O mie de euro, plus tradiționala „pungă de cafea” În referat se mai regăsește relatarea unui caz în care o economistă a SJU Botoșani a dat șpagă pentru ca fiul ei, care picase examenul de rezidențiat, să fie angajat, pe baza unui contract de prestări servicii, la seția de oncologie a spitalului. Citește și: Un judecător a fost și avocat al mamei sale și i-a luat, cu chitanță, un onorariu consistent – presă Șpaga în acest caz a fost de 1.000 de euro și o tradițională pungă de cafea, vechi obicei din regimul comunist, când nu se găsea cafea.

Afaceristul Cătălin Bucura, protejat de DNA. În imagine, șeful DNA prezintă raportul anual de activitate pe 2023 (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Afaceristul Cătălin Bucura, protejat de DNA

Afaceristul Cătălin Bucura, protejat de DNA. Bucura, unul din marii evazioniști din România, era informat ilegal de Paul Petrof, șeful Regionalei Vamale București, despre anchetele Direcției de Investigare a Criminalității Economice care vizau firmele sale. Citește și: Ce vorbeau vameșii arestați: „S-a dat liber la furat, asta vă spun sigur! La toți, și la noi și la Antifraudă!”. Judecătorii îi țin închiși Mai mult, vameșii i-au cerut evazionistului să contribuie la plata hainelor de lux comandate de șeful lor, Ion Cupă, fostul șef al Autorității Vamale Române și actual secretar general adjunct la ANAF. Vameșii corupți de la Regionala Vamală București au fost arestați preventiv pentru 30 de zile, dar evazionistul Cătălin Bucura nu a fost pus sub acuzare. Direcția Națională Anticorupție a transmis, la solicitarea DeFapt.ro, că afaceristul Cătălin Bucura nu are nici o calitate în dosarul de corupție. Megadosarul "Murfatlar" Pe 17 octombrie 2016, procurorii DNA au făcut percheziții în 28 de locuri din mai multe județe. La finalul perchezițiilor, au decis reținerea pentru 24 de ore a afaceriștilor Cătălin Bucura, George Ivănescu, Gheorghe Zlotea și Constantin Cîrciumaru, toți asociați la mai multe firme care produceau și vindeau băuturi alcoolice. Cei patru afaceriști au fost acuzați atunci de DNA că au produs un prejudiciu statului român de aproape 132 de milioane de euro în dosarul Murfatlar. "Activitatea infracțională s-a desfășurat în condițiile în care funcționarii publici din cadrul autorităților fiscale și vamale competente fie nu au îndeplinit actele la care erau obligați prin atribuțiile de serviciu, fie au îndeplinit asemenea acte în mod defectuos", potrivit unui comunicat de presă al DNA. Protecție din Finanțe și ANAF Practic, evazioniștii erau protejați la cel mai înalt nivel de șefii din Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) și Vamă. Printre angajații statului care protejau afacerile celor patru evazioniști se aflau Cristian George Toma, directorul de atunci al Direcției politici și legislație în domeniile vamal și nefiscal din Ministerul Finanțelor, Irina Tănase, șefa Direcției Autorizări din cadrul Autorității Vamale Române, și Ioana Toma, șefa Direcției Generale Juridice din cadrul ANAF. O zi mai târziu, pe 18 octombrie 2016, au fost puși sub control judiciar alți cinci șefi din Ministerul Finanțelor și ANAF: Ciprian Badea, Daniel Diaconescu, Ana Jarda, Mariana Vizoli, Monica Negruțiu. Opt ani fără nici o consecință De atunci au trecut aproape opt ani, timp în care evazionistul Cătălin Bucura a beneficiat în continuare de protecția șefilor din Ministerul Finanțelor, ANAF și Vamă. Citește și: STENOGRAME Șeful Direcției Regionale Vamale București negocia șpăgile chiar la el în birou, fără să se ferească. Mai are un dosar la DNA din 2017, uitat de procurori Un raport de audit al Curții de Conturi arată că Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili, condusă până decembrie 2023 de Ionuț Mișa, proteja firmele la care era asociat sau administrator evazionistul Cătălin Bucura. O altă anchetă a procurorilor DNA care a dus la arestarea preventivă a cinci vameși corupți în frunte cu Paul Petrof, șeful Direcției Regionale Vamale București, arată că evazionistul Cătălin Bucura era protejat în continuare de angajații Autorității Vamale Române. Primea de la vameși date confidențiale din dosare De exemplu, la data de 10 ianuarie 2024, evazionistul Cătălin Bucura se afla în biroul vameșului șef Paul Petrof. Tot în birou se afla și vameșul Răzvan Cosmin Stamatescu. Cei doi vameși l-au informat pe Cătălin Bucura că Direcția de Investigare a Criminalității Economice din cadrul Poliției Române îl are din nou în vizor. Citește și: Adjunctul ANAF, ex-liberalul azi pesedist Ion Cupă, fost șef la Vamă, le cerea subordonaților șpăgari să-i plătească hainele de lux. Șeful Vămii București împărțea „nota” cu afaceriști Vameșii "îi prezintă numitului BUCURA CĂTĂLIN conținutului ordonanței nr. 262/P/2023 din data de 15.12.2023 emise de I.G.P.R.- Direcția de Investigare a Criminalității Economice, în care sunt solicitate înscrisuri în legătură cu unele societăți care aparțin sau în care este implicat BUCURA CĂTĂLIN, pentru îngreunarea cercetărilor penale în dosarul susmenționat și pentru obținerea de foloase necuvenite pentru altul", se menționează în referatul DNA. Afaceristul Cătălin Bucura, protejat de DNA DeFapt.ro a solicitat Direcției Naționale Anticorupție să comunice ce calitate are evazionistul Cătălin Bucura în dosarul care a dus la arestarea preventivă a vameșilor, în contextul în care omul de afaceri a fost informat ilegal despre investigațiile aflate în curs. În plus, Bucura a contribuit cu 5.000 de lei pentru achitare hainelor de lux comandate de Ion Cupă, fostul șef al Autorității Vamale Române. Răspunsul sec al DNA, potrivit căruia afaceristul nu are nici o calitate în dosarul care a dus la arestarea celor cinci vameși, arată că Bucura a colaborat cu procurorii.

Ce salariu uriaș avea șefa secției de psihiatrie de la SJU Pitesti Foto: Consiliul Județean Argeș
Eveniment

Ce salariu uriaș avea șefa secției de psihiatrie

Ce salariu uriaș avea șefa secției de psihiatrie de la spitalul județean Pitești (SJU Pitești), prinsă că lua șpagă pe bandă rulantă: medicul Ramona Ștefanache a câștigat, în anul fiscal 2022, puțin sub 21.500 de lei pe lună, în medie. Citește și: Fostul ministru PSD Teodorovici îl acuză pe Ciolacu că nu și-a luat bacalaureatul: „A început Hașdeu, a picat treapta a doua, s-a dus la Eminescu, nu a luat bacalaureatul” Ramona Ștefanache Foto: Facebook Ce salariu uriaș avea șefa secției de psihiatrie Însă Ramona Ștefanache mai avea o slujbă la un spital de stat, la Curtea de Argeș, de unde mai lua, în medie, aproape 5.000 de lei pe lună. În total, ea câștiga în medie, de la stat, ușor peste 26.000 de lei pe lună. Ea mai avea contracte cu două clinici private, de la care însă a luat în total, în tot anul fiscal 2022, circa 12.000 de lei. Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș a reținut-o pentru 24 de ore pe şefa Secţiei de Psihiatrie din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Piteşti, urmărită penal luare de mită şi dare de mită, potrivit unui comunicat al parchetului. Ea e acuzată că ar fi luat mită cu valoarea cuprinsă între 50 de lei și 600 de lei de la 147 de pacienți. Soțul Ramonei Ștefanache lucrează la spitalul din Curtea de Argeș, de unde a câștigat, în tot anul 2022, 107.669 lei. Familia deține o casă, un apartament și trei mașini. Procurorii susțin că, în perioada mai-august 2023, șefa secției de psihiatrie de la SJU Argeș ar fi primit în biroul din incinta Secţiei de Psihiatrie din cadrul spitalului, de la pacienţi sau rude ale acestora, diferite sume de bani în bancnote de la 50 la 500 de lei, precum şi bunuri. Potrivit parchetului, șefa secției împărțea mita cu alte cadre medicale. Procurorii au cerut, azi, arestarea preventivă a șefei secției de psihiatrie de la SJU Pitești pentru 30 de zile.

Filosofia vameșilor români: liber la furat (sursa: Facebook/Autoritatea Vamală Română)
Eveniment

Filosofia vameșilor români: liber la furat

Filosofia vameșilor români: liber la furat. Paul Petrof, șeful Direcției Regionale Vamale București, împreună cu subalternii săi corupți au contestat decizia Tribunalului București în baza căreia au fost arestați preventiv pentru 30 de zile la cererea procurorilor DNA. Judecătorii de la Curtea de Apel București le-au respins cererea vameșilor de a fi cercetați în stare de libertate. Citește și: Adjunctul ANAF, ex-liberalul azi pesedist Ion Cupă, fost șef la Vamă, le cerea subordonaților șpăgari să-i plătească hainele de lux. Șeful Vămii București împărțea „nota” cu afaceriști Stenogramele din dosarul procurorilor DNA arată că Paul Petrof i-a cerut afaceristului italian Gianluca Carpineta să dea o șpagă de 50.000 de euro mascată sub forma unui avans pentru achiziționarea unui apartament. Mai mult, vameșii arestați preventiv se lăudau că "s-a dat liber la furat" și la Autoritatea Vamală Română și la Direcția Generală Antifraudă Fiscală. Adică să se colecteze ilegal cât mai mulți bani de la afaceriștii din România. Filosofia vameșilor români: liber la furat La data 1 august 2023, vameșii Alexandru Cernat și Nicolae Ștefan Teianu discutau despre ordinele ilegale primite sau pe care urma să le primească de vameșii de la Autoritatea Vamală și inspectorii de la Direcția Generală Antifraudă Fiscală de la vârful Agenției Naționale de Administrare Fiscală și de la cei mai influenți funcționari din Ministerul Finanțelor. Citește și: STENOGRAME Șeful Direcției Regionale Vamale București negocia șpăgile chiar la el în birou, fără să se ferească. Mai are un dosar la DNA din 2017, uitat de procurori CERNAT ALEXANDRU: Da! Băi, tocmai! TEIANU NICOLAE-ȘTEFAN: S-a dat liber la furat, asta vă spun sigur! La toți, și la noi și la Antifraudă! CERNAT ALEXANDRU: Încă nu... TEIANU NICOLAE-ȘTEFAN: E liber la furat pentru colectare! CERNAT ALEXANDRU: ... (neinteligibil)... Nu s-au aranjat unii de la noi, încă se bat! Ar fi bine să rămână așa și să se dea liber! Că nu-i mai... Nu mai schimbă nimeni nimic... Ia gândește-te... O dată ce începi să... TEIANU NICOLAE-ȘTEFAN: Dariusică, noi care zburăm la un nivel jos... Nu cred că... CERNAT ALEXANDRU: Nu stă de tine... CERNAT ALEXANDRU: Nu stă de tine, Fane, da’ uite... Uite, nu stă de tine, da’ stă dă "ochi de gheață" și o belești aiurea, ai înțeles?! (...) TEIANU NICOLAE-ȘTEFAN: Până-ți demonstrezi tu așa... Te ține-n judecată ani de zile... Șpăgi și favorizarea infractorilor Procurorii Direcției Naționale Anticorupție au anunțat pe 14 februarie 2024 că Paul Petrof, șeful Direcției Regionale Vamale București, împreună cu vameșii Nicolae Ștefan Teianu, Alexandru Cernat, Marian Vladimir Vulcan și Răzvan Cosmin Stamatescu au fost prezentați judecătorilor de la Tribunalul București pentru a fi arestați preventiv pentru 30 de zile. Paul Petrof, vameșul șef, a fost acuzat de favorizarea făptuitorului; folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații; luare de mită. Vameșii Teianu, Cernat și Vulcan au fost acuzați de luare de mită în formă continuată. Cel din urmă, Răzvan Cosmin Stamatescu, este acuzat de procurorii DNA de favorizarea făptuitorului; folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații; trafic de influență în formă continuată. Cei cinci vameși au încercat să scape de mandatele de arestare preventivă pentru 30 zile. În acest sens, au depus contestații la Curtea de Apel București, dar judecătorii le-au respins definitiv doleanța.

Vameșii șpăgari încasau pentru marfă contrafăcută (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

Vameșii șpăgari încasau pentru marfă contrafăcută

Vameșii șpăgari încasau pentru marfă contrafăcută. Răzvan Cosmin Stamatescu, unul din cei șase vameși de la Autoritatea Vamală Română arestați preventiv pentru corupție pe o perioadă 30 de zile la cererea procurilor DNA, colecta șpăgile încasate de subordonații săi, inspectori vamali, de la chinezii din Dragonul Roșu. Citește și: STENOGRAME Șeful Direcției Regionale Vamale București negocia șpăgile chiar la el în birou, fără să se ferească. Mai are un dosar la DNA din 2017, uitat de procurori Pe lângă ce aduna de la subordonații săi, vameșul Stamatescu a mai primit de la un afacerist turc câte 1.000 de euro pentru fiecare din cele 25 de tiruri încărcate cu gaz freon care au intrat ilegal în țară. Însă percepea o taxă de zece ori mai mare pentru fiecare TIR care intra în țară cu haine și parfumuri contrafăcute. Mai mult, pe evazioniștii protejați la cel mai înalt nivel de funcționarii din ANAF și Ministerul Finanțelor, cum este cazul afaceristului Cătălin Bucura, îi informa direct despre anchetele procurorilor aflate în derulare. Structura piramidală a șpăgii din Vamă Autoritatea Vamală Română, una din instituțiile Ministerului de Finanțe, funcționa ca o structură de tip mafiot în care vameșii aveau roluri bine determinate în colectarea șpăgilor de la agenții economici. Asta rezultă din referatul DNA de arestare în cazul a șase vameși corupți de la Direcția Regională Vamală București. Citește și: Adjunctul ANAF, ex-liberalul azi pesedist Ion Cupă, fost șef la Vamă, le cerea subordonaților șpăgari să-i plătească hainele de lux. Șeful Vămii București împărțea „nota” cu afaceriști Primul palier era format din inspectorii vamali care percepeau taxa de protecție de la afaceriștii străini, în special importatori de mărfuri din China, Turcia și Polonia. Apoi, o parte din bani colectați erau predați șefului lor, vameșul Răzvan Cosmin Stamatescu. La rândul lui, acesta îi redistribuia către șefii din Autoritatea Vamală, respectiv din Ministerul Finanțelor. Rolul lui Răzvan Cosmin Stamatescu Vameșul Răzvan Cosmin Stamatescu este unul dintre funcționarii publici corupți care a condus una dintre cele mai importante structuri ale Autorității Vamale Române. Datele publice arată că, cel puțin din 2010 până în prezent, a coordonat echipele mobile de inspectori vamali din cadrul Direcției Regionale Vamale București. Din această postură, conform atribuțiilor de serviciu, putea să verifice de la TIR-urile care intrau și ieșeau din țară până la marile depozite de mărfuri și produse petroliere din sud-estul României. Vameșii șpăgari încasau pentru marfă contrafăcută Inspectorii vamali Marius Marin, Alexandru Cernat, Nicolae Ștefan Teianu, Demetrius Gheorghe și Marian Vladimir Vulcan luau șpăgi uriașe de la afaceriștii chinezi din complexurile comerciale din București și Ilfov pentru a închide ochii la evaziunea fiscală și comerțul cu produse contrafăcute. De exemplu, în vara anului trecut, vameșii Marius Marin și Nicolae Teianu au fost în control în Complexul Dragonul Roșu la o firmă a chinezului Jincheng Zhu. Au încasat pe persoană fizică o șpagă de 35.000 lei și 51 de baxuri de ghete contrafăcute Nike. De la un alt afacerist chinez, Zhenling Zhang, din Complexul Orient, vameșii Marius Marin și Alexandru Cernat au primit o șpagă de 17.600 lei. Cei doi au fost în control și la un afacerist turc care vindea parfumuri în Complexul Moroeni City. Au primit o mită de 11.500 de dolari și 1.000 de parfumuri. Vameșii Marius Marin și Demetrius Gheorghe s-au dus în control la complexul Casa de Vis. Acolo, de la unul dintre patronii chinezi, Yuerong Fan, au cerut o taxă de protecție de doar 1.000 de lei. Acestea sunt doar câteva din șpăgile primite de inspectorii vamali. Însă fenomenul corupției printre vameși este mult mai extins. Un tir cu freon, 5.000 de euro șpagă Vameșul Demetrius Gheorghe le-a spus anchetatorilor că unul dintre destinatarii sumelor colectate de inspectorii vamali este Răzvan Cosmin Stamatescu, șef birou la Regionala Vamală București. Pe restul nu i-a deconspirat încă. Anchetatorii au descoperit că aceasta nu era singura sursă de bani obținuți ilegal de vameșul Stănescu. De exemplu, vameșul Dragoș Ionuț Vișan, șeful Biroului vamal Ploiești, încasa de la turcul Ertugul Sonmez câte 4.000 de dolari pentru fiecare din cele 25 de tiruri cu gaz freon introduse ilegal în România prin intermediul firmei sale, Diesel Tehnic. De ce ilegal? Pentru că firma turcului nu deținea autorizațiile de mediu necesare pentru transportul și comercializarea gazului freon. Intermediarul acestei afaceri a fost vameșul Răzvan Cosmin Stamatescu care la rândul lui a primit câte 1.000 de dolari pentru fiecare din cele 25 de tiruri cu gaz freon. Tirul de haine contrafăcute, 10.000 de euro Dar turcul Ertugul Sonmez voia să aducă ilegal în România și haine și parfumuri contrafăcute. În acest sens, a organizat o întâlnire în vama Giurgiu cu vameșul Demetrius Gheorghe și "fratele său" Liviu Berhardt. Cei trei s-au arătat dispuși să faciliteze trecerea frontierei cu mărfurile contrafăcute în schimbul sumei de 10.000 de euro pentru fiecare tir. Tot angajații statului i-au spus turcului să acopere marfa contrafăcută cu cereale sau nisip. Adică să folosească celebra metodă "capac". Pe lângă bani, turcul Sonmez i-a făcut cadou vameșului Stamatescu patru perechi de blugi Jacob. O astfel de pereche de blugi originală, nu contrafăcută, costă cel puțin 300 de euro. Acum turcul Ertugul Sonmez este unul dintre principalii denunțători. Stamatescu și Petrof scurgeau date din dosare penale Vameșul Răzvan Cosmin Stamatescu împreună cu șeful său, Paul Petrof, directorul Direcției Regionale Vamale București, erau conectați și la marile rețele de evazioniști. Anchetatorii susțin, de exemplu, că cei doi vameși nu au nici o reținere "să abuzeze în interes personal" de funcțiile pe care le dețin. "Astfel, se constată cinismul cu care recurge la mijloace de obținere de câștiguri bănești facile și dezinvoltura cu care îi arată lui Bucura Cătălin ordonanța emisă în dosarul 262/P/2022 când acesta tocmai a fost trimis în judecată (în decembrie 2023) pentru comiterea unei infracțiuni de evaziune fiscală cu un prejudiciu de peste 51 milioane de lei. De asemenea trebuie punctată funcția de conducere ce potențează atât responsabilitatea inculpatului față de funcția publică dar și gravitatea corupției", susțin anchetatorii. Cazul Bucura Cătălin Bucura, liderul unei grupări de evazioniști, a fost unul dintre personajele reținute de DNA în dosarul Murflatar. Conform ordonanței, în perioada 2010 - 2014, patru societăţi cu activitate de producere şi comercializare a băuturilor alcoolice, deţinute sau controlate de George Ivănescu, Cătălin Bucura, Gheorghe Zlotea şi de alte persoane, au produs un prejudiciu total de aproape 600 de milioane lei bugetului de stat prin sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale. DeFapt.ro a mai dezvăluit că cei doi vameși, Paul Petrof și Răzvan Cosmin Stamatescu, i-au cerut evazionistului Cătălin Bucura să contribuie cu 5.000 lei pentru plata hainelor achiziționate de Ion Cupă, fostul șef al Vămilor, actual secretar general adjunct al ANAF.

Hainele șefului Vămii, plătite de subordonați. Acum, Ion Cupă, fostul șef, e adjunct ANAF (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

Hainele șefului Vămii, plătite de subordonați

Hainele șefului Vămii, plătite de subordonați. Ex-liberalul azi pesedist Ion Cupă, fostul șef al Vămilor și actualul secretar general adjunct al Agenției Naționale de Administrare Fiscală, i-a cerut subalternului său corupt, vameșul Paul Petrof, să-i plătească o notă de plată de aproape 2.000 de euro pentru hainele pe care le comandase de la CANALI. Citește și: O altă afacere de tip Roșia Montană intermediată de Victor Ponta. Cum face Ponta sute de mii de euro din afaceri cu resurse din subsolul României Ca orice vameș care se respectă, Paul Petrof, șeful Direcției Regionale Vamale București, i-a cerut la rândul său evazionistului Cătălin Bucura, trimis în judecată pentru o evaziune fiscală de 51 milioane lei, să suporte jumătate din nota de plată. Informațiile apar în dosarul de corupție al vameșilor de la Direcția Regionala Vamală București arestați preventiv pentru 30 de zile, dar până în prezent traseistul Ion Cupă nu a fost pus sub acuzare de Direcția Națională Anticorupție. Relevant la această speță este traseul șpăgilor în Autoritatea Vamală Română. Hainele șefului Vămii, plătite de subordonați Ion Cupă a condus Autoritatea Vamală Română în perioada iunie 2023 – ianuarie 2024. În timpul mandatului său de președinte cu rang de secretar de stat, Ion Cupă a fost prins în mrejele corupției. Informațiile apar în referatul de arestare al vameșilor corupți de la Direcția Regională Vamală București, conduși de vameșul șef Paul Petrof. Citește și: STENOGRAME Șeful Direcției Regionale Vamale București negocia șpăgile chiar la el în birou, fără să se ferească. Mai are un dosar la DNA din 2017, uitat de procurori La data de 28 decembrie 2023, vameșul șef Paul Petrof se afla în biroul său împreună cu subalternii Răzvan Cosmin Stamatescu, Marius Maris, Alexandru Cernat și Nicolae Ștefan Teianu. Ulterior, în birou a venit și controversatul afacerist Cătălin Bucura. În timpul discuțiilor, Paul Petrof se plângea subalternilor săi și afaceristului Cătălin Bucura că trebuie să "suporte" mai multe cheltuieli făcute de către șeful său, președintele Ion Cupă, poreclit "Păduraru'". Ultima notă de plată pe care urma să o achite era în cuantum de 9.496 lei, adică în jur de 2.000 de euro, pentru hainele comandate de președintele Ion Cupă: un costum, o cămașă, pantofi, fular și curea. Toate, de la CANALI. "Nepotu'" a cotizat cu 5.000 de lei Vameșul șef Paul Petrof și subalternul său Răzvan Cosmin Stamatescu i-au cerut direct afaceristului Cătălin Bucura, zis "Nepotu'", să contribuie la nota de plată cu suma de 5.000 de lei. Conform anchetatorilor, Cătălin Bucura a fost de acord să plătească jumătate din valoarea hainelor comandate de Ion Cupă, dar a impus o singură condiție: să nu participe la momentul plății pentru a nu fi surprins de camerele de luat vederi în magazin sau în apropierea acestuia. "De asemenea, din aceste discuții reiese că BUCURA CĂTĂLIN (

Șeful Vămii negocia șpaga în birou (sursa: Inquam Photos/Ovidiu Micsik)
Eveniment

Șeful Vămii negocia șpaga în birou

Șeful Vămii negocia șpaga în birou. Paul Petrof, șeful Direcției Regionale Vamale București, a fost arestat preventiv pentru că a cerut unui afacerist italian o șpagă de 50.000 de euro pentru achiziționarea unui apartament și haine de lux de la Consiglieri. În schimbul șpăgilor, firma italianului a primit autorizații de antrepozitar fiscal și de expeditor înregistrat. Citește și: O altă afacere de tip Roșia Montană intermediată de Victor Ponta. Cum face Ponta sute de mii de euro din afaceri cu resurse din subsolul României Acesta este doar un mic caz de corupție în care este implicat vameșul șef Paul Petrof, în contextul în care acesta avea în subordine toate birourile vamale din sud-estul României, inclusiv cele de pe aeroporturile Băneasa, Otopeni, Kogălniceanu, chiar și cele din Portul Constanța. Pe numele lui Paul Petrof mai exista un dosar de corupție din anul 2017, atunci când DNA l-a acuzat de favorizarea făptuitorului și instigare la abuz în serviciu. Un alt dosar DNA, deschis în 2017 În vara anului 2017, în urma unei anchete a Oficiului de Luptă Antifraudă (OLAF), procurorii anticorupție l-au acuzat pe Paul Petrof, pe atunci tot director executiv al Direcției Regionale Vamale București, de favorizarea făptuitorului și instigare la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit. Conform procurorilor, afaceriștii Marin Ciupitu și Alexandru Emilian Mirea au falsificat șapte declarații vamale de import pentru a trage o țeapă de aproape 900.000 lei bugetului Uniunii Europene și al statului român. Marin Ciupitu a aplelat la Paul Petrof, care a decis să facă două noi controale pentru a șterge urmele fraudei. Apoi Paul Petrof le-a cerut subalternilor, Luminița Eleonora Carmen Rotaru și Nicolae Pasmangiu, să infirme rezultatele anchetei OLAF și să susțină că nu s-a fraudat nici bugetul UE, nici cel al României. De atunci au trecut aproape șapte ani, timp în care dosarul de corupție al lui Paul Petrof au fost uitat în fișetul procurorilor. Ce a primit șpăgarul la schimb O nouă anchetă a procurorilor DNA arată că vameșul Paul Petrof și-a continuat nestingherit combinațiile în calitate de șef al Direcției Regionale Vamale București, instituție care are în subordine birourile vamale de interior din Ilfov, București, aeroportul Băneasa, aeroportul Otopeni, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Constanța, Prahova și aeroportul Mihail Kogălniceanu. Adică principalele porți prin care intră mărfurile în România. De data aceasta, procurorii anticorupție îl acuză pe vameșul șef Paul Petrof că i-a cerut italianului Gianluca Carpineta "plata unui avans pentru un apartament în sumă de 50.000 euro și produse de vestimentație de lux de la Consiglieri". În schimbul șpăgilor, vameșul Paul Petrof a emis autorizații de antrepozitar fiscal și de expeditor înregistrat pentru PBM Quality Investment Consulting SRL. Această societate este deținută de Turtle Capital SA (35%), înregistrată în Elveția, Cătălin Buga (15), Ovidiu Buga (15%) și italianul Gianluca Carpineta (35%). Numele italianului Gianluca Carpineta, acuzat de procurorii DNA de dare de mită, apare și în societățile Bio Fuel Green Energy SRL și GLC Consulting Global Solutions. Șeful Vămii negocia șpaga în birou Paul Petrof a fost monitorizat îndeaproape de procurorii DNA. În biroul acestuia de la Direcția Regională Vamală București au fost montate echipamente audio-video care au înregistrat discuții despre șpăgi cu italianul Gianluca Carpineta. Vameșul șef îi spune italianul într-una dintre discuții că vrea să își cumpere un apartament. PETROF PAUL: Vreau să cumpăr undeva. Dai avans și după asta, așa... CARPINETA GIANLUCA: (n.n. neinteligibil) PETROF PAUL: Ai undeva? Stăm împreună, unde stăm? CARPINETA GIANLUCA: A Florin acolo, questo... de unde a cumpărat el (n.n. neinteligibil) PETROF PAUL: Caută-mi și mie undeva CARPINETA GIANLUCA: (n.n. neinteligibil) PETROF PAUL: Io cu Ina. Si vreau mut io și Bogdan stai la mine. Și io dau rata, știi. CARPINETA GIANLUCA: Da, așa face. Io mereu face așa. Io... eu unul dintre puținele avansuri (n.n. neinteligibil) se poate. (n.n. neinteligibil) (n.n. arată două degete ale mâinii stângi, respectiv degetul arătător și degetul mijlociu) CARPINETA GIANLUCA: Mai important e, acuma, mai important... apartament. PETROF PAUL: Da, eu vreau să (n.n. neinteligibil) CARPINETA GIANLUCA: Asta... nu există... PETROF PAUL: Asta vreau. CARPINETA GIANLUCA: Asta, asta tot, aproape. PETROF PAUL: Dar este drumu’ acolo sau e câmp? CARPINETA GIANLUCA: Nu... PETROF PAUL: Este drum sau câmp? CARPINETA GIANLUCA: Nu, tot perfecto. PETROF PAUL: Da? CARPINETA GIANLUCA: Da, perfecto. PETROF PAUL: Da? (n.n. neinteligibil) au venit? CARPINETA GIANLUCA: Frumos e... frumos, da. PETROF PAUL: Foarte bine! Normal, nu cu scară, nu cu nimic.... CARPINETA GIANLUCA: Da, da, da, da. PETROF PAUL: Terasă (n.n. neinteligibil) CARPINETA GIANLUCA: Mică nu e... 90 de metri. PETROF PAUL: 90? CARPINETA GIANLUCA: Da. PETROF PAUL: Ok. CARPINETA GIANLUCA: (n.n. neinteligibil) de plătire. PETROF PAUL: Da. CARPINETA GIANLUCA: Ce, jumate in mana, e jumate in doi ani (n.n. neinteligibil) cheie, asta imediat. (n.n. neinteligibil) tu ai apartament. Tu nu plătești închiriare (n.n. neinteligibil) așa. PETROF PAUL: Am înțeles, da. Vreau să rămână ceva, că asta tot cheltui, cheltui, cheltui banii... CARPINETA GIANLUCA: Da, așa mai bine (n.n. neinteligibil) cu tine (n.n. neinteligibil) facem asta. PETROF PAUL: Da, ok. CARPINETA GIANLUCA: Asta pentru mine, asta pentru... e apartamentu’, gata. Asta e obiectiv. PETROF PAUL: Uite CUI – u’ (n.n. neinteligibil) (n.n. arătându-i telefonul mobil) CARPINETA GIANLUCA: De ce vorbim, ce vorbim, nimic... PETROF PAUL: (n.n. râde, după care ia un bilet tip post-it de pe birou și începe să scrie pe el) PBM, da? CARPINETA GIANLUCA: Da PETROF PAUL: La mine imediat ai gata. Ai auzit? Fiul: "Aha! Bravo! Eu nu mă bag" Procurorii DNA au surprins o altă discuție între vameșul Paul Petrof și fiul său, Bogdan Cristian Petrof. În această discuție, Petrof senior îi confirmă fiului său că italianul Gianluca Carpineta va plăti avansul de 50.000 de euro pentru apartament. PETROF PAUL: Bă! Care-i problema? PETROF BOGDAN CRISTIAN: Păi dacă e ...[neinteligibil]... PETROF PAUL: Deci, ăsta plătește 50 de mii avansul. PETROF BOGDAN CRISTIAN: O nesimțire. PETROF PAUL: Acuma, GIANLUCA la ce i-am făcut io acuma tre’ plătească avansul. Și pe urmă noi ratele. Aveai tu de un’ să dai avans? PETROF BOGDAN CRISTIAN: Doamne, ferește! PETROF PAUL: Avansul, dă GIANLUCA 50 de mii. PETROF BOGDAN CRISTIAN: Aha! Bravo! Eu nu mă bag, nu știu nimic. Ăla e al tău ...[neinteligibil]... PETROF PAUL: N-ai, nu știe. Că dacă știe de tine, moare. PETROF BOGDAN CRISTIAN: Nu știe nici mă... Și cu GICĂ, știe la fel. Că nu mă văd cu el și cu GIANLUCA. Nu că am prins cardeala ...[neinteligibil]... PETROF PAUL: E, și-acuma el... Costume de lux de la Consiglieri Relația dintre vameșul șef Paul Petrof și italianul Gianluca Carpineta pare că este mult mai profundă. De exemplu, italianul se oferă să îi cumpere îmbrăcăminte de lux de la Consiglieri. CARPINETA GIANLUCA: Băi, vrei, cadou e la... cadou. PETROF PAUL: Da. CARPINETA GIANLUCA: De la Consiglieri, vrei? PETROF PAUL: Da! CARPINETA GIANLUCA: Aduce (n.n. neinteligibil) mâine dimineață. PETROF PAUL: Păi, dă-mi unde să mă duc. CARPINETA GIANLUCA: Scriu... Consiglieri. PETROF PAUL: Da. CARPINETA GIANLUCA: Ok, mă duc mâine dimineață și (n.n. neinteligibil) PETROF PAUL: Și-mi dai pe unde este să mă duc (n.n. neinteligibil) CARPINETA GIANLUCA: Păi, e aproape de casa ta. BUGA OVIDIU: Aleea Alexandru, lângă palatu' lu' Gigi Becali, acolo (n.n. neinteligibil) CARPINETA GIANLUCA: Da, acolo...în spatele lu’ Gigi Becali. PETROF PAUL: Tre' să semnez toate... ca să ia salariile că d-aia așteaptă toți (n.n. indicând mai multe documente pe care le are pe birou)

Medicii de la Nasta împărțeau șpaga prin metode electronice
Eveniment

Medicii de la Nasta împărțeau șpaga prin metode electronice

Medicii de la Marius Nasta împărțeau șpaga corect, prin metode electronice moderne, de secolul XXI: banii erau primiți cash, dar primul beneficiar îi contabiliza și îi redistribuia la întreaga echipă prin intermediul aplicației Revolut. Informațiile apar în dosarul medicului rezident Jan Palade, care și-a recunoscut vina și a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare. Citeșteși: Sondaj INSCOP: Ponta are cotă de încredere mai mare decât șeful său de la Guvern, Ciolacu, iar Șoșoacă l-a depășit pe Simion Medicii au fost prinşi după ce anchetatorii au montat aparatură video de înregistrare în cabinetele lor. Medicii de la Nasta împărțeau șpaga prin metode electronice „La data de 25.04.2023, inculpatul (...) discută cu fiica pacientului (...) despre programarea acestuia la operaţie pentru a doua zi. În cadrul discuţiei, (...) îl întreabă pe doctor când mai poate vorbi cu el, iar acesta îi spune că 'după', atrăgându-i atenţia că telefoanele mobile înregistrează şi când sunt oprite şi că trebuie să fie foarte atentă în această situaţie, întrucât există riscul 'să ne caute, să ne bage la puşcărie', subliniind la finalul discuţiei 'cu mine vorbiţi după, niciodată înainte', iar în acest context refuză să primească bancnotele pe care (...) a vrut să i le remită. La data de 27.04.2023, fiica pacientului a revenit în biroul inculpatului şi îi remite acestuia un plic alb, ce conţinea suma de aproximativ 700 de lei, pe care medicul îl ia şi îl depune sub o agendă, continuând discuţia cu privire la operaţia din data de 26.04.2023 efectuată asupra pacientului. Ulterior, se observă că pune plicul în sertarul din partea stângă a biroului. În jurul orelor 10,29, medicul a scos din sertarul biroului său un plic de culoare albă pe care l-a desfăcut şi s-a uitat în interiorul lui, apoi l-a pus în acelaşi loc. La sfârşitul programului de lucru, el a scos un plic alb din sertar din care a extras o sumă de bani formată din mai multe bancnote pe care le-a răsfirat pentru a le număra şi pe care le-a pus apoi într-un alt plic aflat în geanta neagră personală. Alături de această sumă a mai pus şi o altă sumă de bani, formată din mai multe bancnote, pe care a scos-o dintr-un alt plic alb îndoit, ce se afla în geanta sa neagră. De asemenea, lângă plicul îndoit mai era depozitată o altă bancnotă, pe care a pus-o în plicul alb în care a colectat toate sumele de bani. Ulterior, l-a sunat pe inculpatul (...) căruia i-a transmis că atât lui, cât şi medicului rezident (...) le-a trimis pe Revolut 'ceva' în legătură cu pacientul (...)", se arată în documentele de la instanţă. Acceaşi "procedură" este urmată de colectivul de medici de la "Marius Nasta" şi în cazul operaţiei la care a fost supus un pacient pe 25 mai 2023. Citește și: Medicii șpăgari de la Marius Nasta luau haina de pe pacienți sau cuponul de pensie – surse presă. Se primeau și sticle de alcool, vândute apoi la barul din satul natal 1.000 de lei pentru o operație "La data de 25.05.2023, la sfârşitul programului de lucru, în jurul orelor 13,53, inculpatul (...), care încă poartă pe cap o cască specifică pentru efectuarea intervenţiilor chirurgicale, trage cu mâna sertarul din partea stângă al biroului şi scoate un plic de culoare albă. Îl desface şi scoate din acesta o sumă de bani, apoi pune plicul gol înapoi în sertar şi închide sertarul. După ce a pus pus plicul gol în sertar, inculpatul selectează sub birou o sumă de bani din cea luată din plic şi îl întreabă pe inculpatul (...) cine a participat împreună cu el 'la pneumonectomie'. Stabilesc împreună că cel mai bine este ca suma selectată să fie împărţită la toţi cei trei rezidenţi, motiv pentru care inculpatul îi remite o sumă de bani formată din trei bancnote în cupiură de 200 de lei, adică 600 de lei, pentru ca acesta să împartă şi cu ceilalţi doi, iar restul de bancnote le-a pus înapoi în sertar. Câteva minute mai târziu, la ora 13,56, intră în birou medicul rezident (...), căruia inculpatul (...) îi dă o bancnotă în cupiură de 200 de lei, pe care acesta o pliază şi o pune în buzunarul din partea stângă sus a bluzei. Din declaraţia suspectei (...) reiese că aceasta a remis inculpatului (...) suma de 1.000 de lei cu titlu de mită, la o săptămână după intervenţia chirurgicală efectuată de acesta asupra soţului său", arată datele de la dosar. De asemenea, pe 29 mai, un medic primeşte de o pacientă un plic cu suma de 2.000 de lei, după care trimite banii colegilor săi din echipa medicală tot prin intermediul Revolut. 2.000 de lei controlul postoperator "La data de 29.05.2023, în jurul orelor 10,30, numita Caravia (...), pacienta medicului (...), i-a remis acestuia un plic alb, cu suma de 2.000 de lei, cu ocazia controlului postoperator, înainte de externare. După discuţii cu privire la starea de sănătate a acesteia, medicul o întreabă cine a fost medicul anestezist şi dacă 'a rezolvat cu ea', făcând cu mâna gestul specific referitor la bani. Aceasta îi răspunde că a fost medicul (...) şi că nu a discutat cu aceasta aceste aspecte, motiv pentru care medicul îi propune să rezolve el 'acuma, dacă e', indicând cu mâna zona de pe biroul său unde se află plicul. Caravia iese din cabinetul medicului şi revine în scurt timp cu un alt plic alb, pe care îl pune pe birou, iar acesta, după ce face o menţiune pe plic, îl pune în sertarul din partea stângă a biroului său. După ce pleacă pacienta, medicul se uită în primul plic alb remis de pacienta Caravia, ce îi fusese destinat, scoate suma de bani, pe care o ţine răsfirată în mână ca să o poată număra. (...) Ulterior, inculpatul (...) îl întreabă pe inculpatul (...) cine l-a ajutat la pacienta Caravia şi i-a spus că le trimite sume de bani prin intermediul aplicaţiei Revolut, spunându-le 'vă trimit şi vouă nişte bani', 'când avem de unde, avem'. La sfârşitul programului de lucru, medicul deschide sertarul din partea stângă a biroului şi scoate o sumă de bani pe care o pune în palma stângă, apoi scoate şi un plic alb pe care-l pune peste suma de bani din palma stângă, pronunţând 'i-am plătit pe toţi'", se mai arată în documente.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră