joi 28 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: sorin grindeanu

36 articole
Investigații

Finul Laurei Vicol, directorul Portului Constanța

Finul Laurei Vicol, directorul Portului Constanța. Mihai Teodorescu, șeful Portului Constanța, a beneficiat de o serie de sinecuri sub patronajul Gabrielei Firea, de la care a fost preluat de Laura Vicol și Sorin Grindeanu. În mandatul de primar al Gabrielei Firea, tânărul Mihai Teodorescu a fost numit director comercial la RATB, apoi șef peste Direcția Transporturi din Primăria Capitalei și președinte al Consiliului de Administrare al Companiei Municipale Eco Igienizare. Citește și: EXCLUSIV În timp ce se judeca cu clienți care nu primiseră apartamentele plătite, Nordis a cumpărat cu banii jos un Ferrari F8 Tributo de 300.000 de euro Ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu l-a băgat în Consiliul de Administrație al Metrorex, apoi, director executiv la Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța. Tot ministrul Sorin Grindeanu l-a numit director general al Portului Constanța. Studii în agricultură Mihai Teodorescu a absolvit Facultatea de Management, Inginerie Economică în Agricultură și Dezvoltare Rurală din cadrul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară în anul 2009. A continuat cu un master în Management Agroturistic și Alimentație Publică. În timpul facultății a lucrat ca manager de vânzări la Art Focus Studio. A fost angajat apoi ca manager al departamentului pentru corporații la agenția de turism Paralela 45. A renunțat la munca la privat în mai 2012, atunci când a fost numit șef birou controlori la RATB. Apoi, la scurt timp după ce Gabriela Firea a câștigat mandatul de primar al Municipiului București, Mihai Teodorescu a fost avansat pe funcția de director comercial. Favoritul Gabrielei Firea În septembrie 2018, Teodorescu a fost numit director executiv al Direcției Transporturi din cadrul Primăriei Municipiului București. În paralel, era și președinte al Consiliului de Administrație la Compania Municipală Eco Igienizare București, companie înființată de edilul Gabriela Firea pentru servicii de deratizare, dezinsecție și dezinfecție. În februarie 2022, ministrul Sorin Grindeanu a decis să îl plaseze în Consiliul de Administrație al Metrorex, companie deținută de Ministerul Transporturilor. Totodată, Teodorescu a fost angajat pe funcția de director executiv la Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța, chiar dacă nu avea nici o tangență cu domeniul naval. Ulterior, în martie 2024, a fost uns pe funcția de director general al Portului Constanța. Finul Laurei Vicol, directorul Portului Constanța Mihai Teodorescu s-a căsătorit în anul 2023 cu Ioana Teodora, cadru militar la UM 0472 București, o unitate militară a Serviciului Român de Informații. Nunta a fost organizată la Pitești, eveniment de pe urma căruia familia Teodorescu s-a ales cu 24.000 de euro. Surse din cadrul PSD au declarat, sub protecția anonimatului, că nași la nuntă ar fi fost Laura Vicol și Vladimir Ciorbă, cel care controlează controversata afacere Nordis. Iar pe lista invitaților s-ar fi aflat și ministrul Sorin Grindeanu. DeFapt.ro l-a întrebat pe Mihai Teodorescu dacă Laura Vicol, fosta șefă a Comisiei Juridice din Camera Deputaților, i-a fost nașă de cununie. Șeful Portului Constanța a negat că i-ar fi fost nașă de... botez. Vicol a fost la nunta lui Teodorescu "Doamna Laura Vicol nu este nașă de botez. Nici nu se pune problema. Nu există această situație despre care vorbiți. A fost invitată la nuntă, dar nu este nașa de botez. Nu înțeleg de unde aveți aceste informații", a spus Mihai Teodorescu pentru DeFapt.ro. Întrebat de câteva ori dacă Laura Vicol este nașa sa de cununie, Mihai Teodorescu a refuzat să răspundă concret: "Nu mi-a botezat copilul sub nici o formă... V-am răspuns la toate întrebările… V-am răspuns la toate întrebările adineauri, nu văd… Eu v-am spus tot ce aveam de declarat, altceva nu am de declarat". Cât despre participarea ministrului Sorin Grindeanu la nuntă sa, Mihai Teodorescu a refuzat să dea detalii: "Nu vă supărați, este un eveniment… Sunt evenimente care fac parte din viața unui om. Nu văd care este elocvența (relevanța, probabil - n.r.) listei de invitați". Grindeanu a numit director în Port în ciuda PSD Funcția de director general al Portului Constanța a revenit PSD în urma împărțirii funcțiilor publice cu PNL. Potrivit cutumei din partid, pe această funcție urma să fie desemnată o persoană desemnată de filiala PSD Constanța. Dar ministrul Sorin Grindeanu nu a ținut cont de filiala de la Constanța și a decis să îl numească pe Mihai Teodorescu care susține că nici măcar nu este membru de partid. Întrebat dacă Laura Vicol a contribuit la numirea sa în funcția de șef al Portului Constanța, Mihai Teodorescu a spus că nu are ce declarație să facă pe acest subiect. La fel a răspuns și când a fost întrebat despre legăturile sale cu fosta deputată PSD. Refuză să comenteze sponsorizările pentru PSD DeFapt.ro: Nu ați menționat în declarația de interese că sunteți membru PSD. Mihai Teodorescu: Nu sunt. Nu am avut niciodată în viața mea… membru de partid, carnet de partid sau vreo adeziune. Niciodată în viața mea. DeFapt.ro: Cum vă explicați că ați fost numit pe o funcție a PSD? Mihai Teodorescu: Nu pot să comentez această decizie. V-am spus, dacă vreți să clarificăm mai multe ne putem întâlni. DeFapt.ro: Nu ați sponsorizat niciodată PSD? Mihai Teodorescu: Deci, eu nu am avut niciodată adeziune, da? Sau calitate de membru de partid. DeFapt.ro: Deci, nu ați sponsorizat PSD? Mihai Teodorescu: V-am răspuns adineauri. DeFapt.ro: Ați sponsorizat PSD? Mihai Teodorescu: Scoateți din context. Haideți să ne vedem când vreți dumneavoastră. Sunt deschis la dialog. Prefer să discut față în față, nu la telefon.

Finul Laurei Vicol, directorul Portului Constanța (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea, Facebook/Sorin Grindeanu, Laura Vicol)
Vicol, "avocata interlopilor", bătaie Ciolacu - Grindeanu (sursa: Facebook/Laura Vicol)
Politică

Vicol, "avocata interlopilor", bătaie Ciolacu - Grindeanu

Vicol, "avocata interlopilor", bătaie Ciolacu - Grindeanu. Laura Vicol, acum deputat PSD, ar putea să nu mai ajungă în Parlament în mandatul viitor. Vicol, "avocata interlopilor", bătaie Ciolacu - Grindeanu Potrivit unor surse din PSD, Marcel Ciolacu, șeful social-democraților, nu are de gând să-i dea un loc eligibil lui Vicol. Ciudat, mai ales că cei doi părea că au o relație destul de apropiată: pesedista este chiar șefa Comisiei juridice a Camerei Deputaților. Explicația cea mai plauzibilă este că grupul de firme Nordis, deținut de soțul deputatei, Vladimir Ciorbă, se află într-o situație explozivă. Este vorba despre faptul că foarte mulți clienți ai Nordis reclamă de ani de zile fraude ale companiei: ar fi plătit sume enorme pentru apartamente pe care nu le-ar fi primit. Sursele menționate anterior au mai arătat că marele susținător al Laurei Vicol ar fi Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor. Lege pentru Ciorbă În aprilie 2023, presa scria că Laura Vicol are un soț penal: acesta e acuzat de evaziune fiscală, prejudiciul fiind de 2,2 milioane de euro, și de grup infracțional organizat. „Avem informaţii că soţul unui membru din biroul acestei comisii are un dosar de evaziune fiscală şi grup criminal infracţional, cu termen în 3 iunie, anul acesta, la Tribunalul Bucureşti (…) Deputata PSD Laura Vicol tocmai a votat o modificare care îl favorizează direct pe soţul ei în procesul în care este trimis în judecată pentru evaziune fiscală şi grup infracţional organizat. Modificarea votată de PSD este exact ca dedicaţia pentru Dragnea din OUG 13/2017, doar că pentru o infracţiune mai gravă şi un prejudiciu mult mai mare”, a declarat, în aprilie 2023, deputatul USR Vladimir Ilie, citat de News.ro. Clienții Nordis acuză "țepe" grele „Clientul a făcut promisiune de vânzare cu Nordis, să își ia un apartament. A plătit avans și nu s-a mai construit nimic. Am făcut proces și, după proces, am câștigat și am început executarea silită pentru a ne recupera banii dați avans și cheltuielile de judecată. Acum, surpriză: nu avem ce recupera, pentru ca nu au bani în conturi. Au fugit cu banii. Și, altă surpriză: stăm la rând, pentru că mai sunt alte executări inițiate de alte zeci de persoane țepuite care nu își pot recupera pagubele. În total, sunt puse în executare 2,5 milioane de euro”, scrie Ziare.com, citând avocatul unui client țepuit. Clienții care ar fi fost păcăliți nu pot face declarații în nume propriu în spațiul public. Ei acuză o clauză abuzivă din contract, care nu le dă voie să vorbească despre situația nefericită prin care au trecut, mai explică Ziare.com. Avocatul amenință cu plângerea penală, arătând că Nordis a fost reorganizat astfel încât clienții să nu mai găsească nimic în conturi. Iată care a fost reacția Nordis pentru Ziare.com: „Tratăm serios fiecare situație în parte și îi invităm la sediul nostru pe cei care consideră că au o nemulțumire și au ales să o adreseze dumneavoastră, pentru a afla și a identifica o rezolvare a situației”. Nu este singurul articol în care apar astfel de acuzații la adresa grupului Nordis. „Nordis, compania soțului deputatei PSD Laura Vicol, vinde apartamente pe litoral și… «uită» să le livreze!”, scria Replica Online, în noiembrie 2023. „O nouă mărturie despre practicile Nordis, compania controlată de soțul Laurei Vicol, șefa PSD a Comisiei juridice din Camera Deputaților: «Intenția lor e să păcălească oamenii»”, arăta Agorapress, în august 2023. „Un cumpărător acuză: ȚEAPA NORDIS a fost premeditată de la bun început”, arăta Opinia Constanței, în octombrie 2023.

Propagandistul Radu Tudor, disperat de ambuteiajele din România Foto: Guvernul României
Eveniment

Propagandistul Radu Tudor, disperat de ambuteiajele din România

Propagandistul PSD Radu Tudor, angajat al Antenei 3, este disperat de ambuteiajele din România: „Plătim cu nemiluita impozite și taxe unui stat impotent”, a scris el pe Twitter. Citește și: Pensionarii vor plăti mii de lei pentru ca o instituție a statului, Arhivele, să ofere altei instituții date pentru recalcularea pensiei Însă ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a fost invitat de mai multe ori în emisiunea de la Antena 3 a lui Radu Tudor, iar moderatorul nu a părut foarte nemulțumit de prestația demnitarului PSD. Propagandistul Radu Tudor, disperat de ambuteiajele din România Acum, Tudor este extrem de furios pentru că a petrecut câteva ore de la Constanța la Costinești sau la nodul Margina-Holdea. „#Romania este în stare de catastrofă rutieră nerecunoscută oficial de autorități. Două imagini doveditoare, în ultimile 24 de ore. 2 ore pe nodul rutier DN1 Margina-Holdea (7-8 km). Și 2 ore și 30 min pe DN 39 între Constanța și Costinești (20 km). Parcă suntem blestemați cu infrastructura rutieră. Plătim cu nemiluita impozite și taxe unui stat impotent. E din rău în mai rău. #Romania este pur și simplu țara în care nu ai pe unde să o iei”, a scris el pe Twitter. #Romania este în stare de catastrofă rutieră nerecunoscută oficial de autorități. Două imagini doveditoare, în ultimile 24 de ore. 2 ore pe nodul rutier DN1 Margina-Holdea (7-8 km). Și 2 ore și 30 min pe DN 39 între Constanța și Costinești (20 km). Parcă suntem blestemați cu… pic.twitter.com/RO4jPpHIzw— Radu Tudor (@RaduTudor1970) August 19, 2024 „Când mizeria aia de A3 contribuia (și încă o mai face) la statul ăsta de care te plângi acum nu te mai deranja? Sunteți parte a molimei care s-a abătut asupra amărâtei astea de țări și care nu mai scăpă de leprele aciuate la putere, care nu se mai dau duse”, i-a răspuns un cititor. În februarie 2017, Radu Tudor încerca să-l umanizeze pe Grindeanu, după emiterea OG 13, care a scos sute de mii de bucureșteni în stradă, și prelua, pe blogul său mesajul soției premierului de la acel moment. „Mesajul emotionant al sotiei primului ministru Sorin Grindeanu” era titlul articolului, care prezenta și o poză a familiei Grindeanu.

Conturile Metrorex, blocate de despăgubirile Webuild (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
Economie

Conturile Metrorex, blocate de despăgubirile Webuild

Conturile Metrorex, blocate de despăgubirile Webuild. 31,5 milioane de euro a cerut pesedistul Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor, din fondul de urgență al Guvernului, pentru plata datoriilor pe care le are Metrorex către compania italiană Webuild, fosta Astaldi. Citește și: Feminista Mihaela Miroiu, acuzată de o fostă studentă că știa că Marius Pieleanu este un prădător sexual, dar l-a protejat Peste 2,7 milioane de euro din suma totală reprezintă dobânzi și penalități. Culmea, cererea ministrului Sorin Grindeanu vine la o lună după ce i-a acuzat de șantaj pe italienii de la Webuild. Datoria de 34 de milioane de euro rezultă dintr-un contract atribuit companiei Astaldi de către Metrorex pentru construcția magistralei de metrou Drumul Taberei – Pantelimon. O afacere roasă de corupție în care procurorii DNA au găsit o șpagă de 1.000.000 de euro, tranzacție în care au fost implicați Pier Luca Canino, șeful Astaldi România, afaceristul Dragoș Dobrescu și avocatul Doru Boștină. Primul contract cu adiționale: peste un miliard de lei Compania Metrorex, deținută de Ministerul Transporturilor, a atribuit un contract de aproape 919 milioane lei fără TVA unei asocieri de firme formată din Astaldi, FCC Construccion, Delta Antrepriză de Construcții și Montaj '93 și AB Costruct SRL pentru contrucția primului lot din Magistrala 5 Drumul Taberei – Pantelimon. Prin actul adițional nr. 2, contractul a fost majorat cu 69 de milioane de lei pentru lucrări suplimentare. Au urmat alte două acte adiționale, nr. 4 și nr. 5, prin care valoarea lucrărilor a fost crescută pentru alte lucrări suplimentare cu 54,4 milioane lei, respectiv 20,5 milioane lei. În total, valoarea contractului inițial a ajuns la 1,063 miliarde lei. Al doilea contract: 793 de milioane de lei Ulterior, în anul 2015, Metrorex a semnat un nou contract cu asocierea dintre firmele Astaldi, FCC Construccion, UTI Grup și Activ Group Management pentru lucrări de cale de rulare, șina a treia și fir aerian de contact, plus finisaje și sisteme de instalații. Valoarea noului contract a fost de 793,38 milioane lei fără TVA. Cumulat, valoarea celor două contracte a fost de 1,856 miliarde lei, echivalentul a aproximativ 380 de milioane de euro. Documentele obținute de către DeFapt.ro arată că Metrorex a aplicat penalități de 429.354,45 lei în timpul derulării primului contract câștigat de compania italiană Astaldi, actuala Webuild, și asociații ei. Principalele nereguli au fost următoarele: "executantul nu a transmis programul de execuție; executantul nu și-a îndeplinit obligațiile privind proiectarea; prezentarea incompletă sau neprezentarea raportului lunar". Cum s-a ajuns la șpaga de un milion de euro Lucrările la Magistrala 5, zona Drumul Taberei, au fost tergiversate atât din cauza statului, cât și din a constructorului italian. Pe de-o parte, Primăria Sectorului 6, condusă în perioada 2012 -2016 de primarul liberal Rareș Mănescu, a emis cu întârziere avizele și autorizațiile de construcție. Pe de altă parte, locuitorii din Sectorul 6 au depus nenumărate reclamații la Primăria Sectorului 6 pentru disconfortul pricinuit de Astaldi. Atunci și-a făcut intrarea în scenă afaceristul Dragoș Dobrescu, un apropiat al primarului Rareș Mănescu. Acesta i-ar fi cerut lui Pier Luca Canino, șeful Astaldi România, suma de 1.000.000 de euro pentru a facilita obținerea avizelor și autorizațiilor pentru compania italiană, dar și pentru a scăpa de reclamațiile cetățenilor. Circuitul mitei, explicat de DNA Informațiile apar în dosarul 481/P/2017 al procurorilor Direcției Naționale Anticorupție, care au decis la data de 4 octombrie 2022 să îl acuze pe Dragoș Dobrescu de trafic de influență. În același dosar este acuzat de complicitate la cumpărare de influență avocatul Doru Boștină, iar italianul Pier Luca Canino, de cumpărare de influență. "În contextul desfășurării unor lucrări în București la Magistrala 5 de metrou (Drumul Taberei), în perioada 20-26 iunie 2013, unul dintre oamenii de afaceri (nr. - Dragoș Dobrescu) ar fi pretins de la celălalt om de afaceri, ambii inculpați în cauză, suma de 1.000.000 euro (plătibili în decursul a patru ani), în schimbul exercitării influenței pe care a pretins că o are asupra unui primar de sector din București, pentru obținerea cu ușurință a avizelor necesare execuției lucrărilor respective", se menționează în comunicatul de presă al DNA. Banii urma să fie remiși printr-o firmă controlată de avocatul Dorul Boștină, sub forma unor servicii fictive de "mentenanță". Prima plată a fost în cuantum de 547.000 lei, bani retrași în numerar. Conturile Metrorex, blocate de despăgubirile Webuild Compania Webuild, fosta Astaldi, a deschis în paralel mai multe procese împotriva Metrorex pentru a obține plata unor daune pentru lucrările și întârzierile neprevăzute. În total, 154,9 milioane lei, echivalentul a 31,5 de milioane de euro. De exemplu, 63,7 milioane lei a câștigat prin sentința civilă nr. 7178/22.12.2020. Alte 86,4 milioane lei au fost obținute prin hotărârea instanței nr. 19/23.01.2024. Încă două decizii ale instanțelor de judecată au stabilit că Webuild trebuie să mai primească încă 4,7 milioane lei. La sume de bani câștigate în instanță, Metrorex, respectiv Ministerul Transporturilor, trebuie să plătească dobânzi și penalități în cuantum de 13,4 milioane lei, echivalentul a 2,7 milioane de euro. Dobânzi și penalități care vor crește până la momentul în care se va efectua plata integral a acestor sume de bani. Pentru toate aceste sume de bani există "instituită poprire pe conturile curente ale Metrorex S.A și blocarea activității, cu repercusiuni directe în asigurarea serviciului de transport public de călători cu metroul". Scandalul podului de la Brăila Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor, a acuzat de șantaj compania italiană Webuild pentru că ar cere niște bani suplimentari pentru podul de la Brăila. Mai mult, i-a cerut ambasadorului italian în funcție la București, Alfredo Maria Durante Mangoni, să nu se mai amestece în afacerile companiilor din Italia, respectiv Webuild, cu statul român. Tot scandalul, declanșat atât de ministrul Sorin Grindeanu, cât și de italienii de la Webuild, a început în urmă cu o lună de zile. Grindeanu vorbește de "șantaj" "Nu vom fi de acord nici la minister, nici la CNAIR cu acest tip de şantaj, iar măsurile pe care noi le vom lua, nu doar pe această lucrare, o să le vedeţi în săptămânile şi lunile viitoare", declara ministrul Sorin Grindeanu la Brăila. Ce a făcut ministrul Sorin Grindeanu ulterior acestei declarații? A pus în dezbatere publică un proiect de Hotărâre de Guvern prin care îi cere prim-ministrului Marcel Ciolacu să aloce "din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2024, pentru suplimentarea bugetului Ministerului Transporturilor și Infrastructurii" suma de 180 de milioane lei pentru majorarea capitalului social al Metrorex. Bani care vor fi folosiți pentru plata celor 154,9 milioane lei către compania italiană Webuild. Diferența de bani va fi folosită pentru plata altor datorii ale companiei Metrorex.

Grindeanu sfidează și Curtea de Conturi (sursa: Facebook/Bucharest Airports)
Economie

Grindeanu sfidează și Curtea de Conturi

Aglomerație, mizerie, nepăsare: problemele aeroportului "Henri Coandă" nu sunt noi. Dar ministrul Grindeanu sfidează și Curtea de Conturi. Care, în 2022, a tras mai multe semnale de alarmă asupra problemelor aeroportului: prea mic, prea mulți pasageri, zero investiții. Citește și: Aeroportul Otopeni, distrus în clasamentele de specialitate: cotat ca ultimul din Europa, plictisitor, scump, încremenit în anii ’60, personal neprietenos, fără spații pentru copii În 2023, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, declara că nu vede necesară construirea unui nou terminal. În 2024, problemele s-au acutizat. Avertismentele Curții de Conturi În 2022, Curtea de Conturi avertiza: traficul aerian pe aeroportul "Henri Coandă" a crescut peste limitele de spațiu. "Creșterea exponențială a traficului de pasageri, dar și contrângerile de arhitectură ale Aeroportului Internațional Henri Coandă București (…) au dus la aglomerări în zonele de terminal ale aeroportului (…), precum și la creșterea timpilor de aşteptare pentru efectuarea formalităților de control, reflectând astfel discrepanța între capacitatea aeroportuară de procesare a pasagerilor și cererea de trafic", se arată în raportul "Auditul performanței aeroportuare". În lungul șir de probleme enunțate: infrastructura - la pămînt, investițiile - zero, indicele de satisfacție a clienților - din ce în ce mai scăzut. Dar banii curg de la pasagerii abuzați Cu toate acestea, raportul nota "rezultatele pozitive" ale activității financiare a CNAB (Compania Națională Aeroporturi București), ca urmare a creșterii semnificative a traficului aerian pe aeroportul Henri Coandă și a creșterii veniturilor din tarifele practicate de aeroport pentru serviciile prestate. În primele cinci luni ale anului 2022, aeroportul "Henri Coandă" din Otopeni a fost tranzitat de 4,1 milioane de pasageri, un număr de trei ori mai mare faţă de 2021. George Dorobanţu, director general al CNAB, recunoștea la vremea respectivă: "Există un deficit de personal de 30-40%". Pe timp de vară, creșterea traficului și lipsa personalului s-au făcut simțite: aeroportul a fost supra-aglomerat. Pe 29 mai, într-o singură oră, au aterizat 14 avioane, ceea ce a dus la o depășire a capacității de primire a pasagerilor. În iunie, presa relata despre haosul generalizat din aeroport. Astfel, pasagerii cu zboruri întârziate sau amânate nu au beneficiat nici măcar de prevederile legale: n-au primit din partea aeroportului nici apă, nici mâncare și nici cazare la hotel. A trebuit să doarmă pe jos, în zona terminalelor. În iulie, o imagine a devenit virală: benzile de bagaje au cedat, iar angajați ai aeroportului au fost puși să pedaleze pe ele pentru a le pune în mișcare. Grindeanu sfidează și Curtea de Conturi În 2023, traficul de pasageri pe aeroportul "Henri Coandă" a crescut cu 16% față de anul anterior. Totuși, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu afirma că realizarea unui nou terminal de pasageri, modern și care să preia actualul flux de trafic, "nu se justifică". Pe 3 aprilie 2023, un haos de nedescris la Sosiri: opt avioane aterizaseră în același timp și peste o mie de persoane au fost blocate în zona terminalului. Pe 6 iulie, pasagerii unei curse venite din Olanda au fost nevoiți să rămână în avion mai bine de o oră pentru că nu a existat un mijloc de transport care să-i preia. Pe 13 iulie, o pană de curent a blocat timp de mai multe ore calculatoarele Poliției de Frontieră. CNAB a recomandat atunci pasagerilor să vină la aeroport mai devreme decât de obicei pentru a gestiona accesul prin metode "clasice". În 2023, aeroportul Otopeni a beneficiat totuși de o investiție: 3,2 milioane de euro pentru modernizarea echipamentelor de procesare a bagajelor de cală pe fluxul de sosiri. În prezent, Otopeniul se dezintegrează Luna aceasta (iulie a.c.), sute de pasageri au așteptat ore în șir la terminalul Sosiri, ca să-și poată recupereze bagajele. Incidentul a venit după o suită de alte probleme. La data de 26 iunie, CNAB a anunțat că instalația de aer condiționat din aeroport nu mai funcționează. La câteva zile după, pe 29 iunie a.c., ANPC a amendat Aeroportul Internaţional "Henri Coandă" din cauza defecțiunilor la sistemul de ventilație. Suma amenzii: 10.000 de lei. Însă, după instalația de climatizare, s-a stricat și banda de bagaje pentru cală.

PNL va cere demisia lui Grindeanu (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

PNL va cere demisia lui Grindeanu

PNL va cere demisia lui Grindeanu. Fricțiuni din ce în ce mai mari în guvernul PSD-PNL: liberalii se pregătesc să ceară ieșirea din Executiv a ministrului Transporturilor. PNL va cere demisia lui Grindeanu Recenta decizie a ministrului Sorin Grindeanu de a închide complet circulația pe DN7, care traversează Valea Oltului, a luat prin surprindere România. Citește și: VIDEO Tupeu gros: Grindeanu s-a dus pe Valea Oltului cu elicopterul chiar în mijlocul scandalului referitor la închiderea circulației Vineri, 5 iulie, Grindeanu s-a deplasat la Boița, pe Valea Oltului, pentru a-și explica decizia. A fost o vizită de lucru din elicopter, la propriu. Ministrul a invocat pentru alegerea transportului aerian programul încărcat de vizite pe șantierele arterelor rutiere din zonă. Potrivit surselor politice ale DeFapt.ro, PNL nu va lăsa să treacă acest scandal și va cere public demiterea lui Grindeanu de la șefia Transporturilor. Grindeanu se află în conflict cu șeful PNL, Nicolae Ciucă, pe care l-a ironizat în legătură cu cerințele liberalilor referitoare la calendarul alegerilor prezidențiale. API: Nu va dura o lună, va dura două, probabil Decizia a fost criticată și de Asociația Pro Infrastructură. "Soluția decentă într-o țară normală ar fi fost devierea traficului în zona afectată prin mutarea DN7 pe celălalt mal al Oltului cu un pod (temporar) și folosirea infrastructurii existente. Dar asta presupune gândire, bani, muncă birocratică și, mai ales, asumare. Greu de crezut că închiderea va fi doar de o lună. Nu ar fi exclus să dureze dublu. Mai mult, defrișările acestea se fac doar pentru studiul geotehnic (foraje), NU lucrări. Acelea vor fi... la Sfântul Așteaptă. Iar în timpul lucrărilor vor veni, probabil, alte restricții.", a arătat Asociația într-o postare pe Facebook. "Închiderea Văii Oltului va fi un dezastru rutier" Și Radu Burnete, director executiv al Confederației Patronale Concordia, a comentat în termeni duri măsura de închidere a DN7. "Închiderea Văii Oltului va fi un dezastru rutier însă nu asta este cel mai tragic din păcate. Nu mă pricep. Poate că e inevitabilă această închidere. Tragic este că ilustrează perfect un lucru pe care îl spun de ani de zile încât mi s-a făcut și mie silă: transparență, predictibilitate, consultare. Nu poți să închizi cea mai importantă arteră economică a României anunțând din 3 pentru 8 iulie. Așa ceva trebuia anunțat cu minimum 6 luni înainte dacă nu mai mult. Oamenii aveau timp să își planifice concediile, afacerile, evenimentele. Poate în 6 luni de zile avea totuși cineva o soluție mai bună, de ce să gândească 20 de oameni când pot gândi 20.000? Aveai timp să explici de 100 de ori. Unii tot ar fi înjurat, dar mult mai puțini. Așa o să înjure toată lumea și pe bună dreptate. De ce avem studii de fezabilitate și pre-fezabilitate? De ce ne costă statul român o treime din PIB dacă nu poate să anticipeze ceva ce nu e chiar program spațial?".

Grindeanu, cu elicopterul pe Valea Oltului (sursa: sibiuindependent.ro)
Eveniment

Grindeanu, cu elicopterul pe Valea Oltului

Grindeanu, cu elicopterul pe Valea Oltului. Ministrul Transporturilor și Infrastructurii a ajuns vineri, 5 iulie la Boița, cu elicopterul, pentru a aduce lămuriri cu privire la închiderea DN7 Valea Oltului pentru o perioadă de o lună de zile, potrivit Sibiu Independent. Grindeanu, cu elicopterul pe Valea Oltului Întrebat de către jurnaliști de ce a ales să vină la Sibiu cu elicopterul, evitând astfel ore întregi în trafic, Grindeanu a dat vina pe agenda încărcată a vizitelor de pe șantierele autostrăzii. Citește și: Grindeanu face praf vacanțele celor care se deplasează cu mașina: Valea Oltului, complet blocată, podul Giurgiu-Ruse, cel puțin parțial închis, pe Valea Prahovei se lucrează Iar venirea pe calea aerului ar fi fost necesară tocmai pentru a ajunge la ora 12.35 la Boița. Ministrul a mai declarat faptul că parcurge lunar cu mașina Valea Oltului și tocmai de aceea are o ambiție pentru continuarea lucrărilor la autostrada Sibiu – Pitești, a mai arătat sursa citată. Sorin Grindeanu a apărat decizia de a închide timp de o lună DN7 (vezi aici).

Grindeanu refuză ilegal numirea unui director (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Grindeanu refuză ilegal numirea unui director

Grindeanu refuză ilegal numirea unui director. Situație nemaiîntâlnită în România: Ministerul Transporturilor a emis un ordin de prelungire cu șase luni a mandatului interimar la conducerea Spitalului CF Iași pentru dr. Cristina Mitrofan. Grindeanu refuză ilegal numirea unui director Asta, în contextul în care concursul pentru ocuparea postului de manager a fost derulat de Consiliul de Administrație al unității medicale, cu aprobarea Ministerului Transporturilor, la finalul anului trecut. Citește și: Ce salariu imens îi plătesc contribuabilii lui Toni Greblă, autorul haosului de la alegeri, dublu pensionar special și revoluționar de Gorj Doar că, acum două săptămâni, hârtiile cu privire la rezultatele concursului au fost "rătăcite" la sediul ministerului, între secretariat și cabinetul ministrului. Dr. Mihai Glod, care a câștigat concursul, a spus că în această săptămână îi va da în judecată pe toți cei implicați – Consiliul de Administrație al unității medicale și Ministerul Transporturilor. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Grindeanu refuză ilegal numirea unui director de spital (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Grindeanu refuză ilegal numirea unui director

Grindeanu refuză ilegal numirea unui director. O situație nemaiîntâlnită în sistemul sanitar: un manager de spital așteaptă de luni bune să îi vină decizia de numire în funcție, după ce a câștigat concursul. Grindeanu refuză ilegal numirea unui director Este vorba despre Spitalul CF Iași, unde dr. Mihai Glod a câștigat concursul pentru funcția de manager în decembrie 2023. Citește și: Cele trei pensii de vis pe care le primește Toni Greblă, pesedistul pus de Ciolacu în fruntea AEP ca să hăituiască opoziția La concurs a mai concurat și dr. Cristina Mitrofan, care a rămas manager interimar până în prezent. Ba mai mult, sursele noastre au explicat că zilele acestea, la minister, se pregătește ordinul de ministru de prelungire a interimatului dr. Cristina Mitrofan pentru încă șase luni. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Un pensionar care joacă la Loto conduce aeroportul Tulcea Foto: Facebook
Politică

Un pensionar care joacă la Loto conduce aeroportul Tulcea

Stoian Vâlcu, un pensionar care joacă la Loto și care, profesional, nu are nici o legătură cu managementul aeroportuar, conduce aeroportul Tulcea, instituție aflată în subordinea Consiliului Județean. Acest consiliu este dominat de PSD și este condus de baronul local Horia Tedorescu. Vâlcu era, în 2019, vicepreședinte al organizației județene a PSD Tulcea. Citește și: VIDEO Salariul uriaș al judecătorului filmat când băga bani în decolteul unei dansatoare. Fost „dispecer” la sistemul 112, el primește 33.600 lei doar pentru chirie În 2023, prin aeroport au trecut 300 de pasageri, deși ministrul PSD al Transporturilor, Sorin Grindeanu, a dirijat, în 2022, fonduri uriașe, de 180 de milioane de lei, spre această „investiție”. Aeroportul a avut în ultimii ani un număr ridicol de pasageri: 73 în 2021, 360 în 2022 și 300 în 2023. El este pe ultimul loc în topul aeroporturilor din ţară, potrivit datelor de la Asociaţia Aeroporturilor din România. La aeroport lucrează circa 40 de persoane, iar Consiliul Județean l-a subvenționat, doar în 2022, cu 3,7 milioane de lei. Însă, potrivit bugetului pe 2023, ultimul publicat pe site-ul Consiliului Județean Tulcea, aeroportul urma să primească 166 de milioane de lei. Un pensionar care joacă la Loto conduce aeroportul Tulcea Stoian Vâlcu, directorul aeroportului a făcut o facultate de inginerie chimică, la Politehnica București. Până în 2013, când a fost propulsat director tehnic al aeroportului, nu a avut legătură cu acest domeniu. El a lucrat la ALUM Tulcea și la Altex, printre altele. Citește și: Drum județean din Tulcea, de 17 milioane de euro, ciuruit la un an de la deschidere. Președintele CJ și prefectul fac averi din contracte cu comunitățile locale Potrivit declarației de avere, Vâlcu a încasat, în anul fiscal 2022, o pensie de 67.000 de lei și a câștigat 1.400 de lei de la loto. Salariul său anual la conducerea aeroportului cu 300 de pasageri pe lună a fost de 109.000 lei. Însă Vâlcu a luat peste 28.000 de lei și prin prezența în CA-ul Aquaserv Tulcea, altă companie subordonată Consiliului Județean. Citește și: Opera baronului PSD de Tulcea, Horia Teodorescu: o treime din școlile care ar fi trebuit să fie renovate cu banii europeni din programul ITI Delta Dunării sunt ruine

Grindeanu: Fără terminal nou la Otopeni (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
Economie

Grindeanu: fără terminal nou la Otopeni

Grindeanu: Fără terminal nou la Otopeni. Construcţia unui terminal nou la Aeroportul Otopeni nu se justifică în acest moment, având în vedere numărul de pasageri, însă trebuie aduse îmbunătăţiri actualului terminal, consideră ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu. Grindeanu: Fără terminal nou la Otopeni "Aeroportul Otopeni în acest moment trebuie să ajungă, şi sper că va ajunge la sfârşitul anului 2023, la numărul de pasageri dinainte de pandemie. Adică să se recupereze ceea ce s-a pierdut. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În acest moment, astăzi, când vorbim, pe numărul de pasageri, pe toate studiile, şi avem studii şi de la Banca Mondială şi vi le pot pune la dispoziţie, nu se justifică construcţia unui terminal nou. Că trebuie să fie îmbunătăţiri sunt perfect de acord. La benzile care aduc bagaje, tot ce ţine de buna funcţionare în actualul terminal, clar că trebuie să fie îmbunătăţit. Eu vorbesc de un terminal nou, care înseamnă foarte mulţi bani. Astăzi, când vorbim pe numărul de pasageri pe care îl are Aeroportul Otopeni, nu se nu se justifică. În 5 ani da, posibil, dacă se menţine acest ritm de creştere", a precizat ministrul Transporturilor, duminică, la Digi 24. El a subliniat că au început să fie realizate investiţii astfel încât lucrurile să fie îmbunătăţite pe actualul terminal. Îmbunătățirile, necesare, totuși "Asta nu înseamnă că lucrurile nu trebuie să fie îmbunătăţite pe actualul terminat. Sunt perfect de acord cu dumneavoastră: curăţenie, benzile de adus bagaje, fluxul pasagerilor. Eu când merg vineri seara, de exemplu, când plec în weekend la Timişoara, la acea oră este un vârf de trafic, nu doar pe cursele interne, ci şi externe. Dar aceste investiţii au început să fie făcute şi sper să continue în Aeroportul Bucureşti, inclusiv investiţii în acel burduf, burduful care intră în sau care face legătura cu avioanele. Parte dintre ele trebuie să fie schimbate, sunt depăşite", a subliniat Grindeanu. Citește și: Planul de pace în Ucraina al Papei Francisc, discutat în detaliu cu Zelenski, la Roma. Președintele ucrainean, însă, insistă că nu are nevoie de mediator: Decizia e a noastră, războiul e pe teritoriul nostru Potrivit datelor publicate de Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti în luna ianuarie a acestui an, traficul aerian înregistrat pe cele două aeroporturi din Capitală - Aeroportul Internaţional Henri Coandă şi Aeroportul Internaţional Bucureşti-Băneasa Aurel Vlaicu - a crescut cu 82,2% în 2022, faţă de 2021, până la un număr de 12.610.247 de pasageri. De asemenea, anul trecut, s-au raportat 120.745 de mişcări de aeronave (aterizări plus decolări), în creştere cu 30,7%, de la un an la altul.

Grindeanu nu demisionează: "Emoție de moment" (sursa: Facebook/Ministerul Transporturilor și Infrastructurii România)
Eveniment

Grindeanu nu demisionează: Emoție de moment

Grindeanu nu demisionează: "Emoție de moment". Locomotiva care a cauzat accidentul de sâmbătă seară a ieşit din revizie tehnică din depoul Ploieşti în dimineaţa acelei zile, a declarat, luni, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Sorin Grindeanu, menţionând că nu se poate pronunţa în ceea ce priveşte accidentul, înaintea rezultatelor anchetei care se află în derulare. Cu revizia proaspăt făcută El a subliniat, în cadrul unei conferinţe de presă (VIDEO), că de 30 de ani nu s-a investit în domeniul feroviar, iar de 20 de ani nu s-a cumpărat nicio garnitură de tren nou în România. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Aşa cum ştiţi, în acest moment, e în desfăşurare o anchetă care are diverse componente. Ar părea cel puţin ciudat din partea mea să mă pronunţ înaintea rezultatelor acestei anchete, dar pot să vă spun un lucru, cred eu, în premieră: locomotiva care a cauzat accidentul de sâmbătă seară, în 25 martie, a ieşit din revizie tehnică din depoul Ploieşti, în dimineaţa acelei zile. Am actele sau raportul din acest punct de vedere. În dimineaţa acelei zile, această locomotivă a ieşit din revizie tehnică, programată din timp - de la depoul Ploieşti a făcut o cursă de la Ploieşti la Galaţi dar, în 25 dimineaţa, a ieşit din depoul Ploieşti, după revizie tehnică. Toate aspectele legate de anchetă, toate, inclusiv aceasta, ceea ce v-am spus mai devreme - mi se pare o informaţie extrem de importantă - sigur va fi luată în calcul de către anchetatori. Toate aceste rapoarte, fie că vorbim de Teleorman, fie că vorbim de Galaţi, vor fi publice şi vor fi prezentate", a menţionat ministrul Transporturilor. Grindeanu nu demisionează: "Emoție de moment" Potrivit acestuia, o demisie nu va rezolva problema, poate să acopere "o emoţie de moment, dar nu e soluţia care să ducă la rezolvarea problemei de fond", în condiţiile în care sistemul feroviar este subfinanţat de zeci de ani. "Un om poate să-şi dea demisia, că vorbim de director general la CFR Călători, că vorbim de miniştri. Nimeni nu este de neînlocuit şi nimeni nu e perfect. Lucrurile acestea, în schimb, nu rezolvă problema. De 30 de ani există subfinanţarea acestui sistem feroviar şi nu doar subfinanţare, şi alte lucruri. În 30 de ani aceste lucruri nu se rezolvă printr-o demisie. Se acoperă, poate aşa, să zicem, o emoţie de moment, dar nu e soluţia care să ducă la rezolvarea problemei de fond. Va fi acoperită probabil sau poate fi acoperită această tragedie prin demisia directorului general sau a unui ministru - şi mediatic poate să fie acoperită. Dar rezolvă problema? Nu cred că rezolvă problema. De aceea am început prin a spune ce facem să îndreptăm lucrurile dacă 30 de ani a fost subfinanţat acest domeniu, cel feroviar, dacă de 20 de ani nu s-a cumpărat nicio garnitură de tren nou în România, una de 20 de ani", a mai spus ministrul. "Acest sistem a fost subfinanţat" Totodată, Sorin Grindeanu a subliniat că rolul unui ministru al Transporturilor este să se asigure că se fac investiţii în infrastructura feroviară. "De zeci de ani, de zeci de ani - și subliniez acest lucru - acest sistem a fost subfinanţat. Şi nu doar subfinanţat - şi asta este o realitate pe care n-avem cum să o negăm. De asemenea, rolul unui ministru al Transporturilor este să se asigure că se fac investiţii în infrastructura feroviară. Iar astăzi, cu permisiunea dvs., printre alte puncte, vă voi prezenta câteva din aceste investiţii sau începuturi pe acest domeniu feroviar, demarate în 2022 şi bineînţeles, continuate. Dar, totodată, înainte de a intra în detalii, trebuie subliniat încă o dată faptul că sunt foarte multe lucruri de făcut în domeniul feroviar, că acei zeci de ani de subfinanţare ne-au adus într-o situaţie nu tocmai fericită - şi că tot ceea ce înseamnă programul operaţional de transporturi sau PNRR înseamnă de fapt o reformă din temelii a acestui sistem feroviar", a adăugat el. Șefa de tren a murit la spital La data de 25 martie 2023, în jurul orei 19.19, la Gara CFR Galaţi, a avut loc un accident feroviar, după ce s-ar fi defectat sistemul de frânare al unei locomotive care a lovit un vagon de călători al trenului care se forma pentru ruta Galaţi - Buzău. În urma impactului, conductorul trenului implicat, o femeie în vârstă de 53 ani şi cu o vechime în conducerea trenurilor de călători de peste 15 ani, a decedat la spital, iar alte trei persoane au fost rănite. Totodată au fost avariate locomotiva şi vagonul. Citește și: Fost director în CFR, după accidentul de la Galați: în orice clipă, vagoanele CFR Călători pot sări de pe linie și lovi un marfar cu benzină. “Trenurile CFR Călători sunt un real pericol“ Cauzele care au generat accidentul produs sâmbătă seara în Gara Galaţi, la cuplarea locomotivei la garnitură, vor fi stabilite de echipa de cercetare aflată la faţa locului, a informat CFR Călători.

Propaganda lui Grindeanu s-a scufundat Foto: Facebook Sorin Grindeanu
Politică

Propaganda lui Grindeanu s-a scufundat

Propaganda lui Grindeanu s-a dezumflat: măsurătorile pe Bâstroe încep abia pe 15 martie, deși ministrul PSD al Transporturilor scria pe Facebook, la 23 februarie, că este pregătit să înceapă verificările. „Noi suntem pregătiți! Trei nave ale AFDJ Galați- dotate cu echipamente pentru măsurarea adâncimii canalelor navigabile- așteaptă acceptul pentru a face măsurători pe Canalul Bâstroe”, susținea Grindeanu - acesta fiind, de altfel, demnitarul care a declanșat scandalul Bâstroe. Propaganda lui Grindeanu s-a scufundat „Astăzi, 3 martie 2023, a avut loc o întâlnire tehnică, în format videoconferinţă, la nivel de experţi între partea română şi cea ucraineană. Întâlnirea a fost coordonată la nivel de secretari de stat ai ambelor părţi. Participanţii au convenit ca partea română să înceapă măsurătorile pe braţul Chilia şi canalul Bâstroe din data de 15 martie 2023”, a transmis, vineri, Ministerul Transporturilor, citat de news.ro. Potrivit unor surse PSD, data de 15 martie a fost cerută chiar de partea română. Romeo Soare, de la Administrația Fluvială a Dunării de Jos, a recunoscut, la discuțiile de azi cu partea ucraineană, că aceasta a fost de la bun început data propusă de autoritățile române. Declarația lui Soare contravine flagrant postării de pe Facebook a ministrului Grindeanu. Experții se vor întâlni luni, 6 martie 2023 pentru a stabili detaliile planului de efectuare a măsurătorilor pe Braţul Chilia şi pe Canalul Bâstroe, acestea fiind estimate să dureze 10 zile. „Cele două părţi au convenit că este cea mai bună soluţie care să clarifice informaţiile contradictorii pe tema dragării Canalului Bâstroe şi a Braţului Chilia”, a mai transmis, azi, ministerul Transporturilor. Potrivit documentului, partea română şi-a arătat disponibilitatea ca la aceste măsurători să fie prezenţi şi specialişti din Ucraina, dar şi ai unor instituţii terţe. Citește și: Iohannis despre Bâstroe: „Ministerul Transporturilor știe despre lucrări din octombrie”. Plus: „Ucrainenii nu au nevoie să fie certați, au nevoie de sprijin” De asemenea, ministerul anunţă că Ucraina va asigura securitatea navelor şi personalului românesc, pe toată perioada activităţilor de măsurare.

Beizadea de lux, adjunct la Poștă (sursa: Facebook/Zarici Iasmin)
Investigații

Beizadea de lux, adjunct la Poștă

Beizadea de lux, adjunct la Poștă. Pesedistul Iasmin Zarici (foto sus, între Simonis și Grindeanu) s-a ocupat de protocol pe Aeroportul Timișoara, acolo unde-i organiza trecerea prin salonul oficial lui Sorin Grindeanu, actualul vicepremier și ministru al Transporturilor. Era doar începutul, liderii PSD Timiș i-au creionat o carieră de succes. Deocamdată, a fost plasat la Poșta Română Timiș pe funcția de economist, dar urmează să fie numit director adjunct. La solicitarea Defapt.ro, Iasmin Zarici s-a încurcat, nici el nu pare să știe ce face la Poșta Română Timiș: ba că este director ajunct în baza experienței de la aeroport, ba că este economist pentru a acumula experiență pentru funcția de director adjunct al Poștei Române, filiala Timiș. Pe rețelele de socializare, Zarici afișează o viață de lux și mașini scumpe. Din banii părinților, după cum singur admite. 2.300 de lei pe lună, salariu de la Aeroport Iasmin Zarici a fost încadrat pe funcția de ofițer responsabil pentru informare și publicitate la Aeroportul Internațional "Traian Vuia" Timișoara acum aproape zece ani. Se ocupa de marketing și de salonul oficial al aeroportului. Pe acolo treceau delegațiile politice venite de la București, dar era folosit și de Sorin Grindeanu atunci când se grăbea să prindă avionul de București. "Sincer, cred că m-am ocupat doar de o vizită de-a domnului Sorin Grindeanu. Vorbesc de 2016. Mai degrabă solicita domnul Vela salonul oficial decât domnul Grindeanu. Nu plătesc nici o cotizație la partid, nu am cotizat, nu am dat bani la nimeni", a declarat Zarici pentru Defapt.ro. Pentru munca prestată la aeroportul Timișoara, Iasmin Zarici a primit în anul 2021 un salariu anual de 27.065 lei. Adică în jur de 2.300 de lei pe lună. În anul 2021 a mai încasat un salariu anual de 36.575 lei pentru că a fost încadrat și ca asistent medical la cabinetul medical al mamei sale. Mașini scumpe, vilă, petreceri Așadar, din cele două locuri de muncă, a primit puțin peste 1.000 de euro lunar în 2021. Cu toate acestea, tânărul pesedist (chiar vicepreședinte al TSD Timiș) Iasmin Zarici se laudă pe Facebok și Instagram cu o viață luxoasă alături de tinere din Timișoara: cafenele, cârciumi de lux, trabucuri și mașini scumpe cu inițiale sale la număr. Pe numele său se mai află o vilă de 177 metri pătrați construită în 2017 în localitatea Moșnița Nouă, plus terenul aferent, de 601 mp. Dar în declarațiile de avere depuse în ultimii doi ani nu apare nici o mașină. Contactat de către Defapt.ro, Iasmin Zarici a explicat simplu: "Mașinile nu sunt pe mine. Sunt luate în leasing pe cabinetul medical al mamei mele. Nu le cumpăr, mama le-a cumpărat. Eu doar le conduc.". Beizadea de lux, adjunct la Poștă Partidul nu i-a rămas dator pentru munca prestată la aeroport. PSD Timiș, organizație controlată de Sorin Grindeanu și deputatul Alfred Simonis, l-a plasat pe Iasmin Zarici pe funcția de economist la Poșta Română Timiș. Dar toată lumea știe că este director adjunct. Chiar și el se încurcă în funcții. Întrebat cum a ajuns la filiala Timiș a Poștei Române, Iasmin Zarici a spus că a trimis un simplu CV directorului Poștei Române. Cu toate acestea, Iasmin Zarici se simte pregătit pentru a conduce Poșta din poziția de adjunct. "Eu am fost numit de director la Poșta Română Timiș. (…) Cum să nu am experiență? Am fost coordonator pe protocol și informații la Aeroportul Timișoara. Nu mă ocupam neapărat de vizitele domnului Grindeanu. Mă ocupam de toate vizitele. Sunt membru PSD, da", a declarat Iasmin Zarici. Citește și: Grindeanu dirijează banii CFR către clientela din Timișoara și Cluj – analiză Club Feroviar. „Un grup infracțional care pune în pericol securitatea românilor”, spune un ceferist Ulterior, viitorul director adjunct a spus că, de fapt, ar fi fost încadrat ca economist la filiala locală a Poștei Române pentru experiență, iar de acolo urmează să fie numit director adjunct. Cât despre salariul unui director adjunct la Poștă, Zarici a spus că e minim pe economie. "Am acceptat să mă duc pe salariul minim pentru experiență. Ce viață de noapte, nu am mai ieșit niciunde. Eu dacă sunt întreținut de părinți care e problema? Mă ține mama, tata care sunt medici", a încheiat Zarici.

Grindeanu și Bode, prieteni la AACR (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Grindeanu și Bode, prieteni la AACR

Grindeanu și Bode, prieteni la AACR. Miniștrii Sorin Grindeanu și Lucian Bode și-au împărțit frățește Consiliul de Administrație al Autorității Aeronautice Civile. Trei membri PSD, trei de la PNL. Totodată, membrilor CA le-a crescut și indemnizația: de la 2.500, la 3.000 de euro brut în următorii patru ani. În urma procedurii de selecție a specialiștilor din domeniul aviației civile, PSD l-a plasat în Consiliul de Administrație pe agricultorul Mihai Neacșu, iar PNL, pe avocatul George Bogdan Ilea, secretar de stat la Ministerul Justiției. Dar și pe Nicolae Stoica, groparul structurii de securitate cibernetică din domeniul aviației civile. Cireașa de pe tort - Lucian Taropa, prietenul lui Sorin Grindeanu și fost președinte al PP-DD, partidul lui Dan Diaconescu. Soțiile lui Taropa și Grindeanu sunt asociate într-o firmă de construcții. Agricultorul Neacșu, expert în aviație Ministerul Transporturilor, sub conducerea ministrului Sorin Grindeanu, a organizat procedura de selecție a membrilor Consiliului de Administrație pentru Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR). O comisie de cinci experți a decis să îl trimită în Consiliul de Administrație pe agricultorul Mihai Neacșu, fratele influentului pesedist Marian Neacșu – Secretarul General al Guvernului Ciucă. Conform CV-ului său, Mihai Neacșu este inginer mecanic. Timp de zece ani, din 1998 până în 2008, a fost director de vânzări la firma Estrella Impex din Slobozia. Apoi, administrator până în zilele noastre. Firma Estrella Impex, cu un singur angajat declarat, îi are ca asociați pe Marian Neacșu, Nicoleta Radu și Mihai Neacșu. Cifra de afaceri netă în ultimul an fiscal a fost de peste 287.000 lei și un profit de peste 100.000 lei. Fostul pepededist Taropa, pila lui Grindeanu Tot pe filieră PSD au fost numiți secretarul de stat Bogdan Mîndrescu și Lucian Taropa. Ultimul este prieten la cataramă cu ministrul Transporturilor, Sorin Grideanu. Soțiile lor, Tiana Taropa și Teodora Mihaela Grindeanu, sunt asociate în firma Duofarm, al cărei obiect principal de activitate este de lucrări de construcții ale clădirilor rezidențiale și nerezidențiale. Lucian Taropa a ajuns în Consiliul Local Timișoara în anul 2012 pe listele PP-DD, partid condus de Dan Diaconescu. Apoi, s-a înscris în PSD Timiș. Începând cu anul 2013, a făcut pasul spre aviație. Inițial, a fost încadrat ca director de marketing la Aeroportul Internațional Timișoara. Acum este director executiv, funcție primită cu ajutorul prietenului său, Sorin Grindeanu. În anul 2017, după ce Sorin Grindeanu a fost pus premier de șeful său pe linie de partid, Liviu Dragnea, pesedistul a decis să îl plaseze pe Taropa în mai multe consilii de administrație. Groparul cibernetic Stoica, intangibil Lucian Bode, actualul ministru al Afacerilor Interne și secretar general PNL, l-a propulsat în Consiliul de Administrație pe Nicolae Stoica în cursul anului 2020. Atunci, Bode era ministrul Transporturilor. Ulterior, Nicolae Stoica avea să devină directorul general al Autorității Aeronautice Civile Române. Defapt.ro a scris că Nicolae Stoica a pus în pericol aviația civilă după ce a decis desființarea ilegală a structurii de securitatea cibernetică a instituției, doar pentru a concedia specialiștii în securitate cibernetică din cadrul AACR. Citește și: EXCLUSIV Șeful Aviației Civile le cere aeroporturilor să se protejeze cibernetic. Același șef a sabotat securitatea cibernetică din AACR Ceea ce nu l-a împiedicat pe Stoica, după începerea războiului din Ucraina, să solicite aeroporturilor din întreaga țară să se protejeze împotriva atacurilor cibernetice. Chiar dacă și-a dovedit incapacitatea de a înțelege rolul securității cibernetice în aviația civilă, Nicolae Stoica a fost păstrat în funcție. Mai mult, a obținut un mandat pe patru ani în Consiliul de Administrație, până în octombrie 2026. Grindeanu și Bode, prieteni la AACR Ministrul Lucian Bode nu s-a mulțumit cu un singur loc în Consiliu. A mai fost adus și avocatul George Bogdan Ilea, secretar de stat la Ministerul Justiției și vicepreședinte al PNL Sălaj, organizația controlată politic tot de Lucian Bode. Anterior, ministrul Lucian Bode l-a mai plasat pe Ilea în Consiliile de Administrație de la CFR SA, ROMATSA, Tarom, Compania Națională de Investiții și Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului. Tot pe filieră PNL, dar de data aceasta de la Brașov, a ajuns și Alexandru Anghel, coordonatorul proiectului „Aeroportul Brașov”. Defapt.ro a dezvăluit că Alexandru Anghel a fost concediat la finalul anului 2017 din funcția de director general interimar al Aeroportului Iași, după ce Consiliul de Administrație a constatat că acesta are un comportament abuziv, a încercat să acopere anumite nereguli, dar și pentru că nu a respectat, cu „vădită intenție”, regulamentele și legislația în vigoare. Citește și: EXCLUSIV Grindeanu a numit la Autoritatea Aeronautică Civilă un șef incompatibil: este și director al aeroportului Brașov După ce a fost dat afară de la Aeroportul Iași, Alexandru Anghel a fost recuperat de liberalul Adrian Ioan Veștea, președintele Consiliului Județean Brașov, și pus să coordoneze proiectul „Aeroportul Brașov”. Numirea lui Alexandru Anghel în CA al AACR nu este întâmplătoare: Autoritatea Aeronautică urmează să autorizeze și să evalueze Aeroportul Brașov.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră