joi 28 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: sistem

20 articole
Eveniment

Cardul de sănătate, sistem în colaps

Cardul de sănătate, sistem în colaps. Ministrul Digitalizării, Bogdan Ivan, a anunțat că sistemul cardului național de sănătate va fi reconstruit, deoarece tehnologia actuală este depășită. Cardul de sănătate, sistem în colaps În plus, cardul va putea fi accesat în format electronic pe telefon, similar cu un card bancar. Citește și: Românul cu cele mai mari șanse la Nobel în viitor – Albert-László Barabási, născut în Harghita. Barabási, care e și cetățean maghiar, a fost ales membru al Academiei de Științe a SUA Mulți medici din toată țara se plâng de mult timp de faptul că nu pot folosi cardurile de sănătate. Principala problemă este că sistemul fie funcționează foarte lent, fie nu funcționează deloc. Medicii au semnalat că nu pot ajuta pacienții cu rețetele gratuite care li se cuvin și, adesea, sunt nevoiți să acceseze sistemul noaptea, din timpul lor liber, pentru a-și putea ajuta pacienții. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cardul de sănătate, sistem în colaps (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Raed Arafat, întâlnire de un miliard (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

Raed Arafat, întâlnire de un miliard

Raed Arafat, întâlnire de un miliard. Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență și secretar de stat în Ministerul de Interne pregătește achiziționarea unui sistem de alarmare a populației în valoare de un miliard de euro. Citește și: Sancțiuni ridicole pentru polițiștii care l-au lăsat pe șoferul drogat Vlad Pascu să conducă până a ucis doi oameni, în stațiunea 2 Mai. Șefii, neatinși, dosarele penale – îngropate Oferta a fost prezentată de afaceristul Ștefan Codruț Osain, pe al cărui stat de plată se află foștii șefi ai Jandarmeriei Române, coloneii Cătălin Sindile și Sebastian Cucoș, dar și generalul de armată Dorin Sandu Voicu, fostul șef al Rezervelor de Stat. Raed Arafat, întâlnire de un miliard Raed Arafat a primit o delegație condusă de afaceristul Ștefan Codruț Osain în biroul său de la etajul al doilea din clădirea Ministerului Afacerilor Interne. Acolo i s-a prezentat "Sistemul de notificare în masă – sistem național de avertizare și coordonare vocală pentru dezastre naturale, acte de terorism, conflicte civile, pentru interesul esențial de securitate al țării", dezvoltat de compania americană Genasys. Citește și: Sute de ventilatoare, sute de mii de halate și milioane de teste COVID, în stocurile IGSU, după achiziții exagerate decise de Arafat. Avansuri de milioane de euro, produse nerecepționate De promovarea și vânzarea sistemului se ocupă firma Horus Vision, patronată de Ștefan Codruț Osain. Costul estimativ al sistemului prezentat secretarului de stat Raed Arafat a fost de 2,2 miliarde de euro. S-a mai încercat și cu Dragnea Același sistem a fost prezentat în martie 2018 în cadrul formului "Soluții inteligente de combatere a situațiilor de criză în urma atacurilor teroriste sau dezastrelor naturale", organizat de Horus Vision sub Înaltul Patronaj al Camerei Deputaților a României, condusă în acea perioadă de Liviu Dragnea. Conform prezentării de atunci, proiectul conținea o componentă obligatorie de offset și o componentă de cooperare industrială. Firma lui Osain susținea că în urma cooperării industriale PIB-ul României va crește cu 15 miliarde de euro în maximum zece ani de la implementarea proiectului. Mai mult, urma să fie create între 20.000 și 50.000 de noi locuri de muncă direct și indirect, dar și o industrie puternică de arme și apărare în România. Alertarea populației, subiect preferat al șefului DSU Raed Arafat a încearcat în ultimii șapte ani să impună pe agenda publică necesitatea achiziționării unui sistem de alertare a populației. De exemplu, în anul 2017 susținea că sistemul existent nu este unul eficient. A devenit mult mai vocal la începutul anului trecut, atunci când avertiza că 15% dintre sirenele de avertizare a populației sunt nefuncționale. Apoi, cu totul întâmplător, a plecat la Washington pentru a se întâlni cu experții americani din domeniul managementul situaților de urgență. Printre cei cu care s-a reîntâlnit la Washington a fost și afaceristul Ștefan Codruț Osain. Arafat admite că întâlnirea a avut loc DeFapt.ro l-a întrebat pe secretarul de stat Raed Arafat dacă s-a întâlnit cu afaceristul Ștefan Osain și dacă i-a fost prezentat sistemul Genasys. Raed Arafat a recunoscut că s-a întâlnit cu Ștefan Osain, dar spune că inițiativa a fost a Ambasadei Statelor Unite ale Americii de la București. "Reprezentanții Departamentului pentru Situații de Urgență au participat la mai multe întâlniri oficiale, atât în țară, cât și în străinătate, la invitația Ambasadei Statelor Unite ale Americii, cu diferite societăți comerciale care au prezentat atât sistemul la care faceți referire în solicitare, dar și sisteme similare. La aceste prezentări a participat si societatea comercială despre care sunt solicitate informații, aceasta fiind reprezentată de persoana menționată de dvs. în solicitare", a transmis Biroul de Presă al Ministerului Afacerilor Interne. Nu există nici măcar caiet de sarcini Chiar dacă își dorește achiziționarea sistemului de alertare a populației, Raed Arafat susține că "nu a fost elaborat un caiet de sarcini pentru achiziționarea unui sistem de alertare a populației și nici nu există prevăzut un buget destinat achiziționării unui astfel de sistem". Cu toate acestea la nivelul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU), aflat în subordinea lui Arafat, au fost inițiate demersuri pentru realizarea și dezvoltarea Sistemului național integrat de înştiinţare, avertizare şi alarmare a populaţiei. Afaceristul Osain despre cum "doar le vorbești oamenilor" Afaceristul Ștefan Osain a declarat pentru DeFapt.ro că IGSU ar trebui să cumpere un astfel de sistem. "Te ajută să îți ferești populația de orice fel de pericol. Că e război, că e incendiu, că e... important e ca noi să îl putem notifica pe om înainte să se întâmple o nenorocire. Vă dau un exemplu. Atunci când trebuie să se evacueze un sat, nu zic mai mult, trebuie să trimiți 300 de jandarmi ca să evacueze o sută de oameni din satul respectiv. Având aceste sisteme instalate, tu doar le vorbești oamenilor", a declarat Ștefan Osain. Chilipir: doar un miliard de euro Acesta a spus că sistemul nu e doar o sirenă, este un sistem mai complex prin care autoritățile pot comunica direct cu cetățenii afectați dintr-un anumit cartier sau oraș. Osain a adăugat că prețul sistemului s-a redus de la 2,2 miliarde de euro la puțin peste un miliard de euro datorită schimbării legii referitoare la offset din România. "Componenta de offset este minim 20%, maxim 100%. Bineînțeles că orice unitate de achiziții își face socoteala pe 20%. Astfel că valoarea proiectului este acuma sub jumate. În jur de un miliard și ceva", a declarat Ștefan Osain. Cum ajung un offshore american în București Afaceristul Ștefan Osain nu este un novice în afacerile cu statul. În iunie 2006, Primăria Municipiului București semna un contract de 12,34 milioane de euro, bani alocați de Banca Europeană de Investiții (BEI), pentru reabilitarea a 11 școli și licee din Capitală. Jurnalul Național a dezvăluit atunci mai multe nereguli legate de acest contract atribuit firmei Global Invest & Trade LLC - GIT (un off-shore din Delaware, SUA) şi General Construct & Consult - GCC din Bucureşti, firmă deţinută la momentul licitaţiei chiar de GIT. Pentru licitaţie, off-shore-ul a depus două certificate emise de o firmă din Anglia şi autentificate la un notar din România. Firma engleză, însă, susţinea că actele nu sunt autentice iar firma nu este în baza lor de date. OLAF a găsit fraudă, DNA a îngropat-o Oficiul de Luptă Antifraudă (OLAF) a concluzionat în urma unei investigații că licitația a fost câștigată prin fraudă, iar dosarul a fost trimis la DNA, acolo unde ancheta a fost îngropată. Ștefan Codruț Osain a declarat pentru DeFapt.ro că el a fost implicat în acest proiect doar pe partea de consultanță. "Am dat consultanță financiară. Și cam atât. Banii nu au fost plătiți, nu aveau ce să returneze. A fost anchetă DNA. Absolut! Nu s-a trimis în judecată că nu aveau ce, când au văzut care e realitatea". Întrebat dacă a fost chemat la DNA pentru a da declarații în dosar, Ștefan Osain a spus că "sigur, sigur că da. A fost chemată toată lumea atunci. Am fost doar consultant pentru Global Invest". Sindile și Cucoș, angajații lui Osain Pe lângă afaceri cu construcții, Ștefan Codruț Osain a intrat și în zona afacerilor cu armament prin firma Horus Vision Defense. Printre cei pe care i-a angajat pentru a dezvolta această nouă afacere se află coloneii Cătălin Sindile și Sebastian Cucoș, foștii șefi ai Jandarmeriei Române. Colonelul Cătălin Sindile a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu și reprimarea violentă a protestului din 10 august 2018. În același dosar a fost trimis în judecată și colonelul Sebastian Cucoș, trecut în rezervă în urma protestelor din 10 august. Anchetatorii consideră că "faptele inculpaților au avut drept consecințe îngrădirea libertății de întrunire și a dreptului la integritate fizică și psihică a manifestanților prezenți în Piața Victoriei", dar și "provocarea de suferințe fizice sau leziuni ce au necesitat între 1 și 50 de zile de îngrijiri medicale pentru vindecare unui număr de 433 de persoane". "Încearcă să câștige o pâine" Un alt angajat al lui Ștefan Osain este generalul de armată Dorin Sandu Voicu, fostul șef al Rezervelor de Stat. "Domnul Voicu nu-i de la Jandarmerie. Domnul Voicu este pensionar, general de Armată. Cred că a trecut și pe acolo (Rezervele de Stat – nr.), dar cred că contează mai mult teatrele de operațiuni la care a luat parte decât o funcție vremelnică", a spus Ștefan Osain. Întrebat care sunt motivele pentru care i-a angajat și ce fel de muncă prestează aceștia, Ștefan Osain a spus că foștii militari "fac ce face toată lumea: încearcă să câștige o pâine".

Executivul, sume importante pentru sistemul antigrindină (sursa: Facebook/Sistemul National Antigrindina si de Crestere a Precipitatiilor)
Mediu

Executivul, sume importante pentru sistemul antigrindină

Executivul, sume importante pentru sistemul antigrindină. Guvernul a aprobat miercuri obiectivele celei de-a XXIII-a etape anuale de implementare a Programului de realizare a Sistemului naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor pe perioada 2010-2024, precum şi fondurile necesare pentru realizarea lor, care se ridică la 27 de milioane lei credite bugetare şi 86,65 milioane lei credite de angajament. Executivul, sume importante pentru sistemul antigrindină Potrivit unui comunicat al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), remis miercuri, pentru dezvoltarea Sistemului naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor (SNACP) vor fi realizate investiţii la nivelul tuturor regiunilor, în scopul extinderii sistemului şi al creşterii capacităţii de combatere a căderilor de grindină a celor trei Centre Zonale de Coordonare - din Muntenia, Moldova şi Transilvania. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online De asemenea, vor fi dezvoltate noi tehnologii de intervenţii active în atmosferă atât pentru combaterea căderilor de grindină, cât şi pentru creşterea de precipitaţii. "Fondurile alocate anul acesta vor finanţa realizarea de studii de fezabilitate pentru înfiinţarea a două unităţi de creştere a precipitaţiilor - una în Muntenia şi una în Moldova, precum şi pentru înfiinţarea a două noi Grupuri de Combatere a căderilor de grindină în zonele Cluj şi Sălaj-Bistriţa. Totodată, va începe realizarea de noi Puncte de lansare a rachetelor antigrindină în cadrul Grupurilor de Combatere Vânju Mare, Dăbuleni, Olt, Giurgiu, Dâmboviţa-Argeş, Matca, Suceava-Botoşani şi Maramureş", se arată în comunicat. Trasul clopotelor nu se mai folosește De asemenea, anul acesta vor fi realizate activităţi de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică, prin proiecte experimentale pentru creşterea şi uniformizarea precipitaţiilor precum şi pentru utilizarea de noi mijloace tehnice, respectiv aviaţie, generatoare terestre şi baloane cu heliu, pentru combaterea fenomenelor meteorologice periculoase. MADR, prin Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor, dezvoltă capacităţi extinse şi diversificate privind tehnologia de intervenţii active în atmosferă, pentru a diminua vulnerabilităţile producţiei agricole şi ale comunităţilor rurale faţă de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice. Implementarea SNACP este o măsură de susţinere a producţiei agricole, precum şi de reducere a vulnerabilităţilor agriculturii meteo-dependente. Investiţiile în creşterea rezilienţei sectorului alimentar şi în utilizarea responsabilă şi eficientă a apei, energiei şi resurselor publice vor contribui la creşterea suprafeţelor productive, protejate faţă de hazardurile vremii. 19 ani de sistem antigrindină Sistemul Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor funcţionează fără întrerupere din anul 2004. De la an la an, prin extinderea Sistemului au sporit capacităţile operaţionale de protecţie a culturilor agricole, a bunurilor publice şi private, a infrastructurii edilitare şi a comunităţilor rurale, faţă de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice. Citește și: VIDEO Imagini cu ce pare a fi decapitarea unui soldat ucrainean încă în viață de către un soldat rus au oripilat planeta Protecţia împotriva grindinei, activă în prezent în bazinele viticole, pomicole, legumicole şi cerealiere din Muntenia, Moldova, Oltenia, Banat şi centrul Transilvaniei este în curs de extindere în toate regiunile ţării, pentru a răspunde atât nevoilor prezente, cât mai ales provocărilor viitoare produse de schimbările climatice şi de perturbările în comerţul mondial cu alimente.

Presa austriacă: Viena, ipocrită și cinică (sursa: Facebook/Karl Nehammer)
Internațional

Presa austriacă: Viena, ipocrită și cinică

Presa austriacă: Viena, ipocrită și cinică. Veto-ul pe care România și Bulgaria l-au primit din partea Austriei și a Țărilor de Jos este un subiect încă tratat pe larg în presa internațională. Pe de o parte, cu precauție, prin consemnarea declarațiilor, a justificărilor și a reacțiilor politice. Pe de alta, vehement, prin poziții ferme, care condamnă pe față decizia, prin analize care explică de ce s-a ajuns aici, și chiar prin reportaje, la firul ierbii, despre impactul pe care acest veto îl are asupra românilor care locuiesc în Austria. Bătrâni austrieci, asistente românce "Veto Schengen: asistenții medicali români dezamăgiți", intitulează ORF, televiziunea națională din Austria, un reportaj despre impactul pe care votul contra aderării României la spațiul Schengen îl are asupra românilor care lucrează în Austria, comentând faptul că acesta nu are doar implicații la nivel politic, ci și efecte la nivel social. "Sincer să fiu, sunt foarte dezamăgită. Nu sunt singura, mulți asistenți medicali români care lucrează în Austria sunt dezamăgiți de această discuție despre Schengen", spune Ewa Orminischan (Eva Ormenișan), asistentă full time, de cinci ani, pentru o femeie de 83 de ani din Neufeld (districtul Eisenstadt), povestind că soțul ei, care vine dintr-un sat din România, face, precum mulți alții, naveta cu autobuzul. "Timpul de așteptare la graniță este de până la șase ore. O dată cu aderarea României la spațiul Schengen, acesta s-ar reduce semnificativ.", adaugă femeia. 18.000 de români în sistem Și nu este doar un disconfort fizic, ci și o povară financiară, căci din cauza timpului de așteptare la graniță, prețurile pentru autobuze sunt adesea mai scumpe. În plus, potrivit agențiilor de plasament, deja este greu să găsești personal medical, iar situația s-ar putea înrăutăți, dacă mulți români vor decide să plece din Austria. Din cei 18.000 de români care lucrează ca asistenți medicali full time în Austria, mulți se gândesc acum să plece în altă țară. "Pe de o parte, ei știu că lucrurile nu s-au înrăutățit pentru ei acum, însă își dau seama că nici nu se vor îmbunătăți, așa cum speraseră. În plus, vorbim și despre un sentiment de mândrie rănită. Mulți se gândesc: ne implicăm aici, lucrăm în Austria, ne lăsăm familiile pentru austrieci. Înțelegerea lor față de acest veto nu este atât de mare acum", a declarat pentru ORF, Robert Hanreich de la agenția de îngrijire "Confidence". Austria și Germania, nepăsare Într-un recent articol, publicat pe site-ul cotidianului austriac Kurier, Gottfried Schellmann, consilier fiscal și expert în impozitarea corporativă internațională, apreciază decizia ministrului de Interne de a nu aproba aderarea României și Bulgariei la Acordul Schengen drept una discutabilă "din multe puncte de vedere". Potrivit lui Schellmann, se dorește o forțare a schimbării sistemului de azil în UE, "pentru că majoritatea migranților reținuți, chiar ilegali, 75.000 la număr, nu au fost înregistrați în nici o țară din UE prin care au trecut anterior. Acestea sunt și obligațiile statelor în cadrul sistemului Schengen. Cei care trebuia să asigure o frontieră externă nu prea au fost sprijiniți de țările bogate din interiorul spațiului Schengen, precum Austria sau Germania.". Citește și: Vești proaste pentru aderarea la Schengen: Bulgaria, principală poartă a migrației din Balcanii de Vest, scrie Frankfurter Allgemeine, analizând datele Frontex În același timp, observă Schellmann, agenția Frontex este mai mult un mecanism de observare, supus controlului special al ONG-urilor: "Respingerea forțată a persoanelor care intră în spațiul Schengen este interzisă. Cadrul legal le permite imigranților ilegali să rămână aici cu ușurință, o dată intrați în spațiul Schengen. Această obligație derivă din legislația europeană a azilului de a procesa fiecare cerere de azil și de a accepta un drept provizoriu de ședere. Chiar și după ce procedura de azil a fost finalizată cu un rezultat negativ, majoritatea oamenilor rămân în spațiul Schengen. Deportările se fac rar. (...) Numai în Germania sunt 300.000 de persoane care ar trebui să părăsească țara.". Presa austriacă: Viena, ipocrită și cinică În plus, afirmă Schellmann, Curtea Europeană de Justiție a "spulberat" sistemul intra-european de responsabilitate pentru procedurile de azil (Dublin II, III) prin decizia sa din 2012: "În acest context, declarațiile făcute de unii politicieni despre cum și ce ar face ei în mod diferit nu pot decât să stârnească zâmbete. (...) Rămâne o prăpastie de netrecut între progresiştii din UE şi tradiţionaliştii care încă mai cred în ceva de genul suveranităţii teritoriale controlabile. Poți părăsi UE, dacă nu-ți convine situația actuală. Orice altceva este ipocrit. (...) Românii au meritat cel mai puțin acest joc de culise. Au permis companiilor austriece să preia cele mai importante domenii, de la industrie la bănci. De la aderarea României, profituri de opt miliarde de euro, realizate din aceste investiții, au fost distribuite, în mare parte, Austriei. Acest lucru a fost posibil doar printr-o reducere radicală a personalului de acolo. Da, România este chiar un contribuitor net al Austriei din cauza sistemului fiscal strâmb al UE și nu invers, așa cum spun mereu cei neinformați.". Manevră de campanie electorală "Mulți observatori văd refuzul extinderii Schengen ca pe o manevră în campania electorală din landul Austria Inferioară", a comentat SRF, atrăgând atenția asupra faptului că, în prezent, Austria se confruntă cu o mare problemă: peste 100.000 de cereri de azil depuse de la începutul anului, iar ministrul conservator de Externe, Schallenberg, și ministrul conservator de Interne, Karner, vor să dea impresia că rezolvă această problemă spunând "nu" apartenenței României la Schengen. "Însă, marea majoritate a solicitanților de azil care ajung în Austria nu vin prin România sau prin Bulgaria, ci din vestul Balcanilor, mulți călătorind cu avionul luat din Serbia.", adaugă publicația citată. SRF mai atrage atrage atenția și asupra faptului că, potrivit experților în migrație, numărul mare de solicitanți de azil din Austria ar trebui să fie legat mai de grabă de Ungaria, care doar aduce înspre Austria acești solicitanți, însă ea însăși nu acceptă nici un solicitant de azil. De asemenea, acest veto poate fi interpretat și ca o manevră în campania electorală: "De ce miniștrii conservatori, inclusiv cancelarul Karl Nehammer, încă se opun? Un lucru este cert: la sfârșitul lunii ianuarie va vota populația landului Austriei Inferioare, iar mulți observatori văd refuzul conservatorilor extinderii Schengen ca pe o manevră în această campanie electorală.". Vacanță la Adriatica Karl Peter Schwarz, istoric și analist politic, a comentat pentru site-ul Die Presse faptul că, pentru România, Schengen nu este important neapărat din privința accesului pe piața muncii din țările bogate din UE, căci are acest drept incontestabil ca membru al UE, ci pentru că acest veto poartă o nuanță de discriminare. "România este pregătită pentru aderare de unsprezece ani, căci a îndeplinit deja cerințele tehnice în 2011. Un sistem actualizat de supraveghere a frontierei înseamnă că acum e mai dificil să intri ilegal la frontierele externe ale UE decât a fost să fugi din România sub Ceauşescu. Desigur, asta nu înseamnă că această graniță este de nepătruns. Dar nu știm câți sunt cei care acceptă ocolul prin Bulgaria prin România către Ungaria. Vorbim, probabil, de o cifră mult mai mică decât susține guvernul austriac și mult mai mult decât admit Frontex și guvernul român. Însă e de necontestat că majoritatea migranților se deplasează spre nord, prin Balcanii de Vest. În orice caz, un veto împotriva admiterii Croației ar fi fost mai potrivit. Dar mai mulți austrieci pleacă în vacanță la Marea Adriatică decât la Marea Neagră.". UE nu vrea extinderea Schengen Jurnalistul Bruno Daroux a comentat, pentru France24, eșecul aderării la spațiul Schengen al României și Bulgariei, pe diferite paliere, susținînd că, în special, Bulgaria a fost cea care a atras atenția și cele mai multe critici. "Veto-ul Austriei a fost mai ales îndreptat contra Bulgariei, care are încă probleme în ceea ce privește drepturile omului și corupția. În ceea ce privește România, putem vorbi și despre un efect al procedurilor – cele două dosare fiind examinate împreună. (...) După pandemia de Covid, Uniunea Europeană se află din nou supusă presiunii migrației, avem de-a face și cu migrarea multor afgani, de vreme ce talibanii au ajuns la putere. Din luna ianuarie, aproape 250 de mii au intrat pe teritoriul european, dintre care 140 de mii pe ruta Balcanilor, care trece prin Bulgaria și România. (...) UE ezită, așadar, această extindere a spațiului Schengen, (...) iar în prezent, nu știe să facă altceva decât să întărească restricțiile – și să nu uităm invocarea tratamentelor la care sunt supuși emigranții, mai ales în Grecia și Bulgaria, unde există încă centre neoficiale, care oferă condiții proaste emigranților, fără să menționăm tratamentele la care uneori sunt supuși, și din care mai apoi sunt expulzați, în câteva zile, sau chiar ore, înspre teritoriul european, pe principiul: «n-am văzut, nu cunosc», uneori chiar cu complicitatea agenției Frontex.". Lipsă de consecvență în UE După ce face o trecere în revistă a luărilor de poziție în ceea ce privește veto-ul primit de România și Bulgaria, un editorial din Le Point atrage atenția asupra faptului că, de prea multe ori, se trece cu vederea rolul dăunător pe care Zagrebul îl joacă în istoria Bosniei, prin sprijinirea etno-naționaliștilor croați care fac imposibil orice progres în această țară. "Privându-se de această pârghie, Consiliul a ratat o oportunitate de a promova normalizarea și pacificarea Balcanilor de Vest pe drumul către aderarea la UE. La două zile după summit-ul de la Tirana, este șocant să vedem că UE nu are consecvență în managementul strategic al vecinătății sale. Nu este ușor să menții un curs drept, atunci când mâna dreaptă nu știe ce face mâna stângă.", scrie publicația citată.

Testul  "şi-a atins obiectivele aşteptate" (sursa: Captura Youtube)
Internațional

Testul "şi-a atins obiectivele aşteptate"

Testul "şi-a atins obiectivele aşteptate". China a anunţat duminică seara testarea cu succes a unui sistem terestru de interceptare a rachetelor, afirmând că este o armă defensivă, care nu vizează nicio ţară, transmite Reuters. Conform anunţului ministerului apărării de la Beijing, este vorba de o tehnologie cu rază medie de acţiune. Testul "şi-a atins obiectivele aşteptate" Reuters reaminteşte că, în cadrul unui program de modernizare supervizat de preşedintele Xi Jinping, China şi-a intensificat cercetările în domeniul rachetelor de toate genurile, de la cele care pot distruge sateliţi în spaţiu până la rachete atomice avansate. Chinezii au testat deja şi alte interceptoare de rachete, cel mai recent în februarie 2021, iar anterior în 2018. Presa de stat a comunicat că testarea unor sisteme anti-rachetă a început în 2010 sau chiar mai demult. Citește și: Noul şef al Statului Major al armatei britanice sugerează că războiul se va extinde pe continent: Trebuie să pregătim forţele armate să lupte în Europa încă o dată Testul de duminică "şi-a atins obiectivele aşteptate", a afirmat ministerul apărării, fără a da alte detalii. Ca şi Rusia, China a obiectat de mai multe ori împotriva desfăşurării sistemului antirachetă american THAAD (Terminal High Altitude Area Defense - apărare zonală terminală la mare altitudine) în Coreea de Sud. Beijingul a susţinut că radarul puternic al acestui echipament poate monitoriza teritorii chineze. În acelaşi timp, China a dat puţine detalii despre propriile programe de rachete, cu excepţia unor comunicate laconice ale ministerului apărării sau în presa de stat. În 2016, după apariţia unor imagini la televiziunea publică, ministerul a confirmat că îşi continuă testele cu sisteme anti-rachetă. Beijingul susţine că tehnologiile respective sunt necesare pentru apărarea şi securitatea naţională, potrivit Agerpres. Atât China, cât şi Rusia au desfăşurat în trecut şi exerciţii de simulare a apărării anti-rachetă.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră