marți 14 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

siegfried mureșan

33 articole
Politică

România, depășită de șase state în clasamentul PNRR de când Ciolacu este premier - Siegfried Mureșan

România a fost depășită de șase state în clasamentul PNRR de când Ciolacu este premier, a scris europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan pe Facebook. Mai multe publicații au scris, joi, că România va pierde temporar 1,1 miliarde de euro din tranșa trei din PNRR, suma solicitată fiind de circa două miliarde de euro. Citește și: VIDEO Și cu banii Nordis, Selly și-a luat Mercedes Maybach clasa S de peste 250.000 de euro. Firma influencerului are datorii de milioane, dar plătește leasing pentru Mercedes și Porsche România, depășită de șase state în clasamentul PNRR „ România începuse foarte bine absorbția fondurilor europene din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În timpul Guvernului condus de prim-ministrul Nicolae Ciucă, țara noastră reușise să depună deja două cereri de plată. Astfel, anul trecut, în septembrie 2023, doar România și alte șase țări europene primiseră deja două tranșe de fonduri europene pentru PNRR. O singură țară primise mai multe decât noi, adică trei tranșe. Cu aceste două tranșe și cu prefinanțarea, România încasase, încă de anul trecut, 9,41 de miliarde de euro, adică o treime din suma totală alocată țării noastre pentru PNRR. Acum, după mai bine de un an în care Guvernul a fost condus de prim-ministrul Ciolacu, România se află tot la a doua tranșă. Nu am mai încasat nicio tranșă și nu am mai primit niciun euro în plus. Mai mult, România riscă să piardă o parte semnificativă din a treia tranșă de bani. Între timp, avem 15 țări care au primit cel puțin două tranșe, dintre care 7 țări europene au primit cel puțin trei tranșe, cinci țări au primit cel puțin patru tranșe și două țări au primit cinci tranșe. Campioanele absorbției de fonduri europene sunt Italia, cu 113,4 miliarde de euro, și Spania, cu 48 de miliarde de euro. Marcel Ciolacu trebuie să ne explice de ce, de când este prim-ministru, România a fost ajunsă din urmă de opt țări și a fost depășită de alte șase state în clasamentul atragerii de fonduri din PNRR”, a scris Siegfried Mureșan, pe Fcaebook. „Nu pierdem niciun ban”, a răspuns Ciolacu, joi, vizibil iritat, la întrebările jurnaliștilor pe tema pierderii banilor din tranșa a treia de plată din PNRR.

România, depășită de șase state în clasamentul PNRR de când Ciolacu este premier - Siegfried Mureșan
Șoșoacă, expulzată șapte zile din Parlamentul European și cu indemnizația zilnică tăiată
Politică

Șoșoacă, expulzată șapte zile din Parlamentul European și cu indemnizația zilnică tăiată

Diana Șoșoacă, europarlamentar SOS România, a fost expulzată timp de șapte zile din Parlamentul European „pentru comportamentul inadecvat din ședința plenară din luna iulie”, anunță europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan. În plus, indemnizația ei zilnică va fi tăiată pe parcursul acestei perioade. Citește și: Nordis Management intră în insolvență, a decis Tribunalul București. Începe să cadă imperiul de carton al lui Ciorbă, soțul „avocatei interlopilor”, pesedista Laura Vicol Șoșoacă, expulzată șapte zile din Parlamentul European „Diana Șoșoacă, penalizată în Parlamentul European Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, tocmai a anunțat penalizarea Dianei Șoșoacă pentru comportamentul inadecvat din ședința plenară din luna iulie, când a perturbat în mod repetat reuniunea Parlamentului. Penalitatea constă în suspendarea participării la sesiunea plenară a Parlamentului European pentru 7 zile și suspendarea indemnizației zilnice tot pentru 7 zile. În Parlamentul European, dacă încalci regulile și te faci de râs, vei fi întotdeauna sancționat”, a scris Mureșan, pe Facebook. În iulie, Diana Șoșoacă a fost dată afară cu forța din plenul Parlamentului European, după ce a întrerupt, în multiple rânduri, dezbaterea cu privire la alegerea Ursulei von der Leyen ca șefă a Comisiei Europene. Citește și: DOCUMENT Cinci judecători CCR numiți de PSD și UDMR au blocat candidatura lui Șoșoacă pentru delict de opinie. O judecătoare, opinie separată

Siegfried Mureșan: „Acțiunile antieuropene ale lui Nehammer, inclusiv blocarea aderării României la spațiul Schengen, în zadar”
Politică

Siegfried Mureșan: „Acțiunile antieuropene ale lui Nehammer, inclusiv blocarea aderării României la spațiul Schengen, în zadar”

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan, vicepreședinte al PPE, a scris, pe Facebook că „acțiunile antieuropene ale lui Nehammer, inclusiv blocarea aderării României la spațiul Schengen, s-au dovedit a fi în zadar”. Partidul lui Nehammer, ÖVP, s-a situat pe locul II la alegerile desfășurate duminică în Austria, fiind învins de formațiunea pro-rusă, extremistă, Partidul Libertății (FPÖ), care a luat circa 29% din voturi. Citește și: Cum îl ajută PSD pe George Simion: Becali, convins de Hrebenciuc să candideze pentru AUR. Miza uriașă pentru latifundiarul din Pipera După aceste alegeri, Siegfried Mureșan îl critică pe Nehammer și speră ca procesul de aderare a României la spațiul Schengen să fie finalizat, și fiindcă Austria deține și portofoliul pentru migrație în viitoarea Comisie Europeană. Blocarea aderării României la spațiul Schengen, în zadar „Cancelarul Austriei, Karl Nehammer, a jucat cartea extremismului eurosceptic și a fost învins de adevărata extremă dreaptă Am spus mereu că toți liderii europeni care vor să învingă extremiștii eurosceptici cu același tip de discurs vor eșua. Așa s-a întâmplat și cu Karl Nehammer care a pierdut, aseară, alegerile generale în fața partidului de extremă dreaptă eurosceptic FPÖ. Acțiunile antieuropene ale lui Nehammer, inclusiv blocarea aderării României la spațiul Schengen, s-au dovedit a fi în zadar. Ce urmează? Mă aștept ca FPÖ să fie izolat, iar celelalte partide, inclusiv partidul ÖVP al cancelarului Nehammer, să negocieze în următoarea perioadă formarea unei coaliții fără extrema dreaptă. Este decizia cea mai bună pentru Austria și pentru întreaga Uniune Europeană. În ceea ce privește aderarea României la spațiul Schengen și cu frontierele terestre, lucrurile sunt clare: în primul rând, țara noastră este pregătită să adere de peste 13 ani. În al doilea rând, liderii austrieci nu mai au de ce să joace electoral acest subiect fiindcă alegerile s-au încheiat. Nu în ultimul rând, Austria deține și portofoliul pentru migrație în viitoarea Comisie Europeană. Ca atare, liderii austrieci nu mai pot folosi problemele de migrație ca pretext pentru a amâna aderarea României fiindcă dețin portofoliul responsabil cu soluționarea acestor probleme”, a arătat liderul PNL.

Polonia, Cehia și Grecia au absorbit deja sume uriașe din fondurile UE de coeziune, România - zero, arată Siegfried Mureșan
Politică

Polonia, Cehia și Grecia au absorbit deja sume uriașe din fondurile UE de coeziune, România - zero, arată Siegfried Mureșan

Polonia, Cehia și Grecia au absorbit deja sume uriașe din fondurile UE de coeziune, în timp ce România este la zero, arată europarlamentarul Siegfried Mureșan. El a amintit că toate aceste țări au premieri de dreapta, nu socialiști. Citește și: Guvernul a tăiat 16 miliarde lei din cheltuielile cu PNRR și a crescut cu 18 miliarde de lei cheltuielile cu salariile bugetarilor. Consiliul Fiscal atrage atenția asupra riscurilor majore Polonia, Cehia și Grecia au absorbit sume uriașe din fondurile de coeziune „Țările vecine se descurcă mult mai bine decât Guvernul Ciolacu la absorbția fondurilor europene În timp ce Guvernul condus de prim-ministrul Marcel Ciolacu are ZERO absorbție efectivă din fondurile europene aferente perioadei 2021 – 2027, țările vecine se descurcă mult mai bine. Polonia a absorbit deja 1,39 de miliarde de euro, pe lângă pre-finanțare. Cehia, o țară de două ori mai mică decât România, a absorbit 1,12 miliarde de euro. Grecia a absorbit 880 de milioane. Și vecinii bulgari au demarat absorbția și au încasat deja 300 de milioane de euro. Diferența: toate aceste țări sunt guvernate de prim-miniștri de centru-dreapta, niciuna nu are prim-ministru socialist”, a scris Mureșan. „Prim-ministrul Marcel Ciolacu trebuie să ne spună de ce a blocat absorbția fondurilor europene acum, când România ajunsese la o capacitate record de absorbție”, a scris, în această dimineață, europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan pe liderul PSD. „Deși ne aflăm la jumătatea exercițiului, singurii bani pe care i-a încasat țara noastră sunt reprezentați de prefinanțare: adică acele sume modice pe care România le primește automat în cont la începutul fiecărui an fără ca guvernul să trebuiască să facă ceva”, a mai arătat el.

„Ciolacu trebuie să ne spună de ce a blocat absorbția fondurilor europene”, cere Siegfried Mureșan. Șocant: nici un euro atras de România din fondurile de coeziune 2021-2027
Politică

„Ciolacu trebuie să ne spună de ce a blocat absorbția fondurilor europene”, cere Siegfried Mureșan. Șocant: nici un euro atras de România din fondurile de coeziune 2021-2027

„Prim-ministrul Marcel Ciolacu trebuie să ne spună de ce a blocat absorbția fondurilor europene acum, când România ajunsese la o capacitate record de absorbție”, l-a acuzat europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan pe liderul PSD. Citește și: Guvernul a tăiat 16 miliarde lei din cheltuielile cu PNRR și a crescut cu 18 miliarde de lei cheltuielile cu salariile bugetarilor. Consiliul Fiscal atrage atenția asupra riscurilor majore Mureșan a scris, pe Facebook, că rata de absorbție a fondurilor de coeziune din exercițiul financiar european 2021 - 2027, iar aceasta „este strict o problemă de voință politică, nu de capacitate instituțională”. Ciolacu a blocat absorbția fondurilor europene „Prim-ministrul Marcel Ciolacu a blocat absorbția de fonduri europene Guvernul condus de prim-ministrul Marcel Ciolacu nu a reușit să atragă niciun euro din fondurile structurale și de coeziune care sunt alocate României din exercițiul financiar european 2021 - 2027. Deși ne aflăm la jumătatea exercițiului, singurii bani pe care i-a încasat țara noastră sunt reprezentați de prefinanțare: adică acele sume modice pe care România le primește automat în cont la începutul fiecărui an fără ca guvernul să trebuiască să facă ceva. Blocajul absorbției este strict o problemă de voință politică, nu de capacitate instituțională. România a demonstrat în ultimii ani că are capacitatea de a absorbi fonduri europene în ritm rapid. În 2022 și 2023, în timpul guvernului condus de prim-ministrul Nicolae Ciucă, România a absorbit sume record din fondurile europene alocate țării noastre în exercițiul financiar anterior. În 2022, am avut o absorbție de 5,9 miliarde de euro, iar în 2023 a fost de 6 miliarde de euro. Prim-ministrul Marcel Ciolacu trebuie să ne spună de ce a blocat absorbția fondurilor europene acum, când România ajunsese la o capacitate record de absorbție”, a scris Mureșan. De altfel, chiar Consiliul Fiscal arăta, acum două zile: „Absorbția de fonduri europene în primele 8 luni din anul 2024 s-a limitat la rambursări însumând circa 2,5 mld. euro din CFM 2014-2020 (beneficiind de Regula N+3). În cazul CFM 2021-2027, rata de absorbție a fondurilor structurale și de coeziune era zero la nivelul lunii august 2024, iar în privința PNRR, cererea de plată nr. 3 depusă în decembrie 2023, în valoare de circa 2 mld. euro, se găsește încă în curs de evaluare de către CE. Aceasta relevă slăbiciuni instituționale în atragerea și absorbția fondurilor europene”.

Politico desființează portofoliul obținut de Ciolacu pentru Mînzatu: este „moale” și coordonează doar comisarul maltez
Politică

Politico desființează portofoliul obținut de Ciolacu pentru Mînzatu: este „moale” și coordonează doar comisarul maltez

Politico desființează portofoliul obținut de premierul Marcel Ciolacu pentru Roxana Mînzatu: este „moale” și coordonează doar comisarul maltez. Mînzatu se va ocupa, în calitate de vicepreședinte, de „Oameni, Competențe și Pregătire”, un titlu pompos, dar gol de conținut. Citește și: Alexandra Păcuraru, fiica penalului care controlează Realitatea Plus, care susținea că Zelenski a otrăvit un român, vrea la Cotroceni Comisarul maltez Glenn Micallef se va ocupa „Echitate între generații, tineret, cultură și sport”. Politico desființează portofoliul obținut de Ciolacu pentru Mînzatu Politico spune că doar „aparent” von der Leyen a recompensat România pentru faptul că a renunțat la candidatura lui Negrescu și a propus-o pe Mînzatu. „Von der Leyen a părut să recompenseze România pentru că a renunțat la candidatul său de sex masculin, oferindu-i Roxanei Mînzatu, fost ministru al fondurilor europene și deputat european la primul mandat, titlul de vicepreședinte executiv pentru oameni, competențe și pregătire. Socialiștii au folosit o grămadă de cuvinte la modă („buzzwords”) pentru a-l lăuda, dar, în realitate, mandatul lui Mînzatu („mushy”) este moale și singurul său raport exclusiv este cu Glenn Micallef din Malta. (Portofoliul său, „echitate între generații, tineret, cultură și sport”, este în esență o pedeapsă pentru Valletta pentru refuzul de a desemna un candidat cu mai multă experiență)”, a scris Politico, azi. Marți, și europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan a spus că portofoliul lui Mînzatu este slab. „Nu are o componentă economică, așa cum a promis, ci o componentă socială, fără atribuții clare și prin care nu va coordona direcțiile generale din cadrul Comisiei care iau deciziile importante pentru Români”, a explicat Mureșan.

Siegfried Mureșan spulberă postul de comisar european obținut de Ciolacu: „Este gol de conținut, are zero competențe concrete”
Politică

Siegfried Mureșan spulberă postul de comisar european obținut de Ciolacu: „Este gol de conținut, are zero competențe concrete”

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan spulberă postul de comisar european obținut de Ciolacu: „este gol de conținut, are zero competențe concrete și este opusul a ceea ce a promis că va obține”. Roxana Mânzatu a primit ridicolul portofoliu de vicepreședinte pentru „oameni, competențe și pregătire”, după ce Ciolacu a negociat pentru România. Citește și: Acuzații grave la adresa lui Ciolacu: premierul a fost informat cu 24 de ore înainte de riscul unor calamităţi în Galaţi; a minţit că nu a ştiut Mureșan spulberă postul de comisar european obținut de Ciolacu „Portofoliul obținut de prim-ministrul Ciolacu este gol de conținut, are zero competențe concrete și este opusul a ceea ce a promis că va obține. La începutul verii, prim-ministrul Marcel Ciolacu spunea că România are șanse reale să obțină portofoliul de comisar european pentru Economie - deținut în prezent de fostul prim-ministru al Italiei, Paolo Gentiloni - și și-a asumat public obiectivul de a obține postul respectiv. La acel moment, eu am declarat că țara noastră are șanse minime să obțină portofoliul pentru Economie deoarece suntem în procedură de deficit excesiv din anul 2017, din timpul guvernării PSD, iar Guvernul Ciolacu crește deficitul, în loc să-l scadă. Ca atare, UE nu va lăsa lupul de pază la oi când e vorba de comisariatul pentru Economie, cu responsabilități pe disciplină fiscală. Vedem acum că Marcel Ciolacu a obținut pentru România un portofoliu cu titlu pompos, dar care nu are o componentă economică, așa cum a promis, ci o componentă socială, fără atribuții clare și prin care nu va coordona direcțiile generale din cadrul Comisiei care iau deciziile importante pentru România. Coeziunea, agricultura, investițiile, industria - domeniile cele mai importante pentru țara noastră, prin care sunt alocate fonduri europene direct României, vor fi coordonate de alți comisari. De aceea, portofoliul obținut de Marcel Ciolacu nu este o victorie, ci este un eșec. România nu avea nevoie de un comisar cu o funcție onorifică, ci de un comisar care poate influența deciziile pe domeniile care contează cel mai mult pentru România”, a arătat Mureșan.

Siegfried Mureșan: pagubele provocate de inundații, compensate prin Fondul de solidaritate și Mecanismul de protecție civilă
Politică

Siegfried Mureșan: pagubele provocate de inundații, compensate prin Fondul de solidaritate și Mecanismul de protecție civilă

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan arată că pagubele provocate de inundații pot compensate prin Fondul de solidaritate și Mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene. Citește și: Fost director al Colegiului de Apărare arată cum puteau fi prevenite inundațiile: „Cheltuiam cu cap un miliard, salvam alt miliard” Mureşan, care a fost desemnat negociator-şef al Parlamentului European pentru viitorul buget multianual al UE, a arătat că va cere ca acest buget să fie „mai flexibil pentru a acționa rapid în contextul calamităților, precum inundațiile din România”. Pagubele provocate de inundații, compensate prin Fondul de solidaritate „Pagubele produse trebuie compensate. Uniunea Europeană, prin Fondul de solidaritate și prin Mecanismul de protecție civilă, va veni în sprijinul oamenilor din țara noastră și din celelalte state membre afectate, așa cum s-a întâmplat și în trecut. Spre exemplu, chiar eu am fost raportor pe două rapoarte, din 2015 și 2019, prin care au fost alocate, în total, 16,7 milioane de euro pentru compensarea unei părți din pagubele produse de inundațiile din 2014 și 2018. Dar noi, Uniunea Europeană, trebuie să facem mai mult de atât. În cazul calamităților naturale, precum inundațiile și incendiile, trebuie să mobilizăm mai repede și mai multe fonduri europene din Bugetul UE pentru sprijinirea țărilor afectate și a oamenilor afectați. În prezent, sumele maxime pe care le putem folosi pentru situații neprevăzute, de calamitate, se adoptă o dată la 7 ani, prin intermediul Bugetului multianual al UE, ceea ce oferă prea puțină flexibilitate în a finanța în mod adecvat astfel de situații, pe măsura nevoilor. De aceea, ca negociator-șef al Parlamentului European privind Bugetul Multianual al Uniunii Europene, voi lucra cu instituțiile europene și statele membre pentru a adopta un Buget multianual post-2027 mai flexibil, astfel încât fondurile europene să ajungă mai repede și în sume mai mari acolo unde este nevoie de ele, în situații neprevăzute, de criză”, a scris Mureșan.

„Un prim-ministru care nu poate reține nici măcar media de la bacalaureat ridică serioase semne de întrebare” - Siegfried Mureșan
Politică

„Un prim-ministru care nu poate reține nici măcar media de la bacalaureat ridică serioase semne de întrebare” - Siegfried Mureșan

„Un prim-ministru care nu poate reține nici măcar media de la bacalaureat ridică serioase semne de întrebare”, a scris, pe Facebook, europarlamentarul Siegfried Mureșan. Citește și: Politico își bate joc de fostul viitor comisar european Victor Negrescu: „Nu vrea cineva să se gândească și la copii” Acum câteva zile, un jurnalist apropiat lui Marcel Ciolacu, Ionuț Cristache, a afirmat că Ursula von der Leyen i-ar fi sugerat premierului României să-l nominalizeze pe Siegfried Mureșan pentru postul de comisar european. După discuția cu von der Leyen, Ciolacu a renunțat să-l mai susțină pe Victor Negrescu pentru funcția de comisar european și a propus-o pe Roxana Mânzatu, fosta sa consilieră, acum europarlamentar. Siegfried Mureșan contestă acum competența lui Ciolacu de a fi premier. Prim-ministru care nu poate reține media de la bacalaureat „Prim-ministrul Guvernului României trebuie să rețină și să poată opera cu foarte multe cifre: rata inflației, rata șomajului, valoarea coșului minim pentru un trai decent, valoarea punctului de pensie, deficitul comercial, deficitul bugetar, nivelul investițiilor străine directe, fondurile europene absorbite, fondurile europene pierdute, rata de creștere economică. Un prim-ministru care nu poate reține nici măcar media de la bacalaureat ridică serioase semne de întrebare. Îmi doresc un prim-ministru al României cu memorie bună, care își aduce aminte ce face, ce propune și mai ales ce promite”, a scris Mureșan pe Facebook. Anterior, el l-a mai ironizat pe premierul PSD: „Am văzut în declarația de ieri a domnului prim-ministru că are dificultăți în a-și aduce aminte media pe care a avut-o la bacalaureat. Eu nu am astfel de dificultăți”. „Notele domnului Ciolacu sunt mai complicate” „Am văzut în declarația de ieri a domnului prim-ministru că are dificultăți în a-și aduce aminte media pe care a avut-o la bacalaureat. Eu nu am astfel de dificultăți. La mine e simplu: Limba și literatura română, scris: 10 Limba și literatura română, oral: 10 Matematică: 10 Fizică: 10 Economie: 10 Limba germană: 10 Media 10 Probabil că notele domnului Ciolacu sunt mai complicate și mai greu de reținut”, a scris Siegfried Mureșan.

Mureșan explică victoria extremei drepte în Turingia: „Voturile în plus au venit de la alegătorii dezamăgiți de partidele de stânga”
Internațional

Mureșan explică victoria extremei drepte în Turingia: „Voturile în plus au venit de la alegătorii dezamăgiți de partidele de stânga”

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan explică victoria extremei drepte în landul Turingia din Germania: „Voturile în plus obținute de extremiștii populiști eurosceptici de dreapta și de stânga la alegerile din weekend în Turingia și Saxonia au venit, în cea mai mare parte, de la alegătorii dezamăgiți de partidele tradiționale de stânga și centru-stânga”, a arătat el, într-o declarație de presă. Citește și: Fiscul a descoperit că sunt români care câștigă și 20 de milioane de lei pe an pe persoană fizică, dar nu-și plătesc impozitele. Cazuri în București și Cluj Alternativa pentru Germania (AfD, extremă dreapta) a devenit, după alegerile de duminică, prima forţă politică în Turingia şi a doua după Uniunea Creştin Democrată (CDU, conservatori) în Saxonia, două landuri din fosta Repiblică Democratică Germania (RDG). În Turingia, AfD a anunţat că doreşte să preia conducerea guvernului şi va iniţia negocieri cu alte partide. Uniunea Creştin-Democrată, în schimb, susţine că va încerca să formeze alianţe guvernamentale şi să preia şefia executivului în ambele landuri. Victoria AfD în Turingia este prima obținută de un partid de extremă dreapta după cel de-Al Doilea Război Mondial. Acum, Siegfried Mureșan arată voturile pierdute de stânga s-ar fi îndreptat spre extrema dreaptă. Mureșan explică victoria extremei drepte în Turingia „Comparativ cu acum 5 ani, partidul de extremă dreaptă AfD a obținut o creștere de 9,4 puncte procentuale în Turingia (clasându-se pe primul loc, cu 32,8% din voturi) și o creștere de 3,1 puncte procentuale în Saxonia (clasându-se pe locul 2 după CDU – partidul de centru-dreapta, membru al PPE). În același timp, nou-înființatul partid populist eurosceptic Alianța «Sahra Wagenknecht» a obținut un scor de 15,8% în Turingia și 11,8% în Saxonia, clasându-se pe locul 3 în ambele landuri, deși este prima dată când participă la alegeri. Comparativ cu 2019, partidul de stânga „Die Linke” a pierdut 17,9 puncte procentuale în Turingia și 5,9 puncte procentuale în Saxonia. De asemenea, față de acum 5 ani, Partidul Socialist al cancelarului Olaf Scholz a înregistrat un scor minim istoric în Turiniga de 6,1%, pierzând 2,1 puncte procentuale față de anul 2019, și, la fel, un scor minim istoric în Saxonia de doar 7,3, cu 0,4% mai puțin decât acum 5 ani. Verzii au obținut doar 3,2% în Turingia (cu 2 puncte procentuale mai puțin decât în 2019), ratând, astfel, intrarea în Parlamentul regional. În Saxonia, Verzii au pierdut 3,5 puncte procentuale, înregistrând un scor de doar 5,1%. Singurul partid tradițional care a obținut rezultate pozitive la alegerile din weekend este partidul CDU, membru al PPE, care a câștigat alegerile în Saxonia cu 32% și a obținut o creștere de 2 puncte procentuale în Turingia (clasându-se pe locul 2, cu 23,6%). AfD a primit de două-trei ori mai multe voturi decât au obținut, împreună, toate cele trei partide care formează coaliția de guvernare la nivel federal (Socialiștii, Verzii și Liberalii). De aceea, este important pentru stabilitatea Germaniei, dar și pentru toată Uniunea Europeană, ca alegerile federale de anul viitor să fie câștigate de CDU, iar Germania să fie condusă de un guvern de centru-dreapta, responsabil. Aceasta este soluția pentru combaterea extremismului din Germania”, a apreciat europarlamentarul PNL.

Procurorii europeni conduși de Kovesi au primit 3,6 milioane de euro în plus la buget, urmare a aderării Poloniei la EPPO
Politică

Procurorii europeni conduși de Kovesi au primit 3,6 milioane de euro în plus la buget, urmare a aderării Poloniei la EPPO

Procurorii europeni (EPPO), conduși de Laura Codruța Kovesi, au primit 3,6 milioane de euro în plus la buget, urmare a aderării Poloniei la Parchetul European, anunță europarlamentarul Siegfried Mureșan (PNL). Citește și: Cu cât a crescut, într-un an, salariul pensionarului Pandele, soțul Gabrielei Firea și primar de Voluntari. Familia are o avere uriașă, doar bijuteriile și tablourile valorând 220.000 euro Procurorii europeni conduși de Kovesi au primit 3,6 milioane de euro în plus „Parlamentul European tocmai a adoptat rapoartele mele privind alocarea a 4,8 miliarde de euro pentru Ucraina și creșterea bugetului Parchetului European. Primul raport, adoptat cu 465 de voturi „pentru”, 53 „împotrivă” și 16 abțineri, prevede rectificarea bugetului Uniunii Europene pentru a include măsurile survenite ca urmare a revizuirii Cadrului Financiar Multianual (CFM) 2021 - 2027, în special instrumentul de sprijin pentru Ucraina. Al doilea raport, votat cu 434 de voturi „pentru”, 45 „împotrivă” și 55 de abțineri, crește cu 3,6 milioane de euro bugetul pentru Parchetul European (EPPO), ca urmare a aderării Poloniei la EPPO, ce va fi urmată, în curând, și de aderarea Suediei”, a scris Mureșan pe Facebook. Buget record pentru investiții, risc crescut de fraude „Ca negociator-șef al Parlamentului European privind bugetul Uniunii Europene pentru anul 2024, am insistat pentru creșterea bugetului EPPO încă de la începutul negocierilor bugetare. Motivele pentru care avem nevoie de această creștere sunt cât se poate de clare. În primul rând, statele membre UE au la dispoziție, în această perioadă, o sumă totală record, de peste 2.000 de miliarde de euro, pentru investiții și reforme prin intermediul Mecanismul European de Redresare și Reziliență și al Bugetului multianual al UE. Deoarece investițiile din fonduri europene sunt mai multe decât oricând în istoria UE, și eforturile de combatere a fraudei cu fonduri europene trebuie să fie mai mari decât oricând. De aceea, trebuie să ne asigurăm că procurorul-șef european, Laura-Codruța Kövesi, și echipa sa au suficiente resurse pentru a-și duce la bun sfârșit investigațiile și pentru a proteja fondurile europene, adică banii oamenilor, de riscurile de fraudă. Astfel, în negocierile privind Bugetul Uniunii Europene pentru anul 2024 de anul trecut, am reușit o creștere de 4 milioane de euro a alocărilor pentru EPPO. În al doilea rând, nevoia de a crește bugetul EPPO este cu atât mai mare acum, o dată cu aderarea Poloniei la Parchetul European care va fi urmată, în curând, și de aderarea Suediei. Prin aceste două aderări, EPPO va acționa în 24 din cele 27 de state membre UE. Tocmai de aceea, vom adopta cu prioritate astăzi această rectificare bugetară care crește alocările pentru EPPO în acest an cu încă 3,6 milioane de euro”, a declarat Siegfried Mureșan referitor la al doilea raport al său adoptat de plenul Parlamentului European.

BREAKING Ramona Chiriac s-ar fi retras de pe listele PSD-PNL pentru Parlamentul European. Listele, deschise de Mihai Tudose. Grapini, pe locul 10, înaintea lui Siegfried Mureșan
Politică

BREAKING Ramona Chiriac s-ar fi retras de pe listele PSD-PNL pentru Parlamentul European. Listele, deschise de Mihai Tudose. Grapini, pe locul 10, înaintea lui Siegfried Mureșan

Ramona Chiriac s-ar fi retras de pe listele PSD-PNL pentru Parlamentul European, susțin mai multe surse politice. Ea trebuia să deschidă lista, dar ar fi condiționat candidatura ei de o susținere politică, a coaliției PSD-PNL, pentru poziția de comisar european. În plus, ar refuzat să se înscrie în vreunul din cele două partide. Citește și: Comisia Europeană arată dezastrul guvernării și ne imploră să facem ceva: deficitul va ajunge la 7%, investițiile PNRR sunt întârziate sau chiar abandonate Însă, potrivit news.ro, ea a anunţat conducerile PSD și PNL că nu doreşte să candideze la alegerile europarlamentare, „din motive personale”. Ramona Chiriac s-ar fi retras de pe listele pentru Parlamentul European În absența ei, lista va fi deschisă de Mihai Tudose, fostul premier PSD nomonalizat de Liviu Dragnea, celebru pentru faptul că se lăuda că nu are card bancar, precum și pentru suspiciunile de plagiat. Rareș Bogdan este pe locul II, Gabriela Firea - III, iar Claudiu Manda, soțul Olguței Vasilescu, pe locul IV. Maria Grapini, membră a PUSL, formațiunea lui Dan Voiculescu, este pe poziția zece, deși ea este celbră prin gafele ei uriașe. Ea este pe o poziție mai bună decât Siegfried Mureșan, probabil unul dintre cei mai activi europarlamentari. Se află pe o poziție eligibilă și controversatul șef al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, Gheorghe Cârciu, supranumit „ospătarul cu Bentley”.

Siegfried Mureșan: „Nu am ajuns încă la nivelul la care să comentez glumele domnului Tudose”. Despre Grapini: „Avem parlamentari mai buni şi parlamentari mai puţin buni”
Politică

Siegfried Mureșan: „Nu am ajuns încă la nivelul la care să comentez glumele domnului Tudose”. Despre Grapini: „Avem parlamentari mai buni şi parlamentari mai puţin buni”

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan a comentat, azi, la Prima TV, caustic criticile fostului premier PSD Mihai Tudose la adresa Comisiei Europene: „Nu am ajuns încă la nivelul la care să comentez glumele domnului Tudose, dar sincer, acum, cred că preşedinta Comisiei Europene se descurcă să conducă Comisia Europeană şi fără sprijinul domnului Tudose şi cred că va putea conduce Uniunea Europeană şi în următorii 5 ani, chiar dacă domnul Tudose nu e încă convins. Întrebarea dumneavoastră mi se pare interesantă, dacă sunt de acord cu afirmaţia domnului Tudose, şi mi se pare mai interesant de pus preşedintelui PSD, Marcel Ciolacu: sunteţi de acord cu ceea ce spune candidatul dumneavoastră, dacă această comisie e cea mai slabă”. Citește și: Într-un an la Biblioteca Națională, Cioroianu a avut venituri mai mari cu 170.000 de lei decât în anul anterior. Salariul de director, 8.000 de lei lunar. I se cere demisia după scandalul cu Emilia Șercan „Nu am ajuns să comentez glumele domnului Tudose” Eurodeputatul Mihai Tudose, şeful de campanie al PSD pentru alegerile europarlamentare, a criticat actuala Comisiei Europeană condusă de Ursula von der Leyen. ”Eu îmi menţin opinia: cred că a fost cea mai slabă Comisie de până acum”, a spus Tudose. Siegfried Mureșan a fost ironic și cu Maria Grapini, deși a evitat să-i pronunțe numele. „Adevărul este că în Parlamentul European avem parlamentari mai buni şi parlamentari mai puţin buni. Cineva trebuie să fie pe locul întâi la prezenţă şi cineva e pe locul 33 la prezenţe”, a declarat Mureşan, sâmbătă, la emisiunea Insider Politic de la Prima Tv. Întrebat dacă se referă la Claudiu Manda, europarlamentarul liberal a răspuns că datele sunt publice. ”Nu ştiu, sincer, chiar nu ştiu. Dar cifrele sunt sunt publice. Lista încă nu există şi cu siguranţă nu ştiu eu pe cine vor pune cei de la PSD pe listă. Deci să comentăm lista când o când o vedem. Eu ştiu că îmi voi face treaba în continuare cu aceeaşi seriozitate în Parlamentul European şi în viitor, dacă voi fi ales, la fel cum mi-am făcut-o până acum”, a afirmat Mureșan.

Claudiu Manda, soțul Olguței Vasilescu, aflat pe poziția 4 pe listele comune de candidați PSD-PNL pentru Parlamentul European, nu a luat cuvântul în peste patru ani în legislativul european
Politică

Claudiu Manda, soțul Olguței Vasilescu, aflat pe poziția 4 pe listele comune de candidați PSD-PNL pentru Parlamentul European, nu a luat cuvântul în peste patru ani în legislativul european

Europarlamentarul Claudiu Manda (PSD), soțul Olguței Vasilescu, aflat pe poziția 4 pe listele comune de candidați PSD-PNL pentru Parlamentul European, nu a luat cuvântul în cei peste patru ani în legislativul european - reiese din informațiile de pe site-ul acestui parlament. Surse politice susțin că el se va afla pe viitoarele liste PSD-PNL după Mihai Tudose, Rareș Bogdan și un „independent” care încă nu a fost identificat. Pentru comparație, europarlamentarul PNL Siegfied Mureșan a luat cuvântul doar în 2024 de șapte ori, vorbind în engleză. Citește și: Salariile uriașe de la compania care va renova o vilă de protocol cu 56 de milioane de euro. Directoarea, numită de Dragnea, și-a secretizat salariul, dar are două vile și două BMW-uri Mureșan este, deocamdată, pe poziția nouă pe listele PSD-PNL. Însă manda este vicepreședinte al PSD, responsabil de regiunea Sud-Vest, iar soția sa, Olguța Vasilescu, primar al municipiului Craiova, este vicepreședinte al PSD pentru muncă și protecție socială. Claudiu Manda nu a luat cuvântul în legislativul european Manda a avut, din 2019 până acum, trei întrebări „cu solicitare de răspuns oral urmat de dezbateri”, dar, de fapt, el este unul din zecile de semnatari. Singurele sale rapoarte se referă la două numiri în Curtea de Conturi a UE. Salariul său este de 7.500 de euro pe lună, dar parlamentarii europeni beneficiază de decontări - diurnă, cazare, transport - care, de obicei, dublează salariul. În iunie 2023, Claudiu Manda a scăpat de un dosar penal prin prescrierea faptelor. Înalta Curte de Casație și Justiție a avut 15 amânări în acest dosar. Celălalt inculpat în dosar, fostul director al Agenției Județene pentru Plăți și Inspecție Socială, Marius Simcelescu, a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare. DNA l-a acuzat pe Claudiu Manda că, în 2015, ar fi intervenit pe lângă Marius Simcelescu, director al AJPIS Dolj, pentru a stopa executarea silită a unor beneficiari de ajutoare sociale. Mai exact, era vorba de 59 de locuitori ai comunei Bratovoiești din Dolj. În schimb, aceștia ar fi urmat să voteze cu PSD, partidul din care și Manda face parte.

Siegfried Mureșan critică ipocrizia cancelarului austriac: Refuză extinderea Schengen - dar votează pentru Croația, vrea buget UE mai mic - dar cere două miliarde de euro în plus
Internațional

Siegfried Mureșan critică ipocrizia cancelarului austriac: Refuză extinderea Schengen - dar votează pentru Croația, vrea buget UE mai mic - dar cere două miliarde de euro în plus

Siegfried Mureșan demontează ipocrizia cancelarului austriac. Migraţia este o problemă cu care Austria se confruntă, pe care România nu a cauzat-o, graniţele noastre fiind sigure, dar la soluţionarea căreia suntem dispuşi să contribuim, însă aşteptăm mai multă deschidere din partea Austriei, a declarat miercuri, la Bruxelles, pentru Agerpres, eurodeputatul român Siegfried Mureşan, vicepreşedinte al grupului Partidului Popular European (PPE). Aderarea României, pe agenda UE "La dezbaterea din plenul Parlamentului European de săptămâna trecută, prim-ministrul Suediei, Ulf Kristersson, mi-a dat asigurări că Suedia este pregătită să pună aderarea României la spaţiul Schengen pe agenda Consiliului UE. Eu i-am cerut public, în discursul meu din plenul Parlamentului European, ca aderarea României să rămână pe agenda UE, iar prim-ministrul mi-a răspuns spunând că înţelege dezamăgirea noastră, a românilor, şi că Suedia este pregătită să pună această chestiune pe ordinea de zi. Aşadar, avem sprijinul Preşedinţiei suedeze (a Consiliului UE)", a spus Mureşan. El a reamintit că, din punct de vede tehnic, România îndeplineşte încă din 2011 condiţiile pentru a intra în Schengen, lucru reconfirmat anul trecut de două misiuni europene independente care s-au deplasat la Bucureşti. "Din punct de vedere politic, România a realizat progrese foarte importante anul trecut, reuşind să convingă 26 din 27 de state membre să voteze pentru aderarea noastră. Vom continua să lucrăm strâns cu toate statele membre, dar şi la nivelul instituţiilor europene astfel încât să ajungem la cele mai bune soluţii pentru gestionarea problemei migraţiei şi să convingem Austria să susţină aderarea noastră. Dar aşteptăm şi din partea Guvernului Austriei, în special din partea prim-ministrului Nehammer, să renunţe la discursul electoral antieuropean. Continuând acest discurs, premierul austriac nu face decât să îngreuneze soluţionarea problemei migraţiei", a continuat europarlamentarul. Siegfried Mureșan demontează ipocrizia cancelarului austriac Acesta s-a referit şi la declaraţiile recente ale cancelarului austriac Karl Nehammer potrivit cărora în prezent spaţiul Schengen este nefuncţional întrucât imigranţii continuă să vină în Europa şi, în acest context, o extindere a Schengen nu ar fi justificată pentru moment. "Când Guvernul Austriei declară că se opune extinderii spaţiului Schengen şi aderării României pretextând că spaţiul Schengen este nefuncţional, uită să spună că fix cu cinci minute înainte votase pentru aderarea Croaţiei la spaţiul Schengen, deci pentru extinderea spaţiului Schengen. Argumentele aduse de prim-ministrul Nehammer în ultimele luni nu au bază concretă, nu sunt susţinute de cifre concrete, reale, au doar scop electoral. Tot cu scop electoral a efectuat şi vizita în Bulgaria. Aşa cum anticipat şi cum am şi declarat public înaintea vizitei, prim-ministrul Nehammer a mers în Bulgaria doar ca să îşi facă campanie electorală în Austria cu banii europeni. Karl Nehammer a declarat în Bulgaria că doreşte să folosim fondurile europene pentru a întări frontiera dintre Bulgaria şi Turcia. Trebuie să îi reamintim cancelarului austriac că Austria a fost unul dintre cele patru state membre ale UE ale căror guverne s-au opus cel mai tare creşterii bugetului european în trecut. Austria a avut întotdeauna drept prioritate doar reducerea bugetului UE şi nu alocarea banilor acolo unde într-adevăr este nevoie", a afirmat eurodeputatul român. Nehammer să spună de unde ia bani Siegfried Mureşan a argumentat că "a solicita ca bugetul UE să facă mai mult şi a lupta în paralel pentru reducerea bugetului este populist". "Nu poţi să ceri mai mulţi bani pe de o parte şi de cealaltă parte să te opui unui buget mai mare. În bugetul actual al UE, toţi banii sunt deja planificaţi. Dacă domnul Nehammer doreşte două miliarde de euro în plus pentru Bulgaria atunci să spună de unde îi obţine. Dacă doreşte creşterea bugetului UE, acesta ar fi un lucru bun, dar este o poziţie contrară cu poziţia pe care Austria a susţinut-o şi continuă să o susţină în toate discuţiile pe buget de la nivel european. Sper ca acest discurs să dispară după alegeri" (din landul Austria Inferioară din 29 ianuarie - n.r.), a accentuat el. Citește și: Spațiul Schengen, închis pe termen nelimitat pentru România și Bulgaria: cancelarul austriac a repetat că Viena își menține veto-ul până când frontierele externe ale UE vor fi sigure În opinia sa, nu este normal ca un şef de guvern să decidă întreaga politică europeană a ţării "pornind de la interesele proprii, electorale, referitoare la o singură regiune". "În Uniunea Europeană avem 27 de state membre cu 242 de regiuni. Dacă fiecare prim-ministru ar bloca procesul decizional în Europa ţinând cont doar de interesele electorale pe care le are cu privire la anumite alegeri locale, regionale sau naţionale, nu am mai lua nicio decizie importantă la nivel european", a susţinut eurodeputatul român. Migrația și azilul, în dezbatere Întrebat dacă consideră că planul prezentat marţi de Comisie cu privire la creşterea eficienţei returnării imigranţilor va ajuta la schimbarea poziţiei ţărilor (în special a Austriei) reticente faţă de aderarea României şi a Bulgariei la Schengen, vicepreşedintele grupului europarlamentar al PPE a amintit că migraţia este o prioritate atât a preşedinţiei suedeze a Consiliului Uniunii Europene, cât şi a Parlamentului European. "Vom avea o dezbatere săptămâna viitoarea în Parlamentul European pe tema migraţiei şi azilului, în pregătirea reuniunii Consiliului European extraordinar din 9 - 10 februarie. În plus, mâine şi poimâine este programată o reuniune informală a miniştrilor de interne din UE la Stockholm care va avea, de asemenea, pe agendă subiectul migraţiei. De asemenea, Comisia Europeană a prezentat ieri un plan privind returnarea mai eficientă a imigranţilor în afara Uniunii Europene, ca parte a noului Plan European privind Azilul şi Migraţia. Vom lucra pe baza acestui plan în negocierile dintre Parlamentul European şi Consiliul UE privind operaţionalizarea sistemului comun al UE pentru returnări, ca una dintre soluţiile la problema migraţiei. Este clar că avem nevoie de o strânsă coordonare la nivel european pentru rezolvarea acestei probleme. Există deschidere, după cum vedeţi, din partea instituţiilor europene să găsim împreună aceste soluţii cât mai repede. În acest sens, România şi-a exprimat în mai multe rânduri disponibilitatea de a lucra alături de partenerii europeni, inclusiv Austria, pentru a gestiona situaţia imigranţilor ce sosesc în Europa. Vom sprijini toate soluţiile europene la criza migraţiei. Am spus-o în trecut şi o repet: România nu este sursă a migraţiei ilegale cu care se confruntă Europa. Nu a fost niciodată. Frontierele noastre sunt bine securizate. Avem date de încredere ale instituţiilor europene care confirmă aceste lucruri. Dar, în spiritul valorilor europene ce ne unesc, suntem alături de partenerii noştri care se confruntă cu această problemă", a încheiat eurodeputatul Siegfried Mureşan.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră