sâmbătă 30 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: salariu

118 articole
Investigații

Familia specială Melintescu: reangajați la stat

Familia specială Melintescu: reangajați la stat. Octavian Melintescu, consilier personal al ministrului Sănătății, Alexandru Rafila, cumulează salariul de la stat cu o pensie specială de aproape 3.000 de euro pe lună. Fost adjunct al Direcției Generale Anticorupție, Octavian Melintescu a dat concurs pentru funcția de director al Corpului de Control al ministrului Sănătății, dar a picat cu brio după ce a obținut nota de 2,65. Citește și: DOCUMENT Lista uriașă a privilegiilor unui magistrat: pensii speciale, sporuri nenumărate, chirii subvenționate, călătorii în vacanță și asistență medicală extinsă Drept răsplată, ministrul Alexandru Rafila vrea să înființeze pentru consilierul său de încredere o nouă autoritate care să verifice cum sunt tratați pacienții. Bonus: soția lui Octavian Melintescu, Maria Melintescu, fosta adjunctă a Inspectoratului General pentru Imigrări, a fost angajată ca șef de cabinet al ministrului liberal Daniel Cadariu, în timp ce încasa o pensie specială de peste 2.000 euro. Așadar, pensionarii speciali Melintescu încasează împreună o pensie de 5.000 de euro lunar. Familia specială Melintescu: reangajați la stat Familia Melintescu a lucrat până la finalul anului 2020 în Ministerul Afacerilor Interne. El, Octavian Melintescu, a fost adjunct al Direcției Generale Anticorupție (DGA), din mai 2014 până când s-a pensionat. Conform unei declarații de avere din vara anului 2020, Octavian Melintescu încasa un salariu anual de 165.027 lei. Acum are o pensie specială de 172.200 lei anual, adică mai mare decât salariul pe care îl avea ca adjunct al DGA. La scurt timp după ce a devenit unul dintre pensionarii de lux ai României, Octavian Melintescu și-a găsit un nou loc de muncă, tot la stat. Mai exact, la Primăria Sectorului 2, acolo unde a fost angajat de primarul Radu Mihaiu, de la USR. „Vreau să îi mulțumesc domnului Melintescu Octavian care s-a alăturat echipei noastre. Cu o experiență de peste 20 de ani în domeniul anti-corupției este fix omul de care aveam nevoie pentru a lămuri multe aspecte încurcate din Primăria Sectorului 2. (...) Timpul petrecut de Octavian ca director general adjunct al Direcției Generale Anticorupție ne va ajuta acum să scoatem la lumină toate greșelile trecutului. Și să facem în sfârșit ordine”, preciza într-o postare primarul Radu Mihaiu, în decembrie 2020. Nota lui Melintescu: 2,65 Chiar dacă primarul Radu Mihaiu și-a pus mari speranțe în Octavian Melintescu, acesta a renunțat la tabăra USR pentru a trece în cea a PSD. Se întâmpla în primăvara anului 2022, atunci când i s-a găsit rapid un loc călduț pe funcția de consilier personal al ministrului Sănătății, Alexandru Rafila, unul dintre politicienii care aspiră să preia conducerea organizației PSD București. De atunci Octavian Melintescu a devenit umbra ministrului Alexandru Rafila. La scurt timp, în septembrie 2022, Octavian Melintescu a dat concurs pentru funcția de director al Corpului de Control al ministrului Sănătății, una dintre cele mai importante funcții din minister. Surpriză: a obținut în urma concursului nota de 2,65. Nu a fost cea mai mică notă pentru că un alt candidat a obținut nota 2 "curat". În urma acestui rezultat catastrofal, ministrul Alexandru Rafila a ordonat ca toate rapoartele de control să treacă, totuși, pe la consilierul său personal, pe care le marchează cu „văzut”. Atribuțiile fostului polițist, secrete La solicitarea DeFapt.ro, Ministerul Sănătății a transmis că Octavian Melintescu este angajat cu normă întreagă de opt ore. Conform ultimei declarații de avere, salariul anual al lui Octavian Melintescu este 55.580 lei, echivalentul a aproape 1.000 de euro pe lună. Pe lângă, acesta încasează și pensia specială, care este de aproape trei ori mai mare decât salariul primit acum de la stat. Însă Ministerul Sănătății nu a vrut să transmită care sunt atribuțiile consilierului personal Octavian Melintescu. „Atribuțiile persoanelor numite în funcția de director de cabinet, consilier personal la cabinetul ministrului Sănătății, respectiv, cabinetul secretarilor de stat, sunt stabilite prin fișa postului, anexă la contractual individual de muncă”, potrivit ministerului Sănătății. "Nu mă consider un pensionar special" Contactat de către Defapt.ro, Octavian Melintescu a spus că atribuțiile sale sunt prevăzute de Codul Administrativ. „Codul Administrativ spune că eu îl spijin pe dumnealui, adică chestiuni legate de modul de desfășurare a activităților administrative. Dânsul îmi trasează sarcini legate de activitatea mea, conform fișei postului”, a declarat Octavian Melintescu. Întrebat la ce vârstă a ieșit la pensie și dacă se consideră un pensionar special, Octavian Melintescu a declarat că s-a pensionat la vârsta legală. „Nu mă consider un pensionar special, mă consider un om care am muncit conform atribuțiilor pe care le-am avut în fișa postului și când am putut să ies la pensie, am ieșit conform prevederilor legale”, a mai spus consilierul lui Rafila. Comisăreasa șefă contabilă la Imigrări Octavian Melintescu are o declarație de avere incompletă. De exemplu, nu a menționat terenurile și casa primite ca donație de către soția sa, Maria Melintescu. Bunuri pe care soția sa le-a menționat în ultima declarație de avere depusă în calitate de șefă de cabinet al ministrului liberal Daniel Cadariu. Din documentul citat rezultă că și Maria Melintescu a fost până în iunie 2023 unul dintre pensionarii care cumulează pensia specială cu salariul de la stat. Pensionara Maria Melintescu, cu gradul de comisar șef, a fost contabila șefă la Oficiul Român pentru Imigrări (ORI), instituție care a fost transformată în Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI). De pe funcția de contabil șef a fost promovată direct pe funcția de inspector general adjunct la IGI. Consilieră la Turism Funcție din care s-a și pensionat în anul 2020. Pensia anuală este de 120.000 lei, echivalentul a peste 2.000 de euro pe lună. Dar Maria Melintescu nu a stat mult timp fără loc de muncă pentru că liberalul Traian Berbeceanu, după ce a fost numit prefect al Bucureștiului, a angajat-o pe funcția de consilier. Adică tot la stat. De la Prefectura Municipiului București, Maria Melintescu a fost angajată inițial, la începutul anului 2022, pe funcția de consilier al ministrului Antreprenoriatului și Turismului, liberalul Daniel Cadariu. Ulterior a fost numită director de cabinet al ministrului liberal. Pentru munca prestată în anul 2022, a fost plătită de către statul român cu suma de 60.242 lei. Între timp pensia i-a crescut la 121.320 lei.

Familia specială Melintescu, reangajați la stat. Aici, Octavian Melintescu, când conducea DGA (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Polițist pensionar, numit șef la Mediu (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Polițist pensionar, numit șef la Mediu

Polițist pensionar, numit șef la Mediu. Gheorghe Bacuşcă conduce Comisariatul Judeţean al Gărzii de Mediu Iași din anul 2014, luna septembrie. Polițist pensionar, numit șef la Mediu Potrivit ultimei sale declaraţii de avere, are o pensie de aproape 7.000 de lei, în timp ce salariul depăşeşte acest prag cu câteva sute de lei bune, ajungând la 7.750 de lei. Citește și: Șoferul drogat care a ucis la 2 Mai a fost eliberat de polițiști în noaptea tragediei pentru că petrecea cu odrasle de oameni importanți din Constanța, susține șeful sindicatului polițiștilor Europol Ieşit la pensie din cadrul Ministerului de Interne, fostul adjunct al Secţiei I de poliţie din Iași stă în rândul pensionarilor fericiţi. Are și de ce: îi intră 14.750 de lei în cont lună de lună din cele două surse. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Instituția de stat unde șoferii au „spor de complexitate” Foto: Facebook
Eveniment

Instituția de stat unde șoferii au „spor de complexitate”

Instituția de stat unde șoferii au „spor de complexitate” a muncii: la Autoritatea Electorală Permanentă, condusă de pesediștii Toni Greblă, președintele AEP, și Constantin Mitulețu Buică, secretar general al instituției, sunt zece șoferi și toți beneficiază de acest spor. Citește și: Salarii uriașe, plus chirii imense pentru „locuințele de serviciu” ale angajaților, la ministerul înființat pentru Firea, pe care Ciolacu nu vrea să-l desființeze Ambii șefi ai AEP au avut probleme penale. Toni Greblă a fost reținut de DNA și acuzat de corupție, dar a fost achitat, iar acum are o pensie specială de circa 25.000 de lei pe lună, ca fost judecător CCR. Mitulețu Buică a fost dat de ANI pe mâna procurorilor fiindcă și-a angajat cumnata în instituție. În plus, CNATDCU i-a retras doctoratul, întrucât ar fi plagiat. Ambii au ajuns în funcții cu susținerea PSD. Instituția de stat unde șoferii au „spor de complexitate” Potrivit datelor din martie, privind situația drepturilor salariale în AEP, salariul brut al unui șofer era de circa 4.700-4.800 de lei, dar la acesta se adăuga sporul de complexitatea muncii, între 800 și 1.000 de lei. În consecință, cei zece șoferi ai instituției ajungeau la circa 5.800 de lei pe lună, brut. Probabil că ei beneficiază și de tichete de masă și vouchere de vacanță, dar datele nu apar pe site-ul AEP. Datele AEP arată că aproape toți angajații instituției beneficiază de acest spor, nu este clar de ce. În august 2023, Pro TV arăta că salariul brut al unui asistent universitar cu mai puțin de trei ani vechime este de 5.430 de lei. Abia după 25 de ani în funcție, un asistent universitar sau un lector universitar cu până în 20 de ani vechime pot spera la salariul unui șofer al AEP, de peste 5.800 de lei brut. Un conferențiar universitar cu 3-5 ani vechime primește 5.808 lei pe lună, brut, arătat tot Pro TV. Citește și: Salariu uriaș, plus mii de lei pentru concedii medicale, pentru Mitulețu-Buică, penal și plagiator care ocupă funcția de secretar general al Autorității Electorale Permanente Un profesor debutant cu studii superioare de lungă durată are un salariu care începe de la 4.098 de lei brut și ajunge până la 5.398 lei.

Șoșoacă și-a omenit soțul și i-a triplat salariul  Foto: Facebook
Politică

Șoșoacă și-a omenit soțul și i-a triplat salariul

Senatoarea independentă Diana Șoșoacă și-a omenit soțul și i-a triplat salariul în doi ani. Dumitru Șoșoacă ocupă un rol de secretară la cabinetul de avocatură al soției, cabinet aflat pe strada Turda. Citește și: EXCLUSIV Ultima variantă a „ordonanței austerității” favorizează instituțiile militare și promovează mascat șefi de birouri. Proiectul este neconstituțional, spun specialiștii Recent, șefa partidului SOS România, Diana Șoșoacă, și-a promovat soțul în poziția de prim-vicepreședinte al acestei formațiuni politice. Șoșoacă și-a omenit soțul și i-a triplat salariul Potrivit declarațiilor de avere din iunie și decembrie 2021, Dumitru Silvestru Șoșoacă a avut un venit, anual, de doar 6.994 de lei, în calitate de „secretar” la cabinetul de avocatură al soției. Aceste declarații se referă la anul fiscal 2020. Însă, în declarația de avere din 2022, care se referă la anul fiscal 2021, domnul Șoșoacă a câștigat 16.651 de lei, tot din pozția de secretar. În 2023, doamna Șoșoacă i-a mai acordat un bonus substanțial soțului, astfel încât acesta a câștigat, în anul fiscal 2022, 18.288 de lei. Citește și: Partidul șoșoacelor: șefa SOS România, Diana Șoșoacă, și-a promovat soțul prim-vicepreședinte. Site-ul formațiunii, descriere mistic-ceaușistă a Dianei Șoșoacă În mai 2023, Dumitru Silvestru Șoșoacă, soțul senatoarei ex-AUR Diana Șoșoacă, a fost condamnat pentru ultraj la 180 de zile de ”amendă-închisoare”, dar decizia nu este definitivă. Șoșoacă trebuie să plătească 18.000 de lei către statul român, cuantumul unei zile-amendă fiind stabilit la 100 de lei. În caz contrar, pedeapsa se va transforma în una cu închisoare cu executare, adică 180 de zile. El este acuzat că l-a agresat pe polițistul Gheorghe Teodor Bălășoiu, venit la cabinetul de avocatură al senatoarei după ce aceasta ar fi sechestrat o echipă de jurnaliști italieni de la Rai Uno și pe jurnalista Delia Marinescu.

Salariul în administrația publică a depășit 6.000 de lei Foto: Sindicatul Polițiștilor din Penitenciare
Eveniment

Salariul în administrația publică a depășit 6.000 de lei

Salariul mediu net în „administrația publică și apărare” a depășit 6.000 de lei în iunie 2023, arată ultimele date furnizate de Institutul Național de Statistică (INS). Salariul mediu brut în acest sector este de 10.083. Această situație ar explica revolta funcționarilor din ministerul de Finanțe, după ce ministrul de finanțe, Marcel Boloș, a anunțat că, printre măsurile de reducere a cheltuielilor bugetare, s-ar putea afla și tăierea voucherelor de vacanță si a indemnizației de vacanță pentru bugetarii care câștigă peste 10.000 de lei brut pe lună. Citește și: După Dragnea, Firea și Doina Pană, și liderul AUR George Simion vede mașini care îl „urmăresc peste tot” și crede că se vrea asasinarea sa Salariul în administrația publică a depășit 6.000 de lei „Eu nu pot să accept ca un bugetar care câștigă 2000 de euro să îl alerg prin birou să mai ia și voucher de vacanță. Voucherele de vacanță sunt pentru cei cu venituri mici. E normal ca dacă ai un salariu mai mic statul să îți asigure. Dar dacă ai venituri care depășesc pe al președintelui, nu ți-e rușine să stai cu mâna întinsă să îți dau și voucher de vacanță, și pachețel? Ți-am dat și sofer”, declara, acum câteva zile, și premierul Marcel Ciolacu. „Mulţi m-au întrebat: 10.000 de lei brut sunt bani puţini şi 6.000 de lei net? Eu zic că da“, a susținut însă Vasile Marica, preşedintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Finanţe. Potrivit datelor INS, salariul mediu brut în sectorul „administrație publică și apărare” era de doar 8858 lei, brut, în august 2022, respectiv 5.238 lei net. Spre comparaţie, salariul mediu net pe economie a ajuns la 4.600 de lei în iunie 2023. Doar şase dintre cele 19 mari industrii incluse în statisticile INS au salarii medii nete mai mari de 6.000 de lei net. România este campioană în UE la numărul de zile libere, acordate cu ocazia diferitelor sărbători. În acest moment, oficial sunt legiferate 15 zile libere. În Uniunea Europeană, doar Lituania și Slovenia mai au 15 zile libere. Însă, în 2023, au fost și trei zile libere „punte”, de care se bucură, de fapt, sectorul bugetar. Nu există nici un studiu de impact al acestor zile libere sau al zilelor „punte”, care le însoțesc.

Cu ce sume uriașe este răsplătit dezastrul de la ASF
Economie

Cu ce sume uriașe este răsplătit dezastrul de la ASF

Cu ce sume uriașe este răsplătit dezastrul de la ASF: salariul anual al lui Nicu Marcu, președintele instituției, a crescut cu 250.000 de lei într-un an! În 2022, au avut loc cele mai mari falimente ale unor asiguratori. Marcu a ajuns președintele ASF cu sprijinul PSD. El este absolvent al Facultății de Economie de la universitatea din Craiova și a fost ani întregi contabil la un ocol silvic. Cu ce sume uriașe este răsplătit dezastrul de la ASF Potrivit declarației de avere din anul 2023 - care acoperă anul fiscal 2022 - salariul lui Nicu Marcu a ajuns la 989.900 de lei. În declarația din 2022, care acoperea anul fiscal 2021, el menționa un salariu de doar 748.300 de lei. Diferența este de aproape 250.000 de lei. Lunar, el încasa, în 2022, 82.500 de lei, față de 62.300 de lei în 2021. Veniturile sale salariale au crescut cu circa 32%, dublu față de inflația de 16%. Nicu Marcu și-a depus declarația de avere la 15 iunie, dar ea a fost publicată abia acum, de Ziarul Financiar. “Anul 2022 a fost şi cel în care City Insurance a intrat în faliment, fiind cea mai mare prăbuşire din piaţa asigurărilor. Un al mai târziu de la acest moment, şi Euroins a intrat în colaps, primind verdictul ASF privind retragerea autorizaţiei de funcţionare, constatarea insolvenţei şi demararea procedurii de promovare a falimentului. Nicu Marcu are şi un salariu de 28.530 de lei de la Academia de Studii Economice din Bucureşti şi deţine terenuri agricole de 7.000 mp în judeţul Dolj, un Audi din 2017 şi un cont curent cu 117.850 de lei, potrivit datelor din declaraţia de avere“, scrie Ziarul Financiar. Nicu Marcu a absolvit Facultatea de Economie la Craiova la 29 de ani. Nu se știe ce a făcut de la 18 ani, când ar fi absolvit liceul – nu se știe ce liceu, informația nu apare in multiplele biografii publice – la 24 de ani, când a intrat la facultate. Nicu Marcu a absolvit facultatea la 29 de ani După facultate, ani întregi a fost contabil de ocol silvic, la Calafat, printre altele. Din 2003, cariera sa a explodat: a fost director economic al Romsilva, în guvernarea Năstase, iar în guvernarea Tăriceanu a ajuns, din august 2007 în aprilie 2009 (când Boc ajunsese premier) secretar general al ANAF. Potrivit unui CV publicat de Ziarul Financiar, din 2004 în 2007 a fost „Consilier Tehnico-Economic, Compania Naţională Loteria Română, 2006 – 2007”. Citește și: Firea și-a dat demisia din Guvern. Admite că Godei a însoțit-o peste tot, dar dă vina pe „sora” Ligia: Pe unde a venit Ligia cu mine, a venit și acel bărbat acuzat, să o ajute pe ea În 2012, Marcu a fost ales deputat, pe listele PNL/ USL. A luat cuvântul o singură dată, la depunerea jurământului. În 2014, când Klaus Iohannis a fost ales președinte, părăsit PNL și a ajuns în grupul conservator, controlat politic de Dan Voiculescu. În 2015, cu susținerea ALDE – formațiunea lui Călin Popescu Tăriceanu – a ajuns la Curtea de Conturi.

Directorii din Primărie, 5.000 euro lunar (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Directorii din Primărie, 5.000 euro lunar

Directorii din Primărie, 5.000 euro lunar. Directorii instituţiilor de sub autoritatea Primăriei Iași au încasat anul trecut venituri lunare de mii de euro. Directorii din Primărie, 5.000 euro lunar În medie, salariul trece de 3.500 euro/lună, iar, în unele cazuri ajunge şi la 5.000 euro. Aceste venituri sunt posibile întrucât aproape toţi directorii îndeplinesc "criteriile de performanţă" şi, ca bonus, îşi dublează indemnizaţia lunară. Citește și: ANALIZĂ Ciolacu, avalanșă de ieșiri populiste care arată că vrea la Cotroceni: plagiază mesajele AUR și descoperă bucuria de a circula cu metroul, în secret, dar atent fotografiat și mediatizat Suplimentar, unii directori au fost recompensaţi, anul trecut, cu posturi în consilii de administraţie şi au mai adunat, lunar, câteva sute de euro pe lângă cele câteva mii. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Directorul financiar de la spitalul din Novaci are 28.000 lei pe lună, brut Foto: GorjOnline
Eveniment

Directorul financiar are 28.000 lei pe lună

La un spital aflat în prag de faliment, Spitalul orășenesc Novaci, din Gorj, directorul financiar are 28.000 lei pe lună, brut, potrivit datelor publicate pe site-ul acestui spital. Managerul spitalului are doar 20.000 lei pe lună. Spitalul este subordonat consiliului local din Novaci. Directorul financiar are 28.000 lei pe lună, brut Recent, Adevărul scria că spitalul este în prag de faliment și are datorii de sute de mii de lei la electricitate și medicamente. Iar Impact de Gorj anunța, acum două săptămâni, că salariile întârzie la acest spital. „S-au scumpit toate, de la curent și până la medicamente. Avem niște restanțe la care suntem nevoiți să plătim dobânzi. Avem în momentul de față, în sumă de 700.000-800.000 de lei. Cele mai mari datorii le avem la energie electrică și medicamente. Nu am primit preaviz de deconectare pentru că am făcut o eșalonare prin care să plătim în rate, iar pentru medicament am mai mărit numărul de zile de decontat de la 30 la 60 de zile. Dacă am fi finanțați corect pe numărul de bolnavi pe care-i tratăm în spital, nu ar mai fi probleme. Să vedem pe mai și iunie cum ne vom descurca“, a declarat managerul spitalului, Emil Grigore. Ca să justifice noi creșteri salariale în sistemul medical de stat, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila a mințit, acum două săptămâni, spunând: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu”. Această afirmație este contrazisă de datele publice, valoarea salariilor fiind publicată trimestrial pe site-urile spitalelor. Astfel, la Spitalul Județean Baia Mare, directorul financiar are 8.797 de lei, sporuri de 1.320 de lei și indemnizație de hrană de 300 de lei. La spitalul universitar de urgență București, ultimele date sunt din 2021, când directorul financiar avea exact aceleași venituri salariale ca omologul de la Baia Mare. Citește și: Rafila minte din nou: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu”. Datele publice arată că aceștia au circa 8.800 de lei, net, fără sporuri La spitalul Tulcea, aceeași situație ca la Baia Mare sau la București. La Spitalul Județean Bistrița, veniturile erau mai spectaculoase: salariul net al directorului financiar contabil era de 12.063 lei, în 2022.

Profesorii și învățătorii greviști, salariu redus (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Profesorii și învățătorii greviști, salariu redus

Profesorii și învățătorii greviști, salariu redus. O lună de grevă generală le-a adus doar 200 de lei salariu consilierilor de probaţiune din România care au anunţat protestul general începând cu data de 3 mai. Profesorii și învățătorii greviști, salariu redus Vineri, în 9 iunie, în ziua de salariu, i-a cuprins tristeţea: în timp ce protestează împotriva discriminărilor salariale, rămân fără bani ca să se întreţină şi să îşi întreţină familiile. În aceeaşi situaţie ar putea fi luna viitoare profesorii din învăţământul preuniversitar. Citește și: Salarii uriașe la agenția pentru dezvoltarea infrastructurii în sănătate, dar care n-a pus piatra de temelie la nici un spital nou. Activitatea agenției, potrivit datelor de pe site: zero Care sunt aflaţi deja de aproape trei săptămâni în grevă generală. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Funcționar CJ, peste 8.300 lei lunar (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Funcționar CJ, peste 8.300 lei lunar

Funcționar CJ, peste 8.300 lei lunar. Cele mai multe declaraţii de avere depuse de angajaţii CJ pentru anul trecut menţionează venituri de peste 8.000 de lei. Funcționar CJ, peste 8.300 lei lunar Cel mai mult a câştigat şefa Direcţiei Economice. Pentru anul în curs, bugetul cheltuielilor de personal este de peste două ori mai mare decât cel din 2018. Până ieri, peste jumătate din efectivul de aproximativ 150 de funcţionari publici ai Consiliului Judeţean Iași şi-a depus declaraţiile de avere pentru anul trecut. Citește și: Justiția viitorilor pensionari speciali: acuzată de 272 de șpăgi, doctoriţa Cun a scăpat cu o pedeapsă cu suspendare. Deciziile de pensionare pe caz de invaliditate, contra mită Cele mai multe menţionează venituri nete obţinute la CJ cuprinse între 96.000 şi 105.000 de lei, respectiv salarii de peste 8.000 de lei pe lună. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Salariile profesorilor cresc cu 558 lei (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Salariile profesorilor cresc cu 558 lei

Salariile profesorilor cresc cu 558 lei. Ordonanţa de urgenţă pe care Guvernul o va adopta joi schimbă radical modul de salarizare în educaţie, a anunţat premierul Nicolae Ciucă, la începutul şedinţei Executivului, adăugând că "majorările salariale de care vor beneficia toţi cei care se desfăşoară activitatea în sistemul de educaţie beneficiază astăzi de garanţia coaliţiei de guvernare". Creștere de 1.000 de lei brut Salariile de bază ale lucrătorilor din sistemul de învăţământ cresc de la 1 iunie 2023, această majorare reprezentând un avans din creşterile salariale de care ar urma ca aceştia să beneficieze de la data de 1 ianuarie 2024, potrivit notei de fundamentare care însoţeşte proiectul de ordonanţă de urgenţă pentru stabilirea unor măsuri privind salarizarea personalului din sistemul naţional de învăţământ de stat, publicată miercuri seara pe site-ul Ministerului Muncii. "Începând cu data de 1 iunie 2023 se majorează salariile de bază: a) personalului didactic şi personalului didactic auxiliar din cadrul unităţilor de învăţământ preuniversitar şi instituţiilor de învăţământ superior cu suma 1.000 de lei brut pe fiecare funcţie; b) personalului nedidactic din cadrul unităţilor de învăţământ preuniversitar şi instituţiilor de învăţământ superior cu suma 400 de lei brut pe fiecare funcţie", se spune în document. Majorările se suportă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educaţiei, iar impactul financiar asupra bugetului general consolidat pentru anul curent se ridică la 2,168 miliarde de lei. De majorările salariale prevăzute în OUG beneficiază personalul didactic, didactic auxiliar şi nedidactic din unităţile de învăţământ preuniversitar şi instituţiile de învăţământ superior. Salariile profesorilor cresc cu 558 lei Salariul unui profesor debutant cu studii superioare de lungă durată ar urma să fie de 5.098 de lei brut, de la 1 iunie, fără alte sporuri, fapt ce ar însemna un salariu net de 2.982 de lei, în creștere cu 23% față de actualul salariu net al unui profesor debutant. Citește și: ANALIZĂ Cum au fluctuat cererile sindicatelor din Educație în negocierile cu Guvernul – surse politice Prin majorarea propusă de Guvern, un profesor debutant ar primi în plus 558 de lei net pe lună la salariu, o creștere de 23% față de salariul net actual. Dacă se va aplica de la 1 iunie, timp de șapte luni, așa cum a anunțat Guvernul, ar însemna un plus de 3.906 lei la veniturile nete lunare în acest an.

Directorii din primării, salarii foarte bune (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Directorii din primării, salarii foarte bune

Directorii din primării, salarii foarte bune. Salariul mediu net al unui director din Palatul Roznovanu (municipiul Iași), de exemplu, ajunge la peste 2.400 euro în fiecare lună. Directorii din primării, salarii foarte bune Dintre cei 13 directori, şapte sunt femei, iar şase sunt bărbaţi. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Cu toate că Primăria publică trimestrial situaţia salariilor din instituţie, centralizarea este una care nu permite aflarea cuantumului total al venitului net în cazul fiecărui angajat al municipalităţii. Citește și: GALERIE FOTO Miting impresionant la Chișinău pentru aderarea la UE. Peste 75.000 de participanți, rezoluție care cere modificarea Constituției și condamnă Rusia În schimb, cumulând date oficiale cu informaţii aflate pe surse, putem prezenta cu o marjă foarte mică de eroare salariul fiecărui director. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Președintele Curții Supreme, Vsevolod Knyazev, reținut pentru mită Foto: Twitter
Eveniment

Președintele Curții Supreme reținut pentru mită

În Ucraina, parchetul anticorupție prinde „pești mari”: președintele Curții Supreme, Vsevolod Knyazev, a fost reținut pentru o mită de aproape trei milioane de dolari. Presa din Ucraina citează surse ale organelor de anchetă care afirmă că au fost efectuate percheziții la nu mai puțin de 18 judecători de la Curtea Supremă de la Kiev. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Potriti informațiilor de pe rețelele sociale, Knyazev avea un salariu de 670.000 de hrivna pe lună, echivalentul a 16.600 de euro. „Salariile mari nu sunt unica soluție” „Președintele Curții Supreme de Justitie din Ukraina arestat pentru luare de mita de 2.7 milioane de dolari. El a trecut vetting-ul, dar care a fost specific in Ukraina. El are salariu suficient pentru un trai bine-merci, mult mai mare decât judecătorii din țara noastră (...) Nici salariile mari nu sunt unica solutie. Salariile judecatorilor trebuie sa fie suficient de mari ca sa descurajeze corupția, însă nu trebuie privite drept elementul cheie, care îl va împiedica pe judecator sa ia o mita mult mai mare decât ce câștiga el intr-un an sau in câțiva ani. Și iar revenim la importanța mecanismelor de investigare si sancționare. 3. Operatiunea in cazul judecătorului din Ukraina a fost desfășurată de NABU( similar CNA) și procuratura anticoruptie. Deci se poate și așa de muncit eficient- atunci când ai interesul țării in față”, a comentat, pe Facebook, Olesiea Stamate, președinta comisiei juridice din Parlamentul Republicii Moldova. Președintele Curții Supreme, Vsevolod Knyazev, reținut pentru mită ZN.ua, un site ucrainean de știri, și portalul Ukrainska Pravda au citat oficiali sub anonimat care au declarat că Knyazev a fost reținut, fără a oferi detalii suplimentare. Potrivit sursei ZN, mita de 2,7 milioane USD provine de la susținătorii miliardarului ucrainean Kostiantin Jevago, care a fost arestat în Franța în decembrie, la cererea Kievului, în legătură cu acuzații de deturnare de fonduri. Citește și: Un polițist din Argeș și-a convins doi colegi de la Rutieră să nu-i ia permisul, după ce l-au prins cu 143 de km/h în oraș. El le-a cerut să ia permisul soției sale Banii proveneau de la susținătorii unei decizii judecătorești din aprilie care a favorizat producătorul de peleți Ferrexpo Plc, a declarat sursa citată de ZN. Aceasta publicație a precizat că alți 18 judecători ai Curții Supreme care au audiat cazul Ferrexpo au fost precheziționați. Cazul se referea la o răscumpărare a aproximativ 40,2% din acțiunile filialei ucrainene a companiei, Ferrexpo Poltava Mining, care a fost vândută către Jevago și alte părți. Curtea Supremă a examinat cazul privind deţinerea de către Zhevago a 40,19% din Poltava Mining and Processing Plant, parte a grupului Ferrexpo, hotărând că îi permite lui Jevago să păstreze acţiunile. Vsevolod Knyazev este șeful Curții Supreme de Justiție de la 1 decembrie 2021. Knyazev a început să lucreze ca judecător în 2013 și a devenit șef al Tribunalului administrativ districtual din Nikolaiev în 2015. Din 2017, el a fost judecător al Curții Administrative de Casație din cadrul Curții Supreme.

Teodosie, 28.000 lei lunar, bani publici (sursa: Facebook/Arhiepiscopia Tomisului)
Economie

Teodosie, 28.000 lei lunar, bani publici

Teodosie, 28.000 lei lunar, bani publici. 334.433 de lei. Aceasta este suma pe care Teodosie, arhiepiscopul de Constanța, o primește de la statul român în fiecare an. Aproximativ 28.000 de lei lunar, echivalentul a aproape șase mii de euro. Teodosie, 28.000 lei lunar, bani publici Mai mult de jumătate din bani, 176.304 lei vin prin intermediul Arhiepiscopiei Tomisului. Restul sumei, 158.129 lei, îi intră în conturi lui Teodosie de la Universitatea "Ovidius" din Constanța, unde este conducător de doctorate. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Ambele instituții sunt finanțate din fonduri publice. Datele apar în declarația de avere a lui Teodosie (Petrescu, potrivit numelui său laic) din 2021, de atunci încoace astfel de documente nemaifiind făcute publice de către prelatul BOR. Banii încasați în 2020 de arhiepiscopul Teodosie (sursa: integritate.eu) Patriarhul Daniel i-a cerut arhiepiscopului Tomisului, Teodosie, să pună capăt disputei cu Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române. Citește și: DOCUMENT Macedon Porcu. Acesta este numele cu care s-a născut actualul Teodosie Tomitanul. Numele de familie și l-a schimbat în tinerețe Potrivit unei scrisori trimise de patriarhul Daniel către Teodosie, urmează ca, în iunie, Sfântul Sinod să ia o decizie legată de "problema distincției dintre poziția oficială a Bisericii și opiniile individuale ale ierarhilor, clericilor și mirenilor". Citește și: Andrei Pleșu: „Teodosie de la Constanța (…) o versiune virilă a viguroasei doamne Șoșoacă” Între Vasile Bănescu și arhiepiscopul Teodosie a avut loc o dispută publică, în care acesta din urmă a afirmat, printre altele, despre Bănescu, că "are a doua soție care a fost categoric împotriva religiei și atunci ce să aștepți dintr-o atmosferă de familie foarte controversată".

Mii de bugetari au salarii mai mari decât președintele Foto: Facebook
Eveniment

Mii de bugetari au salarii mai mari decât președintele

Zeci de mii de bugetari din poliție, armată sau servicii secrete au salarii mai mari decât președintele Româmiei, arată o analiză Profit. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Ministerul Finanţelor a identificat aproximativ 81.000 de români - stat şi privat - care obţin lunar peste 25.000 de lei din salarii şi venituri asimilate, inclusiv din sporuri şi indemnizaţii pentru consilii de administraţie, potrivit informaţiilor obţinute de Profit.ro. Mii de bugetari au salarii mai mari decât președintele Calculul a fost făcut în contextul noului impozit pregătit de Guvern, care, potrivit declaraţiilor liderilor coaliţiei, ar urma să fie aplicat numai în sectorul de stat. O corelare cu date transmise de către Inspecţia Muncii, care arată că la nivelul economiei sunt în total, stat şi privat, 42.315 contracte de muncă cu salariu de peste 25.000 de lei pe lună, din care numai 2.300 la stat, sugerează că foarte multe astfel de venituri mari apar în bazele de date ale ANAF şi Ministerului Finanţelor, dar nu şi în Revisal, la Inspecţia Muncii. Printre cei care nu apar în Revisal, potrivit legii, sunt militarii, structuri ale MAI, SRI, SIE, STS, SPP, parlamentarii, unii demnitari, primarii şi magistraţii. Citește și: VIDEO Maia Sandu acuză direct Rusia de amestec în Moldova: Rusia nu respectă şi niciodată nu ne-a respectat suveranitatea şi independenţa Totodată, aceste domenii cu angajaţi care nu apar în Revisal sunt tot cele în care sunt foarte mulţi beneficiari de pensii speciale. Bugetari cu venituri (nu doar salarii) de peste 25.000 de lei pe lună sunt şi în domenii precum gestionarea de fonduri europene, sănătate, dar şi educaţie, potrivit surselor Profit.ro. Ministerul Finanţelor analizează aplicarea unei cote de impozit de 16% în cazul veniturilor obţinute din surse publice şi care depăşesc 25.000 de lei pe lună. Ar intra astfel veniturile din slarii, sporuri, indemnizaţii în CA-uri, pensii speciale etc. Cota de 16% se va aplica părţii de venit care depăşeşte 25.000 de lei pe lună, în timp ce pentru suma de până la 25.000 de lei ar rămâne impozitul de 10%.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră