duminică 21 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2577 articole
Investigații

La abia nouă luni de la invadarea Ucrainei, România a decis să se retragă din două bănci controlate de Moscova. În cea condusă de "finanțistul lui Putin", MAE zice că mai stăm

România iese din băncile lui Putin. Bucureștiul a avut nevoie de nouă luni pentru a se retrage oficial din acționariatul Băncii Internaționale de Investiții, dar și din cel al Băncii Internaţionale de Colaborare Economică, controlate direct de la Kremlin. În acest sens, președintele Klaus Iohannis a semnat promulgarea a două legi care denunță acordul și convenția care au stat la baza înființării celor două bănci rusești. Defapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că Bogdan Aurescu, ministrul Afacerilor Externe, nu consideră că România ar trebui să se retragă și din Banca pentru Comerț de Dezvoltare a Mării Negre, condusă de finanțistul lui Putin, Dmitri Pankin. Procedură începută în martie Bogdan Aurescu, ministrul Afacerilor Externe, a anunțat la finalul lunii februarie, la câteva zile după ce Rusia a invadat Ucraina, că Guvernul de la București „a decis să înceapă procedura de retragere din Banca Internațională de Investiții care servește interesele financiare ale Rusiei”. Câteva zile mai târziu, pe 3 martie 2022, preşedintele Klaus Iohannis a aprobat Memorandumul prin care a fost aprobată ieşirea României din acţionariatul Băncii Internaționale de Investiții (BII) și din cel al Băncii Internaționale de Colaborare Economică (BICE). Documentele publice ale celor două bănci arată că Rusia deținea 43% din Banca Internațională de Investiții și 51,4% din Banca Internațională de Colaborare Economică. România deținea 7,5% din acțiunile BII, restul acțiunilor fiind deținute de Bulgaria, Cuba, Cehia, Ungaria Mongolia, Slovacia și Vietnam. Sediul central al băncii se află la Budapesta. La cealaltă bancă controlată de ruși, România deține 7,1% din acțiuni. Ceilalți acționari minoritari sunt Bulgaria, Cehia, Mongolia, Polonia, Slovacia și Vietnam. România iese din băncile lui Putin De abia acum, la nouă luni după ce trupele rusești au invadat Ucraina, președintele Klaus Iohannis a semnat promulgarea legii pentru denunţarea Acordului interguvernamental privind înfiinţarea Băncii Internaţionale de Investiţii şi a Statutului acesteia, semnate la Moscova la 10 iulie 1970. Totodată, a mai semnat un decret de lege prin care se denunță Convenţia privind decontările multilaterale în ruble transferabile şi organizarea Băncii Internaţionale de Colaborare Economică, încheiată la Moscova, la 22 octombrie 1963, şi a protocoalelor sale de modificare şi completare. Legile prevăd că notificările de renunţare la calitatea de membru se vor transmite consiliilor Guvernatorilor Băncii Internaţionale de Investiţii şi Băncii Internaţionale de Cooperare Economică după intrarea în vigoare a actelor normative. Adică după publicarea acestora în Monitorul Oficial. România, șase luni pentru a părăsi băncile rusești Retragerea efectivă din acţionariatul celor două bănci rusești se va face la şase luni de la transmiterea notificărilor. De asemenea, se mandatează Guvernul să întreprindă demersurile necesare pentru retragerea României din Banca Internaţională de Investiţii şi din Banca Internaţională de Cooperare Economică. Cheltuielile ocazionate de retragerea din acţionariatul băncilor, precum şi cele privind asistenţa tehnică şi juridică, se vor asigura din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finanţelor. MAE va face cunoscut, prin ordin publicat în Monitorul Oficial, data la care Acordul privind înfiinţarea Băncii Internaţionale şi protocolul său de modificare şi completare, precum şi data la care Convenţia privind decontările multilaterale în ruble transferabile şi organizarea Băncii Internaţionale de Colaborare Economică şi protocoalelor sale de modificare şi completare îşi încetează valabilitatea în relaţie cu România. În BCDMN, condusă de finanțistul lui Putin, mai stăm Defapt.ro a dezvăluit că Bogdan Aurescu, ministrul Afacerilor Externe, nu crede că România trebuie să se retragă și din acționariatul Băncii pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (BCDMN). „În această Bancă, Rusia nu deține acționariat majoritar, astfel încât activitățile desfășurate de Bancă nu servesc predominat intereselor Rusiei. În plus, mecanismele de luare a deciziei la nivelul acestei Bănci permit blocarea unor decizii care ar fi în interesul Rusiei”, susține oficial MAE. Citește și: EXCLUSIV România nu vrea să iasă din Banca de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre, condusă de finanțistul lui Putin. Aurescu: Rusia nu deține acționariat majoritar Ministerul Finanțelor, condus de pesedistul Adrian Câciu, a pasat responsabilitatea în curtea Ministerului Afacerilor Externe. Motivul: aderarea sau retragerea României dintr-o instituție financiară internațională ține exclusiv de politica externă.

România iese din băncile lui Putin (sursa: presidency.ro)
Poliția din Rusia, decisă să pedepsească o adolescentă Foto: Twitter
Internațional

Poliția din Rusia, decisă să pedepsească o adolescentă care a scris cu creta pe trotuar „Nu b***a”. Fata susține că era numele unui pește, poliția crede că era „война”, adică „război”

Poliția din Rusia, decisă să pedepsească o adolescentă care a scris cu creta pe trotuar „Nu b***a”. Presa locală arată că, inițial, tribunalul a acceptat argumentul fetei, care a afirmat că este vorba de un pește pe care nu-l suportă, babușcă, dar poliția a convins magistrații să redeschidă, azi, cazul. Incidentul s-a petrecut la 24 septembrie, la Tiumen, un oraș de aproape un milion de locuitori aflat în regiune Ural, în sud-vestul Siberiei. Poliția a acuzat-o pe tânără că a vrut să discrediteze forțele armate ale Rusiei. Poliția din Rusia, decisă să pedepsească o adolescentă Problema este că mesajul fetei a devenit viral și s-a transformat în cântece, meme-uri sau chiar colecții de haine. „De fapt, eram sigură că plângerea poliției va fi respinsă și decizia judecătorului va rămâne neschimbată. Nu știu cum va evolua. Acum este inutil să presupunem ceva. În principiu, nu prea îmi plac cuvintele din cinci litere care încep cu B și se termină cu A. Există astfel de probleme ”, a comentat fata, citată de meduza.io. În rusă, război se scrie „война” și se citește „voyna”. Însă și cuvântul „babușcă” are, în rusă, cinci litere, și se scrie cu „B” și „a” la început și sfârșit, „Вобла”. Citește și: Maia Sandu, editorial în Politico: România, „vecinul nostru bun și puternic susținător”, asigură 80% din energia Moldovei. Moldovenii cheltuie 65% din venituri pe facturi la energie „Expresia «Nu babușcăi» a devenit imediat virală pe internet. Vedetele din Rusia au susținut memele cu această inscripție. Alena Vodonaeva a postat o poză pe canalul ei de Telegram, Ksenia Sobchak a creat o colecție de haine cu acest apel, iar Semyon Slepakov a dedicat o melodie acestei acțiuni. În plus au apărut nenumărate meme-uri”, arată publicația locală 72.ru. Ksenia Sobchak este fiica unui fost primar din Sankt Petersburg și a candidat, în 2018, la președinția Rusiei. Vodonaeva este model și actriță, iar Semyon Slepakov este unul dintre cei mai buni producători, scenariști și show-runners ruși.

Ucraina: N-am executat prizonieri de război
Internațional

Ucraina respinge acuzațiile de executare a unor prizonieri de război: rușii se prefăceau că se predau, au tras asupra trupelor ucrainene

Ucraina: N-am executat prizonieri de război. Însărcinatul ucrainean pentru drepturile omului a respins duminică acuzaţiile Moscovei asupra unui caz de "execuţie" a prizonierilor de război ruşi, argumentând că în incidentul filmat, soldaţii ucraineni s-au apărat împotriva ruşilor care pretindeau că se predau. Ucraina: N-am executat prizonieri de război Mediatorul Dmitro Lubîneţ a declarat că "extrasele video" prezentate de Moscova ca dovadă că Kievul a executat prizonieri de război ruşi arată de fapt că soldaţii ruşi "folosind predarea prefăcută", "au comis o crimă de război deschizând focul asupra forţelor armate ucrainene". Soldaţii ruşi ucişi în acest incident "nu pot fi, prin urmare, consideraţi prizonieri de război", a adăugat el pe Telegram. "Cei care vor să folosească protecţia dreptului internaţional pentru a ucide trebuie să fie pedepsiţi", a adăugat el. Rusia a acuzat vineri Ucraina că a executat peste zece dintre soldaţii săi care au depus armele, denunţând o "crimă de război", pe baza unor înregistări video postate pe reţelele sociale. În primul video, care pare să fi fost filmat de un soldat ucrainean într-o zonă de luptă, o duzină de presupuşi militari ruşi ies unul după altul dintr-un adăpost, cu mâinile în aer, şi se întind cu faţa la pământ la ordinul ucrainenilor care îi ţin sub ameninţarea armelor, aminteşte AFP. Videoul se termină brusc când o ultimă siluetă întunecată iese din adăpost şi răsună împuşcături. Rușii cer anchetă internațională Un alt video filmat cu drona arată o duzină de cadavre întinse în bălţi de sânge, dintre care unul pare să fi fost lovit în cap. AFP nu a putut confirma din sursă independentă autenticitatea acestor înregistrări video. Ministerul rus al Apărării a declarat vineri că ele arată "uciderea deliberată şi metodică" a soldaţilor ruşi prizonieri. Citește și: Șeful Pentagonului, cel mai dur mesaj la adresa Rusiei: Prietenii autocraţi ai lui Putin aşteaptă, vor un permis nuclear de vânătoare, vor o lume a forței, fără reguli. De aceea, Ucraina contează Comitetul de Investigaţii al Rusiei a anunţat că a deschis o anchetă. Ministerul rus de Externe a cerut ca "organizaţiile internaţionale să condamne această crimă şocantă" şi să iniţieze o anchetă. Un purtător de cuvânt al ONU la Kiev a declarat vineri pentru AFP că organizaţia "este la curent cu aceste videouri şi le examinează".

Putin amenință nuclear cu centrala Zaporojie (sursa: flickr/IAEA)
Eveniment

Putin pare să fi luat decizia nucleară. Dar nu este vorba de bombe sau rachete, ci de sabotarea centralei de la Zaporojie, bombardată masiv

Putin amenință nuclear cu centrala Zaporojie. Centrala nucleară Zaporojie din Ucraina, aflată sub controlul Rusiei, a fost zguduită de bombardamente duminică, atrăgând condamnări din partea organismului ONU de supraveghere nucleară, care a avertizat că astfel de atacuri riscă să producă o catastrofă nucleară majoră. AIEA vorbește, dar nu poate face nimic Peste o duzină de explozii au zguduit cea mai mare centrală nucleară din Europa sâmbătă seară şi duminică, a declarat Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA). Moscova şi Kievul se acuză reciproc pentru bombardarea obiectivului. "Veştile de ieri de la echipa noastră şi de azi dimineaţă sunt extrem de tulburătoare", a spus Rafael Grossi, şeful AIEA, a cărui echipă pe teren a anunţat pagube la unele clădiri, sisteme şi echipamente ale centralei atomo-electrice. "Explozii s-au produs în locul acestei mari centrale nucleare, ceea ce este complet inacceptabil. Oricine se află în spatele lor trebuie să le pună capăt imediat. După cum am mai spus-o de multe ori înainte, nu vă jucaţi cu focul!", a adăugat el. La doar 500 km de Cernobîl Bombardarea repetată a centralei din Ucraina, pe care Rusia a luat-o sub control la scurt timp după invazia ei din februarie, stârneşte îngrijorări asupra posibilităţii producerii unui accident major la doar 500 km de locul celui mai grav accident nuclear din lume, dezastrul de la Cernobîl din 1986. Centrala nucleară Zaporojie furniza aproximativ o cincime din energia electrică a Ucrainei înainte de invazia Rusiei la 24 februarie şi a fost forţată să opereze pe generatoare de rezervă de mai multe ori. Ea are şase reactoare de concepţie sovietică VVER-1000 V-320 răcite şi moderate cu apă şi care conţin uraniu 235. Reactoarele sunt închise, dar există riscul supraîncălzirii combustibilului nuclear dacă electricitatea pentru sistemele de răcire este întreruptă. Bombardamentele au rupt în mod repetat liniile electrice. Acuzații reciproce Atât Kievul, cât şi Moscova s-au acuzat reciproc de atacuri asupra centralei ce riscă un accident nuclear în mai multe rânduri în timpul conflictului. Ele s-au acuzat din nou duminică. Ministerul rus al Apărării a acuzat Ucraina că a tras obuze către liniile electrice ce alimentează centrala, în timp ce agenţia oficială de presă TASS a raportat că unele dintre depozitele sitului au fost lovite de bombardamentele ucrainene, citând un oficial al operatorului rus de energie nucleară Rosenergoatom. "Au bombardat nu doar ieri, ci şi astăzi, şi bombardează chiar acum", a spus Renat Karceaa, consilier al CEO Rosenergoatom, adăugând că orice atac de artilerie asupra obiectivului reprezintă o ameninţare la adresa siguranţei nucleare. Putin amenință nuclear cu centrala Zaporojie Potrivit lui Karceaa, obuzele au fost trase în apropierea unei instalaţii de depozitare a deşeurilor nucleare uscate şi unei clădiri pentru combustibil nuclear uzat proaspăt, dar că nu au fost detectate emisii radioactive în prezent, potrivit TASS. Citește și: Șeful Pentagonului, cel mai dur mesaj la adresa Rusiei: Prietenii autocraţi ai lui Putin aşteaptă, vor un permis nuclear de vânătoare, vor o lume a forței, fără reguli. De aceea, Ucraina contează La rândul ei, compania de energie nucleară a Ucrainei, Energoatom, a acuzat armata rusă că a bombardat centrala şi a spus că există cel puţin 12 lovituri asupra infrastructurii. Potrivit Energoatom, Rusia a vizat infrastructura necesară repornirii unor părţi ale centralei în încercarea de a limita în continuare alimentarea cu energie electrică a Ucrainei.

Pe americani i-au costat „banii de alune” ca să ajute Ucraina Foto: Twitter
Eveniment

ANALIZĂ CEPA Pe americani i-au costat „banii de alune” ca să ajute Ucraina să facă praf armata Rusiei. Costurile susținerii pentru Kiev, ridicol de mici, raportat la realizări

Pe americani i-au costat „banii de alune” ca să ajute Ucraina să facă praf armata Rusiei, arată o analiză a Center for European Policy Analysis (CEPA), un think rank american specializat în problemele Europei de Est. Studiul arată că costurile susținerii militare a Kievului au fost ridicol de mici prin comparație cu dezastrul suferit de armata rusă. Pe americani i-au costat „banii de alune” ca să ajute Ucraina „Forțele armate ucrainene au ucis sau rănit deja peste 100.000 de soldați ruși, jumătate din forța sa de luptă inițială. Au fost confirmate aproape 8.000 de pierderi de vehicule blindate, inclusiv mii de tancuri, mii de transportoare blindate, piese de artilerie, sute de aparate de zbor și numeroase nave. Cheltuielile SUA, de 5,6% din bugetul său pentru apărare, pentru a distruge aproape jumătate din capacitatea militară convențională a Rusiei pare o investiție absolut incredibilă. Dacă împărțim bugetul de apărare al SUA în funcție de amenințările cu care se confruntă, Rusia ar fi probabil de ordinul a 100-150 de miliarde de dolari în cheltuială/ amenințare. Deci, cheltuind doar 40 de miliarde de dolari pe an, erodează o valoare de amenințare de 100-150 de miliarde de dolari, o rentabilitate de două până la trei ori”, scrie CEPA. Organizația arată că guvernarea Biden a primit aprobare de la Congres să ajute Ucraina cu 40 de miliarde de dolari și a cerut aprobare pentru încă 37,7 miliarde. Jumătate din bani au însemnat ajutor militar. Dar bugetul SUA pentru apărare este de 715 miliarde USD, în 2022. „Asistența reprezintă 5,6% din totalul cheltuielilor de apărare ale SUA. Însă Rusia este un adversar principal al SUA, un rival de rang înalt, nu prea departe de China, provocatorul său strategic numărul unu. În termeni reci, geopolitici, acest război oferă SUA o oportunitate primordială de a eroda și de a degrada capacitatea de apărare convențională a Rusiei, fără soldați pe teren și cu riscuri reduse pentru viețile americanilor”, explică think-tankul. CEPA arată că vestul are un PIB de 40 de trilioane de dolari, iar cheltuielile de apărare, de circa 2%, sunt de circa un trilion USD, în timp ce tot PIB-ul Rusiei este de 1,8 trilioane USD. Producătorii americani de armament și-au făcut reclamă „Războiul a ajutat la distrugerea mitului potrivit căruia tehnologia militară rusă este oarecum comparabilă cu cea din SUA și Occident. Amintiți-vă că Ucraina folosește doar tehnologie americană de a doua generație, îmbunătățită, dar bate în mod constant orice poate desfășura armata rusă. Războaiele sunt vitrine pentru producătorii de echipamente militare; orice cumpărător rațional va dori tehnologia realizată de câștigător. Judecata greșită a lui Putin a oferit o oportunitate de marketing fantastică pentru concurenții săi occidentali”, se mai arată în analiză. Citește și: Elon Musk a restabilit contul de pe Twitter al lui Donald Trump. Peste 51% dintre utilizatorii rețelei au votat pentru deblocarea contului fostului președinte „Armata SUA și-ar putea dori în mod rezonabil ca Rusia să continue desfășurarea forțelor militare pentru ca Ucraina să le distrugă”, apreciază CEPA.

Rusia, acord să fabrice drone iraniene (sursa: president.gov.ua)
Internațional

Rusia va fabrica drone iraniene pe propriul teritoriu, în urma unui acord cu Teheranul

Rusia, acord să fabrice drone iraniene. Moscova a ajuns la un acord cu Teheranul pentru a începe fabricarea a sute de drone pe teritoriul rus, potrivit cotidianului Washington Post, care citează surse din serviciile de informaţii americane şi ale altor state occidentale. Rusia, acord să fabrice drone iraniene Oficiali ruşi şi iranieni au finalizat acordul în cursul unei întâlniri în Iran la începutul lui noiembrie, scrie Washington Post. Rusia şi Iran fac paşi rapizi spre transferul de proiecte şi componente-cheie care ar permite ca producţia să înceapă în termen de trei luni, au afirmat trei surse familiarizate cu subiectul, conform cotidianului american. Citește și: Șeful Pentagonului, cel mai dur mesaj la adresa Rusiei: Prietenii autocraţi ai lui Putin aşteaptă, vor un permis nuclear de vânătoare, vor o lume a forței, fără reguli. De aceea, Ucraina contează Reuters menţionează că Ministerul Apărării rus nu a răspuns solicitării sale de a comenta pe acest subiect.

Șeful Pentagonului avertizează: Răul se răspândește (sursa: Twitter/DoD)
Internațional

Șeful Pentagonului, cel mai dur mesaj la adresa Rusiei: Prietenii autocraţi ai lui Putin aşteaptă, vor un permis nuclear de vânătoare, vor o lume a forței, fără reguli. De aceea, Ucraina contează

Șeful Pentagonului avertizează: Răul se răspândește. Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a declarat că un eşec în a ajuta Ucraina să-şi asigure propriul viitor ar putea duce la "o lume dominată de tiranie şi de tulburări", în timpul unui discurs susţinut sâmbătă şi în care a căutat să scoată în prim plan mizele războiului pentru comunitatea internaţională. Șeful Pentagonului avertizează: Răul se răspândește "Invazia Rusiei oferă o imagine a unei posibile lumi dominate de tiranie şi de tulburări, în care niciunul dintre noi nu am dori să trăim", a declarat Lloyd Austin. Afirmaţiile lui Austin, susţinute în cadrul unui forum de securitate din Canada, sunt unele dintre cele mai puternice declaraţii ale sale cu privire la invazia rusă asupra Ucrainei, invazie ce durează de aproape nouă luni. Lloyd Austin a atenţionat de asemenea asupra riscurilor de proliferare nucleară globală. "Prietenii autocraţi ai lui Putin aşteaptă. Şi ei ar putea conchide că obţinerea de arme nucleare le-ar oferi propriul . Iar aceasta ar putea duce la o periculoasă spirală a proliferării nucleare", a declarat secretarul american al apărării. Rusia și China vor o lume a forței Lloyd Austin a atenţionat că Rusia şi China vor o lume în care forţa este utilizată pentru a soluţiona diferendele. "Beijingul, la fel ca Moscova, caută să obţină o lume în care forţa face legea, în care diferendele sunt soluţionate prin forţă şi în care autocraţii pot să sugrume flacăra libertăţii", a declarat secretarul american al apărării la forumul internaţional asupra securităţii care se desfăşoară în oraşul canadian Halifax. Citește și: ANALIZĂ Iarna s-ar putea întoarce împotriva rușilor: armata ucraineană primește ajutor masiv pentru a-și continua ofensiva și pe vreme foarte rece Războiul Moscovei împotriva Kievului "a pus în evidenţă provocarea cu care ne confruntăm în regiunea indo-pacifică", a declarat Austin, evocând "presiunile" Chinei în această zonă. "Sunt întotdeauna reguli în război. Şi dacă o mare putere poate să sfideze aceste reguli, ea îi încurajează şi pe alţii să sfideze dreptul internaţional şi normele internaţionale", a afirmat secretarul american al apărării, făcând o paralelă între China şi Rusia. "Suntem hotărâţi să apărăm aceste reguli" "Suntem hotărâţi să apărăm aceste reguli şi în special principiul fundamental al imunităţii non-combatanţilor", a adăugat Lloyd Austin. Potrivit lui Austin, eforturile Moscovei de a obţine sprijinul unor astfel de ţări precum Iranul şi Coreea de Nord creează noi provocări de securitate pentru SUA şi aliaţii lor. "Rusia s-a întors spre Iran şi Coreea de Nord pentru a-şi susţine atacul asupra Ucrainei, în special utilizând drone iraniene pentru a ucide civili ucraineni", a declarat el. Casa Albă a afirmat în octombrie că militari iranieni se află "pe teren în Crimeea" pentru a ajuta forţele ruse să întreprindă atacuri cu ajutorul dronelor, afirmaţie dezminţită de Iran. LIVE: @SecDef Lloyd J. Austin III delivers remarks at the Halifax International Security Forum. https://t.co/gFoYOLXeX7— Department of Defense ?? (@DeptofDefense) November 19, 2022

Avioane rusești, manevre periculoase împotriva NATO (sursa: nato.int)
Internațional

Două avioane rusești de luptă, manevre intenționat periculoase în preajma unor nave NATO din Marea Baltică

Avioane rusești, manevre periculoase împotriva NATO. Alianţa Nord-Atlantică a anunţat vineri că două avioane de luptă ruseşti s-au apropiat în mod periculos şi neprofesionist, la începutul acestei săptămâni, de nave NATO care navigau în Marea Baltică într-o operaţiune de rutină. Avioane rusești, manevre periculoase împotriva NATO Incidentul a avut loc marţi dimineaţă, când cele două avioane ruseşti s-au apropiat de nave la "o altitudine de 91 de metri şi o distanţă de 73 de metri", fără ca piloţii acestora să răspundă la comunicaţii, a declarat comandamentul naval al NATO. "NATO a apreciat interacţiunea periculoasă şi neprofesionistă deoarece s-a desfăşurat într-o zonă de pericol cunoscută, care a fost activată pentru antrenamentul de apărare aeriană, şi din cauza altitudinii şi a proximităţii avioanelor", potrivit unui comunicat. "Interacţiunea a crescut riscul unor greşeli de calcul, erori şi accidente", conform NATO. Comunicatul informează că forţele NATO "au acţionat în mod responsabil" în acest incident, în conformitate cu reglementările maritime. "NATO va răspunde în mod corespunzător oricărei interferenţe cu activitatea legală a NATO în zonă care pune în pericol siguranţa avioanelor şi a navelor noastre sau a echipajelor acestora. NATO nu caută confruntarea şi nu reprezintă o ameninţare". Baltica, importanță strategică uriașă Alianţa Nord-Atlantică şi-a sporit prezenţa navală în Marea Baltică şi Marea Nordului după exploziile care au afectat gazoductele Nord Stream în luna septembrie şi care, potrivit unei anchete suedeze de vineri, sunt rezultatul unor acte de sabotaj. Citește și: ANALIZĂ Iarna s-ar putea întoarce împotriva rușilor: armata ucraineană primește ajutor masiv pentru a-și continua ofensiva și pe vreme foarte rece Forţa NATO la Marea Baltică, formată din nave olandeze, norvegiene şi daneze, a desfăşurat operaţiuni pentru a creşte cooperarea cu Finlanda şi Suedia, care sunt pe cale să se alăture alianţei. Decizia acestor ţări nordice de a renunţa la politica lor de lungă durată de nealiniere şi de a se alătura NATO a înfuriat Kremlinul.

Iarna s-ar putea întoarce împotriva rușilor Foto: Twitter
Eveniment

ANALIZĂ Iarna s-ar putea întoarce împotriva rușilor: armata ucraineană primește ajutor masiv pentru a-și continua ofensiva și pe vreme foarte rece

Iarna s-ar putea întoarce împotriva rușilor: armata ucraineană primește ajutor masiv pentru a-și continua ofensiva și pe vreme foarte rece. Anotimpul rece a ținut, adesea, cu Rusia, așa cum s-a întâmplat în 1812, când Napoleon și-a pierdut armata în campania de iarnă, sau în iarna dintre 1942 și 1943, când a încercuit forțele germane de la Stalingrad. Însă, un exemplu diferit este cel al războiului din Finlanda, din 1939, când Stalin a eșuat, într-o primă etapă, să înfrângă rezistența finlandeză. Mii de soldați sovietici au murit, la începutul războiului cu Finlanda, de frig. Acum, în incapacitate de a obține victorii pe front, Putin bombardează masiv infrastructura energetică a Ucrainei, ceea ce lasă milioane de civili fără curent, căldură și apă. Iarna s-ar putea întoarce împotriva rușilor În ultimele săptămâni, Ucraina a primit ajutor masiv de la țări nordice, care-i oferă echipamente adecvate de iarnă. Canada a donat, în octombrie, 500.000 de echipamente de iarnă, inclusiv mănuși și bocanci. Germania trimite 100.000 de haine de iarnă, corturi încălzite, porții de hrană și generatoare mobile de căldură Letonia a început, din noiembrie, să producă haine de iarnă pentru Ucraina Pe lista furnizorilor de echipamente de iarnă se află Estonia, Marea Britanie, Suedia, și SUA. Foto: twitter „Am furnizat Ucrainei o cantitate imensă de echipamente de iarnă. Va fi dificil pentru Uniunea Sovietică să aducă echipamentul de care are nevoie pentru un război activ în timpul iernii”, a spus ministrul american al Apărării, Lloyd Austin. Pe de altă parte, mai mulți experți militari consideră că iarna va favoriza armata ucraineană: rușii nu vor mai avea posibilitatea să se ascundă în pădurile înfrunzite, iar tancurile ucrainene se vor putea deplasa ușor pe terenul înghețat. It’s winter in Ukraine pic.twitter.com/UK2HSOOkyA— ✙? Constantine ?✙ (@Teoyaomiquu) November 17, 2022 Ucraina a primit din vest echipamente de vedere pe timp de noapte - întunericul se lasă mai repede în această perioadă - și echipamente care depistează căldura. Totuși, potrivit solicitărilor Kievului, ar mai fi nevoie de circa 10.000 de astfel de echipamente. Comandanții Ucrainei spun că rușii se feresc de operațiuni pe timp de noapte fiindcă le lipsesc echipamentele de vedere. Armata rusă, exemplu de dezastru logistic și corupție „O armată care nu este renumită pentru eficiență logistică, dar pe bună dreptate renumită pentru corupția ei, trupele ruse – inclusiv soldați recrutați recent cu pregătire de două sau trei săptămâni – vor trebui să găsească modalități de a face față vremii. Ei se confruntă, de asemenea, cu o armată ucraineană care, în ciuda pierderilor semnificative, are tot elanul. La fel ca la începutul războiului, componenta morală crucială îi favorizează. Faptul că își apără patria – într-adevăr, în prezent, o recuperează – este cel puțin la fel de relevant acum ca în februarie. Ei au avantaj în artileria de precizie, probabil în tancuri și cu siguranță în moralul și pregătirea conducerii”, arată RTE Irlanda. Totuși, Mike Martin, cercetător la Kings College din Londra arată: „Stilul ucrainean de război este construit în jurul manevrei, care necesită viteză și agilitate. Ambele sunt mult mai greu de realizat iarna”. 2/ Recently, it has become common to compare the coming winter in #Ukraine with the Russo-Finnish Winter War, fought from November 1939 through to March 1940. pic.twitter.com/JxPudYR91Q— Mick Ryan, AM (@WarintheFuture) October 25, 2022 Pe timpul iernii, direcția principală a presiunii ucrainene s-ar putea să fie spre Nova Kakhovka, punct cheie pentru recuperarea Crimeei.

La Cercetare pornografie, muzică patriotică rusească (sursa: research.gov.ro)
Eveniment

Rateu epic al Ministerului Cercetării: o dezbatere online despre securitatea cibernetică a fost bruiată de imagini pornografice și muzică patriotică rusească

La Cercetare: pornografie, muzică patriotică rusească. Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării a organizat, vineri, la Universitatea Politehnica din Bucureşti, o dezbatere publică în legătură cu un proiect de lege privind securitatea şi apărarea cibernetică a României. La Cercetare: pornografie, muzică patriotică rusească Pentru cei care nu au putut veni la sediul Universităţii Politehnica, dar care doreau să participe online la discuţii, pe site-ul Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării a fost postată o adresă cu o conexiune prin Zoom, fără a se face o selecţie a participanţilor. După câteva minute în care oficiali ai ministerului, precum şi de la Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică au prezentat câteva repere din acest proiect de lege, discuţiile au fost întrerupte de câteva persoane, printre care şi două logate cu pseudonimele Kirill şi John. Aceştia au bruiat minute în şir dezbaterile, punând muzică patriotică rusească şi imagini pornografice. Pentru a remedia situaţia, conexiunea video a fost întreruptă. "V-aş ruga să întrerupem conexiunea video în acest moment, se pare că avem un incident de securitate cibernetică", a anunţat un oficial. Comentarii acide Persoanele care au urmărit online această dezbatere şi-au arătat dezamăgirea şi furia pentru modul în care a fost organizat evenimentul. Citește și: BREAKING Ministrul austriac de Interne se opune oricărei extinderi a spațiului Schengen: „Sistemul nu funcționează” "Cea mai bună lecţie de securitate cibernetică!", "Este de râsu' - plânsu' această dezbatere, cine este responsabil de la Ministerul Cercetării şi Inovării?", "Vă mulţumim deosebit pentru atmosferă, imagini şi muzică", "Securitate cibernetică de Dâmboviţa", au fost câteva dintre comentariile postate pe chat-ul conferinţei. Ulterior, dezbaterile au fost reluate şi în format online, după eliminarea user-ilor care au deranjat conferinţa.

Ministrul de Externe al Cehiei, Jan Lipavsky: Rusia este ultima putere colonialistă a lumii
Internațional

Ministrul de Externe al Cehiei: Rusia este ultima putere colonialistă a lumii. Rusia va rămâne „o provocare” chiar dacă Putin cade

Ministrul de Externe al Cehiei, Jan Lipavsky, a afirmat, într-un interviu pentru The Times, că Rusia este ultima putere imperialistă și colonialistă a lumii. Lipavsky este membru al Partidului Piraților, are 37 de ani și este cel mai tânăr ministru de Externe pe care l-a avut vreodată Cehia. Rusia este ultima putere colonialistă a lumii El a spus că Rusia va continua să fie „o provocare” chiar dacă Putin cade, arătând că criticile cele mai dure împotriva președintelui Rusiei vin de la naționaliștii de dreapta din această țară, care-i reproșează că nu acționează mai dur în Ucraina, că nu a mers suficient de departe. „Ei vor gândi într-o schemă a secolului al XIX-lea, vor gândi într-o schemă de acaparare a teritoriului cu forța brută, care încearcă să distrugă carta ONU și principiile ei de bază, care sunt cioplite în piatră în documentele de după al doilea război mondial, că granițele nu vor fi schimbate cu forța”, a spus Lipavsky pentru The Times. El a descris Republica Cehă ca fiind într-o „bătălie constantă” cu campaniile rusești de influențare a populației cehe, campanii care încearcă să-i slăbească relațiile cu Europa de Vest. „Este o poveste fără sfârșit de a explica de ce facem ceea ce facem și de a explica publicului acțiunile noastre. Și cu siguranță trolii ruși folosesc greșit slăbiciunile noastre. Răspunsul corect este rezistența”, a afirmat șeful diplomației cehe. „Putin nu a reușit absolut deloc să divizeze Occidentul. A început în urmă cu un an, când a manipulat piața energiei cu prețurile gazelor și a creat și a ajutat la crearea inflației în Europa. Putin nu a avut succes când a început războiul și a unit Occidentul. Și Putin nu are succes acum cu războiul său hibrid împotriva Europei”, a mai arătat Lipavsky. Citește și: Ucraina: Peste 10 milioane de ucraineni, fără curent electric (Zelenski)

Peste 10 milioane de ucraineni, fără curent electric Foto: Twitter
Internațional

Ucraina: Peste 10 milioane de ucraineni, fără curent electric (Zelenski)

Peste 10 milioane de ucraineni au rămas, ieri, fără curent electric, urmare a bombardamentelor rusești, a anunțat președintele Volodimir Zelenski. De mai multe săptămâni, Rusia lovește sistematic punctele sensibile ale infrastructurii energetice a Ucrainei, iar marile orașe rămân fără curent, fără apă și fără încălzire. Peste 10 milioane de ucraineni, fără curent electric "În prezent, peste zece milioane de ucraineni sunt fără electricitate", în special în regiunea Kiev, a declarat preşedintele ucrainean în discursul său televizat zilnic. Mai multe oraşe ucrainene, între care capitala Kiev, au fost joi ţinta atacurilor ruseşti, care coincid cu prima ninsoare într-o ţară afectată de întreruperi de curent electric şi unde temperaturile ar putea scădea până la -10°C. Reluarea acestor bombardamente care vizează din octombrie infrastructurile energetice ale Ucrainei privează în mod constant milioane de ucraineni de curent electric şi, de asemenea, de apă. Cold and dark in Kiev tonight. pic.twitter.com/y6CCFzu8yp— ayden (@squatsons) November 17, 2022 Operatorul naţional de energie electrică Ukrenergo a anunţat prelungirea întreruperilor de curent din cauza "agravării situaţiei". Citește și: O afacere dezastruoasă: statul român devine acționar majoritar la Blue Air. Compania n-a plătit nici o rată din împrumutul acordat de EximBank și garantat de guvern "Din cauza unei răciri puternice, consumul de energie electrică a crescut în regiunile Ucrainei", ceea ce "a complicat şi mai mult situaţia deja dificilă în sistemul electric", ducând la "restricţii mai largi" ale consumului de energie electrică în toată ţara, a menţionat Ukrenergo.

Putin, șantaj grosolan: negocieri sau frig (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Putin nici măcar nu-și mai ascunde șantajul când distruge infrastructura civilă de utilități ucraineană în pragul iernii. Peskov: Este rezultatul faptului că Ucraina nu negociază

Putin, șantaj grosolan: negocieri sau frig. Mai multe oraşe ucrainene, inclusiv capitala Kiev, au fost joi din nou ţinta atacurilor armatei ruse cu rachete şi drone, bombardamente care coincid cu primele căderi de zăpadă în Ucraina, ţară unde în urma raidurilor aeriene ruseşti asupra infrastructurilor critice circa 40% din populaţie nu avea joi după-amiază electricitate, iar temperaturile prognozate pentru săptămâna viitoare ar putea să scadă până la -10 grade Celsius. Putin, șantaj grosolan: negocieri sau frig Operaţiunile militare ruse împotriva Ucrainei vor continua indiferent de vreme, a asigurat în faţa presei, citat de TASS, purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus Vladimir Putin, Dmitri Peskov, care a susţinut că suferinţa populaţiei ucrainene este provocată doar de refuzul preşedintelui Volodimir Zelenski de a negocia cu Rusia. În regiunea Kiev două rachete de croazieră şi drone kamikaze Shahed, fabricate în Iran, au fost doborâte de antiaeriana ucraineană, susţine administraţia militară locală. În oraşul Dnipro din regiunea central-estică, 14 persoane au fost rănite în urma unui bombardament rusesc şi au fost lovite două instalaţii ale infrastructurii critice. O astfel de instalaţie a fost lovită şi în sud, la Odesa. Rușii, masați în Donbas Prin urmare, compania naţională de electricitate Ukrenergo a anunţat prelungirea întreruperilor în furnizarea energiei electrice, ca urmare a "agravării situaţiei", la care contribuie şi scăderea puternică a temperaturilor. Citește și: Pericolul nuclear rus, din ce în ce mai îngrijorător pentru SUA, care a cerut o nouă rundă de discuții cu Rusia. Evenimentul va avea loc la Cairo În acest timp, luptele cresc în intensitate pe frontul de est, în provinciile Doneţk şi Lugansk, unde armata rusă şi-a consolidat trupele prin redislocarea unor efective retrase din provincia sudică Herson. În aceasta din urmă regiune, trupele ruse şi ucrainene se bombardează reciproc cu artileria peste fluviul Nipru, al cărui mal de vest este acum controlat de armata ucraineană în urma retragerii ruse, iar cel de est, de armata rusă, care şi-a stabilit acolo linia defensivă.

Pericolul nuclear rus, tot mai îngrijorător (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Pericolul nuclear rus, din ce în ce mai îngrijorător pentru SUA, care a cerut o nouă rundă de discuții cu Rusia. Evenimentul va avea loc la Cairo

Pericolul nuclear rus, tot mai îngrijorător. Rusia şi Statele Unite vor aborda dezarmarea nucleară într-o reuniune la Cairo între 29 noiembrie şi 6 decembrie, în cadrul comisiei bilaterale asupra Tratatului Noul START, sau START 3, a declarat joi viceministrul rus de Externe Serghei Riabkov, care a negat din nou orice intenţie a Rusiei de a folosi armele nucleare în urma conflictului din Ucraina, precizând şi situaţiile în care Moscova ar putea recurge la astfel de arme, potrivit TASS. Pericolul nuclear rus, tot mai îngrijorător "Avem în continuare contacte cu americanii, inclusiv în cadrul comisiei bilaterale asupra Tratatului START. Din 29 noiembrie până pe 6 decembrie se ve desfăşura o reuniune la Cairo", a spus diplomatul rus. Această întâlnire survine după ce directorul Serviciului de Informaţii Externe al Rusiei, Serghei Narîşkin, şi directorul CIA, William Burns, au avut luni o întâlnire la Ankara, unde printre altele au discutat şi despre riscurile nucleare în creştere şi tensiunile internaţionale rezultate în urma intervenţiei militare ruse în Ucraina. O purtătoare de cuvânt a preşedinţiei SUA a confirmat că discuţia celor doi şefi ai serviciilor de spionaj s-a desfăşurat în cadrul canalelor de comunicare pe care Washingtonul le menţine deschise cu Rusia "asupra gestiunii riscurilor", în special cel nuclear şi al celorlalte care privesc stabilitatea strategică. "Contactul l-a iniţiat partea americană" "Contactul l-a iniţiat partea americană, s-a desfăşurat prin intermediul serviciilor speciale. Temele discutate acolo au un caracter delicat", a spus Riabkov despre întâlnirea din capitala turcă. Acesta a susţinut că statele occidentale încearcă să acuze Rusia de "intenţii inexistente" de a folosi arme nucleare. "Indiferent cât de fermi am fi pe această temă, explicând lucruri evidente, încearcă să ne impute unele intenţii inexistente, ceea ce este doar o reflectare a orientării către demonizarea Rusiei", a spus viceministrul rus de Externe, citat de TASS. Serghei Riabkov a insistat că Rusia poate folosi armele nucleare doar într-o serie bine precizată de situaţii. "Am subliniat în mod repetat că folosirea armelor nucleare este posibilă în două situaţii: când asupra noastră sau a aliaţilor noştri are loc un atac cu arme nucleare ori cu alte tipuri de arme de distrugere în masă, sau când în urma unui act de agresiune cu arme convenţionale împotriva Rusiei situaţia a ajuns într-un punct în care însăşi existenţa statului nostru este ameninţată", a explicat viceministrul rus de Externe. Dialog suspendat după invadarea Ucrainei O dată ce Rusia a lansat agresiunea militară asupra Ucrainei, Washingtonul a suspendat dialogul cu Moscova asupra controlului armamentelor, iar apoi Rusia a interzis în august vizitele americane în amplasamentele arsenalului său de arme nucleare. Preşedinţii american şi rus, Joe Biden şi Vladimir Putin, au prelungit în februarie anul trecut cu cinci ani ultimul tratat asupra dezarmării nucleare semnat în 2010. Citește și: Patriarhul lui Putin, Chiril, se plânge că nu a fost lăsat să intre în UE. Măsura, inexplicabilă, fiindcă Ungaria a blocat sancțiunile europene împotriva șefului bisericii ortodoxe ruse Acest tratat din 2010, denumit Noul START, cuprinde un sistem de inspecţie al arsenalelor, reduce cu 30% numărul de ogive nucleare (până la 1.550 pentru fiecare parte), limitează la 700 numărul rachetelor balistice intercontinentale şi la 800 pe cel al echipamentelor de lansare a rachetelor intercontinentale, incluzând în acestea din urmă şi submarinele sau bombardierele strategice.

Patriarhul lui Putin nu a fost lăsat să intre în UE Foto: Facebook
Eveniment

Patriarhul lui Putin, Chiril, se plânge că nu a fost lăsat să intre în UE. Măsura, inexplicabilă, fiindcă Ungaria a blocat sancțiunile europene împotriva șefului bisericii ortodoxe ruse

Patriarhul lui Putin, Chiril, se plânge că nu a fost lăsat să intre în UE: el a făcut acest anunț la o întâlnire la Moscova cu Întâiestătătorul Bisericii Asiriene Catolice Apostolice din Răsărit, Mar Ava III. Patriarhul lui Putin nu a fost lăsat să intre în UE „A fost luată o decizie fără precedent: să nu lași patriarhul să intre pe teritoriul Uniunii Europene. Acest lucru nu s-a întâmplat nici în timpul Războiului Rece. Se pune întrebarea: de ce? Dacă ei au dreptate, iar dacă eu greșesc invitați-mă la televizor, intrați cu mine într-un dialog, dovediți-vă adevărul”, a spus patriarhul, citat de Newsmaker.md. „Le este frică de asta, pentru că dreptatea este de partea noastră, nu a lor. Au o poziție foarte slabă – în general, poziția de a izola este întotdeauna slabă. Noi suntem deschiși comunicării cu cei care ne iubesc și cu cei care nu ne iubesc”, a adăugat el. El a legat această decizie de recenta adunare plenară a Consiliului Mondial al Bisericilor din orașul german Karlsruhe, explică Radio Libertatea, secțiunea în limba rusă. Președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, în discursul său din 31 august de la această reuniune, a criticat aspru Biserica Ortodoxă Rusă, acuzând-o că sprijină războiul din Ucraina. Potrivit lui Chiril, Steinmeier „nu a reușit să influențeze adunarea și să discrimineze împotriva Bisericii Ruse”, dar ulterior au decis să nu-l lase pe patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse să intre în Europa. mai arată Radio Libertatea. Liderul Bisericii Ortodoxe Ruse, patriarhul Chiril, a fost exceptat de la sancţiunile aplicate de Uniunea Europeană Rusiei, la început de iunie. Ungaria s-a opus includerii patriarhului rus pe lista neagră prevăzută în cel de-al şaselea pachet de sancţiuni propus de Bruxelles, relatează AFP. Citește și: Spionaj electronic masiv la Cop27: sute de ofițeri egipteni au supravegheat reuniunea. Britanicii au venit cu telefoane „burner”. Delegația germană s-ar fi plâns de spionajul agresiv Viktor Orban a declarat că Ungaria nu susține sancționarea patriarhului Kiril, șeful Bisericii Ortodoxe Ruse, pentru că este o „chestiune de libertate religioasă”. Însă, la 23 iunie, Lituania, țară Schengen, i-a interzis să intre pe teritoriul ei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră