duminică 21 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2577 articole
Internațional

Rusia a comandat sute de drone şi rachete balistice din Iran, stocurile Moscovei scad vertiginos

Rusia, drone și rachete din Iran. Moscova a trimis o comandă de sute de drone şi rachete balistice Teheranului, potrivit unei surse diplomatice de la Naţiunile Unite, transmite miercuri DPA. Rusia, drone și rachete din Iran "Ştim că Iranul intenţionează să-şi sporească, în cantităţi semnificative, livrările de vehicule aeriene fără pilot şi de rachete către Rusia", a declarat sursa, sub rezerva anonimatului. Decizia Moscovei ar fi motivată de lipsa acută de armament şi muniţii. "Nu cred că transporturile au fost deja încărcate, dar în mod clar ele au fost comandate", a adăugat sursa citată. Forţele ruse au folosit deja în Ucraina sute de drone Shahed-136, produse în Iran. Rusia a negat că ar fi folosit aşa-numite drone kamikaze, deşi în noiembrie Teheranul a recunoscut că a furnizat drone Rusiei. O rezoluţie adoptată de Consiliul de Securitate al ONU după încheierea acordului nuclear din 2015 cu Iranul îi interzice Teheranului asemenea acorduri privind armele. În luna octombrie, SUA, Regatul Unit, Franţa şi Germania au cerut o anchetă a ONU asupra atacurilor în care au fost folosite arme iraniene în Ucraina. Kuleba invocă "consecințe grave" Ministrul de Externe ucrainean, Dmitro Kuleba, a avertizat marţi Iranul în legătură cu "consecinţele" livrărilor sale de arme către Rusia, potrivit agenţiei de presă Ukrinform, citată de Xinhua. Citește și: A fi sau a nu fi în Schengen? Austria nu cedează, în ciuda asigurărilor Comisiei Europene că Bucureștiul îndeplinește condițiile, și refuză accesul României în clubul liberei circulații "Semnalul nostru către ei (partea iraniană) a fost foarte clar. În primul rând, fie vă opriţi, fie vă veţi confrunta cu o serie dintre cele mai grave consecinţe. În al doilea rând, indiferent ce beneficii aveţi de pe urma cooperării cu Rusia prin furnizarea de drone sau alte arme, pentru voi consecinţele negative vor depăşi orice beneficii", a spus Kuleba într-un briefing online. Kievul urmăreşte atent "fiecare pas" al Iranului în chestiunea cooperării tehnico-militare cu Rusia, a adăugat şeful diplomaţiei ucrainene.

Rusia, drone și rachete din Iran (sursa: TASS)
SUA nu au permis Kievului să lovească în interiorul Rusiei Foto: Twitter
Eveniment

Reacția Departamentului de Stat după ce trei baze aeriene rusești au fost lovite: SUA nu au încurajat și nici nu au permis Kievului să lovească în interiorul Rusiei

SUA nu au încurajat și nici nu au permis Kievului să lovească în interiorul Rusiei, a declarat secretarul de stat Antony Blinken. Declarația sa vine după ce Rusia a acuzat Ucraina că a lovit trei baze aeriene rusești, din care două se aflau la sute de kilometri în interiorul acestei țări. Este vorba de două din cele trei baze aeriene rusești care adăpostesc bombardierele strategice, Engeles-2 și Riazan. SUA nu au permis Kievului să lovească în interiorul Rusiei „Nu i-am încurajat și nici nu am permis ucrainenilor să lovească în interiorul Rusiei, dar important este să înțelegem ce trăiesc ucrainenii în fiecare zi, cu agresiunea rusă în curs împotriva țării lor”, a declarat Blinken, citat de BBC. El a spus că este hotărât ca ucrainenii să dispună de „echipamentul de care au nevoie pentru a se apăra, pentru a-și apăra teritoriul, pentru a-și apăra libertatea”. Vorbind alături de el, secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a subliniat că SUA nu vor împiedica Ucraina să-și dezvolte propria capacitate de lovituri pe rază lungă. Anterior, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat american Ned Price a avut un același răspuns, fiind întrebat despre atacurile pe teritoriul Federației Ruse. El a menționat că nu deține informații că cineva și-ar fi luat responsabilitatea pentru aceste acțiuni. Oficialul american a spus că scopul SUA este de a ajuta Ucraina să-și apere independența, suveranitatea și integritatea teritorială. Citește și: Ucraina a lovit două din cele trei baze aeriene rusești care adăpostesc bombardierele strategice „Oferim Ucrainei tot de ce are nevoie pentru a folosi pe teritoriul ei, pe pământul ei, pentru a se proteja împotriva agresiunii ruse”, a comunicat Ned Price. Kievul nu și-a recunoscut implicarea în atacuri. The Wall Street Journal a citat, recent, oficiali americani care au declarat că SUA au modificat în secret lansatoarele de rachete HIMARS predate Kievului pentru a împiedica Ucraina să țintească rachete cu rază lungă de acțiune pe teritoriul rusesc, inclusiv rachete ATACMS (U.S. Army Tactical Missile System), care au o rază de acțiune de aproape 320 de kilometri. Surse anonime au declarat pentru WSJ că aceasta este o măsură de precauție pe care administrația Biden o consideră necesară pentru a reduce riscul de escaladare a unui război cu Moscova.

Relațiile prea strânse ale Austriei cu Rusia Foto: Kremlin.ru
Eveniment

ANALIZĂ Relațiile prea strânse ale Austriei cu Rusia. Cancelarul Nehammer, vizită la Moscova în plină invazie a Ucrainei. Financial Times: Austria, „portavionul” agenților Moscovei

Relațiile prea strânse ale Austriei cu Rusia: o analiză a informațiilor publice atât din ultimii ani, dar mai ales din ultimele luni, după invadarea Ucrainei de către regimul de la Kremlin, arată că guvernarea de la Viena a avut constant o atitudine mai favorabilă Moscovei. În plus, în martie 2022, Financial Times scria că Austria este considerată a fi „portavionul” spionajului rusesc. Un diplomat intervievat de Financial Times (FT) a apreciat că ministerul austriac al Apărării este practic un departament al GRU. Citește și: Marea miză a acestei ierni în Europa – testul de solidaritate al cetățenilor UE față de Ucraina: 40% vor sprijin nelimitat pentru țara invadată, 40% – limitat, 20% – nehotărâți Relațiile prea strânse ale Austriei cu Rusia Cotidianul britanic susține, citând un diplomat aflat în misiune la Viena, că serviciul austriac de contraspionaj este atât de compromis încât, pentru o vreme, nu mai primea informații de la omologii din Vest. Iată cum au evoluat mesajele Austriei către Rusia, pe fondul invaziei din Ucraina: 11 aprilie 20222: Cancelarul austriac Karl Nehammer a vizitat Rusia, la inițiativa sa, și s-a întâlnit cu Vladimir Putin. A fost primul lider occidental care a făcut acest pas, după atacul Rusiei asupra Ucrainei. 13 aprilie 2022: După vizita la Moscova, Nehammer anunță că „deocamdată” nu se poate renunța la gazul rusesc. 27 mai 2022: Nehammer vorbește la telefon cu Putin, din nou la inițiativa Austriei. Austria acceptă să plătească gazele rusești în ruble, Bulgaria și Polonia, nu. August 2022: Austria este împotriva suspendării vizelor pentru cetățenii ruși. Țările baltice și nordice vor ca cetățenii ruși să nu mai fie primiți în Schengen. Poziția Austriei este susținută de Ungaria, Germania și Franța. Septembrie 2022: Austria a lansat o anchetă cu privire la o tentativă a presupușilor oficiali guvernamentali pro-ruși de la Viena de a crea un serviciu de informații în 2018. Efortul nu a reușit. Unii susțin însă că, dacă ar fi devenit operațional, noul serviciu de spionaj din acest stat al Uniunii Europene s-ar fi aflat sub influența Rusiei. Există întrebări dacă ministrul de externe al Austriei de la acea vreme, Karin Kneissl, era conștientă de acest efort. Acestea sunt elementele doar de după invazia, dar, înainte, partidele de dreapta din Austrai erau extrem de bine conectate la Kremlin. În 2018, Putin a fost invitat la nunta lui Karin Kneissl, pe atunci ministru de Externe. Imaginile cu liderul Rusiei dansând cu Kneissl au devenit virale. Abia în mai 2022, ea a demisionat din consiliul de administrație al Rosneft. Foto: Kremlin.ru În 2021, cancelarul austriac de la acel moment, Sebastian Kurz, s-a declarat de acord ca vaccinurile rusesc, Sputnik V, sau cel chinezesc, Sinopharm, împotriva COVID-19 să fie produse în ţara sa, dacă obţin o autorizaţie de introducere pe piaţă în Uniunea Europeană. Fostul cancelar austriac Sebastian Kurz și Putin, în 2018 Foto: Kremlin.ru

Maia Sandu vrea presiuni împotriva Rusiei (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Maia Sandu cere presiuni din ce în ce mai dure la adresa Rusiei pentru a opri atacurile asupra civililor din Ucraina

Maia Sandu vrea presiuni împotriva Rusiei. Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a condamnat noile bombardamente de luni ale Rusiei asupra Ucrainei, într-o postare pe pagina sa de Twitter, lansând un apel către comunitatea internaţională să-şi crească presiunile asupra Moscovei pentru a pune capăt agresiunii acesteia în Ucraina. Maia Sandu vrea presiuni împotriva Rusiei "Condamnăm cu fermitate atacurile repetate ale Rusiei asupra civililor din Ucraina, a obiectivelor civile şi celor de infrastructură critică. Comunitatea internaţională ar trebui să-şi întărească presiunea asupra Rusiei pentru a opri războiul. Doar în acest mod putem pune capăt suferinţei şi pierderilor de vieţi" omeneşti, a subliniat Maia Sandu în mesajul său. Un nou val de atacuri cu rachete ruseşti a vizat luni Ucraina, ducând la alte întreruperi de curent electric şi apă într-o ţară care se confruntă deja cu o criză energetică, Moscova făcând din aceste infrastructuri ţinta sa prioritară în plină iarnă. Loviturile au survenit în aceeaşi zi în care a intrat în vigoare mecanismul de plafonare a preţului de vânzare a petrolului rusesc decis de Occident, care încearcă astfel să secătuiască finanţele Moscovei pentru efortul militar. Resturi de rachetă, la Briceni Pe fondul atacului cu rachete asupra Ucrainei, fragmente dintr-o rachetă au fost descoperite în oraşul Briceni, din nordul Republicii Moldova, care se învecinează cu Ucraina. Ministerul Apărării de la Chişinău nu a oferit deocamdată detalii despre provenienţa rachetei găsite într-o livadă de lângă Briceni, precizând doar că geniştii s-au deplasat la faţa locului. Presa rusă a scris că, din imagini, racheta pare a fi ucraineană, notează portalul NewsMaker.md. La rândul său, într-un comunicat citat de Deschide.md, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene (MAEIE) condamnă în termenii cei mai duri atacurile brutale cu rachete ale Federaţiei Ruse asupra Ucrainei, subliniind că aceste acţiuni nejustificate provoacă consecinţe dramatice în Ucraina, lăsând oamenii fără electricitate, agent termic şi, în unele cazuri, fără apă. Citește și: Ucraina a lovit două din cele trei baze aeriene rusești care adăpostesc bombardierele strategice "Misiunile diplomatice ale Republicii Moldova din Ucraina monitorizează cu atenţie evoluţia situaţiei de securitate. Reamintim că cetăţenii moldoveni din Ucraina se pot adresa în cazul oricărei situaţii excepţionale ambasadei de la Kiev sau consulatului de la Odesa pentru asistenţă consulară de specialitate", precizează MAEIE. Totodată, diplomaţia moldoveană menţionează că atacurile de luni sunt încă o dovadă de agresiune inacceptabilă asupra obiectivelor civile ucrainene de importanţă vitală, care afectează inclusiv Republica Moldova.

România nu mai importă petrol din Rusia Foto: Facebook
Politică

Începând de azi, România nu mai importă petrol din Rusia. Rafinăriile au deja surse alternative

Începând de azi, România nu mai importă petrol din Rusia. Măsura este urmarea faptului că Uniunea Europeană a impus un embargou asupra importurilor de petrol din Rusia, importuri pe cale maritimă. De la 5 februarie 2023 va intra în vigoare și embargoul pentru alte produse petroliere rafinate provenind din Rusia. Ungaria și Slovacia, care nu au acces la mare, vor continua să primească petrol rusesc prin conducta Drujba. România nu mai importă petrol din Rusia Anul acesta, Rusia a încasat pe livrările de petrol către România peste 2,3 miliarde de euro, conform cifrelor Eurostat, citate de Euronews. Însă, scrie site-ul Panorama, valoarea petrolului exportat de România în UE a crescut, în primele opt luni din 2022, de cinci ori față de anul precedent, ajungând la circa 245 milioane de euro. Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a susținut că rafinăriile din România nu vor avea probleme. „Toți cei trei operatori ne-au informat că au deja contracte cu surse alternative. Deci nu vor mai importa petrol din Federația Rusă. Evident că în a doua parte a lunii decembrie vom vedea cum evoluează prețurile (...) Am avut discuții de-a lungul acestei perioade cu absolut toți operatorii cu privire la importurile de țiței, nu avem absolut nicio problemă, suntem pregătiți, sunt rute alternative, sunt furnizori alternativi, absolut toți producătorii, și asta s-a confirmat la începutul săptămânii trecute, au rută alternativă și aprovizionează în mod curent rafinăriile din România cu țiței non rusesc”, a spus Popescu, la Antena 3. Citește și: Ucraina a lovit două din cele trei baze aeriene rusești care adăpostesc bombardierele strategice

Ucraina a lovit două din cele trei baze aeriene rusești care adăpostesc bombardierele strategice Foto: twitter
Eveniment

Ucraina a lovit două din cele trei baze aeriene rusești care adăpostesc bombardierele strategice

Ucraina a lovit, noaptea trecută, două din cele trei baze aeriene rusești care adăpostesc bombardierele strategice, Engeles-2 și Riazan. Surpriza este cu atât mai mare cu cât aceste baze se află relativ departe de Ucraina. Ucraina a lovit baze care adăpostesc bombardierele strategice Însă regimul de la Kiev pare să fi dezvoltat o dronă capabilă să străbată circa 1.000 de kilometri, scriu analiști pro-Ucraina pe rețelele sociale. Bombardierele erau folosite pentru lovituri asupra infrastructurii energetice a Ucrainei. Cel puțin o explozie de proporții a avut loc la o bază aeriană militară rusă din regiunea Saratov, la aproximativ 600 de kilometri est de Ucraina, în timp ce o altă explozie a fost raportată de presa de stat rusă la un aerodrom de lângă Riazan, la sud-est de Moscova. В Энгельсе на аэродроме стратегической авиации взрыв, пишут что повреждены два Ту-95. Предположительно — атака дрона. До ближайшего аэродрома Украины больше 700 км. Я думаю скорее ракету уронили просто. pic.twitter.com/QoSSqHxlDM— IanMatveev (@ian_matveev) December 5, 2022 Postările pe rețelele de socializare ale locuitorilor din orașele Engels și Saratov păreau să arate o explozie de mari dimensiuni la baza aeriană Engels-2 în jurul orei locale 6.00 a.m. pe 5 decembrie. Canalul independent rusesc de pe Telegram, Astra, a citat surse care vor să își păstreze anonimatul care au afirmat că o dronă neidentificată s-a prăbușit în bază avariind două bombardiere Tu-95 cu rază lungă de acțiune. Doi militari ar fi fost răniți. Conform unor informații, aerodromul militar Engels-2 era folosit ca bază de lansare pentru lovituri aeriene Tu-95 în interiorul Ucrainei. În plus, agenția de presă RIA Novosti, controlată de statul rus, a transmis că a avut loc o explozie la depozitul de carburanți de la un aerodrom din afara orașului Riazan, la aproximativ 200 de kilometri sud-est de Moscova. Potrivit informațiilor, trei persoane au fost ucise și șase rănite în incident, iar un avion a fost avariat. Explosions also reported at the Dyagilevo military airfield in Ryazan, Russia.Some of Russia’s strategic bombers are currently there. Looks like Ukraine struck 2 air bases deep in Russia today. Engels air base in Saratov was also hit. pic.twitter.com/4TcubEa0SO— Visegrád 24 (@visegrad24) December 5, 2022 Agenția de știri Visegrad 24 a relatat că explozia a avut loc la aerodromul militar Diaghilevo, care este, de asemenea, o bază de bombardiere strategice. Citește și: GRAFICĂ România, țara din UE cu cel mai mic procent al tinerilor care au o diplomă universitară. Capitala Lituaniei și Țara Bascilor, procentele cele mai mari

Putinismul lui Macron deranjează și Germania (sursa: Facebook/Emmanuel Macron)
Internațional

Putinismul lui Macron îi deranjează și pe politicienii aflați la conducerea Germaniei: Agresiunea a venit întotdeauna de la Moscova

Putinismul lui Macron deranjează și Germania. Politicienii din coaliţia aflată la guvernare în Germania, formată din Partidul Social Democrat (SPD), Verzii şi Partidul Liberal Democrat (FDP) au respins duminică afirmaţiile preşedintelui francez Emmanuel Macron cu privire la o posibilă viitoare arhitectură de securitate în Europa. Putinismul lui Macron deranjează și Germania Expertul SPD în politică externă Nils Schmid a declarat în ediţia de duminică a ziarului Die Welt: "Cuvintele lui Macron sunt surprinzătoare. NATO nu a ameninţat niciodată Rusia, dar a creat un cadru comun pentru aspecte de securitate prin Actul Fondator NATO-Rusia". Acum, a spus el, se pune problema asigurării securităţii europene în faţa şi împotriva Rusiei: "Atât timp cât Rusia urmăreşte o politică externă imperialistă nu este posibilă o ordine paneuropeană a păcii care să includă Rusia". Preşedintele Macron a declarat într-un interviu acordat sâmbătă postului francez TF1 că a discutat despre viitoarea arhitectură de securitate în Europa cu preşedintele Joe Biden în timpul recentei sale vizite în Statele Unite. "Aceasta înseamnă că unul din punctele esenţiale pe care trebuie să le soluţionăm - aşa cum a spus mereu preşedintele Putin - este teama că NATO va ajunge chiar la porţile sale şi desfăşurarea de arme care ar putea ameninţa Rusia. Acest aspect va face parte din chestiunile ce ţin de pace. Şi de aceea trebuie să îl pregătim", a spus Macron. Citește și: Macron, din nou de neînțeles: cere Occidentului să ofere Rusiei „garanții de securitate”, deși forțele Moscovei bombardează civili și rețele de utilități în Ucraina. Stupoare la Kiev Ulrich Lechte, expert în politică externă al FDP, a lăudat eforturile diplomatice ale preşedintelui francez, dar a lăsat să se înțeleagă că nu sunt eficiente: "O iniţiativă bună, dar disponibilitatea Rusiei şi a Ucrainei este condiţia de bază pentru astfel de negocieri. Agresiunea a venit întotdeauna de la Moscova". Jurgen Trittin, din partea Verzilor, a declarat pentru Die Welt: "Garanţiile de securitate sunt importante, dar nu în mod unilateral. Cei care le cer trebuie să prezinte mai întâi garanţiile de securitate promise Ucrainei".

Putin vrea să controleze strâns Yandex (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin vrea să controleze mai strâns Google-ul rusesc, Yandex: un apropiat al Kremlinului, în conducerea companiei care a fost prezentă și în România

Putin vrea să controleze strâns Yandex. Un apropiat al lui Vladimir Putin, Aleksei Kudrin (foto), a anunţat luni că s-a alăturat grupului Yandex, gigantul rus în domeniul noilor tehnologii, într-un moment în care Kremlinul îşi întăreşte puterea asupra sectorului digital, în plin conflict cu Ucraina, potrivit Interfax. Părăseşte șefia Curții de Conturi "Am acceptat o ofertă a Yandex pentru a deveni consilier pentru dezvoltarea companiei", a declarat fostul ministru al finanţelor pe Telegram, adăugând că va avea drept misiune "asigurarea dezvoltării companiei pe termen lung, pe toate pieţele, inclusiv pe plan internaţional". Kudrin, 62 de ani, a anunţat săptămâna trecută că părăseşte șefia Curții de Conturi. Media ruse au informat că el se va alătura Yandex pentru a ocupa o funcţie importantă. Sectorul de noi tehnologii ruse a fost puternic afectat de sancţiunile occidentale adoptate împotriva Rusiei după declanşarea ofensivei sale împotriva Ucrainei, iar Kremlinul caută să dezvolte o strategie pentru a înlocui giganţii occidentali şi produsele lor. Putin vrea să controleze strâns Yandex Kudrin a fost ministru de finanţe între 2000 şi 2011. El a rămas un apropiat al lui Putin după ce a plecat din guvern. Numirea lui la Yandex ilustrează importanţa pe care Kremlinul o acordă acestui "portdrapel" al noilor tehnologii din Rusia şi dorinţa acestuia de a-l controla mai bine. Citește și: Macron, din nou de neînțeles: cere Occidentului să ofere Rusiei „garanții de securitate”, deși forțele Moscovei bombardează civili și rețele de utilități în Ucraina. Stupoare la Kiev Conştient de sarcinile care îi sunt trasate, Kudrin a dat asigurări luni că se va strădui să "ajute Yandex să-şi menţină cultura managerială şi tehnologică unică", pentru ca această companie să rămână "independentă" şi "cea mai bună în domeniul înaltelor tehnologii din Rusia". Yandex este înregistrată în Olanda şi dispune de filiale europene, britanice şi americane, însă esenţialul activităţilor sale este în Rusia şi în ţările rusofone. Compania Yandex a creat motorul de căutare din Rusia şi este totodată un actor dominant al serviciilor de taxi şi de livrare într-o bună parte din lumea rusofonă. Yandex a implementat acest serviciu și în România, sub numele Yango, dar s-a retras după acumularea de pierderi importante.

Macron îl ajută iar pe Putin (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Macron, din nou de neînțeles: cere Occidentului să ofere Rusiei "garanții de securitate", deși forțele Moscovei bombardează civili și rețele de utilități în Ucraina. Stupoare la Kiev

Macron îl ajută iar pe Putin. Propunerea preşedintelui francez Emmanuel Macron ca Rusia să primească garanţii de securitate în cadrul unor viitoare negocieri menite să pună capăt războiului din Ucraina a fost primită duminică cu critici puternice la Kiev şi în statele baltice. Tema, avansată de Moscova Tema acestor garanţii de securitate a fost avansată de Moscova la sfârşitul anului trecut, solicitare care apoi, până la invazia pornită de Rusia asupra Ucrainei în februarie, a făcut obiectul unor tratative diplomatice intense şi în cele din urmă eşuate, Washingtonul considerând inacceptabile cererile Moscovei. Rusia a solicitat în special retragerea infrastructurii militare a NATO pe poziţiile precedente anului 1997 - adică înaintea extinderii Alianţei către Est - şi promisiunea că nu va mai exista nicio nouă extindere a NATO către statele foste sovietice, mai ales către Ucraina. Această temă a fost acum readusă în atenţie de preşedintele francez Emmanuel Macron. Macron îl ajută iar pe Putin Într-un interviu acordat postului TF1, înregistrat în timpul vizitei de stat pe care a efectuat-o în SUA, liderul de la Elysee a apreciat că Europa trebuie să-şi pregătească viitoarea arhitectură de securitate şi Occidentul în ansamblu trebuie să ia în considerare o modalitate de a răspunde preocupărilor de securitate ale Rusiei dacă preşedintele rus Vladimir Putin acceptă negocieri pentru a pune capăt războiului în Ucraina. "Aceasta înseamnă că unul din punctele esenţiale pe care trebuie să le soluţionăm - aşa cum a spus mereu preşedintele Putin - este teama că NATO va ajunge chiar la porţile sale şi desfăşurarea de arme care ar putea ameninţa Rusia", a explicat Macron. "Această temă va face parte din temele asupra păcii, aşadar trebuie să pregătim ceea ce suntem gata să facem, respectiv cum ne vom proteja aliaţii şi statele membre şi cum vom da garanţii Rusiei în ziua în care va reveni la masa negocierilor", a sugerat mai departe preşedintele francez. Kievul, scandalizat Dar propunerea sa a fost primită la Kiev cu critici puternice. "Cineva doreşte să ofere garanţii de securitate unui stat terorist şi ucigaş?", a scris pe Twitter secretarul Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare al Ucrainei, Oleksii Danilov. "În loc de Nuremberg - să semnăm un acord şi să ne strângem mâna?", a adăugat acesta, sugerând astfel crearea unui tribunal care să judece responsabilii ruşi la fel cum au fost judecaţi naziştii după al Doilea Război Mondial. La rândul său, Mihailo Podoliak, un consilier al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, a susţinut că lumea întreagă este cea care are nevoie de garanţii de securitate în faţa Rusiei, iar aceasta din urmă trebuie trasă la răspundere. "Lumea civilizată are nevoie de în faţa intenţiilor barbare ale Rusiei post-Putin", a scris Podoliak, de asemenea pe Twitter. Statele baltice, critici vehemente Responsabili ai statelor baltice s-au arătat şi ei în dezacord cu sugestia lui Macron. "Ideea că Occidentul poate înceta invazia rusă în Ucraina oferind garanţii de securitate Rusiei ne face să cădem în capcana narațiunii lui Putin că Occidentul şi Ucraina sunt responsabile pentru acest război şi că Rusia este o victimă inocentă", consideră vicepremierul leton Artis Pabriks, citat de Financial Times. La rândul său, fostul ministru lituanian de Externe Linas Linkevicius a susţinut tot pe Twitter că în prezent "Rusia are toate garanţiile de securitate dacă nu atacă, anexează sau îşi ocupă vecinii", iar "dacă cineva doreşte să creeze o nouă arhitectură de securitate care să-i permită unui stat terorist să-şi continue metodele de intimidare ar trebui să se mai gândească încă o dată". Citește și: Doar unul din patru ruși mai susține „operațiunea specială” a lui Putin în Ucraina, față de trei din patru în aprilie În timp ce războiul din Ucraina intră în a zecea lună, negocierile ruso-ucrainene sunt în continuare blocate, conform tuturor părţilor. SUA şi ceilalţi aliaţi ai Ucrainei afirmă că preşedintele Zelenski este cel căruia îi revine decizia asupra termenilor în care ar fi dispus să negocieze cu Moscova, care însă consideră că Washingtonul i-a impus Kievului retragerea de la masa negocierilor în speranţa că ajutorul militar occidental va permite Ucrainei să încheie conflictul prin înfrângerea Rusiei pe câmpul de luptă. Deocamdată, Zelenski condiţionează orice noi discuţii cu Rusia de retragerea trupelor acesteia din Ucraina şi nici preşedintele american Joe Biden nu se arată deschis unor discuţii cu Putin.

Plafonarea prețului petrolului rusesc irită Moscova (sursa: TASS)
Internațional

Plafonarea prețului petrolului rusesc irită Moscova, care anunță că nu va mai livra țărilor care aplică plafonul

Plafonarea prețului petrolului rusesc irită Moscova. Rusia nu va accepta plafonarea preţului pentru petrolul rusesc şi analizează un răspuns, a indicat sâmbătă Kremlinul, după ce UE, ţările din G7 şi Australia au convenit asupra unui plafon de 60 de dolari pe baril, potrivit TASS. Plafonarea prețului petrolului rusesc irită Moscova "Nu vom accepta acest plafon", a declarat presei purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse Dmitri Peskov (foto), citat de agenţiile de presă ruse. Acesta a menţionat că Moscova era pregătită pentru o astfel de plafonare, fără a da alte detalii. Rusia a afirmat în mod repetat că nu va furniza petrol ţărilor care aplică un plafon, poziţie reafirmată sâmbătă în social media de Mihail Ulianov, ambasadorul rus pe lângă organizaţiile internaţionale de la Viena. Citește și: The Times: Armata germană are muniție pentru două zile de război. Toate statele NATO au probleme cu stocurile de proiectile, dar Berlinul este într-o situație specială "Începând din acest an Europa va trăi fără petrolul rus", a scris el. Ţările din G7, împreună cu Australia, au convenit vineri să plafoneze preţul petrolului rusesc la 60 de dolari pe baril, după acordul la care au ajuns joi cele 27 de ţări ale Uniunii Europene.

Rusia a recoltat cereale din teritoriul ocupat în Ucraina Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Rusia a recoltat cereale de peste un miliard de dolari din teritoriul ocupat în Ucraina, arată o analiză a NASA

Rusia a recoltat cereale de peste un miliard de dolari din teritoriul ocupat în Ucraina , arată o analiză a NASA, publicată azi. Analiza arată că recolta ucraineană de cereale a fost neașteptat de mare și a putut fi strânsă în foarte mare măsură, mai puțin din teritoriile din zona frontului. Rusia a recoltat cereale din teritoriul ocupat în Ucraina „Datele culese de noi prin satelit referitoare la recolta de grâu de iarnă din 2022 în Ucraina arată clar că fermierii au avut o recoltă în mare măsură reușită”, a spus Inbal Becker-Reshef, directorul programului NASA Harvest. Echipa NASA Harvest a calculat că fermierii au recoltat 26,6 milioane de tone de grâu în 2022, cu câteva milioane de tone mai mult decât estimau cele mai optimiste prognoze. „Este în scădere față de recolta record din anul precedent, de 33 de milioane de tone, dar este aproape de media pe cinci ani, de 27,9 milioane de tone”, a adăugat Becker-Reshef. Cu toate acestea, Ucraina nu are acces la 22% din acel grâu, în partea de est a țării, din cauza războiului. Harta NASA arată câmpurile de pe care nu s-a reușit recoltarea La începutul invaziei Rusiei, unii analiști au avertizat că 20 până la 30% din recoltele de iarnă ale Ucrainei ar putea să nu fie recoltate la sfârșitul verii. Cu toate acestea, analiza NASA Harvest indică faptul că 94% din recolta de iarnă a fost recoltată, inclusiv 88% din culturile de iarnă din zonele care nu sunt controlate de Ucraina, potrivit lui Abdolreza Abbassian, partener NASA Harvest și fost secretar al Sistemului de Informații privind Piața Agricolă G-20. (AMIS). Cu toate acestea, probabil că Rusia va culege beneficiile unei părți semnificative din recolta de grâu de aproape 27 de milioane de tone a Ucrainei, a spus Sergii Skakun, un om de știință NASA, care a petrecut mai mulți ani la Institutul de Cercetare Spațială din Ucraina. „Analiza a arătat că 5,8 milioane de tone de grâu au fost recoltate din zone care nu erau sub controlul Ucrainei. Aceasta reprezintă o pierdere de cel puțin 1 miliard de dolari, a remarcat Abbassian”, explică NASA Earth Observatory. Excellent work by ⁦@WSJ⁩ exposing how Russia steals Ukrainian grain. While Ukraine and partners work hard to ensure food security through ⁦@ZelenskyyUa⁩’s #GrainFromUkraine program, this is what Russia does. Those involved must be sanctioned. https://t.co/bnW62dwGBx— Dmytro Kuleba (@DmytroKuleba) December 2, 2022 Recolta furată, exportată de Rusia spre Libia și Iran „Cercetarea ridică întrebarea ce se întâmplă cu cerealele furate. Navele rusești au exportat cereale, luate probabil din zonele ocupate, în țări precum Libia și Iran, dar este dificil de estimat volumele implicate, deoarece expeditorii ascund originea încărcăturilor. Rusia a negat că a furat cereale”, comentează Bloomberg datele furnizate de NASA. Foto: Kremlin.ru Un producătorul important din Ucraina, HarvEast, a spus că toate culturile de iarnă pe care le-a cultivat pe terenurile sale din regiunea Donețk au fost recoltate de forțele de ocupație, în această vară. Citește și: George Simion cere imperativ: „România nu mai trebuie să finanţeze nici măcar cu un leu Guvernul de la Chişinău”. El solicită și tăierea finanțării pentru refugiații ucraineni „Anul acesta, grâul de toamnă a oferit un randament foarte mare pentru această regiune datorită condițiilor meteorologice favorabile. Tot ceea ce a fost recoltat pe câmpurile noastre a fost furat și exportat din Ucraina”, a spus directorul executiv Dmitri Skornyakov.

Putin ascunde instalațiile nucleare ale Rusiei (sursa: kremlin.ru)
Eveniment

Putin continuă să ascundă instalațiile nucleare ale Rusiei, deși are un tratat cu SUA de inspecții reciproce. Washington: Gest "abrupt şi unilateral"

Putin ascunde instalațiile nucleare ale Rusiei. Statele Unite s-au declarat vineri "dezamăgite" de decizia Moscovei de a amâna pe termen nelimitat o reuniune prevăzută cu Washingtonul privind inspecţiile din cadrul tratatului New Start, un acord-cheie de dezarmare nucleară. Putin ascunde instalațiile nucleare ale Rusiei Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, a denunţat o decizie rusă luată "abrupt şi unilateral" şi a subliniat că este "complet fals" să se sugereze că Statele Unite sunt vinovate pentru amânarea acestei întâlniri, programată iniţial pentru 29 noiembrie la Cairo. "Rămânem pregătiţi să ne întâlnim cu Rusia în cadrul organismului de implementare a tratatului New Start", a declarat presei Ned Price. "Suntem angajaţi faţă de New Start în vorbe şi în fapte şi îndemnăm Rusia să demonstreze" că şi ea este, a spus el. Ministerul rus de Externe a denunţat marţi "ostilitatea" şi "toxicitatea" Washingtonului pentru a-şi justifica decizia de a amâna reuniunea. Fără inspecții din august Tratatul New Start este cel mai recent acord bilateral de acest gen care leagă cele două mari puteri nucleare ale lumii. Semnat în 2010, acesta limitează arsenalele celor două ţări la maximum 1.550 de focoase desfăşurate de ambele părţi, o reducere de aproape 30% faţă de limita anterioară stabilită în 2002. De asemenea, limitează la 800 numărul de lansatoare şi bombardiere grele. Citește și: The Times: Armata germană are muniție pentru două zile de război. Toate statele NATO au probleme cu stocurile de proiectile, dar Berlinul este într-o situație specială Rusia a anunţat la începutul lui august suspendarea inspecţiilor americane prevăzute la bazele sale militare în cadrul tratatului New Start, pretinzând că acţionează ca răspuns la obstacolele americane în calea inspecţiilor similare ruse în Statele Unite.

Kremlinul plănuia să supună Ucraina în zece zile Foto: Twitter
Eveniment

Documente rusești: Kremlinul plănuia să supună Ucraina în zece zile și avea liste cu cei care trebuiau executați imediat -  Royal United Services Institute

Kremlinul plănuia să supună Ucraina în zece zile și avea liste cu cei care trebuiau executați imediat, arată documentele rusești consultate de Royal United Services Institute (RUSI), un think tank britanic de apărare și securitate fondat în 1831. Rusia dorea să ocupe toată Ucraina și să o anexeze până în august 2022. Part three shows the armored group making its way to Hostomel and a mortar team with a DJI UAV. 3/ pic.twitter.com/5W3Ds3mYnN— Rob Lee (@RALee85) July 14, 2022 Kremlinul plănuia să supună Ucraina în zece zile „Rusia plănuia să invadeze Ucraina în 10 zile și apoi să ocupe țara pentru a permite anexarea până în august 2022. Planul rus presupunea viteză, precum și utilizarea diversiunilor pentru a ține forțele ucrainene departe de Kiev și capturarea rapidă a capitalei. Planul rusesc de diversiune a reușit în mare măsură, iar rușii au obținut un avantaj, raporturile de forță fiind de 12:1 la nord de Kiev. Însă securitatea operațională care a permis diversiunea a determinat ca și forțele ruse să nu fie pregătite la nivel tactic pentru a executa planul în mod eficient”, scrie RUSI. Planurile rusești, dezvăluite de RUSI, arată că securitatea internă a Rusiei, FSB, urma să înceapă, în ziua D+10 lichidarea rezistenței ucrainene. Citește și: Rusia a ajuns într-un punct mort iar Putin nu mai are decât opțiunea nucleară sau înfrângerea pe toate planurile: Riscul unui război nuclear este enorm (MAE rus) „Între timp, FSB a fost însărcinat cu capturarea oficialilor locali. Contrainformațiile rusești au întocmit liste în care au împărțit ucrainenii în patru categorii: Cei care trebuie lichidați fizic. Cei care au nevoie de terorizare și intimidare. Cei considerați neutri, care ar putea fi convinși să colaboreze. Cei pregătiți să colaboreze. Pentru cei din categoria superioară, FSB a condus jocuri de război cu detașamente ale Forțele Aeropurtate Ruse (VDV) pentru a efectua misiuni de ucidere sau capturare. În multe cazuri, cei implicați în Revoluția demnității din 2014 (deseori menționată ca Revoluţia Maidan) urmau să fie capturați, judecați și executați”, mai arată RUSI. Puterea executivă, lichidată Rusia a plănuit de la început să ucidă întreaga putere executivă a Ucrainei și să ocupe centralele nucleare, care asigură 60% din energia acestei țări. „Componenta națională a implicat uciderea puterii executive a Ucrainei și capturarea parlamentului. Fracțiunea pro-rusă din parlament urma să fie încurajată să formeze o Mișcare pentru Pace, pe care alți parlamentari ar fi încurajați și constrânși să o sustină. Această Mișcare pentru Pace ar interzice rezistența în numele păstrării păcii. Regiunile care ar fi rezistat urmau să rămână fără acces la electricitate, apă și finanțare de la banca centrală, în urma unor moțiuni prin intermediul acestui organism parlamentar”, mai arată think-tank-ul britanic.

Gazul, electricitatea se scumpesc în Rusia (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Cresc prețurile la gaz și electricitate, dar și apă, în Rusia, pentru a doua oară în acest an. 43% din ruși se plâng că nu le ajunge salariul de la o lună la alta

Gazul, electricitatea se scumpesc în Rusia. Autorităţile ruse vor creşte preţurile la gaz şi electricitate, inclusiv pentru consumatorii casnici, mass-media locale relatând joi că preţul gazului va creşte cu 8,5%, iar cel pentru electricitate, cu 9%, transmite dpa. Gazul, electricitatea se scumpesc în Rusia Şi apa şi căldura vor deveni mai scumpe. Aceasta este a doua creştere a tarifelor în anul 2022. În mod normal, guvernul creşte preţurile în luna iulie a fiecărui an, scrie dpa. În acest an, costurile la utilităţi au crescut cu 4%. La începutul toamnei, Ministerul Economiei a anunţat că, din cauza nevoii de a repara conductele de gaze şi de apă, tarifele vor creşte din nou în decembrie, transferând o parte din costuri către consumatori. Citește și: Putin, dezlănțuit prin vocea lui Lavrov: SUA amenință Rusia prin Ucraina, NATO pune presiune pe China, papa Francisc este necreștin când acuză Rusia de cruzime Cetăţenii ruşi se confruntă cu o inflaţie de două cifre după ce Moscova a invadat Ucraina, la 24 februarie. Deşi rubla s-a întărit în faţa principalelor monede precum euro şi dolarul, echipamentele tehnice şi alte mărfuri de import au devenit mai scumpe. Speranţele exprimate de unii economişti cum că gazul va deveni mai ieftin pe piaţa internă după scăderea exporturilor nu s-au materializat, notează dpa. Potrivit sondajelor de opinie, 43% din cetăţenii ruşi spun că nu le ajunge salariul de la o lună la alta.

Rusia n-a învățat mai nimic din înfrângerile anterioare Foto: Twitter
Eveniment

Institutul pentru Studiul Războiului: Rusia n-a învățat mai nimic din înfrângerile anterioare și continuă să facă aceleași greșeli la Bakhmut

Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) scrie, în analiza sa zilnică, că Rusia n-a învățat mai nimic din înfrângerile anterioare și continuă să facă aceleași greșeli la Bakhmut, principala scenă de luptă din Ucraina, în aceste zile. Foto: Twitter Rusia n-a învățat mai nimic din înfrângerile anterioare „Eforturile rusești în jurul lui Bakhmut indică faptul că forțele ruse nu au reușit în mod fundamental să învețe din campaniile anterioare, cu victime mari, concentrate pe obiective cu o semnificație operațională sau strategică limitată. De la sfârșitul lunii mai, forțele ruse și-au risipit în mod continuu puterea de luptă în așezările mici din jurul Bakhmut. În șase luni, și-au asigurat doar câștiguri de ordinul a câțiva kilometri. După cum a observat anterior ISW, eforturile Rusiei de a avansa spre Bakhmut au dus la uzura continuă a forței de luptă și a echipamentelor ruse, blocând trupele timp de săptămâni și luni în jurul unor obiective nesemnificative”, explică ISW. These photos from the trenches near Bakhmut reveal a lot. They give the struggle for Bakhmut scope, perspective, smell, cold, mud, dirt, and blood. It’s also about the unbelievable efforts of Ukrainian defenders. Photo Viktor Borinets#StandWithUkraine pic.twitter.com/qRD8BHIGqx— Oleksandra Matviichuk (@avalaina) November 27, 2022 În plus, institutul apreciază că chiar dacă Bakhmut va pica, localitatea nu are vreo importanță strategică. Ukrainian soldiers ??Keep giving Ukraine ammo/tanks/drones/HIMARS/body armour, these guys will do the job and destroy ruzZia. No ride, more ammo = less ruzZians#lviv #bakhmut pic.twitter.com/fZKQk1Nr0J— TheLvivJournal (@LvivJournal) November 30, 2022 „Chiar dacă trupele ruse continuă să avanseze spre și în interiorul localității Bakhmut și chiar dacă forțează o retragere controlată a Ucrainei din oraș (cum a fost cazul în Lysychansk), Bakhmut le oferă puține beneficii operaționale. Costurile asociate cu șase luni de luptă brutală și bazată pe uzură depășesc cu mult orice avantaj operațional pe care rușii îl pot obține din ocuparea Bakhmut. Ofensivele rusești în jurul lui Bakhmut, pe de altă parte, consumă o proporție semnificativă din puterea de luptă disponibilă a Rusiei, facilitând potențialele contraofensivele ucrainene în alte părți”, mai arată acest institut. Pe de altă parte, chiar influencerii ucraineni de pe rețelele sociale arată că și forțele Kievului au pierderi serioase în luptele din jurul acestui oraș. Citește și: ANALIZĂ Păcăliți de ucraineni și de hărțile vechi și depășite, rușii au obiceiul să tragă după ținte false și să se omoare între ei – Royal United Services Institute

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră