duminică 21 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2577 articole
Internațional

ANALIZĂ Cum se va termina războiul din Ucraina? Șase scenarii avansate de The Times: între un acord de pace incert și un război nuclear în care să intre și NATO

Cum se va termina războiul din Ucraina? La un an de la începutul invaziei, The Times avansează șase scenarii, amintind că, în februarie 2022, Putin credea că totul se va încheia în câteva zile. Acum, Rusia ar putea declanșa noi ofensive, având circa 300.000 de militari recent recrutați. Pe de altă parte, Ucraina așteaptă tancurile promise de mai multe țări NATO și ar putea ataca în sud, spre Crimeea. Poți citi și: Un consilier PSD a intrat direct de sub duș în ședința Consiliului Local al Sectorului 1. A explicat că este răcit cobză și nu știe să manevreze camera Iată care sunt cele șase scenarii avansate de The Times: Cum se va termina războiul din Ucraina Un acord de pace: Putin speră ca Zelenski să fie împins la masa negocierilor și să accepte cedarea teritoriilor ocupate deja de Rusia. „Rusia a încălcat deja toate acordurile teritoriale anterioare pe care le-a încheiat vreodată cu Ucraina (…) A face concesii ar necesita o schimbare radicală a opiniei publice, o schimbare pe care Putin încearcă în mod activ să o provoace prin atacuri asupra infrastructurii civile, care afectează moralul . Putin speră, de asemenea, să știrbească voința Occidentului de a sprijini Ucraina, ca mijloc de a o aduce la masa negocierilor”, scrie The Times. Război de uzură. Rusia încearcă să epuizeze resursele Ucrainei - armata, economia și rezistența poporului său. Războiul de uzură practicat deja în această iarnă a avut un cost extraordinar pentru Moscova, ale cărei pierderi sunt estimate la 200.000 de morți sau răniți, în timp ce jumătate din tancurile ei au fost distruse. Însă el ar bloca primirea, de jure, a Ucrainei în NATO și UE. Țara ar putea supraviețui doar cu ajutor extern. Acord de încetare a focului/ armistițiu. O încetare a focului ar putea îngheța conflictul acolo unde se află, fără a rezolva niciuna dintre problemele teritoriale pe care le-ar acoperi un acord de pace. Aceasta este probabilă doar în cazul unui impas de durată pe câmpul de luptă și ar duce la un conflict înghețat care s-ar putea încălzi sau răci în funcție de alți factori. Primul război cecen s-a încheiat în 1994 cu o încetare a focului negociată, pe care Rusia a încălcat-o trei ani mai târziu, reluând conflictul și intensificând ostilitățile până când i-a zdrobit pe rebeli și a distrus capitala Groznîi. Rusia se retrage, Ucraina obține victoria. Ucraina insistă că poate învinge Rusia pe câmpul de luptă și chiar a sugerat că ar putea face acest lucru într-un an, atâta timp cât sprijinul occidental rămâne. Cum arată victoria pentru Ucraina rămâne neclar. Kievul încă insistă că trebuie să includă recuperarea Crimeei anexate. Ucraina intră în colaps, Rusia câștigă: visul lui Putin. „Stephen Kotkin, istoricul american, a susținut că pentru Putin, victoria ar putea fi doar continuarea ocupației și distrugerea Ucrainei. El îl compară pe Putin cu un invadator de locuințe care a ocupat două camere dintr-o casă cu zece camere și continuă să le distrugă, în timp ce se bucură de 100 de camere intacte la el acasă. «Strategia lui Putin ar putea fi descrisă ca: 'Nu pot să o am? Nimeni nu o poate avea!'», spune Kotkin”, arată The Times. Război nuclear sau intervenție NATO. Este greu de înțeles ce ar realiza utilizarea unei arme nucleare tactice pe câmpul de luptă din Ucraina, scrie The Times. Armata rusă nu dispune de expertiza necesară pentru a o exploata în vederea avansării, însă ar putea fi suficient pentru a împinge NATO să intervină, cel puțin pe teritoriul ucrainean. Este greu de estimat un alt scenariu care ar putea determina NATO să intervină direct. Folosirea unei arme nucleare l-ar lăsa pe Putin fără amenințări: după ce a apăsat pe buton, amenințarea a dispărut.

Cum se va termina războiul din Ucraina Foto: Kremlin.ru
PIB-ul Rusiei s-a contractat cu „doar” 2,1% în 2022 Foto: Kremlin.ru
Economie

Cu o zi înainte de discursul „istoric” al lui Putin, statistica Rusiei anunță că PIB-ul s-a contractat cu „doar” 2,1% în 2022

Cu o zi înainte de discursul „istoric” al lui Putin, statistica Rusiei anunță că PIB-ul s-a contractat cu 2,1% în 2022. Bloomberg arată că, totuși, predicțiile pesimiste de la începutul invaziei din ucraina, când se estima o prăbușire între 3 și 10% a economiei rusești, nu s-au adeverit. Dar mulţi observatori pun la îndoială fiabilitatea cifrelor prezentate de autorităţile ruse, în special datorită opacităţii mai multor indicatori economici de la începutul conflictului din Ucraina. PIB-ul Rusiei s-a contractat cu „doar” 2,1% în 2022 Conform Rosstat, inflaţia s-a stabilizat în ianuarie la aproape 12%, după ce a atins 17,8% în aprilie, cel mai ridicat nivel din ultimii 20 de ani, în urma impactului sancţiunilor occidentale. Scăderea PIB-ului a fost mai mică decât în pandemia din 2020, când economia a scăzut cu 3,1%, conform primei estimări, și cu 2,7%, conform estimării actualizate. Grafic: Twitter După cum notează Interfax , Rosstat a amânat de două ori publicarea primei evaluări a dinamicii economiei rusești pentru 2022. New data: According to Rosstat's initial estimate, #Russia's GDP fell by 2.1% in 2022.https://t.co/H7MM0h4Ymk pic.twitter.com/1Agc5AUnGr— Janis Kluge (@jakluge) February 20, 2023 Recesiunea economică, potrivit Rosstat, s-a dovedit a fi mai mică decât previziunile din februarie ale Băncii Centrale (2,5%) și ale Ministerului Dezvoltării Economice (2,9%). În ianuarie, președintele rus Vladimir Putin a estimat căderea economiei la 2,5%. Fondul Monetar Internațional a estimat atunci că PIB-ul Rusiei a scăzut cu 2,2% pe parcursul anului. Citește și: Încă o țară care divorțează de Gazprom: Cehia a anunţat că nu mai depinde de importul de gaze naturale din Rusia Rosstat a publicat evaluarea privind scăderea PIB-ului cu o zi înainte de mesajul președintelui Federației Ruse către Adunarea Federală. Putin se va adresa deputaților și senatorilor pe 21 februarie.

Cehia nu mai depinde de gaze din Rusia Foto: twitter Gazprom
Economie

Încă o țară care divorțează de Gazprom: Cehia a anunţat că nu mai depinde de importul de gaze naturale din Rusia

Cehia a anunţat că nu mai depinde de importul de gaze naturale din Rusia, după ce şi-a redus radical importurile în ultimul an, de când Moscova a invadat Ucraina, informează duminică dpa. „Ungaria a ţinut morţiş ca în perioada de criză energetică, când toţi ceilalţi se îndepărtau de Rusia, să încheie un nou contract pe termen foarte lung de import de gaze ruseşti, rezultatul gra­bei fiind, scrie presa ma­ghiară, că acum plăteşte pen­tru ele de patru ori mai mult decât Cehia, ale cărei achiziţii au la bază un acord vechi”, scria Ziarul Financiar acum câteva zile. Cehia nu mai depinde de gaze din Rusia În luna ianuarie, importurile de gaze ruseşti au scăzut la zero, a scris sâmbătă seara pe Twitter ministrul Industriei şi Comerţului, Jozef Sikela. El nu a precizat dacă ţara este permanent independentă de gazul rusesc, a informat agenţia de presă CTK. Citește și: FOTO+VIDEO Primele telefoane pe care le va da noul președinte al Cehiei, generalul Pavel: către Zelenski și președintele Taiwanului. China și Rusia, amenințare mai mare decât terorismul Republica Cehă era aproape în totalitate dependentă de gazul rusesc în ultimii ani, a spus Sikela. Dar odată ce livrările prin conducta Nordstream au fost întrerupte, Praga le-a înlocuit cu importuri prin Germania din alte surse, a adăugat el. Republica Cehă importă acum în principal gaz din Norvegia şi gaz lichefiat din Belgia şi Ţările de Jos. Zatímco loni se v období od října do ledna do Německa přes Nord Stream dovezlo z Ruska 184,3 TWh, letos to byla nula. Oproti loňsku naopak za toto období vzrostl dovoz z ?????? o 132,2 TWh. Přesto jak v ??, tak v ?? jsou zásobníky naplněny dvakrát více než loni touto dobou. pic.twitter.com/5VDghF3Hfp— Jozef Síkela (@JozefSikela) February 18, 2023 Cota importurilor din Rusia, tranzitate prin Slovacia, a scăzut la 2,2% în ultimele luni şi la zero în luna ianuarie, a precizat Jozef Sikela. Citește și: Cehia şi-a redus dependenţa de gazele ruseşti de la 97% la 3% în opt luni și plăteşte de patru ori mai puţin decât Ungaria, care rămâne agățată de Rusia – analiză Ziarul Financiar Republica Cehă este unul din cei mai hotărâţi susţinători ai Ucrainei. Praga a subliniat, de asemenea, în repetate rânduri, importanţa adoptării unor sancţiuni dure împotriva Rusiei.

Prețul la gaze, sub 50 de euro prima dată în ultimele 17 luni Foto: Twitter Gazprom
Eveniment

Speranțele lui Putin de a ține țările Europei occidentale în frig s-au prăbușit: prețul la gaze coboară sub 50 de euro pentru prima dată în ultimele 17 luni

Speranțele lui Putin de a ține Euopa de Vest în frig s-au prăbușit: prețul la gaze coboară sub 50 de euro/MWh pentru prima dată în ultimele 17 luni, anunță Bloomberg. Ieri, Politico arăta că țările UE sunt pe cale să iasă din iarnă cu depozitele de gaze pline circa 50%. Financial Times remarca, în acest context că, la un an de la invadarea Ucrainei, bugetul Rusiei este serios afectat de încasările limitate din exporturile de energie. Citește și: Preţurile de referinţă la gaze pe piaţa din Europa au scăzut sub 70 de euro pentru un Megawatt-oră Prețul la gaze, sub 50 de euro prima dată în ultimele 17 luni Contractele futures pentru gazele naturale din Europa au scăzut sub 50 de euro pentru prima dată în ultimele 17 luni, odată cu domolirea celei mai grave crize energetice din ultimele decenii, raportează Bloomberg. Grafic: Twitter Janis Kluge Preţurile au scăzut cu peste 80% de la vârful atins în august, când reducerea livrărilor de gaze naturale ale Rusiei au adus Europei costuri de aproximativ 1 trilion de dolari, lovind economia regiunii şi împingând inflaţia la cel mai ridicat nivel din ultimele decenii. În prezent, continentul înregistrează o revenire bruscă, deoarece vremea relativ blândă, eforturile de reducere a consumului de energie şi intrările puternice de gaze naturale lichefiate din SUA către Qatar reduc din intensitate crizei. Contractele futures de referinţă pentru prima lună au scăzut cu până la 4,8%, la 49,5 euro pe megawatt-oră, cel mai scăzut nivel înregistrat de la 1 septembrie 2021. Contractele au pierdut aproximativ 35% până acum în acest an, dar sunt încă de două ori mai mari decât nivelurile obişnuite pentru această perioadă a anului. Preţurile ar putea creşte în continuare dacă va exista o vreme rece prelungită înainte de sfârşitul iernii sau dacă vor exista întreruperi ale aprovizionării. De asemenea, concurenţa cu Asia pentru GNL ar putea crea în continuare un risc de creştere. Financial Times atrage însă atenția că prețul la consumatori nu o să scadă pe termen scurt, fiindcă distribuitorii au încheiat contracte cu mult timp înainte. Totuși, până la urmă, și facturile vor fi reduse.

Dîncu, fost ministru al Apărării și profesor la academia SRI, lansează în serie mesaje favorabile Moscovei Foto: Facebook
Politică

ANALIZĂ Dîncu, fost ministru al Apărării și ex-profesor la academia SRI, lansează în serie mesaje pro Moscova. Plus: îl susține pe Ceban, care conduce un partid sancționat de SUA

Președintele Consiliului Național al PSD, Vasile Dîncu, fost ministru al Apărării și ex-profesor la academia SRI, lansează în serie, de peste un an mesaje favorabile Moscovei - motiv pentru care, de altfel, a fost forțat să plece de la conducerea Apărării. În plus, Dîncu este cel care l-a însoțit pe Marcel Ciolacu la o întâlnire, la Chișinău, cu primarul Ion Ceban, adversar declarat al Maiei Sandu și care conduce un partid sancționat de SUA, întrucât a fost înființat cu susținerea Kremlinului. Dincu, Ciolacu și Ceban, la Chișinău Dîncu lansează în serie mesaje favorabile Moscovei Ultimele sale declarații au minimalizat riscul unui puci al Kremlinului în Republica Moldova și au sugerat că Maia Sandu a inventat acest păericol pentru a-și reface popularitatea. Iată o scurtă cronologie a declarațiilor făcute de Dîncu, favorabile Moscovei: 25 ianuarie 2022, când era deja ministru al Apărării: „Citându-l pe președintele francez Emmanuel Macron, trebuie să revenim la valorile de acum 30 de ani, în momentul în care gândeam securitatea alături de Rusia, nu împotriva Rusiei”. 11 mai 2022: proiect fantezist de dotare a armatei române. „Sperăm ca în viitor să şi producem în România submarine, dar deocamdată trebuie să achiziţionăm submarine pentru că Marea Neagră s-a aglomerat foarte mult, este plină de «rechini» şi este nevoie de asta”, a spus Dîncu. 6 septembrie 2022: ministerul Apărării a anunțat oficial că respinge PNRR și nu avizează revizuirea pensiilor din sistemul de apărare pe principiul contributivității. Într-un răspuns al ministrului Apărării, Vasile Dîncu, la o interpelare se arată că: „Ministerul Apărării nu a avizat revizuirea pensiilor după principiul contributivității, așa cum este propus în PNRR”. 8 octombrie 2022: „Războiul va mai continua, (…) singura şansă a păcii poate să fie negocierea cu Rusia. Sigur, e vorba de o negociere complexă. (…) Ţările lumii, NATO, Statele Unite să negocieze pentru Ucraina garanţii de securitate şi o pace cu Rusia. Singură Ucraina nu va putea să negocieze cu Rusia, deoarece clasa politică din Ucraina în momentul acesta nu poate să îşi permită să-şi asume (…) pierderea de teritorii, o pierdere injustă până la urmă de teritorii. Ar fi o înfrângere prea mare pentru politică”, a afirmat Dîncu, la Prima TV. După aceste declarații, el a fost împins să demisioneze. 22 noiembrie 2022: Marcel Ciolacu și Vasile Dîncu se întâlnesc la Chișinău cu Ion Ceban. Partidul lansat de edilul-șef al Chișinăului, Ion Ceban, „Mișcarea Alternativa Națională” (MAN), ar fi finanțat din surse de la Moscova, potrivit documentului privind sancțiunile aplicate de SUA pentru 21 de persoane și entități din Republica Moldova. 15 februarie 2022: Dîncu desființează avertismentele Maiei Sandu despre intenția Kremlinului de a răsturna regimul din Modlova: „Nu văd un pericol rusesc iminent în R.Moldova, ci o încercare de revigorare a simpatiei pentru Maia Sandu”. În toamna anului trecut, declarațiile lui Dîncu despre negocierile cu Rusia au fost preluate, laudativ, de către presa aservită Kremlinului. Favoritul presei Kremlinului Declarațiile fostului ministru al Apărării din România au fost preluate instantaneu de către TASS, agenția de presă de stat de la Moscova (articolul, aici). În aceeași zi, pe 8 octombrie, ideile lui Dîncu au apărut și pe gazeta.ru (articolul, aici), care a citat TASS. Trei zile mai târziu, pe 11 octombrie, TASS a revenit cu o știre potrivit căreia președintele Klaus Iohannis a criticat ieșirea lui Dîncu (articolul, aici). Citește și: Alexandru Muraru (PNL): Alegațiile lui Dîncu au făcut jocul Rusiei și „au fost folosite împotriva NATO” Emilia Șercan scria, în 2016, că Dîncu a fost timp de patru ani (2011 – 2015) directorul Consiliului pentru Studii Universitare de Doctorat, care înseamnă organismul de conducere al unei şcoli doctorale, din cadrul Academiei Naţionale de Informaţii „Mihai Viteazul” din subordinea Serviciului Roman de Informaţii. Ea susținea că, în perioada în care Dîncu era director acolo, la această academie s-au produs „cele mai multe plagiate dovedite dintr-o instituţie academică din România”.

Bahmut, cel mai mare malaxor uman (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Bahmut, cel mai mare malaxor de oameni al lumii în acest moment. Prigojin admite că rușii nu vor sărbători prea curând. Pentagonul se așteaptă ca Ucraina chiar să atace în primăvară

Bahmut, cel mai mare malaxor uman. Oraşul ucrainean Bahmut, scena unor lupte înverşunate de mai multe luni, nu este pe punctul să cadă, în pofida recentelor progrese ruseşti, a apreciat marţi patronul grupului paramilitar privat Wagner, Evgheni Prigojin, care a subliniat că acolo are loc un măcel. Bahmut, cel mai mare malaxor uman "Nu vom sărbători prea curând", a admis Prigojin, citat de serviciul său de presă pe Telegram. "Bahmut nu va fi luat mâine, pentru că există o rezistenţă puternică, bombardamente, iar maşina de tocat carne este în acţiune", a adăugat el, referindu-se la pierderile grele pe câmpul de luptă. Wagner, care a recrutat mii de puşcăriaşi pentru a se alătura forţelor sale în Ucraina, conduce asaltul asupra Bahmut încă din vară şi a cucerit recent o serie de localităţi învecinate în tentativa de a încercui oraşul. "Adversarul se activează şi trimite tot timpul noi rezerve. În fiecare zi, între 300 şi 500 de combatanţi sosesc la Bahmut de peste tot, tirurile de artilerie se intensifică de la o zi la alta", mai spune Evgheni Prigojin. Pușilin admite că Ucraina nu va abandona orașul Denis Puşilin, liderul separatist prorus din regiunea ucraineană Doneţk, unde se află Bahmut, a indicat, la rândul său, că Ucraina nu dă niciun semn că ar vrea să cedeze oraşul, pe care preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a calificat drept "fortăreaţă". "Înţelegem perfect că nu există pentru moment nicio perspectivă ca adversarul să-şi abandoneze poziţiile fără luptă", a declarat el pentru media ruse. Un oraş cu aproximativ 70.000 de locuitori înainte de ofensiva rusă declanşată cu aproape un an în urmă, Bahmut este în mare parte distrus în urma celor şase luni de lupte, care au provocat pierderi grele ambelor tabere. Localitățile din jur, tocate de ruși Chiar dacă importanţa sa strategică este contestată, oraşul a dobândit statutul de simbol al luptei între Moscova şi Kiev pentru controlul regiunii industriale Doneţk. Preşedinţia ucraineană a admis luni o situaţie "complicată" în localitatea Paraskovievka, la numai aproximativ 10 km de centrul oraşului Bahmut, care "se confruntă cu bombardamente şi atacuri ruseşti intense". Citește și: Viktor Orban a băgat Ungaria în recesiune tehnică. Analiștii estimează că, în 2023, această țară și Rusia vor avea căderi ale PIB-ului. Reuters consemnează datele bune din România Denis Puşilin a declarat vineri că trupele Moscovei au de acum sub control trei din cele patru rute de aprovizionare ale forţelor ucrainene în drum către Bahmut. Șeful Pentagonului vede o oportunitate Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a declarat marţi după-amiază, în cadrul unei conferinţe de presă de la Bruxelles, că se aşteaptă ca Ucraina să lanseze o ofensivă în primăvară. "Ucraina vrea să creeze un avânt... Ne aşteptăm să-i vedem lansând o ofensivă undeva în primăvară", le-a spus el jurnaliştilor după cea de a 9-a reuniune a Grupului de contact pentru Ucraina. El a spus că Rusia foloseşte în luptă un număr de noi militari care sunt prost instruiţi şi prost echipaţi, iar rata mortalităţii este foarte mare. "Va exista o oportunitate pentru ei să preia iniţiativa", a spus Austin, care a dat asigurări că aliaţii vor face toate eforturile pentru a le asigura cât mai multă muniţie posibil, în contextul în care secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a declarat luni că Ucraina consumă mai multă muniţie în război decât produc ţările aliate. Fără anunțuri despre avioane Întrebat dacă aliaţii Ucrainei au discutat marţi despre chestiunea livrării de avioane de luptă Ucrainei, Austin a declarat: "Nu am niciun anunţ de făcut astăzi". În acelaşi timp el a precizat că în cele din urmă decizia de a livra sau nu avioane de luptă revine fiecărui stat în parte şi că SUA nu se vor opune unor astfel de decizii. El a precizat că aliaţii, prin eforturile lor combinate, au dat apărătorilor Ucrainei opt brigăzi de luptă. "În urmă cu an an, (Vladimir) Putin a presupus că Ucraina este o ţintă uşoară, că Kievul va cădea uşor şi că lumea va asista pasivă. Realitatea a arătat că s-a înşelat în fiecare din aceste presupuneri", a mai spus Lloyd Austin.

Orban a băgat Ungaria în recesiune tehnică Foto: Facebook
Eveniment

Viktor Orban a băgat Ungaria în recesiune tehnică. Analiștii estimează că, în 2023, această țară și Rusia vor avea căderi ale PIB-ului. Reuters consemnează datele bune din România

Premierul Viktor Orban a băgat Ungaria în recesiune tehnică: în trimestrul IV al anului trecut PIB-ul acestei țări a scăzut cu 0,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. În trimestrul III al lui 2022 s-a diminuat cu 0,7%. Potrivit unei definiții din 1967, recesiunea tehnică constă în scăderea Produsului Intern Brut (PIB) în două trimestre consecutiv. Știrea Reuters care anunță recesiunea din Ungaria menționează faptul că economia României a încheiat anul 2022 peste așteptări. Datele publicate marți de Institutul Național de Statistică arată o creștere economică de 4,8% în 2022. Citește și: Cehia şi-a redus dependenţa de gazele ruseşti de la 97% la 3% în opt luni și plăteşte de patru ori mai puţin decât Ungaria, care rămâne agățată de Rusia – analiză Ziarul Financiar Orban a băgat Ungaria în recesiune tehnică Economia ungară a crescut cu 0,4% pe parcursul întregului an 2022. Însă acest lucru nu a fost suficient pentru a preveni intrarea economiei Ungariei într-o recesiune tehnică. Evoluția PIB-ului Ungariei, de la un trimestru la altul Grafic: Twitter Ungaria a fost țara europeană cu cea mai mare rată a inflației în luna ianuarie a acestui an, aceasta ajungând la nivelul de 25,7%. ?? Sad to be right on my recession callSoaring #inflation, higher rates, supply snarls, and the #war pushes the eastern EU economies into contraction.#Hungary shrank by 0.4%, making it the second in the region after the Czechia to fall into #recession.https://t.co/g9sVN5VTkR— Fatih Aydemir (@fthydmr) February 14, 2023 „Pentru moment vedem o probabilitate realistă ca PIB-ul să se contracte și în primul trimestru din 2023, pentru ca apoi să poată să înceapă recuperarea către nivelurile de dinainte de criză”, a afirmat Peter Virovacz, economist la ING, citat de Reuters. Citește și: Ungurii trec granița ca să alimenteze cu carburant după ce prețurile la pompă au explodat în Ungaria În Europa, doar două țări se confruntă cu recesiunea: Ungaria și Rusia, care a fost sancționată, a anunțat Institutul de Cercetare Economică Internațională din Viena (WIIW) în previziunile sale de iarnă, citate de Daily News Hungary.

Aproape un milion de ruși au fugit din țară Foto: twitter
Eveniment

Aproape un milion de ruși au fugit din țară de la începutul invaziei din Ucraina, situație fără precedent de la revoluția bolșevică din 1917 - Washington Post

Aproape un milion de ruși au fugit din țară de la începutul invaziei din Ucraina, aceasta fiind situație fără precedent de la revoluția bolșevică din 1917, scrie Washington Post. Aproape un milion de ruși au fugit din țară „Datele inițiale arată că cel puțin 500.000 de persoane, poate chiar aproape un milion, au plecat în anul care a trecut de la începutul invaziei - un val la fel de mare ca emigrația care a urmat revoluției bolșevice din 1917 și prăbușirii Uniunii Sovietice în 1991 (…) Iar valul ar putea fi încă în fază incipientă. Războiul nu pare nici pe departe terminat. Orice nou efort de recrutare din partea Kremlinului va declanșa noi plecări, la fel ca și înrăutățirea condițiilor economice, care sunt de așteptat pe măsură ce conflictul se prelungește. Costul financiar, deși vast, este imposibil de calculat. La sfârșitul lunii decembrie, Ministerul rus al Comunicațiilor a raportat că 10 % dintre lucrătorii IT din țară au plecat în 2022 și nu s-au mai întors. Parlamentul Rusiei dezbate acum un pachet de stimulente pentru a-i aduce înapoi. Dar în parlament s-a vorbit și despre pedepsirea rușilor care au plecat prin deposedarea lor de bunurile de acasă. Putin s-a referit la cei care au plecat ca la niște "gunoaie" și a spus că plecarea lor va "curăța" țara - chiar dacă unii dintre cei care au plecat nu i s-au opus lui, sau războiului”, arată Washington Post. Însă unul din efectele acestei migrații este că au plecat exact cei care doreau să i se opună lui Putin. Citește și: Nicușor Dan: „Eu sper ca corupţii din zona imobiliară să ajungă în puşcărie înainte de a avea un cutremur şi nu după, cum se întâmplă în Turcia” Washington Post arată unde au plecat rușii care doreau să scape de război: 112.000 în Georgia, 100.000 în Kazahstan, 100.000 în Serbi, 78.000 în Turcia, peste 65.000 în Armenia, circa 37.000 în Israel, 30.000 în Kîrghistan, peste 21.000 în SUA și circa 7.700 în Mongolia.

Maia Sandu spune că Kremlinul pregătea un puci Foto: Facebook
Eveniment

Maia Sandu spune că Kremlinul pregătea un puci cu mercenari din Rusia, Serbia și Muntenegru: diversioniști cu pregătire militară atacau instituțiile și luau ostatici

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, spune că Kremlinul pregătea un puci cu mercenari din Rusia, Serbia și Muntenegru. În cadrul unor declarații de presă, ea a vorbit despre faptul că „perioada următoare presupune diversiuni cu implicarea unor diversioniști cu pregătire militară, camuflați în civil, care să întreprindă acțiuni violente, atac asupra unor edificii ale statului și luare de ostatici”. Maia Sandu spune că Kremlinul pregătea un puci „Declarația președintelui Zelenski despre planurile Federației Ruse de destabilizarea Republicii Moldova au fost confirmate de instituțiile noastre. Planul Rusiei de a întreprinde acțiuni subversive pe teritoriul statului nostru nu este unul nou. Tentative de destabilizare a situației au existat și în toamna anului trecut, dar ele nu și-au atins obiectivul”, a afirmat Maia Sandu. Potrivit ei, „în perioada octombrie-decembrie, poliţia şi Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS) au intervenit în mai multe cazuri de organizare a elementelor criminale şi au oprit tentativele de violenţă. În toamnă, accentul s-a pus pe criza energetică care trebuia să provoace nemulţumiri majore în rândul populaţiei şi să conducă la proteste violente”. Însă șeful statului moldovean a vorbit despre planurile de viitor ale Kremlinului. „Planul pentru perioada următoare presupune diversiuni cu implicarea unor diversioniști cu pregătire militară, camuflați în civil, care să întreprindă acțiuni violente, atac asupra unor edificii ale statului și luare de ostatici. Prin acțiuni violente mascate sub proteste ale așa-numitei opoziții ar urma să se forțeze schimbarea puterii de la Chișinău”, a afirmat Maia Sandu. Mizau pe ȘOR și oamenii lui Plahotniuc Președinta a mai spus că „planul presupune folosirea persoanelor din afara țării pentru acțiunile cu caracter violent”. „Materialele conțin instrucțiuni despre regulile de intrare în Republica Moldova pentru cetățeni ai Federației Ruse, Republicii Belarus, Serbiei și Muntenegru. Vă asigur că instituțiile statului lucrează la prevenirea acestor provocări”, a adăugat șefa statului, citată de newsmaker.md. Sandu a menționat că „în realizarea planului, autorii mizează pe mai multe forțe interne în special pe grupări criminale cum ar fi formațiunea ȘOR și toate derivatele ei, pe unii veterani, foști angajați ai forțelor de ordine și pe mai multe persoane cunoscute în legăturile lor cu Plahotniuc”. Citește și: Oficial ucrainean: Moscova ar putea folosi luptătorii ceceni pentru o lovitură de stat în Republica Moldova „Cea mai agresivă formă de atac este atacul informațional. Încercările Kremlinului de a aduce violențele în țara noastră nu vor reuși”, a menționat Sandu.

Putin, la nunta lui Karin Kneissl, fost ministru de Externe austriac (sursa: kremlin.ru)
Eveniment

Austria, pe cale să scoată Rusia din izolare: 15 parlamentari ruși supuși sancțiunilor ar putea primi vize la o reuniune OSCE la Viena. Zeci de țări democratice protestează

Austria este pe cale să scoată Rusia din izolare: 15 parlamentari ruși supuși sancțiunilor ar putea primi vize pentru a participa la o reuniune a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) la Viena, între 23 și 24 februarie. Austria, pe cale să scoată Rusia din izolare Delegațiile din nu mai puțin de 20 de state democratice, printre care Marea Britanie, Canada, Franța sau Polonia, au scris cancelarului austriac, precum și ministerului de Externe din această țară, cerându-le să blocheze participarea delegației ruse. „Este important să ne amintim că parlamentarii ruși sunt parte integrantă a sistemului de putere și complici la crimele pe care Rusia le comite în fiecare zi în Ucraina", se arată în scrisoare, care a fost citită de Associated Press. "Ei nu au ce căuta într-o instituție însărcinată cu promovarea unui dialog sincer și a opoziției față de război". Televiziunea de stat din Polonia consemnează și faptul că delegația rusă ar fi prezentă la Viena exact în ziua în care este marcat un an de la începutul invaziei rusești în Ucraina. Austria is set to issue visas to sanctioned Russian parliamentarians to attend an upcoming security summit on the anniversary of Russia’s invasion of Ukraine. https://t.co/cj11PhAIlp— Foreign Policy (@ForeignPolicy) February 10, 2023 Delegații americani la Adunarea Parlamentară a OSCE nu s-au numărat printre semnatarii scrisorii. Ambasadorul american la OSCE, Michael Carpenter, a declarat vineri reporterilor că delegații ruși „nu sunt oameni care merită să poată călători în țările occidentale". Cu toate acestea, Carpenter a adăugat că "depinde de guvernul austriac să stabilească dacă va acorda sau nu vize". Oficialii austrieci nu au comentat scrisoarea. La 5 februarie, ministrul de externe Alexander Schallenberg a apărat decizia Austriei de a permite rușilor sancționați să intre în țară, argumentând că este important să se mențină deschise canalele de comunicare cu Moscova, în ciuda "atacului brutal al Rusiei împotriva Ucrainei". Citește și: OZN-urile cilindrice de deasupra Americii de Nord zboară la înălțimea culoarelor aeriene civile, există temeri că ar putea avea loc o catastrofă Ministerul austriac de Externe a insistat, de asemenea, că, în calitate de gazdă a sediului OSCE din Viena, este obligat din punct de vedere legal să acorde vize reprezentanților națiunilor participante care doresc să ia parte la reuniunile de acolo.

Cutremurul din Turcia, provocat de arme geologice, spune Diana Șoșoacă Foto: Facebook
Eveniment

Cutremurul din Turcia, provocat de arme geologice, pentru a-l pedepsi pe președintele Erdogan, pentru apropierea de Federația Rusă - teorie prezentată în Senat de Diana Șoșoacă

Cutremurul din Turcia a fost provocat de „arme geologice”, pentru a-l „pedepsi” pe președintele Erdogan, pentru apropierea sa de Federația Rusă, este o teorie prezentată în Senat, la declarații politice, de Diana Șoșoacă. Aceste declarații rămân consemnate în Monitorul Oficial al României. Cutremurul din Turcia, provocat de arme geologice Iată principalele teze ale Dianei Șoșoacă, consemnate de ecopolitic.ro: „Până când am trăit să asistăm și la producerea de cutremure la comandă? În fapt, este un atac asupra Turciei din partea mai marilor lumii, cărora le-a displăcut total faptul că au fost puși la punct de Recep Tayyp Erdogan, președintele Turciei” „150 de replici ale unui cutremur devastator, al doilea mai mare ca primul fără existența unui focar, zona fiind stimulată artificial, armele geologice existând de foarte mult timp, folosindu-se până acum fără a cauza foarte multe victime, probabil pentru experimente. Acum a fost pusă în practică”. „Dacă ne voim uita cu atenție pe harta conductelor din Turcia, o să vedem că este brăzdată de conducte de gaz și petrol, acestea fiind, de fapt, și unul dintre scopuri – distrugerea lor. Însă cu 10 secunde înainte de producerea așa-zisului seism, turcii au închis aceste conducte. În plus, cu 24 de ore înainte de producerea seismului, 10 state și-au retras ambasadorii din Turcia. Cu 5 zile înainte de producerea acestuia, MAE din România emitea o avertizare de călătorie pentru cetățenii români în Turcia, deși nu exista un pericol” „Hărțile prezentate pe toate canalele de televiziune arată că nu a existat un epicentru, ci o epilinie cu mii de cutremure. Serviciile secrete turcești investighează o posibilă intervenție criminală, a se citi o implicare a altui stat în declanșarea primului seism, ce a urmat ulterior fiind o reacție în lanț după destabilizarea plăcilor tectonice din regiune. Este foarte clar că președintele Erdogan a fost pedepsit pentru curajul, demnitatea și onoarea sa și pentru apropierea sa de Federația Rusă, în fapt, o poziție de neutralitate și mediere pentru pace”. Deja obișnuitele amenințări cu moartea La final, senatoarea a făcut un apel la revoltă mondială: „De aceea vă îndem pe toți cei care mai vreți să trăim într-o lume a lui Dumnezeu și nu a satanei, vă îndemn la ridicarea la luptă, la revoltă mondială pentru a ne elibera cu toții și a nimici acești dușmani, pentru că în acest moment suntem în legitimă apărare. Luați ghearele de pe Turcia, luați ghearele de pe România, luați ghearele oamenii lui Dumnezeu. Avertisment pentru psihopații lumii: dacă pentru voi este nevoie să moară oameni, și pentru noi este nevoie să pieriți voi. Este totul sau nimic, ochi pentru ochi și dinte pentru dinte. Legea Talionului”.

Rachetele rusești, foarte aproape de România (sursa: Facebook/MApN)
Eveniment

Rachetele rusești, din ce în ce mai aproape de România: un proiectil Kalibr a survolat ilegal Moldova, la doar 35 de kilometri de România

Rachetele rusești, foarte aproape de România. Valerii Zalujnîi, șeful armatei ucrainene, a transmis că două rachete rusești de croazieră au trecut prin spațiul aerian al României și Republicii Moldova. Ministerul Apărării Naționale al României a anunțat că informația nu se confirmă. Însă autoritățile din Republica Moldova au confirmat că o rachetă rusească a tranzitat spațiul aerian cu direcția Ucraina. Racheta a fost lansată de pe o navă militară rusească din Marea Neagră, din apropierea Peninsulei Crimeea, spre Ucraina. Rachetele rusești, foarte aproape de România Generalul Valerii Zalujnîi, șeful armatei ucrinene, a anunțat pe Twitter că "astăzi, 10 februarie, la ora 10:18, două rachete de croazieră rusești Kalibr au trecut frontiera de stat a Ucrainei cu Republica Moldova. La ora 10:33 a.m., aceste rachete au traversat spațiul aerian al României. După aceea, rachetele au intrat din nou în spațiul aerian al Ucrainei la punctul de trecere a frontierei celor trei state". Purtătorul de cuvânt al Forțelor Aeriene din Ucraina, Yuri Ignat, a menționat că Forțele Aeriene ar fi putut să doboare cele două rachete rusești, dar nu au vrut să pună în pericol populația unui stat străin. El a mai menționat că nu este prima dată când Rusia încalcă spațiul aerian al țărilor străine, în special al Republicii Molvoda. MApN: "Informațiile nu se confirmă" Ministerul Apărării Naționale din România a transmis oficial că informațiile făcute publice de generalul Valerii Zalujnîi nu se confirmă. „Sistemul de supraveghere aeriană al Forțelor Aeriene Române a detectat vineri, 10 februarie, o țintă aeriană lansată din Marea Neagră de pe o navă a Federației Ruse, din apropierea Peninsulei Crimeea, cel mai probabil o rachetă de croazieră, care a evoluat în spațiul aerian al Ucrainei, Republicii Moldova și a reintrat în spațiul aerian ucrainean fără să intersecteze, în niciun moment, spațiul aerian al României”, a anunțat Ministerul Apărării. Cel mai apropiat punct al traiectoriei țintei de spațiul aerian al României a fost înregistrat de sistemele radar la aproximativ 35 kilometri nord-est de granița Românei. Două MiG-uri, redirecționate „Autoritățile române au aplicat toate procedurile standard de la momentul detectării lansării țintei și până la clarificarea completă a acestei situații. În plus, la ora 10.38, două aeronave MiG-21 LanceR ale Forțelor Aeriene Române din serviciul de luptă Poliție Aeriană sub comandă NATO, care se aflau în acea perioadă într-un zbor de exercițiu, au fost redirecționate către zona de Nord a României pentru a suplimenta opțiunile de reacție”, a mai transmis MApN. După aproximativ două minute situația a fost clarificată, iar cele două aeronave și-au reluat misiunea inițială. Ministerul Apărării Naționale susține că Forțele Aeriene Române monitorizează permanent, în cooperare cu forțele Aliate, spațiul aerian național și zona din proximitate. O rachetă rusească o survolat Moldova Ministerul Apărării al Republicii Moldova a confirmat că o rachetă rusească a traversat spațiul aerian spre Ucraina. Citește și: Pentagonul cere bani pentru operațiuni ultrasecrete, ale forțelor speciale, în Ucraina. Vor fi angajați cetățeni ucraineni, susține Washington Post „Structurile responsabile din cadrul instituției au detectat, la ora 10:18, o rachetă, care a traversat spațiul aerian al Republicii Moldova, deasupra localității Mocra din regiunea transnistreană și, ulterior, deasupra localității Cosauți din raionul Soroca, cu direcția spre Ucraina. Menționăm că Ministerul Apărării, în colaborare cu structurile responsabile din țară, monitorizează atent situația în regiune, și condamnă ferm violarea spațiului aerian al Republicii Moldova”, a transmis Ministerul Apărării din Moldova.

Pentagonul cere bani pentru operațiuni ultrasecrete în Ucraina Foto: U.S. Army Special Operations Command
Eveniment

Pentagonul cere bani pentru operațiuni ultrasecrete, ale forțelor speciale, în Ucraina. Vor fi angajați cetățeni ucraineni, susține Washington Post

Pentagonul cere bani pentru operațiuni ultrasecrete, ale forțelor speciale, în Ucraina, însă vor fi angajați cetățeni ucraineni, susține Washington Post. Operațiunile „surogat” - în care nu sunt implicate forțe speciale americane, ci militari cu contract din alte state - urmăresc colectarea de informații de pe front. Astfel de operațiuni sunt folosite împotriva unor state precum China sau Rusia, cu care SUA nu sunt oficial în război, dar se află într-o situație conflictuală. Finanțarea acestor programe ar fi de doar 15 milioane de dolari, extrem de puțin prin comparație cu alte programe și având în vedere beneficiile. Pentagonul cere bani pentru operațiuni ultrasecrete în Ucraina „Comandourile americane, folosind o finanțare similară, au plătit timp de mulți ani unități militare și paramilitare străine selecte din Orientul Mijlociu, Asia și Africa, angajându-le ca "surogat" în operațiunile de combatere a terorismului, împotriva Al-Qaeda, a Statului Islamic și a filialelor acestora. Programele mai noi, cum ar fi cele utilizate în Ucraina, sunt considerate o formă de "război neregulat". Acestea sunt destinate utilizării împotriva adversarilor, cum ar fi Rusia și China, cu care Statele Unite se află în competiție, nu în conflict deschis”, scrie Washington Post. Este neclar cum vor fi antrenate aceste trupe, dacă SUA va trimite militari în Ucraina sau le va pregăti la baze din afara acestei țări. Înainte de invazie, trupele din unitățile de operațiuni speciale americane desfășurau două programe de război neregulat în Ucraina. În cadrul unuia din aceste programe, SUA avea „oameni care demontau propaganda rusă și spuneau adevărata poveste pe bloguri" - a declarat o persoană din comunitatea operațiunilor speciale. Citește și: Zelenski, în Parlamentul European, spune că Ucraina a interceptat planurile serviciilor secrete rusești de a distruge Republica Moldova. Servicul secret de la Chișinău confirmă Comandourile americane au folosit cel de-al doilea program pentru a trimite agenți ucraineni în misiuni de recunoaștere clandestine în estul Ucrainei. "Antrenam surogate pentru a merge să colecteze informații despre semnale de la o baterie de radare rusești… chestii de genul acesta. Nu antrenam și nu plăteam ucraineni pentru a merge să ucidă ruși pentru noi", a declarat un alt oficial guvernamental pentru Washington Post. Publicația din SUA susține că forțele „surogat” nu vor fi dotate cu echipamente care „să creeze probleme ulterior”.

Simonyan spune că mama ei ar fi mândră de ea dacă ar muri pentru țară Foto: Twitter
Eveniment

VIDEO „Mama lui Ștefan cel Mare” în versiunea propagandei Kremlinului: prezentatoarea Margarita Simonyan spune că mama ei ar fi mândră de ea dacă ar muri pentru țară

Moment patetic la o televizune din Rusia: propagandista Margarita Simonyan spune că mama ei ar fi mândră de ea dacă ar muri pentru țară. Simonyan a încheiat patetic, trimițând un pupic către camere și spunând: „Mămica mea!”, în timp ce publicul aplauda. Simonyan spune că mama ei ar fi mândră de ea dacă ar muri pentru țară Invitată la un interviu la emisiunea „Viață și soartă”, Simonyan, redactor șef la Russia Today, a fost întrebată în legătură cu presupusele amenințări la adresa vieții ei. Propagandista Kremlinului a răspuns că a discutat această situație cu mama ei, care i-ar fi spus: „În primele zile, am fost blocată, într-o stare de stupoare, dar apoi am depășit, fiindcă mi-am spus: mii, milioane de mame din întreaga lume își pierd copii în război, de ce mie să-mi fie mai bine?”. Head of RT Margarita Simonyan shared her dismay about Russia's invasion of Ukraine dragging out for much longer than anyone could have anticipated. Simonyan also promotes the notion that dying young is a great way to go—and her mother agrees. pic.twitter.com/8aV5DtbjsT— Julia Davis (@JuliaDavisNews) February 9, 2023 „Puteți să vă imaginați o mamă gândind în acest fel: dacă e soarta fiicei mele să moară astfel, sunt mândră că fiica mea a murit pentru patrie”, a concluzionat Simonyan. Șefa Russia Today s-a făcut remarcată, în ultimul an, pentru declarațiile extreme de susținere a agresiunii împotriva Ucrainei. În decembrie, în cadrul ceremoniei la care i s-a decernat medalia de onoare, șefa Russia Today, ea i-a mulțumit lui Putin, public, pentru că-i „măcelărește pe canibali”. Acesta i-a ascultat scurtul discurs vizibil mulțumit. Citește și: FOTO Presa rusă de stat justifică invazia: Ucraina s-ar pregăti să gazeze populația rusă. Fotografii oribile cu morți, difuzate ca argumente „Vladimir Vladimirovich, lucrăm sub conducerea ta de mulți ani. De mult doream să vă spun ceva și cred că acesta este momentul cel mai potrivit. Mulțumesc pentru că-i măcelăriți pe canibali! (...) Și vă vom ajuta să-i măcelăriți pe canibali atâta timp cât veți cere asta de la noi! Slujesc Rusia, vă mulțumesc!”, a spus Simonyan.

Putin, încrezător că Vestul va abandona Ucraina Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Putin este încrezător că, pe termen lung, Vestul va abandona Ucraina: „Rusia consideră că timpul este de partea sa” - raport al serviciului estonian de informații

Putin este încrezător că, pe termen lung, Vestul va abandona Ucraina: „Rusia consideră că timpul este de partea sa”, arată un raport al serviciului estonian de informații, publicat acum două zile. Raportul arată și că regimul Putin se îndreaptă spre dictatură și este extrem de neîncrezător în șansele Rusiei de a deveni o democrație, bazată pe alegeri libere. Public report by Estonian Foreign Intelligence out now. Covers developments in #Russia’s military, internal politics, influence operations.Highlights importance of Ukraine for Russia - without controlling Ukraine, their imperialist ambitions fall apart.https://t.co/9XZo3Vxu0b pic.twitter.com/qE1CbeoSPc— Kaja Kallas (@kajakallas) February 8, 2023 Putin, încrezător că Vestul va abandona Ucraina „Rusia consideră că timpul este de partea sa în războiul din Ucraina - rezervele mobilizate ale Kremlinului sunt antrenate, echipamentele militare pierdute sunt înlocuite cu armament din depozite și, în același timp, Rusia distruge în mod sistematic infrastructura civilă critică a Ucrainei, în speranța de a frânge voința ucrainenilor de a se apăra. Rusia intenționează probabil să își desfășoare rezervele mobilizate la sfârșitul pregătirii lor, în prima jumătate a anului 2023, într-o nouă ofensivă. În pofida pierderilor suferite și a problemelor de producție a materialelor de război și a noilor arme, Rusia intenționează să își continue acțiunile militare împotriva Ucrainei în 2023. În acest scop, Kremlinul intenționează să mobilizeze resurse umane și industriale suplimentare pentru a sprijini acțiunea militară, căutând oportunități de a se aproviziona cu arme și muniții din alte țări, cum ar fi Iran, Belarus și Coreea de Nord. Obiectivele strategice ale Rusiei rămân neschimbate în ciuda înfrângerilor militare: subjugarea Ucrainei, erodarea unității occidentale și transformarea securității europene rămân în centrul ambițiilor geopolitice ale Rusiei. Războiul dintre Rusia și Ucraina va continua și în 2023, având în vedere că, până în prezent, Rusia nu a manifestat un interes sincer față de negocierile de pace, întrucât acestea nu ar asigura îndeplinirea obiectivelor strategice ale Kremlinului. În timp ce Putin pare să creadă în continuare că timpul va juca în favoarea Rusiei și că va reuși să "bombardeze" Ucraina la masa negocierilor, realitatea va ajunge mai devreme sau mai târziu la Kremlin. Prin urmare, disponibilitatea continuă a țărilor occidentale de a sprijini Ucraina este crucială pentru a crește costul continuării războiului pentru Rusia”, se arată în document. Estonia, mefientă că Rusia poate deveni o democrație Serviciul estonian de informații estimează că Rusia se îndreaptă spre o dictatură completă, iar perspectiva ca regimul Putin să cadă este mică. „Chiar dacă este improbabil să vedem că regimul rusesc se prăbușește, deschizând calea pentru o democrație și alegeri democratice, orice încercare de democratizare ar fi, foarte probabil, de scurtă durată”, apreciază structura de informații a Estoniei. „În prezent, o facțiune și mai radicală se ridică în prim-plan în cadrul elitei conducătoare a Rusiei, iar unii membri ai elitei, anterior mai moderați, au început să iasă în evidență cu declarații mai degrabă extreme. Comportamentul lor poate fi un semn de panică; este posibil ca aceștia să fi realizat că războiul din Ucraina a fost o greșeală uriașă care nu mai poate fi corectată și că singura cale de urmat este să lupte mai departe, folosind metode din ce în ce mai radicale. Este de asemenea, este posibil ca permisiunea ca radicalii să ocupe un loc central să facă parte din tacticile lui Putin pentru a arăta că dispariția sa ar aduce la cârmă un grup și mai extremist”, mai apreciază oficialii estoni.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră