miercuri 17 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2577 articole
Internațional

Liderii separatiști din Transnistria refuză ajutorul Chișinăului și condamnă locuitorii la frig după ce Gazprom a sistat furnizarea gazului. UE denunță un război hibrid al Moscovei

Criza din Transnistria, UE acuză Moscova. Republica Moldova se confruntă cu o criză energetică severă, după ce Rusia a suspendat livrările de gaze către regiunea separatistă Transnistria. Înaltul Reprezentant al UE, Kaja Kallas, a acuzat Moscova de utilizarea gazului ca armă și de destabilizare a regiunii printr-un „război hibrid”. Criza din Transnistria, UE acuză Moscova La 1 ianuarie, Gazprom a oprit livrările de gaze către Transnistria, invocând o datorie de peste 700 milioane de dolari. Citește și: VIDEO Ciolacu și aliații lui politici vor să predea România rușilor fără luptă, Călin Georgescu e doar bizarul scos în față, spune istoricul Cosmin Popa Totuși, un audit internațional realizat la cererea Chișinăului a confirmat că datoria reală este de doar 9 milioane de dolari. Suspendarea vine în contextul încetării tranzitului gazelor prin Ucraina, determinată de războiul din regiune. Premierul moldovean Dorin Recean a denunțat această măsură, afirmând că Rusia urmărește să provoace o criză umanitară în Transnistria pentru a destabiliza întreaga țară și a influența alegerile legislative din toamnă. Transnistria, în pragul colapsului energetic Regiunea separatistă Transnistria se confruntă cu o criză severă. Centrala termică de la Cuciurgan, care asigura până la 80% din producția de energie electrică a Republicii Moldova, funcționează acum pe bază de cărbune. Rezervele sunt pe cale să se epuizeze, iar deconectările zilnice de curent au devenit o realitate. Potrivit autorităților locale nerecunoscute, 72.000 de gospodării din Transnistria au rămas fără gaze, iar 1.500 de blocuri de locuit nu au încălzire și apă caldă. Ajutorul oferit de Chișinău, respins de Tiraspol Chișinăul a propus sprijin regiunii transnistrene, inclusiv prin modalități de cooperare energetică. Cu toate acestea, administrația nerecunoscută din Transnistria a respins oferta, conform liniilor dictate de Moscova. Această atitudine agravează situația locuitorilor, condamnați la suferință în plină iarnă. Republica Moldova, susținută de Uniunea Europeană În ciuda crizei, Chișinăul reușește să-și mențină stabilitatea energetică datorită importurilor din România și sprijinului oferit de Uniunea Europeană. Kaja Kallas a reafirmat solidaritatea UE, subliniind că Moldova rămâne bine conectată la rețelele energetice europene, ceea ce îi permite să reziste presiunilor Moscovei. Manipularea Rusiei Premierul Dorin Recean a declarat că scopul Kremlinului este instalarea unui guvern prorus la Chișinău, ceea ce ar permite Moscovei să își consolideze prezența militară în regiunea transnistreană. În prezent, Rusia are 1.500 de soldați în Transnistria, dintre care unii acționează sub pretextul „pacificării”. România, partener cheie în criza energetică Deficitul de energie electrică al Republicii Moldova, cu excepția Transnistriei, este acoperit în mare parte din importuri, predominant din România. Această colaborare subliniază importanța parteneriatului regional în fața presiunilor externe. criză cu implicații geopolitice majore Criza energetică din Republica Moldova nu este doar o problemă economică, ci și o strategie geopolitică menită să destabilizeze regiunea. Cu sprijinul UE și al României, Chișinăul își păstrează reziliența, dar provocările rămân semnificative, mai ales în contextul alegerilor din toamnă. Autoritățile moldovene își reafirmă obiectivul de a obține retragerea trupelor rusești și de a administra eficient regiunea transnistreană.

Criza din Transnistria, UE acuză Moscova (sursa: Facebook/Kaja Kallas)
Ponta îl ceartă pe Macron pentru că a acuzat Rusia Foto: Curentul
Politică

Ponta îl ceartă pe Macron pentru că a acuzat Rusia de manipulare a alegerilor din România: „Dacă nu are nicio probă atunci el încearcă să manipuleze”

Deputatul PSD Victor Ponta îl ceartă pe președintele Franței, Emanuel Macron, pentru că a acuzat Rusia de manipulare a alegerilor din România: „Dacă nu are nicio probă atunci el încearcă să manipuleze”, a scris fostul premier pe Twitter. Citește și: VIDEO Ciolacu și aliații lui politici vor să predea România rușilor fără luptă, Călin Georgescu e doar bizarul scos în față, spune istoricul Cosmin Popa Ponta îl ceartă pe Macron pentru că a acuzat Rusia „Dacă Domnul Macron are niște probe privind «ingerințe și manipulări electorale ale Rusiei» cred că este obligat să ne spună și nouă - ca să putem să luăm măsuri legale și să ne apărăm! Dacă nu are nicio probă atunci el este cel care încearcă să manipuleze votul în România! STOP”, a scris Ponta. Daca Domnul Macron are niste probe privind “ingerinte si manipulari electorale ale Rusiei” cred ca este obligat sa ne spuna si noua - ca sa putem sa luam masuri legale si sa ne aparam! Daca nu are nicio proba atunci el este cel care incearca sa manipuleze votul in Romania! STOP pic.twitter.com/gokZ0wHSq6— Victor Ponta (@Victor_Ponta) January 6, 2025 El și-a ilustrat mesajul cu o captură de ecran a știrii în care Macron era citat spunând: „România a fost nevoită să anuleze alegerile prezidențiale din cauza ingerinței și a manipulării electorale ce au fost, în mod clar, atribuite Rusiei". Președintele Franței a făcut aceste afirmații luni, la conferința ambasadorilor acestei țări. „Rusia nu a ezitat să manipuleze procesul electoral într-un stat membru al Uniunii Europene, România”, a mai spus șeful statului francez.

Nord-coreenii mor pe capete pentru Rusia (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Soldații nord-coreeni din Rusia, carne de tun: în doar două zile, aproape un batalion a fost ras de ucraineni, potrivit lui Zelenski

Nord-coreenii mor pe capete pentru Rusia. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat sâmbătă că armata rusă a suferit pierderi masive în regiunea Kursk în ultimele două zile de lupte. Aceste pierderi includ soldați nord-coreeni și parașutiști ruși, potrivit informațiilor primite de la comandantul șef al forțelor armate ucrainene, Oleksandr Sîrski. Nord-coreenii mor pe capete pentru Rusia Zelenski a menționat că luptele din apropierea orașului Martinovka, în regiunea Kursk, au rezultat în pierderea unui întreg batalion de infanterie al armatei ruse. Citește și: Ponta atacă hotărârea României de a vinde energie Moldovei: „Să ne opunem când o decizie a Comisiei Europene este împotriva intereselor României” Potrivit președintelui, batalionul era compus din soldați nord-coreeni și parașutiști ruși. Un batalion poate avea între 300 și 1.500 de soldați, însă președintele ucrainean nu a oferit detalii exacte despre numărul celor uciși sau răniți. Conform datelor anunțate pe 23 decembrie, numărul soldaților nord-coreeni uciși și răniți în regiunea Kursk depășea 3.000. Patru zile mai târziu, Pentagonul estima că aproximativ 1.000 de soldați nord-coreeni au fost uciși sau răniți într-o singură săptămână de lupte intense. Coreea de Nord a desfășurat aproximativ 11.000 de soldați în Rusia, conform autorităților ucrainene și aliaților acestora, pentru a sprijini trupele ruse în luptele din Kursk. Situația teritorială din Kursk Regiunea Kursk, parțial ocupată de forțele ucrainene din august anul trecut, rămâne un punct de conflict major între cele două tabere. În incursiunea din 2022, Ucraina a recucerit un teritoriu de 1.100 de kilometri pătrați, însă a pierdut mai mult de jumătate din această zonă în ultimele luni, conform unei analize publicate de portalul de informații militare Militarnyi. Pierderile armatei ruse în regiunea Kursk reflectă intensitatea luptelor din această zonă. Regiunea este strategică datorită apropierii de granița cu Ucraina și de regiunea Sumî. Informațiile recente subliniază slăbirea poziției Rusiei în acest sector, chiar și cu sprijinul trupelor nord-coreene. Pierderi critice pentru Rusia Declarațiile președintelui ucrainean evidențiază dificultățile cu care se confruntă armata rusă în regiunea Kursk, în ciuda sprijinului extern. Această evoluție subliniază provocările continue ale conflictului și impactul semnificativ asupra ambelor tabere implicate.

Rusia a intensificat atacurile asupra Ucrainei (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

În nici patru zile din 2025, Rusia a atacat Ucraina cu peste 300 de drone și 20 de rachete, unele balistice. Zelenski insistă că apărarea antiaeriană trebuie consolidată cu sprijin occidental

Rusia a intensificat atacurile asupra Ucrainei. Rusia a lansat peste 300 de drone kamikaze și aproximativ 20 de rachete, inclusiv balistice, împotriva localităților ucrainene în primele zile ale anului 2025. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut un apel urgent pentru consolidarea apărării antiaeriene a țării. Rusia a intensificat atacurile asupra Ucrainei Conform declarației lui Zelenski pe Telegram, armata rusă a intensificat atacurile. Citește și: „Dacă faci venituri din activități independente sau drepturi de autor, plătești mai mult decât ca salariat”, spune antreprenorul Cătălin Teniță 300 de drone kamikaze au fost lansate în primele trei zile ale anului. 20 de rachete, inclusiv rachete balistice, utilizate pentru a lovi orașe și sate. Au loc atacuri zilnice cu bombe aeriene ghidate, care continuă să provoace victime și pagube. Majoritatea atacurilor, neutralizate Apărarea antiaeriană ucraineană a reușit să doboare cele mai multe dintre rachete și dronele rusești. Cu toate acestea, unele atacuri au avut un impact devastator, provocând morți și răniți. Apel pentru consolidarea apărării antiaeriene Zelenski a subliniat importanța continuării eforturilor de apărare împotriva atacurilor aeriene. Soluțiile propuse includ consolidarea sistemelor de apărare antiaeriană cu rachete Patriot. De asemenea, formarea de grupuri mobile de foc pentru o reacție mai rapidă și dezvoltarea unui scut antiaerian sistemic, pentru protecția mai eficientă a populației. Reuniune crucială la Ramstein Președintele ucrainean a făcut acest apel înaintea unei reuniuni importante a miniștrilor apărării, care va avea loc joia viitoare la baza aeriană americană din Ramstein. Această întâlnire face parte din cadrul „Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei”, ce reunește aproximativ 50 de țări. Obiectivul reuniunii este stabilirea unui plan concret pentru sprijinirea Ucrainei în fața intensificării atacurilor aeriene rusești. Reuniunea este ultima înainte de preluarea mandatului noii administrații americane sub conducerea lui Donald Trump. „Teroarea rusă ne cere acțiuni imediate” Zelenski a catalogat intensificarea atacurilor rusești drept o „teroare” care necesită răspunsuri ferme și o colaborare strânsă între Ucraina și partenerii săi internaționali. Președintele a subliniat că negocierile și planurile pentru întărirea apărării sunt deja în curs. Situația din Ucraina în 2025 subliniază nevoia urgentă de sprijin internațional pentru a face față intensificării atacurilor rusești. Consolidarea apărării antiaeriene devine prioritară, în timp ce comunitatea internațională pregătește răspunsuri coordonate în cadrul reuniunii de la Ramstein.

Rușii atacă masiv orașul ucrainean Pokrovsk (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Primul mare asalt rusesc al anului în Ucraina: trupele Moscovei încearcă să înconjoare orașul strategic Pokrovsk pe la sud

Rușii atacă masiv orașul ucrainean Pokrovsk. Forțele ruse continuă să desfășoare atacuri masive în apropierea orașului Pokrovsk, situat în estul Ucrainei, încercând să-l ocolească dinspre sud și să întrerupă liniile de aprovizionare ale armatei ucrainene. Potrivit declarațiilor făcute sâmbătă de armata ucraineană, aceste acțiuni au scopul de a consolida pozițiile ruse și de a avansa linia frontului spre vest. Rușii atacă masiv orașul ucrainean Pokrovsk Capturarea Pokrovskului ar reprezenta un punct de cotitură pe frontul de est. Citește și: „Dacă faci venituri din activități independente sau drepturi de autor, plătești mai mult decât ca salariat”, spune antreprenorul Cătălin Teniță Orașul este un nod vital rutier și feroviar în regiunea Donețk, iar pierderea acestuia ar putea pune mari dificultăți forțelor ucrainene. Totodată, Rusia ar beneficia de o poziție strategică pentru a consolida și extinde controlul asupra teritoriilor ocupate. Strategii pentru ocolirea orașului Conform purtătorului de cuvânt al grupului de forțe ucrainene Hortița, Viktor Trehubov, Pokrovsk este scena unor atacuri repetate. În ultimele 24 de ore, forțele ruse au lansat 34 de atacuri în zonă. Grupuri mici de soldați ruși încearcă să pătrundă în așezările situate la sud de Pokrovsk, fără a intra în oraș, pentru a evita confruntările urbane dure. „Ruşii încearcă să ocolească orașul pentru a tăia rutele de aprovizionare,” a explicat Trehubov. În răspuns, forțele ucrainene utilizează drone și arme de precizie pentru a contracara avansurile inamice. Situația civililor din oraș Înainte de război, Pokrovsk avea o populație de aproximativ 60.000 de locuitori. În prezent, doar 11.000 de persoane mai rămân în oraș, în condițiile în care localitatea găzduiește o importantă mină de cărbune cocsificabil, vitală pentru industria siderurgică ucraineană. Apărarea antiaeriană în acțiune Ucraina a raportat doborârea a 34 de drone rusești sâmbătă, dintre cele 81 lansate de Rusia asupra mai multor regiuni, inclusiv Poltava, Sumî, Harkov și Kiev. Apărarea antiaeriană a reușit să prevină pagube majore, însă unele drone doborâte au provocat distrugeri în zonele Cernobîl și Sumî, afectând locuințe private. Herson, victime civile În regiunea Herson, cel puțin trei persoane au fost rănite, potrivit șefului administrației militare Roman Mrociko. Atacurile s-au concentrat asupra suburbiilor orașului, în special în localitatea Antonivka, unde doi bărbați și o femeie au suferit răni grave. Situația pe frontul de est Situația de pe frontul estic continuă să fie critică, iar atacurile rusești asupra orașului Pokrovsk demonstrează o strategie complexă de a destabiliza liniile de aprovizionare ale Ucrainei. În ciuda intensificării agresiunii, apărarea ucraineană rămâne activă, utilizând tehnologia modernă pentru a rezista presiunilor rusești.

SUA sancționează organizații iraniene și rusești (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Organizații din Rusia și Iran care s-au amestecat în alegerile prezidențiale americane, sancționate de Washington

SUA sancționează organizații iraniene și rusești. Statele Unite au impus marți sancțiuni împotriva unor entități din Iran și Rusia, acuzându-le de implicare în tentative de influențare a alegerilor din noiembrie 2024. Potrivit Departamentului Trezoreriei SUA, aceste entități au urmărit să alimenteze tensiunile politice și să influențeze electoratul american. SUA sancționează organizații iraniene și rusești Organizațiile vizate sunt: Citește și: BREAKING Guvernul Ciolacu pare să fi devalizat Eximbank: deficit de 2,5 miliarde de lei la final de noiembrie. Penalul Neacșu, în conducerea băncii Centrul de Producție pentru Design Cognitiv (Iran): o organizație afiliată Gărzilor Revoluționare Iraniene (IRGC), care a inițiat operațiuni de influență încă din 2023. Centrul de Expertiză Geopolitică (Rusia): organizația din Moscova a răspândit dezinformări despre candidați și a finanțat crearea de videoclipuri „deepfake” pentru a discredita politicieni americani. Scopul campaniilor de influență Potrivit Trezoreriei americane, entitățile au încercat să divizeze populația americană și să compromită încrederea în procesele electorale. De exemplu, CGE a creat videoclipuri manipulate pentru a lansa acuzații nefondate împotriva unui candidat la vicepreședinție. Reacția oficialilor americani Bradley Smith, subsecretarul interimar al Trezoreriei pentru Terorism și Informații Financiare, a declarat: „Guvernele Iranului și Rusiei au vizat procesele și instituțiile noastre electorale și au încercat să divizeze poporul american prin campanii de dezinformare țintite. Statele Unite vor rămâne vigilente în fața acestor amenințări.” Rezultatul alegerilor din 2024 În alegerile din 5 noiembrie, republicanul Donald Trump a învins-o pe democrata Kamala Harris, iar Partidul Republican a obținut majoritatea în ambele camere ale Congresului. Totuși, majoritatea fragilă prefigurează dificultăți în promovarea agendei conservatoare promise de Trump. Politica externă și ajutorul pentru Ucraina Donald Trump a anunțat că va prioritiza negocierile pentru un acord de pace care să pună capăt războiului din Ucraina. În același timp, președintele democrat în exercițiu, Joe Biden, a aprobat un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina, în valoare de 2,5 miliarde de dolari, plus un ajutor bugetar suplimentar de 3,4 miliarde de dolari, înainte de predarea mandatului. Implicații internaționale Sancțiunile impuse de SUA subliniază angajamentul de a proteja democrația și de a combate interferențele externe. Aceste măsuri vor avea probabil consecințe asupra relațiilor internaționale, în special cu Rusia și Iran.

Rusia mușamalizează accidentul aviatic, acuză Azerbaidjanul (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Președintele azer îl acuză pe Putin că a ascuns că avionul prăbușit a fost ciuruit de antiaeriana Rusiei. Ilham Aliev vrea scuze publice de la Moscova

Rusia mușamalizează accidentul aviatic, acuză Azerbaidjanul. Președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev, a acuzat Rusia că a încercat să ascundă implicarea în prăbușirea avionului companiei naționale azere, survenită miercuri în Kazahstan. Liderul azer a solicitat scuze publice din partea Moscovei pentru incidentul care a provocat moartea a 38 de persoane. Rusia mușamalizează accidentul aviatic, acuză Azerbaidjanul Ilham Aliev a declarat că avionul Azerbaidjan Airlines, care efectua zborul J2-8243 între Baku și Groznîi, a fost vizat de tiruri provenite de pe teritoriul rus. Citește și: EXCLUSIV Procurorii și judecătorii, furioși pentru că guvernul Ciolacu II le taie masiv din uriașele diurne de detașare. Secretarul general CSM: diurnă de 135.000 lei, net Conform investigațiilor preliminare, coada avionului a fost grav avariată, iar aparatul de zbor a devenit „incontrolabil” din cauza interferențelor electronice de bruiaj militar. Diverse versiuni oferite de Rusia Președintele azer a criticat poziția oficială a Rusiei, afirmând că multiplele versiuni ale incidentului prezentate de Moscova indică o încercare de a ascunde adevărul. Aliev a subliniat că Rusia ar fi trebuit să își recunoască vinovăția, să prezinte scuze Azerbaidjanului și să informeze publicul despre cauzele reale ale prăbușirii. Atacuri cu drone în sudul Rusiei Incidentul s-a petrecut în timp ce apărarea antiaeriană rusă era activă, ca răspuns la atacuri cu drone ucrainene asupra mai multor orașe din sudul Rusiei, inclusiv Groznîi, Mozdok și Vladikavkaz. Avionul azer a fost redirecționat spre Aktau, în Kazahstan, unde s-a prăbușit înainte de a putea ateriza. Putin admite activarea apărării antiaeriene Președintele rus Vladimir Putin a recunoscut sâmbătă că sistemele de apărare antiaeriană erau în funcțiune în momentul incidentului. Într-o conversație telefonică cu Ilham Aliev, Putin a menționat că avionul de linie azer a încercat de mai multe ori să aterizeze pe aeroportul din Groznîi, în condiții de risc. 38 de vieți pierdute Prăbușirea avionului a provocat moartea a 38 de persoane, adăugând tensiuni suplimentare între Azerbaidjan și Rusia. Incidentul ridică întrebări serioase despre siguranța zborurilor civile în zonele afectate de conflicte militare și despre măsurile luate pentru a preveni astfel de tragedii. Azerbaidjanul cere scuze publice și asumare a responsabilității Președintele Ilham Aliev a cerut Rusiei să prezinte scuze publice și să recunoască oficial implicarea în incident. „A admite vinovăția și a informa transparent publicul ar fi fost pași necesari pentru o țară considerată prietenă”, a afirmat liderul azer. Accentuarea tensiunilor regionale Prăbușirea avionului azer și circumstanțele controversate care o înconjoară evidențiază riscurile escaladării tensiunilor în regiune. Situația necesită o clarificare urgentă, pentru a evita deteriorarea relațiilor dintre Azerbaidjan și Rusia.

Petrolierul Eagle S, arestat în Finlanda (sursa: polisi.fi)
Internațional

Petrolierul suspectat că a rupt cu intenție, la comanda Rusiei, un cablu electric submarin în Marea Baltică a fost arestat de Finlanda

Petrolierul Eagle S, arestat în Finlanda. Petrolierul Eagle S, suspectat că aparține „flotei fantomă” utilizate de Rusia pentru a eluda sancțiunile internaționale, este investigat de autoritățile finlandeze. Acesta este acuzat că ar fi provocat avarierea unui cablu submarin electric EstLink 2, care conectează Finlanda de Estonia, un incident clasificat drept posibil „sabotaj”. Petrolierul Eagle S, arestat în Finlanda Nava, înregistrată sub pavilionul Insulelor Cook, a fost reținută și mutată într-un port apropiat de Helsinki, oferind condiții mai bune pentru desfășurarea investigațiilor. Citește și: EXCLUSIV Noul ministru al Justiției, Radu Marinescu (PSD), avocatul mafiei imobiliare din Craiova, colaborator apropiat al lui Doru „Măgaru’”, omul care punea interlopii la masă cu statul La 26 decembrie, Eagle S a fost inspectat, iar ulterior escortat către rada portului Kilpilahti, situat la 40 km est de capitala Finlandei. Transport de benzină din Rusia spre Egipt Conform informațiilor poliției, petrolierul transporta benzină fără plumb, încărcată într-un port rusesc, având ca destinație Egiptul. Nava a fost anterior ancorată în largul Porkkala, în Golful Finlandei, înainte de a fi deplasată sub escorta Gărzii de Coastă finlandeze. Avaria cablului în ziua de Crăciun Deconectarea liniei electrice EstLink 2 în ziua de Crăciun a generat îngrijorări majore. Operatorul a raportat avarii încă neevaluate, iar poliția a lansat o anchetă pentru „sabotaj”. Cablul subacvatic reprezintă o infrastructură energetică critică în regiunea baltică. Războiul hibrid al Rusiei în Marea Baltică Incidentele care vizează infrastructuri energetice și de comunicații s-au intensificat în Marea Baltică de la începutul invaziei ruse în Ucraina, în februarie 2022. Experții și oficialii politici consideră aceste acțiuni parte a războiului hibrid dus de Rusia împotriva NATO și a aliaților săi din regiune.

Avertizare asupra „flotei fantomă” a Rusiei (sursa: X/Suomen poliisi)
Internațional

UE, neputincioasă în fața sabotajelor rusești pe mare prin intermediul "flotei-fantomă". Șefa Externelor germane cere noi sancțiuni

Avertizare asupra „flotei fantomă” a Rusiei. Șefa diplomației germane, Annalena Baerbock, a tras un semnal de alarmă privind „flota fantomă” a Rusiei, în contextul avarierii unor cabluri submarine în Marea Baltică. Recent, cablul Estlink 2, care leagă Estonia și Finlanda, a fost secționat, iar autoritățile finlandeze suspectează un act de sabotaj. Avertizare asupra „flotei fantomă” a Rusiei În urma incidentului, a fost arestat petrolierul Eagle S, navigând sub pavilionul Insulelor Cook, despre care se crede că a avariat cablul cu ancora sa. Citește și: EXCLUSIV Noul ministru al Justiției, Radu Marinescu (PSD), avocatul mafiei imobiliare din Craiova, colaborator apropiat al lui Doru „Măgaru'”, omul care punea interlopii la masă cu statul Potrivit Uniunii Europene, această navă ar putea face parte din „flota fantomă” rusă, utilizată pentru a eluda sancțiunile internaționale. Baerbock a evidențiat pericolele reprezentate de această flotă, descrisă ca fiind compusă din petroliere și nave-cargo folosite de Moscova în mod neoficial. „Această flotă învechită rusă reprezintă o amenințare gravă pentru securitatea europeană și pentru mediu. Ea este utilizată pentru a finanța războiul ilegal de agresiune în Ucraina,” a declarat Annalena Baerbock. Cablurile submarine, în era digitalizării În cadrul unei declarații acordate grupului media Funke Mediengruppe, Baerbock a subliniat că incidentele repetate de avariere a cablurilor submarine în Marea Baltică nu par a fi simple coincidențe: „Echipajele navelor coboară ancorele în apă, le trag pe fundul mării pe lungimi de kilometri și apoi le lasă în urmă. Este greu de crezut că aceste evenimente sunt întâmplătoare.” Ea a subliniat importanța cablurilor submarine, descriindu-le drept „arterele de comunicații care țin lumea noastră unită” într-o eră digitalizată. Sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei În urma acestor incidente, Annalena Baerbock a solicitat Uniunii Europene să adopte sancțiuni suplimentare împotriva Moscovei. Această măsură ar viza nu doar flota fantomă, ci și alte practici rusești care pun în pericol stabilitatea europeană și siguranța comunicațiilor globale. Avertismentele șefei diplomației germane evidențiază o amenințare complexă ce combină riscuri de securitate, mediu și infrastructură. Solicitarea de sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei reflectă o abordare fermă pentru protejarea cablurilor submarine și a intereselor europene în Marea Baltică.

Rusia a doborât avionul Azerbaijan Airlines Foto: Twitter
Eveniment

Rusia a doborât avionul Azerbaijan Airlines, ucigând 38 de persoane, crezând că e o dronă ucraineană - surse

Rusia a doborât avionul Azerbaijan Airlines, ucigând 38 de persoane, crezând că e o dronă ucraineană, afirmă surse citate de Reuters. Agenția susține că a consultat nu mai puțin de patru surse care au confirmat această ipoteză. Citește și: Noi probe că Ciolacu și-ar fi falsificat așa-zisele facturi pentru plimbările cu Nordis: „Nu au fost emise în 2022, an în care acesta a călătorit cu avioane private” Euronews arată că avionului i-a fost refuzată aterizarea de urgență pe un aeroport rusesc. Rusia a doborât avionul Azerbaijan Airlines Zborul J2-8243 al Azerbaijan Airlines s-a prăbuşit miercuri în apropiere de oraşul Aktau din Kazahstan. Avionul de pasageri Embraer a plecat din capitala Azerbaidjanului, Baku, şi spre îndrepta spre Groznîi, în regiunea Cecenia din sudul Rusiei, înainte de a se abate dela traseu cu sute de kilometri, peste Marea Caspică. ???✈️ FLASH | Un avion d’Azerbaïdjan Airlines s’est écrasé au Kazakhstan. L’appareil transportait 67 personnes. Il y aurait des survivants. (témoins) pic.twitter.com/iM1aKyvUBP— Cerfia (@CerfiaFR) December 25, 2024 Una dintre sursele azere familiarizate cu ancheta Azerbaidjanului asupra accidentului a declarat pentru Reuters că rezultatele preliminare arată că avionul a fost lovit de un sistem de apărare aeriană rusesc Pantsir-S, iar comunicaţiile sale au fost paralizate de sistemele de război electronic la apropierea de Groznîi. "Nimeni nu pretinde că a fost făcut intenţionat. Cu toate acestea, ţinând cont de faptele stabilite, Baku se aşteaptă ca partea rusă să recunoască doborârea aeronavei azere", a spus sursa citată. Alte trei surse au confirmat că ancheta azeră a ajuns la aceeaşi concluzie preliminară. Ministerul rus al Apărării nu a răspuns la o solicitare de comentarii. L'Embraer d’Azerbaïdjan Airlines qui s’est écrasé au Kazakhstan après avoir "raté" son atterrissage sur Grozny (Tchétchénie/ Russie) a été touché par un missile anti aerien. Les impacts sur la dérive sont caractéristiques des schrapnels des missiles.#AzerbaijanAirlines pic.twitter.com/gj2yX27Ms6— Xavier Tytelman (@PeurAvion) December 25, 2024 Procurorul de transport din Kazahstan pentru regiunea în care s-a prăbuşit avionul a declarat că ancheta sa nu a ajuns încă la nicio concluzie cu privire la accident. Vicepremierul kazah Qanat Bozîmbaev a declarat că nu poate nici confirma, nici infirma teza că avionul a fost doborât de apărarea aeriană rusă. Kremlinul, întrebat înainte de relatarea Reuters despre ideea că aeronava a fost lovită de apărarea aeriană rusă, a spus că o anchetă este în curs de desfăşurare şi că ar fi nepotrivit să comenteze până când investigaţia nu va ajunge la propriile concluzii. "Este greşit să construim ipoteze înainte de concluziile investigaţiei", a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Înregistrările video de la locul prăbuşirii postate pe reţelele de socializare şi verificate de Reuters au arătat ceea ce păreau a fi daune de şrapnel la epava secţiunii din spate a avionului.Compania de securitate aeriană Osprey Flight Solutions a transmis miercuri într-o alertă către companiile aeriene că imaginile cu epava şi circumstanţele din jurul spaţiului aerian din sud-vestul Rusiei indică posibilitatea ca avionul să fi fost lovit de o formă de foc antiaerian. NATO ceră o anchetă completă Dronele militare ucrainene au vizat în mod repetat regiunile sudice ale Rusiei în ultimele luni, declanşând apărarea aeriană rusă. Rusia şi Ucraina sunt în război de la invazia pe scară largă a Moscovei în februarie 2022. Anterior miercuri, Ministerul rus al Apărării a raportat doborârea a 59 de drone ucrainene în mai multe regiuni. Unele au fost doborâte în spaţiul aerian închis deasupra regiunilor de la graniţa cu Ucraina, inclusiv Marea Azov. Operaţiunile de zbor au fost suspendate temporar pe aeroportul Kazan din Rusia din cauza acestei activităţi. În plus, datele de urmărire a zborurilor ADS-B disponibile public arată că aeronava azeră a suferit bruiaj GPS pe tot parcursul zborului său deasupra sud-vestului Rusiei, conform alertei citate. La Bruxelles, NATO a cerut o anchetă completă asupra cauzei accidentului. „Gândurile şi rugăciunile noastre sunt alături de familiile şi victimele zborului J2-8243 al Azerbaijan Airlines", a declarat purtătorul de cuvânt al NATO, Farah Dakhlallah, într-o postare pe X. „Le dorim celor răniţi în accident o recuperare rapidă şi cerem o anchetă completă", a adăugat el.

Acuzațiile Rusiei privind NATO și Moldova (sursa: X/МИД России)
Internațional

Moldova, centru logistic al NATO pentru aprovizionarea armatei ucrainene, acuză Rusia

Acuzațiile Rusiei privind NATO și Moldova. Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei a lansat miercuri acuzații dure la adresa NATO, susținând că alianța militară intenționează să transforme Republica Moldova într-un centru logistic pentru sprijinirea armatei ucrainene. Totodată, Rusia afirmă că NATO încearcă să-și extindă infrastructura militară cât mai aproape de granițele sale. Acuzațiile Rusiei privind NATO și Moldova Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, a adus aceste acuzații în cadrul briefingului de presă săptămânal. Citește și: Un mare iubitor de oi, fost ministru, este respins de soția sa, care a cerut ordin de protecție. Cei doi au o avere impresionantă, iar el este angajatul PSD Potrivit oficialului rus, majoritatea populației din Republica Moldova nu ar fi favorabilă aderării la alianța militară occidentală. Aceasta a subliniat că opiniile pro-occidentale ale președintelui Moldovei, Maia Sandu, nu reflectă dorințele tuturor cetățenilor. Transferuri de arme către Moldova Zaharova a menționat transferurile recente de arme către Republica Moldova ca un alt semnal al implicării crescute a NATO în regiune. În contextul tensiunilor geopolitice, Moscova consideră aceste mișcări drept o încercare de a consolida influența militară occidentală în vecinătatea sa imediată. Tensiunile dintre Rusia și NATO Aceste acuzații vin pe fondul unei situații geopolitice tensionate, în care Rusia își exprimă constant nemulțumirea față de extinderea NATO în fostele state sovietice. Republica Moldova, condusă de Maia Sandu, adoptă tot mai des o politică pro-europeană, ceea ce amplifică divergențele cu Moscova. Declarațiile Rusiei evidențiază îngrijorările acesteia cu privire la influența NATO în Moldova și regiune, în timp ce autoritățile moldovenești continuă să promoveze o agendă orientată spre integrarea europeană.

Georgescu, susținut de compania rusă care lansa dezinformări despre coronavirus Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Financial Times: Călin Georgescu, susținut de compania rusă care, în pandemie, lansa dezinformări despre coronavirus în Franța și Germania

Călin Georgescu a fost susținut de compania rusă care, în pandemie, lansa dezinformări despre coronavirus în Franța și Germania, arată o investigație Financial Times publicată azi. Citește și: Radu Marinescu, avocatul care fost numit ministru al Justiției, controlat de cuplul Lia Olguța Vasilescu – Claudiu Manda, a încasat sute de mii de lei din contracte cu primari pesediști din Dolj și Gorj Georgescu, susținut de compania rusă care lansa dezinformări despre coronavirus „O rețea rusă de influență, activă în Franța și Germania în timpul pandemiei Covid-19, a fost desfășurată și în perioada premergătoare alegerilor recent anulate din România, potrivit unor documente văzute de Financial Times. AdNow, o firmă de publicitate online fondată în 2014 de cetățeni ruși, cu sediul la Moscova și cu o filială la Londra, a fost utilizată într-o campanie de promovare a dezinformării cu privire la vaccinurile occidentale împotriva coronavirusului. Firma, acum relocată în Bulgaria, a fost activă în ultimii ani în campanii publicitare în România și Bulgaria, arată documentele. Acestea au fost dezvăluite pentru prima dată de BG Elves, un grup bulgar de experți în securitate cibernetică și de portalul românesc de investigații Snoop. «Se joacă cu ingineria socială, încearcă să declanșeze emoții pentru a vă forța să faceți clic pe anunțurile lor înșelătoare», a declarat Petko Petkov de la BG Elves, care a analizat software-ul AdNow și a concluzionat că acesta utilizează o operațiune de profilare îmbunătățită care colectează informații despre utilizatori care pot fi exploatate în scopuri politice. «Este foarte ușor să fii indus în eroare. Scopul final este să vă ceară datele personale»”, arată publicația britanică. Influencerii lui Georgescu, plătiți din reclame la leacuri băbești dubioase „Documentele arată că, în ciuda mai multor schimbări de proprietate, AdNow are legături cu cercurile de extremă-dreapta, pro-ruse, ale României și a jucat un rol semnificativ în pregătirea terenului pentru mesajele anti-vacciniste, mistice și ultranaționaliste ale lui Georgescu.AdNow a funcționat ca un agent de publicitate online prin care clienții săi au putut să-i răsplătească pe susținătorii lui Georgescu cu reclame care au generat venituri estimate la 2 milioane de euro în ultimii ani, a spus Victor Ilie de la Snoop. Un astfel de produs promovat prin AdNow a fost Toxic Off, o pastilă care pretinde că elimină paraziții și toxinele din corpul uman cu o rată de 100% de «îmbunătățire generală a sănătății».«AdNow a fost aici de ani de zile, oferind publicului reclame, dezinformări privind sănătatea și escrocherii financiare, ceea ce i-a pregătit pentru o campanie abruptă precum cea de pe TikTok», a spus Ilie.«Într-o țară ca România, cu 19 milioane de oameni, dacă vezi 440 de milioane de reclame într-o lună, toate fiind pentru fraude sau medicamente false, asta îi poate educa pe oameni să-și piardă încrederea în știință, în rațiune». Fondatorul și directorul general al AdNow LLC între 2014 și 2018 a fost Iulia Serebryanskaya, absolventă a Universității de Stat din Novosibirsk, care a lucrat la campaniile prezidențiale ale lui Vladimir Putin și Dmitri Medvedev, iar ulterior a acționat ca director de comunicații pentru partidul de guvernământ Rusia Unită. Compania a fost apoi transferată unui alt cetățean rus (...) Paul-Olivier Dehaye, un matematician belgian care conduce o companie de inteligență artificială numită Hestia.ai, a descris publicitatea online drept „dezinformarea viitorului”. «Cu ajutorul acestor instrumente, puteți direcționa informații foarte precise, până la persoane și dispozitive individuale”, a declarat Dehaye. Instrumentele, a spus el, „pot fi utilizate pentru a semăna conținut strategic, inclusiv micro influențarea»”. mai explică Financial Times.

Acuzele rușilor asupra președintei Maia Sandu (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Încă o manipulare a Moscovei: rușii o acuză pe Maia Sandu că plănuiește o „operațiune militară” pentru a controla Transnistria. De fapt, teritoriul separatist aparține Republicii Moldova

Acuzele rușilor asupra președintei Maia Sandu. Serviciul de Informații Externe al Rusiei (SVR) susține că președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, pregătește un plan pentru o operațiune militară de preluare a controlului asupra regiunii separatiste Transnistria. Acuzele rușilor asupra președintei Maia Sandu Potrivit SVR, Maia Sandu a discutat recent cu oficiali din domeniul securității energetice, subliniind necesitatea elaborării unei strategii pentru încetarea prezenței rusești în regiune. Citește și: VIDEO Cum au făcut circ Șoșoacă și Makaveli în Parlament. Makaveli, plătit acum din bani publici, din bugetul Legislativului Potrivit SVR, Sandu "şi-a ieşit din minţi" după ce a fost informată că R. Moldova ar putea întâmpina probleme cu aprovizionarea cu energie în contextul în care contractul de tranzit al gazelor ruseşti către Europa prin sistemul de gazoducte ucrainene expiră pe 31 decembrie, iar Kievul refuză să îl prelungească. Conform comunicatului SVR, "nimeni nu poate garanta că președinta R. Moldova nu va încerca să declanșeze un război în regiune". Acuzațiile vin pe fondul unor probleme energetice iminente pentru Republica Moldova, legate de expirarea contractului de tranzit al gazelor rusești prin Ucraina la finalul anului 2024. Planul pentru termocentrala din Transnistria SVR mai afirmă că Maia Sandu ar fi cerut elaborarea unui plan de preluare în forță a termocentralei din Transnistria, vitală pentru aprovizionarea energetică a Moldovei. Termocentrala funcționează cu gaz rusesc, iar dependența energetică a Moldovei este un factor de tensiune în contextul actual. Cerințele Chișinăului Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia, s-a desprins de Republica Moldova în urma unui conflict armat din 1992, în care forțele separatiste au beneficiat de sprijin militar rusesc. Autoritățile de la Chișinău cer retragerea trupelor ruse și a arsenalului militar din perioada sovietică, estimat la 40.000 de tone de arme și muniții. Aceste acuzații vin într-un context geopolitic tensionat, în care Republica Moldova încearcă să-și consolideze independența și să reducă influența Rusiei în regiune.

Amenințarea atacurilor hibride din partea Rusiei (sursa: Facebook/Directoratul Național de Securitate Cibernetică - DNSC)
Internațional

„Putin știe cum să ne deranjeze”, a afirmat ministrul german al Apărării, vorbind despre pericolul atacurilor hibride ale Rusiei

Amenințarea atacurilor hibride din partea Rusiei. Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a declarat că Germania trebuie să fie pregătită să facă față atacurilor hibride orchestrate de Rusia. Acestea includ campanii pe rețelele sociale care sprijină partidele de extremă dreapta și cele populiste, potrivit declarațiilor publicate de grupul de presă Funke. Amenințarea atacurilor hibride din partea Rusiei „Putin se angajează în atacuri hibride, iar Germania este în special în atenția sa. Ignorarea acestei amenințări nu o va face mai mică, ci mai mare”, a avertizat Pistorius. Citește și: VIDEO Cum au făcut circ Șoșoacă și Makaveli în Parlament. Makaveli, plătit acum din bani publici, din bugetul Legislativului Atacurile hibride implică utilizarea unor metode cibernetice complexe pentru a afecta rețelele, infrastructura sau pentru a semăna discordie socială. În cazul Germaniei, acestea vizează infrastructura critică, aprovizionarea cu energie, precum și activitățile în Marea Nordului și Marea Baltică. De asemenea, aceste atacuri includ campanii de dezinformare pe rețelele sociale, influențarea alegerilor și sprijin financiar pentru partidele populiste și de extremă dreapta, cum ar fi AfD și alianța populistă BSW, condusă de Sahra Wagenknecht. Strategia lui Putin: Divizarea societății „Strategia președintelui Putin este să tulbure și să împartă societatea noastră”, a declarat Pistorius. Ministrul a subliniat că Germania trebuie să ia măsuri ferme pentru a preveni ca aceste tactici să aibă succes. Campaniile rusești includ mesaje care sugerează că Germania își compromite securitatea, fiind împinsă spre un conflict cu Rusia. Pistorius a avertizat că astfel de mesaje sunt menite să creeze tensiuni interne și să slăbească unitatea socială. Investiții militare record în Germania Pistorius a afirmat că Germania se află pe „un drum bun” din punct de vedere militar. În 2023, au fost lansate 97 de proiecte majore în valoare de 58 de miliarde de euro, depășind recordul anului anterior. Totuși, ministrul a explicat că reconstruirea capacităților militare necesită timp. Producerea unui tanc Leopard poate dura până la doi ani și jumătate, iar construirea fregatelor și submarinelor între șase și opt ani. „Este imposibil să recuperăm decalajele din ultimii 30 de ani într-o singură perioadă legislativă”, a precizat el. Provocările viitorului În fața amenințărilor hibride ale Rusiei, Germania își consolidează capacitățile de apărare și investește în infrastructură militară. Totodată, autoritățile sunt hotărâte să contracareze campaniile de dezinformare și să protejeze unitatea socială, pentru a preveni destabilizarea cauzată de strategia Kremlinului.

Val de atacuri incendiare în Rusia (sursa: unn.ua)
Internațional

Rusia, lovită de un val de tentative de incendiere: bănci, clădiri guvernamentale și centre comerciale vizate

Val de atacuri incendiare în Rusia. Atacuri incendiare au vizat bănci, oficii poștale, centre comerciale și clădiri guvernamentale în Rusia, în ultimele trei zile, potrivit relatărilor din presă. Aproximativ 20 de incidente separate au fost raportate în orașe mari precum Sankt Petersburg, Moscova și suburbii, conform agenției TASS și site-ului independent Fontanka. Val de atacuri incendiare în Rusia Agenția TASS susține, citând surse din rândul forțelor de ordine, că persoanele implicate în aceste atacuri au fost recrutate de escroci online, care le-au oferit bani pentru a comite incendierile. Citește și: VIDEO Cum au făcut circ Șoșoacă și Makaveli în Parlament. Makaveli, plătit acum din bani publici, din bugetul Legislativului Mai multe imagini de la camerele de supraveghere, distribuite pe rețelele sociale, arată cum atacatorii folosesc telefoanele mobile pentru a filma incendiile pe care le provoacă. Bancomatele băncilor de stat, clădirile administrative și vehiculele poliției au fost principalele ținte ale acestor atacuri. De exemplu, un bancomat a fost complet distrus, iar geamurile din jur au fost sparte, conform imaginilor publicate online. Sberbank a raportat o creștere cu 30% a tentativelor de incendiere în ultima săptămână. Manipulați de escroci pentru incendieri Potrivit TASS, majoritatea persoanelor arestate erau pensionari recrutați de intermediari ucraineni, care le-au oferit recompense financiare sau acces la conturi blocate în schimbul comiterii atacurilor. Serviciul de Securitate al Rusiei (FSB) a avertizat că astfel de apeluri către cetățeni vulnerabili sunt o metodă de manipulare utilizată pentru a destabiliza situația internă. Kievul nu comentează Autoritățile ucrainene nu au comentat acuzațiile că aceste atacuri ar fi fost orchestrate de pe teritoriul ucrainean. De la începutul războiului din Ucraina, birourile de recrutare militară din Rusia au fost frecvent vizate de atacuri similare, intensificate după campania de recrutare anunțată de Vladimir Putin în septembrie 2022. Un climat de tensiune și destabilizare Valul de incendieri din Rusia reflectă o creștere a tensiunilor interne și a vulnerabilității la manipulările externe. Încă nu se știe cum răspunde autoritățile ruse pentru a preveni noi incidente și a menține stabilitatea în fața acestor provocări.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră