miercuri 17 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2577 articole
Internațional

Rușii și americanii neagă acum că ar discuta în Arabia Saudită despre Ucraina, susțin că e vorba de reîncălzirea relației bilaterale

Negocieri dintre Rusia și SUA, neclare. Negocierile dintre Rusia și SUA privind pacea în Ucraina rămân neclare, a declarat Iuri Ușakov, consilierul pentru politică externă, care face parte din delegaţia condusă de ministrul rus de externe Serghei Lavrov. Moscova și Washingtonul nu au stabilit încă detaliile lansării acestor tratative, iar SUA nu și-au desemnat un negociator-șef. Negocieri dintre Rusia și SUA, neclare Departamentul de Stat al SUA a subliniat că prima întâlnire oficială dintre delegațiile celor două țări, ce va avea loc marți în capitala saudită, nu va fi o negociere privind războiul din Ucraina. Citește și: Mega, preotul Moscovei, reținut pentru că și-ar fi înscenat incendierea propriei mașini. Complicele său i-ar fi dat foc într-o parcare supravegheată video Scopul principal este reluarea dialogului bilateral, fără a aborda direct procesul de pace. Rusia pregătește summitul Putin-Trump Potrivit consilierului lui Putin, întâlnirea de la Riad va avea un caracter „de afaceri”. Discuțiile vor viza în primul rând restabilirea relațiilor dintre Rusia și SUA și organizarea unui summit între Vladimir Putin și Donald Trump Acesta a adăugat că există și posibilitatea lansării unor negocieri privind Ucraina SUA nu au desemnat un negociator pentru Ucraina Un obstacol major în calea negocierilor privind Ucraina este faptul că Washingtonul nu și-a desemnat un negociator oficial, conform lui Ușakov. Tammy Bruce, purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat al SUA, a declarat că reuniunea de la Riad trebuie văzută ca o continuare a discuției telefonice recente dintre Trump și Putin, fără a fi un pas concret spre o soluție diplomatică pentru Ucraina. Președintele Ucrainei: „Orice acord SUA-Rusia va fi nul” Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a reacționat ferm, afirmând că orice eventuală înțelegere între SUA și Rusia la această întâlnire va fi considerată nulă de către Ucraina. Zelenski se află într-o vizită în Emiratele Arabe Unite și va ajunge miercuri în Arabia Saudită, vizită pe care a descris-o ca fiind planificată anterior.

Negocieri dintre Rusia și SUA, neclare (sursa: TASS)
Ucraina atacă oleoductul CPC din Rusia (sursa: cpc.ru)
Internațional

O dronă ucraineană a distrus o stație de pompare a oleoductului CPC, prin care țițeiul din Kazahstan ajunge în portul rusesc Novorossiisk

Ucraina atacă oleoductul CPC din Rusia. Ucraina a lansat un atac cu drone asupra oleoductului Caspian Pipeline Consortium (CPC), situat în sudul Rusiei, provocând oprirea unei stații de pompare esențiale, a anunțat luni operatorul conductei. CPC este una dintre cele mai mari conducte de transport țiței din lume, iar atacul a avut un impact direct asupra capacității sale operaționale. Ucraina atacă oleoductul CPC din Rusia Potrivit unui comunicat al Caspian Pipeline Consortium, atacul a fost realizat cu șapte drone încărcate cu explozivi și fragmente metalice. Citește și: Șoșoacă a luat cu asalt CCR, dar principalul atac a fost asupra casetelor cu mâncare: „Ciorbică de perișoare…Ce mai avem pe aici? Brânzică, prăjituri” Scopul loviturii a fost atât de a afecta infrastructura strategică, cât și de a provoca victime în rândul personalului stației de pompare. Impact asupra transportului de petrol Stația vizată, Kropotkinskaya, situată lângă orașul Stavropol, este cea mai mare de pe traseul oleoductului CPC și a fost scoasă din funcțiune. În prezent, conducta funcționează la o capacitate redusă, afectând fluxul de petrol din regiune. Oleoduct strategic pentru Rusia și Kazahstan Oleoductul CPC are o lungime de peste 1.500 km și transportă petrol din Kazahstan până în portul rusesc Novorossiisk, la Marea Neagră. Potrivit datelor oficiale, consorțiul este deținut în proporție de 24% de Rusia, 19% de Kazahstan și 15% de gigantul petrolier american Chevron.

Arta necurată prin care Rusia măsluiește alegerile Foto: Kremlin.ru
Eveniment

„Arta necurată prin care Rusia măsluiește alegerile din România îngrijorează NATO” - EUObserver

„Arta necurată prin care Rusia măsluiește alegerile din România îngrijorează NATO” este titlul unui articol din EUObserver adjunctul secretarului general al NATO responsabil cu războiul hibrid, James Appathurei, explică cum a fost manevrat electoratul român. Citește și: Noi date care arată că guvernul Ciolacu a lăsat țara îngropată în datorii, cu producția industrială în cădere, dar a majorat masiv salariile bugetarilor Arta necurată prin care Rusia măsluiește alegerile „Ce am văzut în România sunt conturi pe rețelele sociale lăsate într-o hibernare îndelungată, create acolo cu ani în urmă, activate, neatribuite, dar utilizate pentru a influența rezultatul”, a explicat oficialul NATO. El a mai vorbit despre „bani plătiți unor micro-influenceri, știi, oameni care au 2.000 de abonați, 100 de abonați, 5.000 de abonați, dar [plătești - n.trad.] 10.000 de felul acesta”, astfel încât atunci când fac recenzie la farduri și ce mai fac ei pe acolo să intercaleze și o propoziție favorabilă candidatului suținut de Putin. „Aceasta e o campanie amplă pregătită dinainte pentru a afecta clandestin un scrutin”, a apreciat Appathurei, într-un interviu pentru EUObserver. James Appathurai Foto: Facebook Însă el l-a apărat pe Elon Musk și mesajele sale politice de pe X/Twitter. „Așadar, eu nu cred c-ar trebui să adunăm mere cu pere (...) Oricine e liber să creadă ce vrea despre Elon Musk. Eu cred ceva. Tu crezi ceva. Nu aici e problema. Eu consider că acesta [operațiunea Rusiei din România - n.a.] e un lucru foarte diferit și unul care i s-ar putea întâmpla oricăreia dintre țările noastre și de aceea examinăm cu toții foarte atent învățăturile ce se desprind de pe urma lui”, a apreciat oficialul NATO.

Țările Baltice, decuplare energetică de Rusia (sursa: Facebook/Žygimantas Vaičiūnas)
Internațional

Lituania, Letonia și Estonia s-au decuplat de la rețeaua electrică rusească, după investiții de 1,6 miliarde de euro

Țările Baltice, decuplare energetică de Rusia. Lituania, Letonia și Estonia au început sâmbătă dimineață procesul de decuplare de la rețeaua electrică rusească, un pas strategic pentru a-și asigura independența energetică și pentru a elimina orice posibilitate de șantaj geopolitic din partea Moscovei. Planificată de ani de zile, această tranziție a fost accelerată de invazia Rusiei în Ucraina. Țările Baltice, decuplare energetică de Rusia Potrivit unui anunț al operatorului lituanian de electricitate Litgrid sistemele electrice ale țărilor baltice s-au deconectat cu succes de la sistemul IPS/UPS controlat de Rusia la ora 09:09. și funcționează independent în modul insulă. Citește și: EXCLUSIV Călin Georgescu are acces, prin intermediul unui ofițer, la documente secrete ale Internelor (părți din planurile de operaționalizare, înzestrare și cercetare-dezvoltare)Întreruperea nu a afectat utilizatorii, sistemele sunt stabile și securizate. „Luăm Rusiei posibilitatea de a folosi sistemul de electricitate ca instrument de șantaj geopolitic”, a declarat ministrul lituanian al energiei, Zygimantas Vaiciunas. Acesta a subliniat că cele trei țări și-au atins obiectivul pentru care au muncit ani la rând: „Acum avem controlul.” Integrarea în rețeaua europeană După decuplarea de la rețeaua rusească, țările baltice vor opera în regim izolat timp de aproximativ 24 de ore pentru a testa stabilitatea și frecvența sistemului electric. Testele vor implica oprirea și repornirea centralelor electrice, precum și monitorizarea fluctuațiilor de frecvență. Premierul lituanian Gintautas Paluckas a descris această tranziție drept „începutul unei noi ere a independenței energetice.” Începând de duminică, Lituania, Letonia și Estonia se vor sincroniza cu rețeaua electrică europeană prin Polonia, urmând ca oficialii celor două țări să demareze procesul la prânz. Investiții majore Deși cele trei țări baltice sunt membre ale UE și NATO încă din 2004, procesul de integrare în rețeaua electrică europeană a fost întârziat de numeroase provocări tehnice și financiare. Deconectarea de la Rusia a presupus investiții majore în infrastructura energetică, inclusiv construirea de cabluri submarine și diversificarea surselor de aprovizionare. Un buget total de 1,6 miliarde de euro a fost alocat pentru acest proiect, care include și Polonia. Posibile riscuri Autoritățile baltice avertizează că procesul de tranziție ar putea fi însoțit de riscuri pe termen scurt. Departamentul lituanian pentru securitate de stat a menționat posibile „operațiuni cinetice împotriva infrastructurii critice, atacuri cibernetice și campanii de dezinformare” orchestrate de Rusia. Operatorul polonez de energie (PSE) a anunțat că va desfășura drone și elicoptere pentru a patrula zona de conexiune cu Letonia, în scopul protejării infrastructurii critice.

Sabotaj rusesc în Germania, român implicat (sursa: swp.de)
Internațional

Un român, implicat în sabotajul rusesc din Germania: sute de mașini vandalizate pentru a incrimina Partidul Verzilor înaintea alegerilor

Sabotaj rusesc în Germania, român implicat. O investigație publicată de Der Spiegel arată că sabotajul care a afectat sute de mașini în mai multe regiuni din Germania în decembrie 2023 ar fi fost orchestrat de agenți ruși, și nu de activiști pentru climă, așa cum se credea inițial. Scopul acțiunii ar fi fost compromiterea imaginii Partidului Verzilor, o forță politică puternic pro-Ucraina. Printre cei arestați, se află și un român, Sabotaj rusesc în Germania, român implicat Potrivit unor surse din cadrul forțelor de securitate germane, aproximativ 270 de autoturisme au fost sabotate la sfârșitul anului trecut în Berlin, Brandenburg, Bavaria și Baden-Württemberg. Citește și: GALERIE FOTO Nordis a cheltuit 864.000 de lei pe „protocol” la cluburile de fițe NUBA, unde Vicol petrecea alături de Grindeanu Metoda folosită a fost astuparea țevilor de eșapament cu spumă poliuretanică, iar pe vehicule au fost lipite autocolante cu mesajul "Be Greener" („Fii mai verde”) și imagini ale ministrului economiei și lider al Partidului Verzilor, Robert Habeck. Aceste acțiuni au generat inițial indignare în mediul online împotriva Verzilor, fiind interpretate ca un act de vandalism din partea activiștilor de mediu. Potrivit Parchetului din Ulm, cei patru suspecți, cu vârste între 17 și 29 de ani, sunt originari din Germania, Bosnia-Herțegovina, România și Serbia. Aceștia sunt acuzați de „degradare de bunuri în grup organizat”. Suspecții ar fi folosit spumă poliuretanică pentru a astupa țevile de eșapament ale mașinilor. În ciuda acuzațiilor, aceștia au fost eliberați, iar ancheta este în desfășurare. Procurorul din Ulm a refuzat să comenteze o posibilă motivație a acestor fapte. Manipulare orchestrată de la Moscova Investigațiile recente sugerează însă că sabotajul nu a fost un act de activism ecologist radical, ci o operațiune deliberată de dezinformare și manipulare, orchestrată de la Moscova. Scopul acestei acțiuni ar fi fost crearea de tensiuni sociale și erodarea încrederii în Partidul Verzilor, formațiune politică ce susține ferm sprijinul militar pentru Ucraina. Rusia încearcă să influențeze alegerile din Germania Serviciile de informații germane au avertizat de mai mult timp că Rusia ar putea încerca să influențeze alegerile legislative din Germania, programate pentru 23 februarie 2024. Sabotajul mașinilor pare să fie una dintre tacticile folosite pentru a crea instabilitate și a polariza electoratul.

Kremlinul amână negocierile cu Volodimir Zelenski (sursa: X/Piers Morgan)
Internațional

Zelenski admite că este gata să negocieze cu Putin, la cererea Occidentului, liderul de la Kremlin amână un răspuns

Kremlinul amână negocierile cu Volodimir Zelenski. Declarațiile președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care s-a arătat deschis negocierilor cu Vladimir Putin, au fost catalogate de Kremlin drept „cuvinte goale”. Kremlinul amână negocierile cu Volodimir Zelenski Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat că nu există o bază reală pentru aceste afirmații, amintind că Zelenski însuși a interzis prin decret în 2022 orice discuții cu Putin, atâta timp cât acesta rămâne la putere. Citește și: GALERIE FOTO Nordis a cheltuit 864.000 de lei pe „protocol” la cluburile de fițe NUBA, unde Vicol petrecea alături de Grindeanu „Faptul de a fi pregătit trebuie să se bazeze pe ceva. Până în prezent, acestea nu sunt decât niște cuvinte goale”, a spus Peskov. Zelenski: „Negocierea cu Putin este un compromis” Într-un interviu acordat jurnalistului britanic Piers Morgan, Zelenski a declarat că este dispus să negocieze cu Putin dacă aceasta este „singura opțiune” pentru a opri războiul. El a propus un format cu patru participanți, care ar include: Ucraina, Rusia, SUA și Uniunea Europeană Ulterior, Zelenski a clarificat că însăși ideea unei discuții cu Putin reprezintă un compromis dureros pentru Ucraina: „Putin este un asasin și un terorist. A vorbi cu un ucigaș este un compromis pentru Ucraina și pentru întreaga lume civilizată”. Kremlinul despre declarațiile lui Zelenski: „La limita nebuniei” În timpul interviului, Zelenski a sugerat din nou că Ucraina ar trebui să dețină arme nucleare dacă nu va fi primită rapid în NATO. Această afirmație a fost dur criticată de Dmitri Peskov, care a calificat-o drept „la limita nebuniei” și a făcut apel la aliații occidentali ai Kievului să conștientizeze pericolele unei astfel de discuții. Negocieri SUA-Rusia, contacte intensificate În ciuda tensiunilor, Peskov a confirmat că între SUA și Rusia au loc contacte pe teme specifice și că acestea s-au intensificat recent. Nu au fost oferite detalii despre subiectele discutate, însă se speculează că ar putea fi vorba despre negocieri indirecte privind conflictul din Ucraina. Alegeri în Ucraina Un alt subiect de dispută între Rusia, Ucraina și Occident este organizarea alegerilor prezidențiale în Ucraina. „Alegerile vor avea loc atunci când faza fierbinte a războiului se va încheia și legea marțială nu va mai fi în vigoare”, a explicat Zelenski. Conform Constituției Ucrainei, scrutinul nu poate avea loc în timpul legii marțiale, însă Kremlinul folosește acest aspect pentru a pune la îndoială legitimitatea lui Zelenski, al cărui mandat a expirat în mai 2024. Putin a sugerat recent că Zelenski nu mai are autoritatea de a semna un acord de pace, deoarece nu și-a reînnoit mandatul prin alegeri. În acest context, Keith Kellogg, reprezentantul special al Casei Albe pentru Ucraina, a îndemnat Kievul să organizeze alegeri cât mai curând posibil, pentru a reafirma caracterul democratic al țării. Pierderile din război, cifrele raportate de Zelenski În același interviu, Zelenski a dezvăluit un bilanț al pierderilor suferite de armata ucraineană. Potrivit acestuia au fost 45.100 soldați ucraineni uciși și 390.000 răniți În ceea ce privește pierderile rusești, președintele ucrainean a estimat: 350.000 de morți și până la 700.000 de răniți

Tribunal special UE pentru agresiunea Rusiei (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

Un tribunal special al UE va judeca "delictul de agresiune" al Rusiei împotriva Ucrainei. Procesul, pas necesar pentru cercetarea crimelor de război

Tribunal special UE pentru agresiunea Rusiei. Ucraina, Comisia Europeană și Consiliul Europei au anunțat marți progrese substanțiale în negocierile pentru înființarea unui tribunal special care să judece delictul de agresiune al Rusiei. Acest pas decisiv vine după acordul asupra Statutului Schuman, care va reglementa funcționarea instanței. Tribunal special UE pentru agresiunea Rusiei Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat că Rusia a comis una dintre cele mai grave încălcări ale dreptului internațional, trecând granițele Ucrainei cu tancurile sale și încălcând Carta ONU. Citește și: Panică în Franța după manipularea pro-Georgescu: un raport al serviciului împotriva ingerințelor digitale străine arată că rețeta poate fi extinsă "Acum se va face dreptate. Am pus bazele juridice pentru un Tribunal Special." Pas esențial pentru justiția internațională Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, Kaja Kallas, a explicat că acest tribunal este esențial pentru tragerea la răspundere a Rusiei, întrucât fără judecarea delictului de agresiune, nu ar exista nici crime de război investigate de Curtea Penală Internațională. "Avem o distincție clară între crimele de război și delictele de agresiune", a declarat aceasta. Aprobarea rapidă a Statutului Schuman Comisarul european pentru democrație, justiție și statul de drept, Michael McGrath, a dat asigurări că nu există obstacole insurmontabile pentru adoptarea Statutului Schuman. Acesta ar putea fi aprobat într-un timp foarte scurt, având în vedere ritmul negocierilor. „Așteptarea nu este o opțiune” Secretarul general al Consiliului Europei, Alain Berset, a transmis un mesaj clar celor 37 de țări care negociază tribunalul special, subliniind urgența situației: "Așteptarea nu este o opțiune. Trebuie să acționăm cât mai repede posibil." Ucraina: „Nu vom face compromisuri în materie de justiție” Ministrul adjunct al Justiției din Ucraina, Irina Mudra, a avertizat că lipsa unui tribunal ar crea un precedent periculos, încurajând alte regimuri autoritare să recurgă la violență fără consecințe. "Dacă nu reușim să înființăm acest tribunal, vom transmite mesajul: 'Faceți ce vreți, când vreți, bombardați spitale, ucideți prizonieri de război, redesenați frontiere!'"

Rusia și Moscova trebuie să negocieze (sursa: Fox News)
Internațional

Rusia și Ucraina va trebui să facă, ambele, concesii pentru a pune capăt războiului și o vor face, este convins oficialul american Keith Kellogg

Rusia și Moscova trebuie să negocieze. Trimisul special al SUA pentru războiul din Ucraina, fostul general Keith Kellogg, consideră că singura soluție pentru încheierea conflictului este ca atât Kievul, cât și Moscova să accepte concesii. Rusia și Moscova trebuie să negocieze „Așa funcționează negocierile și cred că ambele părți vor face concesii”, a declarat duminică emisarul desemnat de fostul președinte american Donald Trump, într-un interviu pentru Fox News. Citește și: ANALIZĂ Călin Georgescu, legături strânse cu membri ai rețelei Caraman de spionaj ceaușist anti-NATO. SIE continuă să păstreze tăcerea pe acest subiect Generalul este convins că Donald Trump este „singura persoană” capabilă să pună capăt conflictului, susținând că președintele rus Vladimir Putin ar fi dispus să poarte negocieri doar cu fostul lider de la Casa Albă. „Este în interesul nostru, atât aici, în Statele Unite, cât și la nivel internațional, să ne asigurăm că punem capăt acestui conflict care durează de aproape trei ani”, a spus Kellogg. Impactul venirii lui Trump la putere Scenariul unor negocieri între Rusia și Ucraina este tot mai des invocat în contextul revenirii lui Donald Trump la Casa Albă, considerată de unii analiști drept un potențial punct de cotitură în război. Deși Trump a criticat ajutorul financiar oferit de SUA Ucrainei, el a adoptat și un ton dur față de Moscova, amenințând Rusia cu sancțiuni suplimentare. Putin refuză dialogul cu Zelenski Președintele rus Vladimir Putin a declarat luna trecută că este pregătit pentru discuții privind încetarea războiului, dar nu și cu liderul ucrainean Volodimir Zelenski, pe care l-a catalogat drept „ilegitim”. În replică, emisarul SUA a subliniat că nu este de competența Kremlinului să decidă cine trebuie să reprezinte Ucraina în cadrul unor eventuale negocieri.

Atacuri Kursk, acuzații reciproce, Kiev, Moscova (sursa: gazeta.ru)
Internațional

Atac mortal asupra unei foste școli din Rusia, Kievul și Moscova se acuză reciproc

Atacuri Kursk, acuzații reciproce, Kiev, Moscova. Tensiunile dintre Ucraina și Rusia continuă să escaladeze, ambele părți acuzându-se reciproc pentru un atac asupra unei foste școli din orașul Sudja, aflat în regiunea Kursk. În același timp, atacurile rusești asupra Ucrainei au făcut cel puțin 18 victime în ultimele zile, potrivit autorităților de la Kiev. Atacuri Kursk, acuzații reciproce, Kiev, Moscova Forțele ucrainene susțin că Rusia a lansat un atac cu „bombă aeriană ghidată” asupra unei foste școli din Sudja, unde se adăposteau civili. Citește și: Pentru că guvernul Ciolacu a politizat Hidroelectrica, Nuclearelectrica și Romgaz, ni se vor tăia 300 de milioane de euro din PNRR Potrivit surselor, citate de presa din Ucraina, patru persoane au fost ucise, iar alte patru grav rănite. În plus, 80 de persoane au fost salvate de sub dărâmături. „Lovirea civililor cu bombe este un stil caracteristic criminalilor ruși! Chiar și atunci când victimele sunt rezidenți locali, ruși”, au declarat oficialii ucraineni. De cealaltă parte, Moscova susține că atacul a fost orchestrat de forțele ucrainene și îl cataloghează drept „o crimă de neiertat”. Ministerul rus al Apărării a anunțat deschiderea unei anchete penale împotriva unui comandant ucrainean, despre care afirmă că a fost responsabil pentru atac. Kursk, un punct fierbinte Regiunea Kursk a devenit un punct fierbinte al conflictului după ce Ucraina a lansat o ofensivă surpriză în august 2024, preluând controlul asupra zeci de localități, inclusiv asupra orașului Sudja. De atunci, forțele ruse au recapturat mare parte din teritoriile pierdute, dar luptele continuă, iar sute de civili rămân prinși în zonele controlate de Kiev, provocând îngrijorare și proteste din partea rudelor lor. Președintele Volodimir Zelenski a reacționat prompt, afirmând pe rețeaua X (fostul Twitter) că „rușii au distrus clădirea, deși erau zeci de civili acolo”. Atacuri rusești devastatoare în Ucraina În ultimele zile, Rusia a intensificat atacurile asupra Ucrainei, utilizând rachete și drone pentru a lovi zonele civile din centrul și estul țării. Potrivit autorităților de la Kiev, 14 persoane, inclusiv doi copii, au fost ucise și 17 rănite în Poltava, după ce o rachetă rusească a lovit o clădire rezidențială. 3 persoane au fost ucise în regiunea Sumî, iar o persoană a murit în Harkov, unul dintre cele mai mari orașe din nord-estul Ucrainei. În replică, Moscova a declarat că două persoane au fost ucise în atacurile cu drone ucrainene asupra regiunii Belgorod, aflată la granița cu Ucraina. Ucraina, în dificultate pe frontul de est În timp ce atacurile rusești asupra orașelor ucrainene continuă, trupele ucrainene se confruntă cu probleme majore în estul țării. Armata rusă avansează treptat, în ciuda pierderilor grele suferite în materie de efective și echipamente. Situația devine din ce în ce mai tensionată, iar lipsa sprijinului militar suplimentar complică strategia de apărare a Kievului. Negocieri posibile Posibilitatea unor negocieri de pace între Rusia și Ucraina a devenit un subiect tot mai discutat, mai ales în contextul unei posibile reveniri a lui Donald Trump la Casa Albă. Trump a criticat sumele uriașe cheltuite de SUA pentru sprijinirea Ucrainei, dar, în același timp, a adoptat un ton dur față de Rusia, amenințând cu sancțiuni suplimentare. Președintele Vladimir Putin a declarat recent că este „pregătit pentru negocieri”, dar a exclus orice discuție cu Volodimir Zelenski, pe care l-a numit „ilegitim”.

Rusia a intervenit în alegerile din România, spune premierul Belgiei, Alexander de Croo Foto: Facebook
Politică

Premierul Belgiei spune, la Harvard, că Rusia a intervenit în alegerile din România

Premierul Belgiei, Alexander de Croo, spune, la Harvard, că Rusia a intervenit în alegerile din România: „Rusia a intervenit în România, denunțăm asta!”. Citește și: EXCLUSIV Creierul operațiunilor psihosociale derulate de Călin Georgescu este un absolvent al Academiei SRI și fost consilier în CSAT Rusia a intervenit în alegerile din România El a făcut aceste afirmații la Harvard Kennedy School of Government, la Harvard European Conference. CCR a anulat, la 6 decembrie, alegerile prezidențiale din România. „Când spunem că respectăm democrația, înseamnă că nu intervenim în alegerile care au loc în alte țări. (Înseamnă) că respectăm acest principiu; (înseamnă) că respectăm rezultatul alegerilor. Cred că țările UE au respectat întocmai rezultatele alegerilor. Dar vă rog nu interveniți în alegeri! Și Rusia a intervenit în (alegerile din) România, denunțăm asta! Cred că nu putem permite ca țările partenere să intervină una în alegerile celeilalte”, a spus de Croo, la 31 ianuarie. Comisia Europeană va lua în calcul chestiunea anulării alegerilor prezidenţiale din România atunci când va elabora raportul din 2025 privind statul de drept, a afirmat marţi comisarul european pentru democraţie, justiţie, statul de drept şi protecţia consumatorului, Michael McGrath, în conferinţa de presă de la finalul reuniunii Consiliului Afaceri Generale (CAG), la 28 ianuarie. Comisia Europeană dezvoltă „Scutul Democrației” „Am avut o discuţie legată de o serie de chestiuni privitoare la România ca una dintre cele patru ţări despre care s-a discutat astăzi la Consiliu. Discuţia s-a concentrat pe raportul din 2024 privind statul de drept şi la recomandări. România a folosit ocazia pentru a-şi prezenta perspectiva asupra activităţii pe care o face pentru a da curs acelor recomandări şi, desigur, Comisia va lua acest lucru în calcul atunci când va elabora raportul din 2025. Cred că este cu adevărat o ocazie ideală pentru noi de a examina toate evoluţiile de la începutul raportului din 2024. Aşadar, aşteptăm cu nerăbdare să facem acest lucru şi în paralel să dezvoltăm Scutul Democraţiei, care vizează ameliorarea şi adâncirea cooperării între statele membre prin Reţeaua de Cooperare Europeană privind Alegerile, recunoscând în acelaşi timp autonomia şi competenţa statelor membre de a gestiona desfăşurarea alegerilor în propriile ţări. Aşadar, cu siguranţă vom examina această chestiune în contextul raportului din 2025”, a declarat comisarul european Michael McGrath.

Calin Georgescu prezintă planul de pace al Rusiei Foto: Kremlin.ru
Politică

„Călin Georgescu prezintă planul de pace al Rusiei. Este un pericol real”, acuză un profesor universitar

„Călin Georgescu prezintă planul de pace al Rusiei. Este un pericol real”, acuză un profesor universitar, Radu Carp, care demontează propunerile lui Georgescu ca România să ia de la Ucraina Maramureșul de Nord, Bucovina de Nord și Bugeacul. „Se vor schimba frontiere. Mai mult de atât – dacă se schimbă frontiere, unde suntem noi? Avem Bucovina de Nord – interes. Avem Bugeacul, avem Maramureșul de Nord – corect? Din fosta Transcarpatia mai rămâne și pe la unguri, Lvovul care o să rămână la polonezi, și Malorusia”, a spus, acum două zile, fostul candidat independent. Acum, Carp explică de ce Georgescu nu face decât să prezinte planul de pace al Rusiei și să-i dea credibilitate. Georgescu prezintă planul de pace al Rusiei „Am impresia ca nu luam in serios declaratiile domnului Calin Georgescu, ne rezumam sa il declaram "pro-rus" si gata, nu vrem sa intelegem cu ce ne confruntam. In realitate, domnul Georgescu este calculat pana la ultima consecinta posibila. Rece, calculat si pragmatic. Am enuntat la inceputul lunii ianuarIe teoria "oglinzilor paralele" pentru a descrie relatia dintre CG si propaganda rusa, am declarat ca este simultan emitator si receptor. Iata ca si in chestiunea legata de partajarea Ucrainei a aparut la suprafata acelasi mecanism. In Rusia problema istoriei este politica 100%. Putin actioneaza potrivit divide et impera: Ministerul Apararii controleaza Societatea de Istorie Militara (SIM), SVR Societatea de Istorie Rusa (SIR). Dupa ce Putin a afirmat ca negocieri de pace vor avea loc daca va mai exista Ucraina pana atunci, Nariskin, seful SVR dar si al SIR a tinut un discurs in fata istoricilor: sa invitam istorici unguri, polonezi si slovaci sa discutam despre impartirea Ucrainei. In noiembrie 2024 Ministerul Apararii rus elabora o viziune strategica pana in 2045: o Ucraina inclusa in Rusia, o Ucraina cu capitala la Kyiv, cu un regim pro-rus si "teritorii disputate" in Ucraina de Vest. Putin incurajeaza competitia intre SIM si SIR de multi ani. Acum miza este cine vine cu un plan mai bun de partajare a Ucrainei. Sa observam ca Nariskin nu a vorbit despre "invitarea istoricilor romani" la dezbaterile SIR. Motivul? A doua zi CG a prezentat propria varianta de divizare a vestului Ucrainei. Un dialog la distanta. Imediat, este preluat de propaganda rusa. Se insinueaza ideea: CG a prezentat pozitia OFICIALA a Romaniei. Corect, nu este el prezentat zilnic drept "presedintele ales al Romaniei"? Reactia la noi a dovedit ca nu s-a inteles nimic din acest joc de comunicare strategica. Singura reactie, sah-mat: CG nu vorbeste in numele Romaniei. Eventual, in plus, afirmat ca istoricii romani nu vor participa niciodata la vreo dezbatere SIR care este un instrument de propaganda, condusa de un sef al unui serviciu de spionaj. Ce am avut in schimb? Reactii de tipul "Romania recunoaste suveranitatea si integritatea teritoriala a Ucrainei"...etc, etc., etc. Am cazut in capcana Kremlinului. Intrebarea fundamentala este: ce i-a apucat pe Putin si pe Nariskin sa reancalzeasca supa eterna a partajarii Ucrainei? Putin mizeaza pe mentalitatea tranzactionala a lui Trump. Planul "de pace" rus este: lasati-ne noua teritoriile ocupate, Ucraina de azi devine una mai mica, cu un regim pro-rus 100%, iar partea de vest...aici incepe partea interesanta. Partea de vest a Ucrainei ar putea, in viziunea Moscovei sa intre in NATO dar intr-o singura ipoteza: alipirea ei la tari NATO, Polonia, Slovacia, Ungaria, Romania. Se va spune: ce plan simplu si idiot! Asta inseamna a recunoaste ca rapturile teritoriale in baza Pactului Ribbentrop - Molotov sunt nule! Nu, nu asta e planul Moscovei! Partea de sud a Ucrainei ar urma sa ramana in Ucraina pro-rusa, de exemplu. De ce sa renunte Rusia la obiectivul de a controla Gurile Dunarii?! Iar acum vine partea cea mai interesanta. CG a afirmat ca Romania ar trebui sa ia de la Ucraina si Maramuresul istoric, la nord de Tisa. O regiune care nu a apartinut niciodata Romaniei! De ce? Deoarece in planul "de pace" rus Ucraina de Vest urmeaza a fi scoasa la mezat dupa dorintele statelor NATO invecinate. Vreti Maramuresul de Nord? E al vostru. Vreti si Ivano-Frankivsk? E al vostru. CG ne prezinta exact, foarte exact planul "de pace" rus. Noi insa nu il auzim, nu il vedem, nu il luam in serios, aruncam dupa el un "buzdugan" verbal, doua - trei expresii din vocabularul limba de lemn. Nu vrem sa stim ca exista. Din pacate, CG exista si este un pericol real”, a scris Carp. Citește și: Judecătoare de la Tribunalul București apără poziția „suveraniștilor” și cere demisia CCR

Președintele Bulgariei, legături cu spionii ruși (sursa: BBC)
Internațional

Președintele bulgar Rumen Radev, suspectat de legături cu o rețea de spioni ruși judecați la Londra

Președintele Bulgariei, legături cu spionii ruși. O rețea de agenți ruși suspectată de conexiuni cu „cele mai înalte eșaloane” ale guvernului bulgar se află în centrul unui proces desfășurat la Londra, a anunțat miercuri tribunalul britanic, conform The Independent. Trei bulgari, acuzați de supravegherea unor ținte pentru Rusia Katrin Ivanova (33 de ani) și doi complici sunt acuzați că au făcut parte dintr-un grup de bulgari care au spionat persoane și locații de interes pentru statul rus nu doar în Marea Britanie, ci și în alte țări europene, inclusiv Germania. Citește și: EXCLUSIV Opera Națională București, executată de angajați pentru restanțe de milioane la salarii: sechestru pe o pianină, pe niște autoturisme și chiar pe scaunul directorului Daniel Jinga Biser Djambazov (43 de ani) și Orlin Rusev (46 de ani) au recunoscut implicarea în această conspirație, care s-a întins pe trei ani. Ivanova ar fi fost manipulată În fața instanței, Katrin Ivanova a afirmat că a fost „înșelată, controlată și trădată” de partenerul său, Djambazov. Ea a susținut că a crezut că ajută la expunerea corupției atunci când l-a urmărit pe jurnalistul bulgar de investigație Christo Grozev în mai multe țări din Europa. În timpul interogatoriului încrucișat de miercuri, procurorul Alison Morgan a susținut că Ivanova este figura centrală a rețelei de spionaj, iar partenerul ei, Djambazov, avea legături directe cu puterea de la Sofia. Președintele Bulgariei, legături cu spionii ruși Procesul a scos la iveală faptul că Ivanova, Djambazov și o altă acuzată, Vania Gaberova, ar fi contribuit la scrutinul prezidențial din Bulgaria din 2021, în urma căruia Rumen Radev a fost ales președinte. Ivanova a declarat că a fost contactată de un reprezentant al Ambasadei Bulgariei din Londra, care i-a cerut ajutor în organizarea votului la o secție din capitala britanică. Cu toate acestea, ea nu a informat autoritățile bulgare despre acest demers. Negarea acuzațiilor și posesia de acte false Ivanova, Gaberova și Tihomir Ivanov Ivancev (39 de ani) neagă conspirația de spionaj în perioada 30 august 2020 – 8 februarie 2023. În cadrul procesului, Ivanova a pledat nevinovată și în cel de-al doilea cap de acuzare, care vizează posesia de documente de identitate false.

Ucraina a atacat două rafinării rusești (sursa: X/POPULAR FRONT)
Internațional

Două rafinării rusești foarte importante, avariate grav de drone ucrainene. Și un arsenal rus de rachete a fost țintit de Kiev

Ucraina a atacat două rafinării rusești. Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) și forțele de operațiuni speciale ale armatei ucrainene au atacat în cursul nopții de marți spre miercuri o rafinărie și un arsenal de rachete rusești situate în regiunea Tver, în nord-vestul Rusiei. Informația a fost confirmată de o sursă ucraineană pentru Ukrinform. Ucraina a atacat două rafinării rusești Potrivit SBU, una dintre rafinăriile vizate este o componentă importantă a conductei Baltic-2. Citește și: EXCLUSIV Opera Națională București, executată de angajați pentru restanțe de milioane la salarii: sechestru pe o pianină, pe niște autoturisme și chiar pe scaunul directorului Daniel Jinga Atacul cu drone a avariat un sistem de pompare și mai multe rezervoare de aditivi pentru combustibil, provocând scurgeri de produse petroliere și un incendiu major. Incidentul a determinat autoritățile ruse să închidă temporar conducta principală, prin care combustibilul este transportat către terminalul Ust-Luga, din regiunea Leningrad. Tot noaptea trecută, armata ucraineană a revendicat un alt atac, care a vizat o rafinărie din orașul Kstovo, în regiunea rusă Nijni Novgorod. Acest obiectiv este una dintre cele mai mari rafinării din Federația Rusă, iar atacul a fost confirmat de Statul Major al armatei ucrainene. Atac asupra unui arsenal de rachete În cadrul aceleiași operațiuni, SBU și forțele speciale ucrainene au atacat un depozit de rachete aparținând Ministerului rus al Apărării, situat tot în regiunea Tver. Potrivit relatărilor locuitorilor din zonă, pe rețelele de socializare au fost semnalate peste 20 de explozii în timpul atacului.

Tensiuni între Marea Britanie și Rusia (sursa: Facebook/Royal Navy)
Internațional

Navă-spion rusească în Canalul Mânecii, supravegheată de Royal Navy. Ministrul britanic al Apărării, către Putin: Știm ce faceți

Tensiuni între Marea Britanie și Rusia. Ministrul britanic al apărării, John Healey, a emis un avertisment direct către președintele rus Vladimir Putin, după ce o navă-spion rusă, identificată ca fiind Iantar, a fost reperată în Canalul Mânecii. Incidentul subliniază tensiunile crescânde privind securitatea infrastructurii submarine în Europa. Tensiuni între Marea Britanie și Rusia Luni, nava Iantar a intrat în apele teritoriale britanice, fiind imediat monitorizată de forțele navale britanice. Citește și: Cine îl huiduie pe Bolojan pentru că vrea să-i mai dea afară: funcționarii Senatului au dreptul la pensie specială, media fiind de peste 6.100 de lei pe lună „În ultimele două zile, Royal Navy a desfășurat navele HMS Somerset și HMS Tyne pentru a supraveghea fiecare minut apele noastre,” a declarat John Healey. Acțiunile navelor britanice au demonstrat capacitatea de a răspunde prompt la amenințările din partea Rusiei. Infrastructurile submarine britanice, vizate Conform Ministerului britanic al Apărării, Iantar a fost detectată recent deasupra unor cabluri submarine din apele britanice, iar activitatea sa este considerată suspectă. „Nava este utilizată pentru a aduna informații și a cartografia infrastructurile submarine ale Regatului Unit,” a explicat Healey în fața deputaților. Acest tip de activitate este perceput ca parte a unui posibil „război hibrid” orchestrat de Rusia. Monitorizări Royal Navy și NATO Royal Navy nu doar că monitorizează activitatea rusească, dar și acționează pentru a descuraja potențiale amenințări. În noiembrie, un submarin britanic a ieșit la suprafață în apropierea navei Iantar pentru a demonstra că fiecare mișcare a sa era supravegheată. „Mesajul meu pentru președintele Putin este clar: Noi știm ce faceți și nu vom ezita să luăm măsuri energice pentru a apăra Regatul Unit,” a subliniat Healey. NATO s-a angajat, de asemenea, să intensifice securitatea în Marea Baltică, desfășurând nave, avioane și drone pentru a proteja infrastructurile offshore. Cabluri submarine avariate În ultimele luni, mai multe cabluri submarine de telecomunicații și electricitate au fost avariate în Marea Baltică, incidente pe care liderii europeni le consideră suspecte. „Regatul Unit joacă un rol de prim plan în lupta împotriva amenințării pe care Rusia o face să planeze asupra infrastructurilor offshore din mările europene,” a declarat Ministerul britanic al Apărării. Planurile de securizare a regiunii Săptămâna trecută, liderii țărilor NATO din zona Mării Baltice s-au întâlnit în Finlanda pentru a discuta strategii de întărire a securității regionale. Secretarul general al Alianței, Mark Rutte, a anunțat desfășurarea de forțe NATO în regiune.

Exporturile rusești de țiței, în declin (sursa: Pexels/Ricardo José)
Internațional

Scădere semnificativă a exporturilor de țiței rusesc după cele mai recente sancțiuni SUA, pe care Trump le-ar putea relaxa

Exporturile rusești de țiței, în declin. Exporturile maritime de țiței ale Rusiei au înregistrat săptămâna trecută cea mai mare scădere din ultimele două luni, pe fondul noilor sancțiuni impuse de SUA asupra comerțului cu petrol rusesc, anunțate pe 10 ianuarie, conform Bloomberg. Această scădere reflectă impactul direct al restricțiilor asupra principalelor fluxuri de export ale Moscovei. Exporturile rusești de țiței, în declin Un indicator mai stabil, care analizează exporturile pe o perioadă de patru săptămâni, indică un volum de sub trei milioane de barili pe zi (bpd) pentru săptămâna trecută. Citește și: Boloș recunoaște că pensiile speciale au blocat PNRR-ul: „Avem jaloane care nu au fost îndeplinite, unul, cel legat de pensiile speciale” Aceasta marchează o reducere semnificativă față de nivelurile anterioare. Impactul sancțiunilor După introducerea sancțiunilor, fluxurile de țiței rusesc au fost perturbate, iar cumpărătorii au început să caute alternative. India, unul dintre principalii clienți ai Moscovei, a anunțat că navele afectate de sancțiuni, pentru care există contracte semnate înainte de 10 ianuarie, vor putea descărca marfa în porturile sale până pe 12 martie. Totuși, rafinăriile din India consideră că efectul acestor sancțiuni ar putea fi temporar, deoarece Moscova explorează soluții alternative, iar politica viitoare a administrației Trump ar putea avea o abordare mai flexibilă față de Rusia. Scăderi semnificative în 2025 În săptămâna încheiată pe 19 ianuarie, un total de 26 petroliere au transportat 19,26 milioane de barili de țiței rusesc, comparativ cu 21,06 milioane de barili pe 27 nave, în săptămâna precedentă. În primele trei săptămâni din 2025, livrările s-au situat la o medie de 340.000 barili pe zi, cu 10% mai puțin decât media din 2024. Deși prețul țițeiului rusesc a înregistrat o creștere, aceasta a compensat doar parțial scăderea volumului exporturilor. Astfel, valoarea brută a exporturilor Moscovei a scăzut la 1,38 miliarde de dolari în săptămâna încheiată pe 19 ianuarie. Exporturile către Europa, aproape de zero Livrările maritime de țiței rusesc către Europa au fost oprite complet, odată cu încetarea fluxurilor către Bulgaria la sfârșitul lui 2023. De asemenea, Rusia a pierdut aproximativ 500.000 de barili pe zi, după ce Polonia și Germania au întrerupt livrările la începutul lui 2023.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră