miercuri 17 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2577 articole
Internațional

Rusia recrutează belgieni care să saboteze și spioneze în vederea unor atacuri anti-NATO

Hackeri pro-ruși recrutează sabotori în Belgia. O investigație jurnalistică a postului belgian VRT a scos la iveală o rețea de hackeri pro-ruși care recrutează persoane în Belgia pentru acțiuni de sabotaj și propagandă anti-NATO. Plătiți în criptomonede, acești „agenți de unică folosință” sunt folosiți pentru distribuirea de mesaje propagandistice și colectarea de informații despre jurnaliști. Hackeri pro-ruși recrutează sabotori în Belgia Potrivit anchetei realizate în colaborare cu Rețeaua Jurnaliștilor de Investigație, grupul pro-rus activează pe Telegram și numără peste 8.000 de membri. Citește și: Cea mai mare minciună a lui Ciolacu s-a dizolvat: în 2024, investițiile nete în economie au căzut cu 4,9% față de 2023 - INS Printre acțiunile sale recente se numără atacuri asupra site-urilor municipale și guvernamentale belgiene. Sabotaj plătit: cât valorează o misiune? Un jurnalist VRT s-a infiltrat în această rețea timp de câteva luni și a primit o primă misiune: să lipească zece autocolante cu mesajul „Fuck NATO” în cartierul european din Bruxelles, în schimbul a 50 de dolari în criptomonede. Ulterior, i s-a cerut să colecteze adresele de e-mail ale 30 de jurnaliști belgieni, semn că această rețea acționează nu doar prin acte de vandalism, ci și prin tentative de spionaj și intimidare. Rețele de sabotaj și în alte țări europene Investigația VRT a dezvăluit că aceste tactici nu sunt limitate la Belgia. Fenomenul a fost identificat și în alte state europene: În Polonia, un ucrainean de 51 de ani a fost recrutat pentru a incendia o fabrică de vopsea, în schimbul a 4.000 de dolari.  A fost arestat înainte de a comite atacul și condamnat la opt ani de închisoare. În Germania, un sabotor a fost plătit cu 100 de euro pentru a bloca țevile de eșapament ale 200 de mașini folosind spumă de construcție. Autoritățile belgiene monitorizează atent fenomenul Serviciul de informații al Belgiei avertizează că această metodă de recrutare face dificilă identificarea sursei atacurilor. "Misiunile subcontractate către lucrători independenți sau organizații infracționale variază de la propagandă și spionaj până la recunoaștere militară și sabotaj", se arată în raportul Siguranței Statului. James Appathurai, adjunctul secretarului general al NATO pentru securitate cibernetică, a confirmat că Alianța Nord-Atlantică urmărește îndeaproape această amenințare. "După expulzarea diplomaților ruși suspectați de spionaj, am observat o creștere a recrutării online pentru activități infracționale. Este o problemă reală, deoarece acest tip de recrutare este greu de urmărit", a declarat oficialul NATO.

Hackeri pro-ruși recrutează sabotori în Belgia (sursa: vrt.be)
Ucraina acceptă acordul de armistițiu temporar (sursa: facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

BREAKING Ucraina a acceptat propunerea americană de încetare a focului pentru 30 de zile. Este așteptată decizia Moscovei

Ucraina acceptă acordul de armistițiu temporar. Ucraina a acceptat o încetare imediată a focului pentru 30 de zile, în timpul negocierilor cu oficialii americani din Arabia Saudită, potrivit unei declarații comune făcute publice marți, a anunțat Volodimir Zelenski. Ucraina acceptă acordul de armistițiu temporar Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a anunțat că oferta va fi prezentată oficial Rusiei, iar Moscova trebuie acum să răspundă. Citește și: ANALIZĂ Cea mai mare problemă a suveraniștilor: cine va candida în locul lui Georgescu, cu binecuvântarea acestuia? „Mingea este acum în terenul Rusiei”, a declarat Rubio. Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski a declarat că încetarea focului a fost o "propunere pozitivă", care acoperă linia frontului în conflict, nu doar luptele aeriene şi maritime Este de așteptat ca răspunsul Kremlinului să determine dacă această încetare a focului va duce la negocieri de pace mai ample sau dacă va rămâne doar o pauză temporară a ostilităților. Declarație comună SUA-Ucraina După mai mult de opt ore de discuţii, cele două părţi au emis o declaraţie comună în care se afirmă că Ucraina este dispusă să accepte propunerea SUA privind o încetare a focului imediată, provizorie, de 30 de zile. Aceasta ar putea fi prelungită de comun acord de către părţi, sub rezerva acceptării şi punerii în aplicare de către Rusia. "Statele Unite vor comunica Rusiei că reciprocitatea rusă este cheia pentru obţinerea păcii', se arată în declaraţie. SUA reiau schimbul de informații cu Ucraina Într-o mișcare strategică importantă, Washingtonul a anunțat reluarea schimbului de informații militare cu Kievul. Exclusivitățile DeFapt.ro, cu un simplu click pe "Urmăriți" în dreapta sus Această decizie vine după ce SUA sistase temporar sprijinul informațional, afectând capacitatea Ucrainei de a răspunde eficient pe câmpul de luptă.  

Volodimir Zelenski cere Rusiei eliberarea prizonierilor (sursa: X/Volodymyr Zelenskyy)
Internațional

Zelenski cere Rusiei să elibereze prizonierii ucraineni și să lase copiii răpiți să revină acasă dacă Moscova vrea într-adevăr o soluție diplomatică

Volodimir Zelenski cere Rusiei eliberarea prizonierilor. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a propus eliberarea prizonierilor de război și întoarcerea copiilor ucraineni deportați, ca parte a unui posibil acord de pace între Ucraina și Rusia. Propunerea sa vine în ajunul discuțiilor dintre reprezentanții Kievului și cei ai Washingtonului, ce vor avea loc în Arabia Saudită. Volodimir Zelenski cere Rusiei eliberarea prizonierilor „Aceasta ar putea deveni un pas esențial în construirea încrederii în eforturile diplomatice”, a transmis Zelenski pe platforma X. Citește și: EXCLUSIV Loialitatea membrilor "sectei" lui Călin Georgescu, "Pământul Strămoșesc", testată cu ajutorul unui soft Declarația vine, după ce Zelenski s-a întâlnit luni cu prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman, liderul de facto al Arabiei Saudite. Copiii ucraineni, subiect sensibil în negocierile internaționale Ucraina acuză Rusia de răpirea a mii de copii ucraineni de la începutul invaziei ruse, în februarie 2022. În 2023, Curtea Penală Internațională (CPI) a emis un mandat de arestare pentru Vladimir Putin, acuzându-l de deportarea ilegală a copiilor ucraineni în teritoriile rusești. Moscova susține că aceste acțiuni sunt „evacuări”, însă Ucraina și comunitatea internațională consideră că deportările fac parte dintr-o strategie mai amplă de rusificare forțată a populației din teritoriile ocupate. Schimbul de prizonieri, singurul canal de dialog activ În prezent, schimbul de prizonieri este singurul canal de comunicare funcțional între Ucraina și Rusia. De la începutul conflictului, mii de prizonieri au fost eliberați prin negocieri. Totuși, nu este clar câți prizonieri mai rămân de fiecare parte și dacă Moscova va accepta o nouă rundă de schimburi ca parte a unui posibil acord. Întâlnire de nivel înalt între Ucraina și SUA Liderul ucrainean a ajuns luni în orașul Jeddah, Arabia Saudită, pentru o vizită de o zi. Marți, o delegatie ucraineană se va întâlni cu o delegație americană condusă de secretarul de stat Marco Rubio. Delegația ucraineană este condusă de Andrii Iermak, șeful de cabinet al președintelui Zelenski. Alături de acesta vor fi Andrii Sîbiga, ministrul de interne și Rustem Umerov, ministrul apărării, Deși Zelenski nu va participa la negocieri, acesta și-a exprimat speranța că întâlnirea va avea „rezultate practice” și va contribui la continuarea sprijinului SUA pentru Ucraina. „Poziția Ucrainei în aceste discuții va fi deplin constructivă”, a declarat președintele, mulțumind Arabiei Saudite pentru sprijinul diplomatic. Arabia Saudită, o platformă pentru negocieri Arabia Saudită joacă un rol esențial în medierea conflictului dintre Ucraina și Rusia, oferind o platformă de dialog pentru discuțiile diplomatice. Exclusivitățile DeFapt.ro, cu un simplu click pe "Urmăriți" în dreapta sus Deși rezultatele negocierilor rămân incerte, propunerile lui Zelenski privind prizonierii și copiii ucraineni ar putea constitui un punct de plecare pentru detensionarea conflictului.

Rusia atacă masiv cu drone Ucraina (sursa: Facebook/Air Force Command of UA Armed Forces)
Internațional

Rușii au trimis sute de drone în ultimele două zile asupra Ucrainei, care este lipsită de sprijinul militar american

Rusia atacă masiv cu drone Ucraina. Forțele aeriene ucrainene au raportat că Rusia a lansat peste 100 de drone în noaptea de sâmbătă spre duminică, vizând Kievul și alte regiuni din Ucraina. Aceste atacuri vin într-un moment crucial, în care Statele Unite au înghețat livrarea de asistență militară pentru Ucraina. Rusia atacă masiv cu drone Ucraina Acest nou val de atacuri rusești urmează bombardamentelor de vineri și sâmbătă din estul și nord-estul Ucrainei, care au dus la moartea a cel puțin 14 persoane. Citește și: CCR îi poate aplica lui Călin Georgescu precedentul Șoșoacă de pe 10 martie. În ce condiții îi poate fi interzisă candidatura Situația devine tot mai tensionată pe măsură ce Ucraina se pregătește pentru negocieri cu SUA în Arabia Saudită, în timp ce Washingtonul încearcă să intermedieze un acord privind încetarea focului și un posibil cadru pentru pace. 71 de drone doborâte, 6 regiuni afectate Forțele aeriene ucrainene au confirmat că Rusia a lansat un total de 119 drone, dintre care 71 au fost doborâte în 12 regiuni și Kiev. Alte 37 nu au provocat pagube semnificative, însă atacurile au afectat 6 regiuni ale Ucrainei, fără a se oferi detalii suplimentare despre distrugeri. Orașul Drujkivka lovit de o bombă planantă Sâmbătă seara, un atac cu o bombă planantă, un dispozitiv fără ghidare, echipat cu aripi pliabile pentru o traiectorie mai lungă, a lovit clădiri rezidențiale din orașul Drujkivka, regiunea Donețk. Explozia a rănit 12 persoane, inclusiv o adolescentă de 15 ani. Printre clădirile avariate se numără blocuri de apartamente și o cafenea. Ucraina ripostează: 131 de drone lansate spre Rusia În replică, Rusia a declarat sâmbătă că Ucraina a lansat 131 de drone asupra regiunii Belgorod, aflată la granița cu Ucraina. Exclusivitățile DeFapt.ro, cu un simplu click pe "Urmăriți" în dreapta sus Potrivit autorităților ruse, 101 dintre acestea au fost doborâte, iar restul nu au provocat victime. Guvernatorul regiunii, Viaceslav Gladkov, a declarat că nu au fost înregistrate răniți în urma atacurilor ucrainene.

China, Iran, Rusia, exerciții navale comune (sursa: chinamil.com.cn)
Internațional

China, Rusia și Iran, exerciții navale comune în Golful Oman la mijlocul lunii martie

China, Iran, Rusia, exerciții navale comune. China, Iran și Rusia vor desfășura exerciții navale comune în apropierea portului iranian Chabahar, în Golful Oman, la mijlocul lunii martie 2025. Ministerul Apărării de la Beijing a confirmat evenimentul într-un comunicat oficial. China, Iran, Rusia, exerciții navale comune Manevrele militare, denumite „Legături de securitate 2025”, au drept scop principal consolidarea încrederii reciproce și a cooperării militare între cele trei state. Citește și: CCR îi poate aplica lui Călin Georgescu precedentul Șoșoacă de pe 10 martie. În ce condiții îi poate fi interzisă candidatura Potrivit Ministerului Apărării al Chinei, exercițiile vor include operațiuni de căutare și salvare comună, luptă împotriva unor ținte maritime și controlul daunelor la bordul navelor. China trimite distrugătorul Baotou și nava Gaoyouhu Flota Marinei Armatei Populare de Eliberare a Chinei va fi reprezentată de distrugătorul Baotou și de nava de aprovizionare Gaoyouhu, care vor participa activ la antrenamentele navale. Aceste exerciții se desfășoară anual și au avut loc la date similare și în 2024, tot în Golful Oman. În ediția precedentă, China a trimis distrugătorul de rachete ghidate Urumqi, fregata de rachete Linyi și nava de aprovizionare Dongpinghu. Tensiuni în Marea Roșie Exercițiile din 2024 s-au suprapus cu conflictele dintre rebelii houthi din Yemen și forțele navale americane și britanice staționate în Marea Roșie. Aceste forțe occidentale au fost desfășurate pentru a proteja transportul maritim internațional, având în vedere că această rută asigură aproximativ 15% din comerțul maritim mondial. Importanța strategică a Golfului Oman Golful Oman, aflat la granița cu Strâmtoarea Ormuz, este un punct-cheie pentru traficul global de petrol și comerț. Exclusivitățile DeFapt.ro, cu un simplu click pe "Urmăriți" în dreapta sus Exercițiile China-Iran-Rusia subliniază eforturile acestor state de a-și consolida prezența militară și influența în regiune, într-un moment de tensiuni geopolitice crescute.

Ponta nu este amenințat de Rusia (sursa: Facebook/Victor Ponta)
Politică

VIDEO Victor Ponta: "Eu nu mă simt în pericol că o să mă atace Rusia"

Ponta nu este amenințat de Rusia: candidatul "independent" la prezidențiale, dar membru PSD, Victor Ponta nu crede că Rusia este un pericol la adresa României. Ponta nu este amenințat de Rusia Într-un interviu (VIDEO) acordat lui Marius Tucă, Ponta a criticat anunțatele investiții europene în apărare. Citește și: Polițist de la Serviciul Acțiuni Speciale, bodyguard pentru Georgescu "Nu mai investim în nimic, ne înarmăm! Tre' să aibă un sens. Eu recunosc că sunt de acord cu investiții în apărare și repet, făcute cu cap, dar eu nu mă simt în pericol că o să mă atace Rusia pă mine, pă... Exclusivitățile DeFapt.ro, cu un simplu click pe "Urmăriți" în dreapta sus Mai ales cât timp e baza americană aici, nu o să mă atace."

Trump amenință Rusia cu noi sancțiuni (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Cinism fără limite al lui Trump: după ce a oprit ajutorul militar american pentru Kiev, observă că "Rusia strivește Ucraina pe câmpul de luptă"

Trump amenință Rusia cu noi sancțiuni. Președintele american Donald Trump a avertizat vineri că ia în considerare sancțiuni bancare extinse și taxe vamale împotriva Rusiei, dacă aceasta nu pune capăt acțiunilor militare în Ucraina. Liderul de la Casa Albă a îndemnat ambele părți să vină la masa negocierilor „înainte să fie prea târziu”. Trump amenință Rusia cu noi sancțiuni Într-un mesaj publicat pe Truth Social, Trump a subliniat că Rusia „strivește” Ucraina pe câmpul de luptă și că sancțiunile economice ar putea continua până la semnarea unui „ACORD FINAL DE PACE”. Citește și: Salarii uriașe și sporuri fără număr la o companie cu pierderi imense. Șefa CA-ului - fostă învățătoare, potopită cu sinecuri Strategia sa pare să fie una de presiune maximă atât asupra Kievului, cât și a Moscovei, pentru a forța negocieri directe. Zelenski cere un armistițiu parțial În replică, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a propus un armistițiu parțial, prin care ambele tabere să se angajeze să nu mai atace ariergarda inamică. Propunerea vine în contextul în care Rusia a lansat un nou atac masiv asupra infrastructurii energetice ucrainene, iar Kievul se confruntă cu limitări în utilizarea armelor cu rază lungă de acțiune, după suspendarea ajutorului militar american. SUA își retrage sprijinul militar pentru Ucraina Decizia lui Trump de a opri ajutorul militar și transferurile de informații survine după o altercație verbală cu Zelenski la Casa Albă. Exclusivitățile DeFapt.ro, cu un simplu click pe "Urmăriți" în dreapta sus Președintele american i-a reproșat liderului ucrainean lipsa voinței de pace și l-a avertizat că, fără un acord cu Rusia, Ucraina nu va mai putea conta pe sprijinul SUA. De cealaltă parte, Zelenski insistă asupra necesității unor garanții de securitate înainte de orice încetare a focului.

Serviciile secrete italiene explică războiul hibrid al Rusiei împotriva României Foto: Facebook
Politică

Serviciile secrete italiene explică războiul hibrid al Rusiei împotriva României și cum a fost susținut Georgescu

Serviciile secrete italiene explică, în raportul anual prezentat marți, războiul hibrid al Rusiei împotriva României și cum a fost susținut Georgescu: „Analiza continuă prin aprofundarea a trei obiective politice legate de amenințarea hibridă rusăprin studierea unor parametri critici. O examinare specifică este dedicată alegerilor prezidențiale din România, anulate de Curtea Constituțională a României din cauza interferenței străine în procesul electoral”, se arată în document.  Citește și: Georgescu nu se grăbește să-și depună candidatura, ca să-l blocheze pe Simion, care îl susține doar declarativ Guvernul italian este condus de Giorgia Meloni, al cărei partid face parte din aceeași grupare politică cu AUR, condus de George Simion.  Serviciile secrete italiene explică războiul hibrid al Rusiei împotriva României „Obiective politice legate de amenințarea hibridă (dezinformare, interferență electorală): creșterea dezinteresului popular față de instituțiile democratice reducerea sprijinului politic și militar pentru Ucraina obstacol în calea aderării la UE pentru alte țări din sfera de influență a fostei Uniuni Sovietice”, explică analiza autorităților de la Roma.  În ceea ce privește susținerea acordată lui Georgescu cu ajutorul TikTok și Telegram, documentul arată că au fost create 25.000 de conturi pe platforma TikTok, cu scopul de a-l susține pe Călin Georgescu. Aceste conturi au apărut cu doar două săptămâni înainte de primul tur al alegerilor. Între 2016 și momentul alegerilor, existaseră doar 797 de conturi pro-Georgescu, cu o activitate nesemnificativă. La activitatea de pe TikTok s-a adăugat un canal de Telegram, scopul fiind „crearea, diseminarea și promovarea conținutului de propagandă politică, inclusiv prin influenceri și rețele deconturi neautentice”. Costurile acestor promovări în online: 381.000 de dolari, doar după 24 octombrie.  Serviciile secrete italiene mai arată că România a fost ținta unor atacuri cibernetice de amploare în timpul procesului electoral: 85.000 de atacuri până la data de 25 noiembrie, provenind din 33 de țări. Scopul acestor atacuri a fost exploatarea vulnerabilităților sistemelor informatice care sprijineau procesul electoral. 

România reacționează ferm la ingerințele Rusiei (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Val de critici după ce SIE rus a acuzat liderii UE că sunt în spatele dosarului penal deschis lui Călin Georgescu

România reacționează ferm la ingerințele Rusiei. Serviciul rus de Informații Externe au acuzat liderii UE că ar influența dosarul lui Călin Georgescu. Acuzele au general un val de reacții din partea oficialilor români și ai liderilor politici. Acuzele SVR Serviciul rus de Informații Externe (SVR) a susținut, într-un comunicat publicat marți și preluat de TASS, că Uniunea Europeană s-ar afla în spatele acuzațiilor aduse candidatului la Președinția României, Călin Georgescu. Citește și: Georgescu nu se grăbește să-și depună candidatura, ca să-l blocheze pe Simion, care îl susține doar declarativ Declarațiile Serviciului rus de Informații Externe (SVR) nu au prezentat nici o dovadă. România reacționează ferm la ingerințele Rusiei Ministerul Afacerilor Externe a respins ferm acuzațiile venite din partea SVR, calificându-le drept „ridicole și complet neavenite”. MAE subliniază că aceste afirmații fac parte dintr-o serie de acțiuni hibride desfășurate de Federația Rusă, menite să submineze democrația din România și să scadă încrederea în instituțiile statului. „Criticile la adresa UE și a României au și rolul de a distrage atenția de la realitățile din Rusia, unde opoziția politică este suprimată, iar drepturile omului sunt grav încălcate”, precizează MAE. Marcel Ciolacu: „Rusia nu poate dicta alegerile din România” Premierul Marcel Ciolacu a reacționat dur, afirmând că Rusia nu poate impune cine să fie anchetat sau ales în România și nu reprezintă un model de democrație. „Faptul că un serviciu secret rus se poziționează față de deciziile autorităților române este de netolerat. Rusia este o țară unde opoziția este torturată, încarcerată sau asasinată. Drepturile omului și democrația sunt o glumă proastă acolo”, a declarat Ciolacu. Elena Lasconi: „România nu e terenul de joacă al spionajului rusesc” Președinta USR, Elena Lasconi, a subliniat că Rusia susține oficial candidatura lui Călin Georgescu, ceea ce confirmă temele promovate de partidele izolaționiste. „Acum este clar cine și ce este în spatele lui Călin Georgescu. Sper că Ministerul de Externe l-a chemat deja pe ambasadorul Federației Ruse pentru explicații și că unii diplomați ruși vor pleca acasă cu statut de persona non grata”, a afirmat Lasconi. Nicușor Dan: „Primul act oficial prin care Rusia intervine în alegerile din România” Primarul Capitalei, Nicușor Dan, consideră că acest comunicat al SVR reprezintă prima intervenție publică oficială a Rusiei în sprijinul unui candidat la alegerile prezidențiale din România. „Este un semnal de alarmă pentru întreg statul român. Suntem într-un moment critic pentru libertatea și parcursul nostru democratic. România are nevoie de un președinte responsabil, devotat valorilor europene”, a transmis edilul. PNL condamnă amestecul Rusiei în politica românească Partidul Național Liberal a condamnat cu fermitate ingerințele Rusiei, calificând declarațiile SVR drept neîntemeiate și inacceptabile, cu scopul de a știrbi reputația instituțiilor românești și de a diviza societatea. „Nu este prima tentativă de destabilizare. Observăm un atac asumat printr-un serviciu cunoscut pentru tacticile sale de influențare. România și-a ales drumul european și va apăra valorile democratice”, precizează PNL într-un comunicat oficial. Liberalii reafirmă că vor continua să susțină parteneriatele euroatlantice și să protejeze siguranța și securitatea românilor în fața tentativelor de destabilizare venite din partea Federației Ruse.

Finlanda avertizează: Rusia amenință stabilitatea Europei (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Imediat ce Rusia va încheia războiul în Ucraina, se va reorienta spre alte țări din Europa, avertizează Finlanda

Finlanda avertizează: Rusia amenință stabilitatea Europei. Serviciile de informații finlandeze (Supo) avertizează că finalul războiului din Ucraina ar putea deschide calea pentru ca Rusia să-și redirecționeze resursele către alte activități ostile în Europa. Potrivit raportului Supo privind securitatea pentru anul 2025, Rusia rămâne un stat agresiv, dispus să folosească toate mijloacele pentru atingerea obiectivelor sale politice. Finlanda avertizează: Rusia amenință stabilitatea Europei Conform raportului publicat de Supo, odată cu încheierea conflictului din Ucraina, Rusia ar putea reloca resursele militare și informaționale către alte regiuni europene și ntensifica operațiunile de influență și destabilizare. Citește și: Omul lui Georgescu, Horațiu Potra, fotografiat când lua cărămizi de bani de la o rusoaică, la un hotel în Dubai "Rusia este un stat expansionist, pregătit să utilizeze toate mijloacele pentru a-și atinge scopurile", a declarat Juha Martelius, directorul Supo. Amenințarea Rusiei asupra Finlandei rămâne ridicată În analiza sa pentru 2025, Supo subliniază că Rusia continuă să fie o amenințare serioasă la adresa Finlandei, fără perspective de detensionare. Printre factori se numără și faptul că Finlanda împarte o frontieră de 1.340 km cu Rusia De asemenea, Finlanda a crescut bugetul apărării la 2,41% din PIB, după invazia Ucrainei A aderat la NATO în aprilie 2023, punând capăt deceniilor de neutralitate militară "Finlanda trebuie să fie pregătită pentru o intensificare a influenței ruse, mai ales ca stat vecin și riveran Mării Baltice", a declarat Martelius. Riscurile din Marea Baltică Raportul Supo semnalează că utilizarea intermediarilor („proxy”) a devenit o strategie centrală a Rusiei în acțiunile sale de influență. Exemple relevante includ operațiunile de sabotaj atribuite GRU, serviciul rus de informații militare. Aceste tactici permit Rusiei să-și mascheze implicarea directă. În plus, Finlanda monitorizează cu atenție incidentele suspecte din Marea Baltică, vizând infrastructura critică. La finalul anului 2024, s-au înregistrat mai multe atacuri asupra cablurilor energetice și de telecomunicații. Petrolier rus implicat în avarierea cablurilor submarine Printre cele mai grave incidente recente se numără acțiunea unui petrolier din flota fantomă a Rusiei, suspectat că la 25 decembrie a târât intenționat ancora, provocând: Avarierea unui cablu electric Distrugerea a patru cabluri de telecomunicații Ancheta autorităților finlandeze este în desfășurare, iar astfel de atacuri ridică nivelul de alertă privind securitatea energetică și comunicațională a regiunii.

Kremlinul vrea o pace impusă Ucrainei (sursa: news.ru)
Internațional

După conflictul dintre Trump și Zelenski, Rusia cere ca Ucraina să fie forțată să accepte pacea

Kremlinul vrea o pace impusă Ucrainei. Kremlinul a transmis luni că președintele ucrainean Volodimir Zelenski trebuie „forțat” să accepte pacea, în urma tensiunilor apărute după disputa sa cu președintele american Donald Trump, petrecută în Biroul Oval. Kremlinul vrea o pace impusă Ucrainei Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că evenimentele recente de la Casa Albă demonstrează dificultatea găsirii unei soluții pentru conflictul din Ucraina. Citește și: Procuror care face tranzacții cu criptomonede și cerea poliției să-l păzească la tir cu arcul, trimis în judecată disciplinară Potrivit acestuia, „regimul de la Kiev și Zelenski nu vor pace. Ei doresc ca războiul să continue”. Peskov a sugerat că presiunea europeană ar putea schimba poziția liderului ucrainean: „Este foarte important ca cineva să-l forțeze pe Zelenski să dorească pacea. Dacă europenii reușesc, cinste și glorie lor”, a spus oficialul rus, referindu-se la summitul liderilor occidentali desfășurat la Londra. Moscova invocă schimbarea realității de pe front Rusia consideră că Zelenski refuză să accepte noile realități de pe câmpul de luptă, mai ales după eșecul negocierilor de pace din 2022 de la Istanbul. Moscova controlează acum aproape 20% din teritoriul Ucrainei și deține inițiativa militară în estul țării, în Donbas. Totuși, Rusia nu are control complet asupra celor patru regiuni anexate (Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie), dar solicită retragerea trupelor ucrainene din zonele încă disputate pentru a începe discuții de pace. „Numai un orb poate să nu vadă acest lucru”, a punctat Peskov. Critici rusești asupra Occidentului Referindu-se la disputa publică dintre Trump și Zelenski, Peskov a declarat că „evenimentele fără precedent” din Biroul Oval reflectă slăbiciunile diplomatice ale liderului ucrainean și fracturile emergente în rândul țărilor occidentale. „Observăm cum Occidentul colectiv începe să-și piardă coeziunea, apărând primele semne de fragmentare”, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului. Peskov neagă discuții recente între Putin și Trump Întrebat dacă au existat contacte suplimentare între Vladimir Putin și Donald Trump, în afara convorbirii telefonice de pe 12 februarie, Peskov a negat orice comunicare care ar trebui făcută publică. Trump a declarat recent că a discutat de mai multe ori cu liderul de la Kremlin. Acuze asupra summitului de la Londra Promisiunile de sprijin militar și financiar făcute Ucrainei în cadrul summitului de la Londra nu vor aduce pacea, susține Moscova. Liderii europeni, inclusiv premierul britanic Keir Starmer, au anunțat noi fonduri pentru Ucraina, între care și un contract de două miliarde de dolari pentru sisteme de apărare aeriană. Potrivit Kremlinului, aceste angajamente nu vor duce la o soluționare pașnică a conflictului, ci vor „prelungi ostilitățile”. Un posibil plan de pace european, în pregătire Duminică, Volodimir Zelenski s-a întâlnit la Londra cu premierul Keir Starmer și alți lideri europeni pentru a discuta elaborarea unui plan de pace destinat să fie prezentat administrației Trump. Starmer a vorbit despre formarea unei „coaliții a bunăvoinței” pentru pace, însă Kremlinul consideră că liderii europeni vor avea nevoie de „multe eforturi” pentru a repara efectele negative ale întâlnirii tensionate dintre Trump și Zelenski. În ciuda incidentului diplomatic de la Washington, Zelenski a declarat presei că are încredere că relația cu Trump poate fi salvată, însă crede că viitoarele discuții trebuie să aibă loc în spatele ușilor închise.

Rusia și China recrutează americani concediați (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia și China recrutează angajați federali americani disponibilizați

Rusia și China recrutează americani concediați. Adversarii străini ai Statelor Unite, în special Rusia și China, au intensificat recent eforturile de recrutare a angajaților federali americani din domeniul securității naționale care au fost concediați sau se tem că își vor pierde locul de muncă, potrivit unor informații obținute de CNN. Rusia și China recrutează americani concediați Vizate sunt persoanele cu autorizații de securitate sau acces la informații sensibile, inclusiv date despre infrastructura critică a SUA. Citește și: VIDEO Măruță, propagandă împotriva lui Zelenski și anti-UE, pentru Călin Georgescu și Trump. De ce îi place actualul președinte american Pe fondul concedierilor masive lansate sub coordonarea Departamentului de Eficiență Guvernamentală (DOGE), condus de Elon Musk, mii de angajați federali au fost afectați, inclusiv personal din agenții precum USAID, CIA și Pentagon. Aceste măsuri, justificate oficial prin reducerea costurilor și aplicarea politicii „America First”, creează vulnerabilități majore pe care adversarii externi încearcă să le exploateze rapid. Platformele online, principalul instrument de recrutare Potrivit unui document al Serviciului de Investigații Criminale Navale, agențiile de informații ruse și chineze folosesc rețele precum LinkedIn, TikTok, RedNote și Reddit pentru a identifica și aborda angajați federali nemulțumiți sau rămași fără loc de muncă. CIA a început deja propriile restructurări, concediind circa 20 de ofițeri din departamentele de diversitate și recrutare, în timp ce Pentagonul a anunțat plecarea a peste 5.000 de stagiari. Critici privind apropierea lui Trump de Rusia Pe lângă valul de disponibilizări, administrația Trump a stârnit îngrijorări suplimentare prin atitudinea favorabilă față de Moscova, criticile publice la adresa Ucrainei și inițierea unor negocieri directe cu Rusia. Totodată, secretarul apărării, Pete Hegseth, ar fi ordonat suspendarea operațiunilor cibernetice ofensive împotriva Rusiei, amplificând temerile legate de vulnerabilitatea infrastructurii strategice a Statelor Unite.

Consecințele retragerii sprijinului SUA pentru Ucraina (sursa: understandingwar.org)
Internațional

Sistarea ajutorului militar american pentru Ucraina transformă Rusia în câștigătoare a războiului și amenință statele baltice, avertizează ISW

Consecințele retragerii sprijinului SUA pentru Ucraina. O eventuală retragere a ajutorului militar și financiar al Statelor Unite pentru Ucraina l-ar putea aduce pe Vladimir Putin mai aproape de victorie, avertizează Institutul pentru Studierea Războiului (ISW). Consecințele retragerii sprijinului SUA pentru Ucraina Potrivit unei analize publicate sâmbătă, diminuarea sprijinului american ar oferi Rusiei avantaje importante pe câmpul de luptă și ar crește semnificativ șansele unei victorii rusești. Citește și: Cota lui Georgescu la pariuri continuă să se prăbușească. Depunerea candidaturii, anulată subit „Reducerea ajutorului promis Kievului ar putea înclina balanța războiului și ar permite Rusiei să câștige teren decisiv în Ucraina”, subliniază ISW. Riscuri pentru statele baltice și NATO ISW atrage atenția că o victorie a Rusiei în Ucraina ar putea deschide calea pentru noi acțiuni agresive din partea Moscovei asupra altor state postsovietice. Printre țintele potențiale s-ar număra Lituania, Estonia și Letonia, membre NATO și vecine ale Rusiei. Institutul avertizează că succesul lui Putin în Ucraina l-ar putea încuraja să folosească forța pentru a-și atinge obiectivele strategice și dincolo de granițele ucrainene. Suspendarea ajutorului ar reduce influența globală a SUA Pe lângă riscurile militare, sistarea sprijinului american pentru Ucraina ar putea afecta grav poziția Statelor Unite la nivel global. Potrivit ISW, adversarii strategici ai Washingtonului – Rusia, Iran, Coreea de Nord și China – testează constant limitele angajamentului american față de aliații săi din Europa, Orientul Mijlociu și regiunea Asia-Pacific. „Aceste state formează un bloc care urmărește să învingă SUA și partenerii săi din întreaga lume. Retragerea ajutorului pentru Ucraina ar trimite un semnal periculos de slăbiciune”, se arată în analiza ISW.

Lavrov iubește SUA și acuză Europa (sursa: TASS)
Internațional

Nouă declarație de dragoste a Moscovei pentru Trump: SUA vor pace în Ucraina, Europa vrea continuarea războiului

Lavrov iubește SUA și acuză Europa. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat că, spre deosebire de Statele Unite, Europa ar fi interesată ca războiul din Ucraina să continue. Într-un interviu Lavrov a susținut că administrația americană actuală își dorește încheierea conflictelor globale. Lavrov iubește SUA și acuză Europa „După mandatul lui Joe Biden, la Casa Albă au ajuns oameni care vor să fie ghidați de bun-simț. Citește și: Cota lui Georgescu la pariuri continuă să se prăbușească. Depunerea candidaturii, anulată subit Ei spun deschis că își doresc pace. Cine cere ca petrecerea războiului să continue? Europa”, a afirmat Lavrov. Șeful diplomației ruse a subliniat că, deși Statele Unite urmăresc să rămână principala putere mondială, Washingtonul și Moscova pot coopera pragmatic atunci când interesele lor coincid. „Donald Trump este un pragmatic. Obiectivul său este încă MAGA – Make America Great Again. Acest lucru dă politicii americane un caracter uman și plin de viață. De aceea este interesant să colaborezi cu el”, a adăugat Lavrov. „Toate tragediile lumii își au originea în Europa” În cadrul interviului, Lavrov a lansat critici dure la adresa Europei, pe care o acuză de responsabilitate istorică pentru conflictele globale. „În ultimii 500 de ani, toate tragediile din lume au pornit din Europa sau au fost provocate de politica europeană”, a declarat Lavrov. Totuși, referitor la actualul conflict din Ucraina, oficialul rus susține că Statele Unite nu ar fi avut un rol major în declanșarea acestuia. „Dacă privim în urmă, americanii nu au fost cei care au instigat aceste evenimente”, a spus el. Drepturile vorbitorilor de rusă Ministrul rus de externe a criticat lipsa unei explicații clare din partea liderilor europeni privind drepturile minorității rusofone din Ucraina, în contextul planurilor de pace europene. De asemenea, Lavrov a respins posibilitatea ca trupele europene de menținere a păcii să fie desfășurate în Ucraina. Potrivit acestuia, o astfel de decizie ar confirma că motivele care au dus la război persistă și astăzi. „Nu vrem să fim antieuropeni, dar situația actuală nu face decât să confirme ceea ce au spus mulți istorici”, a concluzionat Lavrov, reiterând poziția Moscovei față de sprijinul european acordat Kievului.

Germania consideră reintroducerea serviciului militar obligatoriu (sursa: Facebook/Bundeswehr)
Internațional

Noi presiuni pentru reintroducerea serviciului militar obligatoriu din cauza amenințării rusești, spune generalul german Gante

Germania consideră reintroducerea serviciului militar obligatoriu. Germania are nevoie urgentă de o nouă formă de serviciu militar pentru a răspunde provocărilor de securitate tot mai complexe, a declarat generalul Harald Gante, unul dintre liderii armatei germane. Potrivit acestuia, forțele armate ale țării, cunoscute sub numele de Bundeswehr, nu pot face față doar cu ajutorul voluntarilor. Germania consideră reintroducerea serviciului militar obligatoriu „Toate sarcinile suplimentare legate de securitatea internă și apărarea națională nu pot fi îndeplinite fără un număr semnificativ mai mare de militari – iar acest lucru este posibil doar prin recrutare”, a subliniat generalul Gante, citat de ZDF. Citește și: Cota lui Georgescu la pariuri continuă să se prăbușească. Depunerea candidaturii, anulată subit Generalul Harald Gante a avertizat asupra riscurilor pe care le reprezintă Federația Rusă pentru stabilitatea Europei. Potrivit lui, Germania trebuie să fie pregătită să descurajeze orice încercare a Rusiei de a-și reface vechiul imperiu sovietic. „Să nu ne facem iluzii. Dacă Rusia va avea ocazia și impresia că poate restabili vechile sfere de influență, sunt convins că va încerca. Singura soluție este o descurajare credibilă”, a explicat Gante. Reintroducerea serviciului militar, o decizie a viitorului guvern Suspendat în Germania în anul 2011, serviciul militar ar putea reveni în prim-planul politicilor de apărare. Bundeswehr așteaptă cu interes deciziile viitorului guvern privind această posibilă reintroducere, într-un context geopolitic tensionat. Infrastructura militară deficitară  Pe lângă problema personalului, armata germană se confruntă și cu lipsa infrastructurii necesare pentru a găzdui și antrena soldații. „Problema nu este lipsa formatorilor. Problema este infrastructura. Fără barăci, paturi și clădiri adecvate, nu putem primi noi recruți”, a avertizat generalul Gante. Pentru anul în curs, Bundeswehr are în plan să antreneze 2.500 de militari suplimentari, însă generalul insistă că este nevoie de investiții mult mai mari pentru a asigura condițiile necesare consolidării apărării naționale.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră