miercuri 17 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2577 articole
Internațional

Rusia și SUA reiau negocierile: o nouă rundă este planificată pentru săptămâna viitoare

Negocieri ruso-americane planificate pentru săptămâna viitoare. Negocierile dintre Rusia și SUA vor continua săptămâna viitoare, potrivit lui Kiril Dmitriev, emisarul economic special al președintelui rus Vladimir Putin.  Negocieri ruso-americane planificate pentru săptămâna viitoare Declarația a fost făcută duminică, imediat după întoarcerea lui Kiril Dmitriev din SUA. Citește și: Armata rusă - mai mare, mai solidă, mai pregătită de luptă decât acum trei ani. Arsenalul rus de artilerie, mai mare decât cel european și american la un loc Dmitriev, primul reprezentant de rang înalt al Moscovei care vizitează SUA de la declanșarea invaziei în Ucraina, a subliniat într-un interviu la Rossiya 1 că între Moscova și Washington există „un început de dialog respectuos” și o „dinamică pozitivă” în relațiile bilaterale. Emisarul Kremlinului a declarat că, în ciuda tensiunilor, Statele Unite par să înțeleagă necesitatea reluării dialogului cu Rusia. Potrivit acestuia, Rusia a „rezistat presiunii administrației Biden” care ar fi urmărit „o înfrângere strategică” a Moscovei. Acuzații de dezinformare și presiuni asupra administrației Trump Dmitriev a mai acuzat că administrația președintelui Donald Trump este supusă unor presiuni uriașe din partea „inamicilor Rusiei”, care recurg la campanii de dezinformare. „Vedem multe încercări de a influența Administrația Trump prin informații false, în scopul de a zădărnici dezghețul care începe între cele două țări”, a avertizat Dmitriev. Tensiuni după atacul rusesc asupra orașului ucrainean Krivoi Rog Declarațiile vin la doar două zile după ce Rusia a lansat un atac cu rachetă asupra orașului ucrainean Krivoi Rog, soldat cu 19 morți, dintre care 9 copii. Ucraina acuză un atac deliberat asupra unei zone rezidențiale, în timp ce Rusia susține că a vizat un restaurant în care aveau loc întâlniri între comandanți ucraineni și instructori occidentali. SUA încearcă să afle dacă Rusia ia în serios ideea păcii Secretarul de stat american, Marco Rubio, a declarat vineri la Bruxelles că SUA speră să afle „în săptămâni, nu în luni” dacă Rusia este sinceră în dorința de a încheia un acord de pace cu Ucraina. Rubio a avertizat că președintele Trump nu va accepta o strategie rusă de tergiversare a negocierilor. În cadrul unei reuniuni NATO, Rubio a transmis că Donald Trump își pierde răbdarea cu Vladimir Putin și nu va tolera mult timp tacticile de amânare privind soluționarea conflictului ucrainean. Rusia respinge propunerile de pace actuale ale SUA Într-un interviu publicat marți, viceministrul rus de externe Serghei Riabkov a declarat că propunerile SUA nu abordează cauzele reale ale conflictului, ceea ce face imposibilă acceptarea lor de către Moscova în forma actuală. „Nu putem accepta propunerile americane pentru că nu conțin soluții privind motivele profunde ale conflictului”, a explicat diplomatul rus. Kremlinul insistă că o soluționare pașnică a conflictului trebuie să ia în considerare așa-numitele „interese legitime de securitate ale Rusiei”. În realitate, aceste condiții includ recunoașterea anexării teritoriilor ocupate de Rusia în Ucraina, excluderea definitivă a Ucrainei din procesul de aderare la NATO și crearea unei noi arhitecturi europene de securitate, favorabile intereselor Moscovei.

Negocieri ruso-americane planificate pentru săptămâna viitoare (sursa: youtube/BakuTVRu)
ONU acuză Rusia de omorârea civililor (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

ONU acuză Rusia de „dispreț fără limite pentru viața civililor” după atacul devastator asupra orașului Krivoi Rog

ONU acuză Rusia de omorârea civililor. Înaltul Comisar al ONU pentru drepturile omului, Volker Turk, a condamnat duminică dur atacul rusesc asupra orașului ucrainean Krivoi Rog, calificându-l drept „cel mai sângeros atac contra unor copii” de la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei în februarie 2022. În atacul produs vineri, 18 persoane și-au pierdut viața, dintre care nouă erau copii. ONU acuză Rusia de omorârea civililor „Utilizarea de către Federația Rusă a unei arme explozive cu rază de acțiune mare într-o zonă dens populată – fără nicio prezență militară aparentă – demonstrează un dispreț fără limite pentru viața civililor”, a transmis Volker Turk într-un comunicat oficial. Citește și: Armata rusă - mai mare, mai solidă, mai pregătită de luptă decât acum trei ani. Arsenalul rus de artilerie, mai mare decât cel european și american la un loc Atacul ar putea constitui o crimă de război, potrivit evaluărilor preliminare ale ONU. Înaltul Comisariat al ONU a trimis o echipă la fața locului pentru a documenta impactul atacului. „Este o oroare inimaginabilă: nouă copii au fost uciși, majoritatea în timp ce se jucau într-un parc, de schije ale armei militare care a explodat deasupra lor”, a declarat Turk, subliniind tragedia umanitară provocată de o singură explozie. „O singură explozie a luat viața a 18 oameni” În comunicatul oficial se menționează că atacul a avut loc „într-o seară caldă de vineri, când familiile se adunau lângă un loc de joacă, un restaurant și clădiri rezidențiale”. Volker Turk a accentuat că nu existau ținte militare evidente în zonă. Pretextele militare ale Rusiei Înaltul Comisar a respins total justificarea oferită de Rusia cu privire la o presupusă prezență militară în regiune. „Toți martorii au declarat că nu exista nicio prezență militară la restaurant sau în zonă în momentul loviturii”, a precizat ONU. Chiar și în cazul unei astfel de prezențe, legea internațională cere discernământ în protejarea vieților civile. Biroul Înaltului Comisar a solicitat „o anchetă rapidă, completă și independentă” privind atacul de la Krivoi Rog și posibilele încălcări ale dreptului internațional umanitar.  

Atac rusesc cu rachete asupra Kievului (sursa: dsns.gov.ua)
Internațional

Putin, din ce în ce mai sălbatic: atac cu rachete asupra Kievului. Incendii de proporții și răniți

Atac rusesc cu rachete asupra Kievului. Trei persoane au fost rănite duminică în urma unui atac cu rachete asupra Kievului, a anunţat primarul capitalei ucrainene, Vitali Kliciko. Acest atac vine la doar două zile după atacul devastator asupra oraşului natal al preşedintelui Volodimir Zelenski, soldat cu 18 morți, dintre care jumătate copii. Atac rusesc cu rachete asupra Kievului Kliciko a transmis inițial pe canalul său de Telegram despre "explozii în capitală" și un "atac în curs cu rachete" asupra Kievului. Citește și: Armata rusă - mai mare, mai solidă, mai pregătită de luptă decât acum trei ani. Arsenalul rus de artilerie, mai mare decât cel european și american la un loc Ulterior, el a confirmat că cel puțin trei persoane au fost rănite în urma exploziilor produse în trei cartiere diferite. În zonele afectate au izbucnit incendii, autoritățile intervenind pentru stingerea lor. Alertă antiaeriană în mai multe regiuni din Ucraina În contextul atacului, apărarea antiaeriană ucraineană a emis alerte pentru regiunile Harkov, Nikolaev și Odesa. Acestea au fost declanșate după ce rachete au pătruns prin nordul regiunii Cernigov și se îndreptau spre sud, semnalând o intensificare a ofensivei ruse în Ucraina. Polonia își mobilizează aviația militară Ca reacție la atacurile tot mai frecvente asupra vestului Ucrainei, comandamentul forțelor armate poloneze a reacționat. Aviația poloneză și cea a aliaților NATO au început operațiuni în spațiul aerian polonez, din cauza "intensității activității aviației Federației Ruse", potrivit unui comunicat. Zelenski critică reacția slabă a SUA la atacul de la Krivîi Rih Sâmbătă, președintele Volodimir Zelenski a criticat dur "reacția slabă" a Statelor Unite după atacul cu rachete de vineri asupra Krivoi Rog, orașul său natal, în care 18 oameni au fost uciși și 72 răniți, inclusiv numeroși copii. Deși ambasadoarea americană în Ucraina, Bridget Brink, s-a declarat "îngrozită" de atacul cu rachetă balistică, ea nu a menționat direct responsabilitatea Rusiei. Ezitarea ambasadoarei a fost criticată de Zelenski, care a acuzat Washingtonul că „se teme să rostească cuvântul «rus» atunci când vorbește despre rachete”.

Atac rusesc asupra civililor din Ucraina (sursa: X/Tachikoma)
Internațional

VIDEO Imagini înfiorătoare cu copii uciși în Ucraina de rachete rusești și părinți împietriți care nu se pot desprinde de cadavre

Atac rusesc asupra civililor din Ucraina. Un atac cu rachetă lansat de forțele ruse a lovit o zonă rezidențială din Kryvyi Rig, Ucraina, provocând moartea a cel puțin 14 persoane și rănirea a peste 50, potrivit autorităților locale. Este unul dintre cele mai sângeroase atacuri din ultimele săptămâni. Atac rusesc asupra civililor din Ucraina Șeful administrației militare locale, Oleksandr Vilkul, a declarat că forțele ruse au lansat o rachetă balistică asupra unei zone dens populate din centrul orașului Kryvyi Rig, situat în partea centrală a Ucrainei. Citește și: Armata rusă - mai mare, mai solidă, mai pregătită de luptă decât acum trei ani. Arsenalul rus de artilerie, mai mare decât cel european și american la un loc Printre victime se numără cel puțin șase copii (VIDEO), conform ultimului bilanț oficial. Zelenski: „Rusia nu vrea încetarea focului” Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, originar din Kryvyi Rig, a reacționat prompt, denunțând atacul ca fiind o dovadă clară că Moscova nu dorește pacea. Într-un mesaj postat pe Telegram, liderul ucrainean a afirmat: „Fiecare atac cu rachete și drone demonstrează că Rusia vrea doar război. Doar presiunea internațională și întărirea apărării Ucrainei pot apropia sfârșitul acestui conflict.”  

Rusia, mai militarizată decât în 2022 și mai puternică, spune generalul american Cavoli (sursa: defense.gov)
Internațional

Armata rusă - mai mare, mai solidă, mai pregătită de luptă decât acum trei ani. Arsenalul rus de artilerie, mai mare decât cel european și american la un loc

Rusia, mai militarizată decât în 2022, deși armata lui Vladimir Putin a suferit pierderi colosale în urma invaziei din Ucraina.  Generalul Cristopher Cavoli, comandantul forțelor americane din Europa, a dezvăluit în timpul audierii sale (VIDEO) în fața Congresului SUA că, în prezent, armata rusă este mult mai numeroasă și mai bine pregătită decât la începutul războiului și că produce masiv tehnică militară. Rusia, mai militarizată decât în 2022 Generalul Cristopher Cavoli, șeful Comandamentului European al SUA și al forțelor NATO din Europa (SACEUR), a fost audiat la data de 3 aprilie 2025 în Congresul SUA. Citește și: RoJust, asociația personalului din Justiție, cere agresiv Comisiei Europene să nu se atingă de pensiile speciale În timpul audierii publice a dezvăluit mișcările geostrategice ale Rusiei, dar și ceea ce s-a întâmplat până acum pe frontul din Ucraina. "În ciuda pierderilor ample pe câmpul de luptă din Ucraina, armata rusă se reconstituie și crește într-un ritm mai rapid decât anticipaseră majoritatea analiștilor. De fapt, armata rusă, care a suportat greul luptei, este astăzi mai mare decât era la începutul războiului – în ciuda faptului că a avut aproximativ 790.000 de victime", a declarat generalul Cristopher Cavoli. Acesta a mai dezvăluit că Rusia are acum peste 600.000 de militari pe frontul din Ucraina, aproape dublu față de acum patru ani. În plus, președintele Vladimir Putin a ordonat armatei să crească la 1,5 milioane numărul militarilor activi, ocazie cu care recrutează 30.000 de noi militari în fiecare lună. Stocul de obuze, mai mare decât cel european și american la un loc Forțele terestre ruse au pierdut în Ucraina în jur de 3.000 de tancuri, 9.000 de vehicule blindate, 13.000 de sisteme de artilerie și peste 400 de sisteme de apărare aeriană. Toate, numai în ultimul an. Dar Rusia este pe cale să le înlocuiască pe toate după ce și-a mărit producția industrială și a deschis noi fabrici de producție. În plus, a transformat și liniile de producție comercială în uzine de armament. În urma acestor demersuri, industria de apărare rusească urmează să producă în acest an 1.500 de tancuri, 3.000 de vehicule blindate și 200 de rachete balistice și de croazieră Iskander. Generalul Cristopher Cavoli anticipează că Rusia va produce 250.000 de obuze pentru artilerie pe lună. Ceea ce va însemna că va avea un stoc de trei ori mai mare decât Statele Unite și Europa la un loc. "Rusia continuă să dețină cel mai mare stoc de arme nucleare din lume. Arsenalul nuclear al Rusiei este compus din aproximativ 2.500-3.500 de focoase cu randament mare și scăzut, care pot fi adaptate pentru utilizare pe câmpul de luptă sau folosite strategic", a mai spus generalul. Arme chimice cu cloropicrină, folosite în Ucraina, deși interzise   Rusia continuă să dezvolte programele de arme chimice și biologice pe care le folosește din plin în Ucraina. Generalul Cristopher Cavoli a mai dezvăluit că forțele ruse au folosit în mod repetat arme chimice cu cloropicrină, un agent toxic cu efect de sufocare care a fost utilizat pentru prima dată în Primul Război Mondial.  Astfel, a spus generalul Cavoli, Rusia a încălcat Convenția privind Interzicerea Dezvoltării, Producerii, Stocării și Folosirii Armelor Chimice și Distrugerea acestora. Aerian și naval, pierderi minore Rusia a suferit pierderi minore în ceea ce privește capabilitățile sale aeriene și maritime. Forța Aerospațială Rusă deține în prezent peste 1.100 de avioane capabile de luptă, printre care avioane de vânătoare Su-57, Tu-95 și Tu-160. În același timp, Marina Rusă numără peste 60 de submarine și 42 de nave de luptă, capabile să lanseze rachete de croazieră Kalibr cu vârf nuclear. "Comandanții ruși încă pun accentul pe cantitate și pe masă în detrimentul aptitudinii și perspicacității operaționale. Cu toate acestea, forțele rusești cu resurse slabe și dezorganizate pe care le-am văzut în timpul invaziei inițiale s-au îmbunătățit semnificativ. Formațiunile rusești câștigă experiență de luptă. Armata și-a demonstrat capacitatea de a învăța de pe câmpul de luptă, de a disemina noi concepte între organizații și de a contracara avantajele tactice și tehnice ucrainene", a atras atenția generalul Cristopher Cavoli. Industria Rusiei, militarizată în masă Rusia continuă să își extindă programele cu submarime de atac, dotate cu rachete de croazieră cu propulsie nucleară din clasa Severodvinsk-II, submarine cu rachete balistice cu propulsie nucleară de clasa Dolgorukiy II, dar și cu cele de recunoaștere submarină atât în teatrul european, cât și în cel indopacific. "Aceste noi capabilități arată că armata rusă intenționează să obțină avantaje tactice și operaționale pentru viitorul câmp de luptă. Pentru a sprijini aparatul militar în creștere al Rusiei, Kremlinul a stabilit politici economice pentru a-și restructura instituțiile financiare și industria de apărare. În septembrie 2024, Rusia a anunțat o creștere cu 25% a cheltuielilor pentru apărare, ceea ce reprezintă 6,3% din produsul său intern brut. Acesta este al patrulea an consecutiv în care Rusia și-a majorat cheltuielile de apărare pentru a finanța războiul din Ucraina și planurile de extindere a armatei active.", a declarat generalul Cavoli. Investițiile Rusiei în industria de apărare au redus șomajul la nivel național cu 2,4%, deși economia se află pe picior de război și va rămâne așa în viitorul previzibil.

Sancțiuni contra Rusiei, susținute de republicani (sursa: Facebook/Lindsey Graham)
Internațional

Republicanii din Congres, primul atac la Trump: un proiect bipartizan de lege cere sancțiuni mai dure împotriva Rusiei

Sancțiuni contra Rusiei, susținute de republicani. O persoană a fost ucisă și alte zece rănite în urma atacurilor cu drone lansate de Rusia asupra regiunilor Zaporojie (sud-est) și Harkov (nord-est), au anunțat oficiali ucraineni în noaptea de marți spre miercuri. În Zaporojie, o dronă a lovit mai multe mașini parcate în fața unei case, provocând moartea unui bărbat de 45 de ani și rănirea altor două persoane. În fața tergiversărilor Moscovei pentru un acord de pace, Senatul SUA a dezbătut marți un proiect legislativ bipartizan care prevede sancțiuni dure împotriva Rusiei SUA și Ucraina acuză Rusia de încălcarea unui acord fragil Atacurile vin în contextul unui moratoriu fragil asupra infrastructurii energetice, anunțat recent de SUA. Citește și: 231 de milioane de euro vor fi tăiați din PNRR dacă nu rezolvăm problema pensiilor speciale - Boloș Ucraina și Rusia se acuză reciproc că au încălcat acest acord, care nu preciza nicio dată clară de intrare în vigoare. Confruntările continuă, în ciuda unor comunicări diplomatice anterioare purtate în Arabia Saudită privind stoparea atacurilor asupra centralelor energetice din ambele țări. Sancțiuni contra Rusiei, susținute de republicani În fața tergiversărilor Moscovei, Senatul SUA a dezbătut marți un proiect legislativ bipartizan care prevede sancțiuni dure împotriva Rusiei dacă aceasta nu se angajează în negocieri reale de pace. Inițiativa, susținută de senatorii Lindsey Graham (republican) și Richard Blumenthal (democrat), propune sancțiuni primare și secundare pentru Moscova și pentru entitățile care sprijină războiul împotriva Ucrainei. Proiectul de lege este văzut ca un exemplu rar de colaborare între republicani și democrați într-un Congres profund divizat. Cei doi senatori au subliniat că sancțiunile ar viza inclusiv țările care cumpără petrol, gaze sau uraniu din Rusia. Ei avertizează că agresiunea rusă trebuie oprită și descurajată în viitor. Poziția lui Trump față de Rusia generează tensiuni în SUA și în Europa De la începutul celui de-al doilea mandat, președintele Donald Trump a adoptat o abordare mai conciliantă față de Rusia, ceea ce a provocat îngrijorări în rândul aliaților europeni. Deși mulți congresmeni americani au susținut inițial Ucraina, o parte a republicanilor apropiați de Trump și-au retras sprijinul. În Camera Reprezentanților a fost introdus un proiect legislativ similar, dar nu este clar când va fi supus votului.  

Eduard Bachide, obscurul secretar de stat din MApN care a spus că va chema poliția dacă ne invadează rușii Foto: Facebook
Politică

Cine este obscurul secretar de stat din MApN care a spus că va chema poliția dacă ne invadează rușii

Cine este obscurul secretar de stat din MApN care a spus că va chema poliția dacă ne invadează rușii: Eduard Bachide, politruc PSD cu studii de management în agroturism, dar care acum este și președinte al Consiliului de Administrație al Romtehnica.  Citește și: Sondaj distribuit de Nicușor Dan: Simion, locul I, Ponta, foarte ușor peste Nicușor Dan, iar Crin Antonescu, pe locul IV Senatorul USR Cristian Ghinea a relatat, în plenul Senatului, că atunci când a întrebat, în comisia de apărare a Senatului, ce va face România în cazul unei invazii nedeclarate a Rusiei, după modelul Tatarbunar (1924)/Crimeea (2014), Bachide i-ar fi răspuns: „Îi ia poliția”.  Obscurul secretar de stat din MApN care a spus că va chema poliția dacă ne invadează rușii Bachide s-a născut în 1980 și a absolvit în 2003 Facultatea de Inginerie și Management Agroturistic, Universitatea Bioterra. Toată cariera sa profesională a fost bugetar - cel puțin potrivit biografiei sale oficiale, unde prima sa slujbă apare în 2012, când avea 32 de ani.  În 2022, a ajun secretar de stat în ministerul Apărării și a primit două sinecuri: a fost plasat în consiliul de administrație al Aeroporturilor București și în cel al Romtehnica. Presa a relatat că, în februarie 2025, a ajuns chiar președinte al CA-ului Romtehnica. Însă, pe site-ul acestei companii, pagina privind componența CA-ului a fost pur și simplu ștearsă. Romtehnica este, de facto, fosta direcţie de export-import din cadrul Ministerului Apărării Naţionale. În anul fiscal 2023, el a câștigat: 116.940 de lei, salariul de secretar de stat, 88.836 din CA-ul Aerporturilor Otopeni și 51.636 de lei din CA-ul Romtehnica. Scenariul unei invazii nedeclarate în Delta Dunării Senatorul USR Cristian Ghhinea a relatat răspunsul șocant pe care Bachide i l-a oferit când a întrebat cum reacționează statul român la o invazie hibridă.  „Am întrebat ieri în Comisia de apărare a Senatului ce se întâmplă dacă mâine… dacă mâine ne trezim cu 1 600 de omuleți verzi în Delta Dunării. Știți ce mi s-a răspuns? Cei care n-ați fost acolo. Domnul Eduard Bachide, secretar de stat la Ministerul Apărării (...) a spus: «Îi ia poliția». Serios! Doamne ferește! Da? «Îi ia poliția». Astea sunt instrumentele legale pe care le are statul român la dispoziție astăzi, dacă ne trezim cu omuleți verzi în Delta Dunării. Ne așteptăm să îi ia poliția (...) L-am întrebat pe domnul general Gheorghiță, șef al Statului Major, care a salvat onoarea Armatei Române, ieri în comisia de la Senat, și a recunoscut. A spus: «Nu avem cadru legal să intervenim»”, a spus Ghinea. 

Ce face România dacă 1.600 de „omuleți verzi” trimiși de Rusia o invadează? „Îi ia miliția” Foto: Kremlin.ru
Politică

Ce face România dacă 1.600 de „omuleți verzi” trimiși de Rusia o invadează? „Îi ia poliția”, răspunde un secretar de stat din MApN

„Ce face România dacă 1.600 de «omuleți verzi» trimiși de Rusia o invadează?”, a întrebat senatorul USR Cristian Ghinea în plenul Senatului, relatând o discuție din comisia de apărare. Citește și: Sondaj distribuit de Nicușor Dan: Simion, locul I, Ponta, foarte ușor peste Nicușor Dan, iar Crin Antonescu, pe locul IV Ghinea a pus această întrebare pornind de la invazia nedeclarată a URSS, în septembrie 1924, la Tatarbunar, în sudul Basarabiei - eveniment denumit de istoriografia sovietică „răscoala de la Tarabunar”. În acel an, un număr foarte mare de agenți bolșevici - 1.600 apreciază senatorul Ghinea - a trecut Nistrul și a organizat o răscoală pe teritoriul românesc, răscoală susținută de etnicii ruși, ucraineni, bulgari și găgăuzi, dar nu și de români sau germani.  Acum, Ghinea spune că a întrebat oficialii ministerului Apărării, în comisia de apărare, ce ar face România dacă un incident similar s-ar petrece în Delta Dunării. „Îi ia poliția”, i-ar fi răspuns secretarul de stat în Ministerul Apărării Eduard Bachide. Ce face România dacă „omuleți verzi” trimiși de Rusia o invadează „În 1924, la Tatarbunar, o bandă de rebeli bolșevici au atacat statul român. Știți câți morți au fost acolo? (...) 3 000 de morți. Armata română a arestat 1 600 de infiltrați bolșevici (...) În 2014, niște omuleți verzi, fără uniformă oficială și fără declarație de război, au invadat Crimeea și au furat-o în favoarea Rusiei. Acei omuleți vezi au fost recunoscuți de către Vladimir Putin, în mod oficial apoi, ca făcând parte din Armata Rusă. Repet, invazie fără declarație de război și fără stare de urgență și tot ce înseamnă mecanismele legale. Știți de câte ori au invadat rușii teritoriile românești în ultimii 250 de ani? Vă spun eu: de zece ori. Este o banalitate la scara istoriei. Asta este realitatea. Am întrebat ieri în Comisia de apărare a Senatului ce se întâmplă dacă mâine… dacă mâine ne trezim cu 1 600 de omuleți verzi în Delta Dunării. Știți ce mi s-a răspuns? Cei care n-ați fost acolo. Domnul Eduard Bachide, secretar de stat la Ministerul Apărării (...) a spus: «Îi ia poliția». Serios! Doamne ferește! Da? «Îi ia poliția». Astea sunt instrumentele legale pe care le are statul român la dispoziție astăzi, dacă ne trezim cu omuleți verzi în Delta Dunării. Ne așteptăm să îi ia poliția (...) L-am întrebat pe domnul general Gheorghiță, șef al Statului Major, care a salvat onoarea Armatei Române, ieri în comisia de la Senat, și a recunoscut. A spus: «Nu avem cadru legal să intervenim». Asta este situația în prezent dacă ne trezim cu forțe rusești infiltrate pe teritoriul (...) al României. Nu avem metode de a contracara, decât să trimitem milițieni după ei, ca să fie foarte clar”, a relatat Ghinea.  Însă, potrivit stenogramei ședinței, microfonul său a fost întrerupt. 

Deputat moldovean, condamnat pentru finanțare ilegală a unui partid, a fugit cu ajutorul Ambasadei Rusiei Foto: Facebook
Politică

Deputat moldovean, condamnat la 12 ani de pușcărie pentru finanțare ilegală a unui partid, a fugit în Transnistria cu ajutorul Rusiei

Un deputat moldovean, Alexandr Nesterovschi, condamnat la 12 ani de pușcărie pentru finanțare ilegală a unui partid, a fugit în Transnistria cu ajutorul Ambasadei Rusiei, a arătat, azi, Serviciul de Informații și Securitate (SIS) din Republica Moldova. Citește și: Neamțu, nici un regret după afirmația despre mamele celor care-l fac „putinist”: „Am dormit liniștit pentru că n-am înjurat pe nimeni cu nume și prenume” Deputat moldovean, condamnat pentru finanțare ilegală a unui partid, a fugit cu ajutorul Rusiei „SIS deține informații confirmate că Rusia l-a ajutat pe Nesterovschi să se eschiveze de la organele de drept. Pe 18 martie, la ora 20:15, cu o zi înainte de pronunțarea sentinței de condamnare, Alexandr Nesterovschi a fost documentat intrând pe teritoriul Ambasadei ruse la Chișinău. Ulterior, în dimineața zilei de 19 martie 2025, acesta a fost transportat cu o mașină cu numere diplomatice ale Rusiei în regiunea transnistreană, unde se află până în prezent, sub protecția directă a serviciilor speciale rusești. Respectiv, la momentul pronunțării sentinței de condamnare, Nesterovschi deja se afla pe teritoriul din stânga Nistrului (…) Lucrătorii Ambasadei ruse coordonau cu atenție deplasarea acestui transport. Acțiunile respective reprezintă o operațiune a Rusiei (…). Pe 18 martie, după ce a efectuat mai multe mișcări pe teritoriul municipiului Chișinău, cetățeanul Nesterovschi a urcat într-un automobil de model Hyundai Tucson ce aparține unei cunoștințe. La ora 20:15, în aceeași zi, automobilul a fost fixat parcat vizavi de sediul Ambasadei ruse în Moldova, intrarea de pe strada Toma Ciorbă, unde a staționat timp de un minut după care și-a continuat deplasarea spre direcția bulevardului Ștefan cel Mare și Sfânt. Peste 7 minute, același automobil a fost fixat parcându-se din nou vizavi de intrarea pe teritoriul Ambasadei. Acest cerc în jurul Ambasadei a fost realizat pentru a se asigura că nu este supravegheat. Ulterior, șoferul a coborât din automobil și s-a îndreptat spre poarta Ambasadei, unde a discutat la interfon cu o persoană din cadrul misiunii diplomatice. Peste 2 minute, șoferul s-a întors spre automobil și a făcut un gest, semn că pasagerul se poate apropia. La ora 20:25, după semnul făcut de șofer, de pe bancheta din spate a coborât o persoană care a fost identificată ca fiind Alexandr Nesterovschi. Acesta a traversat grăbit strada și fără a se opri a intrat în curtea Ambasadei (…). Ulterior, acesta a realizat câteva mișcări haotice prin curte discutând la telefon vădit fiind ghidat de către cineva, după care a intrat în clădirea Ambasadei. Identitatea șoferului care l-a transportat la sediul Ambasadei a fost stabilită de către SIS și transmisă organelor de drept care au în gestiune dosarul de căutare pe numele lui Nesterovschi.  Șoferul a confirmat faptul că l-a transportat pe acesta la sediul Ambasadei ruse la Chișinău”, a spus șeful SIS, Alexandru Musteață, citat de Ziarul de Gardă.   Nesterovschi este acuzat de corupere pasivă și implicare în finanțarea ilegală a unui partid politic, fiind suspectat că ar fi primit 35.000 de dolari, bilete de avion către Tel Aviv și o funcție importantă în Partidul „Renaștere” în schimbul părăsirii Blocului Comuniștilor și Socialiștilor.

Zelenski cere reacție internațională contra Rusiei (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski cere un răspuns internațional la atacurile masive ale Rusiei contra Ucrainei

Zelenski cere reacție internațională contra Rusiei. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a lansat duminică un apel către Statele Unite, Europa și aliații internaționali, solicitând un răspuns ferm la atacurile intense ale Rusiei asupra populației ucrainene. Zelenski cere reacție internațională contra Rusiei În ultima săptămână, forțele ruse au lansat peste 1.300 de bombe aeriene ghidate, peste 1.000 de drone de atac și nouă rachete împotriva Ucrainei, potrivit unei declarații publicate de Zelenski pe rețelele sociale. Citește și: Nicu Marcu, ex-șeful ASF care a închis ochii la falimentele City și Euroins, o nouă sinecură: director general la ORNISS „Așteptăm un răspuns din partea Statelor Unite, a Europei și a tuturor aliaților noștri la această teroare împotriva poporului nostru”, a transmis liderul ucrainean. Zelenski a precizat că Rusia a atacat majoritatea regiunilor Ucrainei cu un arsenal vast de armament, inclusiv 1.310 bombe aeriene ghidate de fabricație rusă, peste 1.000 de drone de atac, în mare parte de tip Shahed, de proveniență iraniană și nouă rachete, inclusiv balistice. „Rusia prelungește războiul și le oferim partenerilor noștri toate informațiile despre atacurile pe care le efectuează și pentru care se pregătește armata rusă”, a mai spus Zelenski. Zelenski mulțumește țărilor care sprijină Ucraina Președintele ucrainean a subliniat importanța sprijinului internațional constant pentru apărarea aeriană a țării și pentru industria de apărare locală. „Sunt recunoscător tuturor țărilor care ne susțin cu sisteme de apărare aeriană și investesc în industria noastră de apărare. Toate acestea contribuie la protejarea Ucrainei.” De asemenea, el a menționat că un număr semnificativ dintre proiectilele și dronele lansate au fost interceptate: „Un număr semnificativ dintre ele au fost doborâte cu succes de forțele noastre de apărare antiaeriană, de grupurile mobile de pompieri și de toate unitățile implicate în protejarea cerului nostru.” Harkov, din nou ținta unui atac devastator Zelenski a amintit și atacul rusesc de sâmbătă asupra orașului Harkov, unde șapte drone Shahed au lovit zone rezidențiale, spitale și infrastructura orașului: „Sâmbătă noapte, Harkovul a simțit din nou oroarea și cinismul terorii ruse.” Potrivit ultimelor date furnizate de primarul orașului, Igor Terehov, atacul s-a soldat cu doi morți (un bărbat și o femeie) și 35 de răniți, dintre care cinci sunt copii. Treisprezece persoane au fost spitalizate, inclusiv o adolescentă aflată în stare gravă.

Polonia poate rezista unei invazii a Rusiei maximum două săptămâni Foto: Facebook ministerul polonez al Apărării
Internațional

Polonia poate rezista unei invazii a Rusiei maximum două săptămâni, spune generalul Dariusz Lukowski, șeful Biroului Național de Securitate

Polonia poate rezista unei invazii a Rusiei maximum două săptămâni, spune generalul Dariusz Lukowski, șeful Biroului Național de Securitate. Acesta s-a referit la situația rezervelor de muniție, arătând că sunt tipuri de arme unde aceasta poate acoperi necesarul pentru doar cinci zile. Citește și: „Feriți-vă de spitalele de la noi”: sfatul fotbalistului Valentin Țicu, care s-a ales cu o infecție nosocomială Polonia poate rezista Rusiei două săptămâni Discuția a pornit de la faptul că Opoziția din Polonia a susținut că industria de apărare este într-o stare proastă, iar muniția nu ar ajunge decât pentru cinci zile de război.  Șeful Biroului de Securitate Națională al Poloniei a confirmat parțial acuzațiile Opoziției: „Este posibil în multe domenii, în funcție de tipurile de muniție, dar nu se poate spune că avem aceeași situație în toate tipurile”. El a explicat că armata poloneză folosește un mix de tipuri de armament, iar probleme sunt la acele arme depășite care folosesc muniție care nu se mai produce.  Însă Lukovski a apreciat că acest interval de timp în care Polonia ar putea rezista unui atac rusesc desfășurat între Konigsberg (acum Kaliningrad) și Belarus, de una-două săptămâni, ar fi suficient ca forțele aliate să ajungă și să ajute trupele Varșoviei.  „Cred că, în funcție de modul în care această luptă este purtată, această apărare ar putea fi condusă timp de o săptămână sau două cu nivelul actual de provizii”, a spus generalul.  „Contăm pe faptul că în acești doi sau trei ani pe care îi câștigăm datorită faptului că Ucraina rezistă (...) vom reconstrui potențialul într-o asemenea măsură încât vom fi capabili să ne opunem în mod realist agresiunii Rusiei”, a arătat el.  De aceea, potrivit lui Lukovski, fiecare transfer de armament din Polonia spre Ucraina este atent analizat, inclusiv în funcție de capacitatea ca stocurile să fie refăcute. „Atât timp cât durează războiul din Ucraina , avem timp să construim acest potențial. Pentru a construi capacitatea de a produce și de a reface aceste rezerve”, a mai spus șeful Biroului Național de Securitate al Poloniei. 

Relațiile cu Rusia, greu de refăcut (sursa: YouTube/NATO News)
Internațional

Rutte (NATO): Relațiile cu Rusia nu se vor normaliza după război, amenințarea este încă acolo

Relațiile cu Rusia, greu de refăcut. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat miercuri, în cadrul unei vizite oficiale la Varșovia, că relațiile dintre Occident și Rusia nu vor reveni la normal, nici măcar după încheierea războiului din Ucraina. Relațiile cu Rusia, greu de refăcut „Va dura decenii, pentru că există o lipsă totală de încredere între părți. Amenințarea este încă acolo, chiar și după încheierea conflictului”, a declarat Rutte. Citește și: Dezastru: Comisia Europeană a suspendat plățile PNRR pentru că am trișat la legea pensiilor speciale În pofida tensiunilor persistente, Mark Rutte s-a arătat „optimist și pozitiv” în legătură cu inițiativa Statelor Unite de a media negocieri între Ucraina și Rusia, într-un efort de a ieși din impasul actual. În cadrul conferinței susținute la Warsaw School of Economics, Rutte a subliniat că aceste demersuri corespund aspirațiilor ucrainene și europene: obținerea unei păci durabile și descurajarea oricărei noi tentative de agresiune din partea Rusiei. Acordul de pace: incert Secretarul general al NATO a admis că nu există, deocamdată, o imagine clară a unui posibil acord de pace sau de încetare a focului. „Nu pot prezice cum va arăta acordul, deoarece discuțiile sunt în desfășurare. Dar, oricare ar fi rezultatul, acesta trebuie să fie durabil și să garanteze stabilitatea pe termen lung”, a spus Rutte. Rutte: „Trump și echipa sa nu sunt naivi” Întrebat despre relațiile dintre Donald Trump, Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, Rutte a răspuns că liderul american și administrația sa sunt „experimentați” și „conștienți cu cine au de-a face”. Această afirmație vine în contextul în care încrederea în SUA ca aliat ferm rămâne un subiect de dezbatere, mai ales în Europa de Est. Nu SUA obligă Europa să investească în apărare, ci Rusia Rutte a subliniat că presiunile privind majorarea cheltuielilor de apărare în Europa nu vin din partea SUA, ci din partea amenințării rusești. „Nu Statele Unite îi forțează pe europeni să investească în apărare, ci Rusia, prin atacul inconștient asupra Ucrainei”, a spus el. Secretarul general al NATO a lăudat Polonia și statele baltice pentru intenția lor de a aloca 5% din PIB pentru apărare în următorii ani, subliniind importanța solidarității euro-atlantice. Scandalul Signal În ciuda breșei recente de securitate din administrația americană, Rutte a afirmat că Europa poate avea în continuare încredere în parteneriatul strategic cu Washingtonul. Incidentul a fost generat de includerea accidentală a jurnalistului Jeffrey Goldberg (The Atlantic) într-un grup de chat pe aplicația criptată Signal, în care se discutau detalii despre lovituri aeriene împotriva rebelilor houthi din Yemen. Potrivit capturilor de ecran publicate de The Atlantic, secretarul american al apărării, Pete Hegseth, ar fi trimis mesaje cu planuri de atac cu două ore înainte de începerea operațiunii militare – o informație care, în mod normal, ar fi trebuit să rămână secretă.

UE condiționează ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

UE nu ridică sancțiunile împotriva Rusiei decât dacă trupele Moscovei se retrag din Ucraina, răspunde Comisia Europeană după acordul Rusia-SUA

UE condiționează ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei. Uniunea Europeană a reiterat miercuri că ridicarea sau modificarea sancțiunilor impuse Rusiei va fi posibilă doar dacă Moscova își retrage complet trupele de pe teritoriul Ucrainei. UE condiționează ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei Declarația vine în contextul negocierilor internaționale privind armistițiul din Marea Neagră și al încercărilor Rusiei de a obține concesii economice. Citește și: FOTO EXCLUSIV Bandă adezivă și cârpe la uși pentru a stopa invazia ploșnițelor la Institutul de Pneumologie "Marius Nasta" Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene a declarat că „sfârșitul agresiunii neprovocate și nejustificate a Rusiei împotriva Ucrainei și retragerea necondiționată a tuturor forțelor ruse de pe teritoriul ucrainean” sunt condiții esențiale pentru orice relaxare a sancțiunilor. Statele membre UE au prelungit recent sancțiunile împotriva Moscovei pentru încă șase luni. Orice modificare a acestora necesită unanimitatea celor 27 de state membre. SUA negociază cu Rusia și Ucraina un armistițiu în Marea Neagră Statele Unite au încheiat marți acorduri separate cu Ucraina și Rusia pentru încetarea atacurilor asupra infrastructurii energetice și reluarea transportului maritim comercial în Marea Neagră. Rusia a susținut că Washingtonul a acceptat să facă presiuni pentru ridicarea unor sancțiuni economice, în special asupra companiilor rusești din sectorul alimentar și al îngrășămintelor. În plus, Kremlinul a condiționat implementarea armistițiului de restabilirea legăturilor financiare dintre băncile rusești și sistemul internațional SWIFT. Zelenski acuză Rusia de manipulare Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins cererea Moscovei de a relaxa sancțiunile, afirmând că acordul negociat nu include astfel de concesii. „Chiar și astăzi, în ziua negocierilor, vedem cum rușii încearcă să manipuleze și să distorsioneze înțelegerile”, a declarat Zelenski în mesajul său video de marți seară. Atât Kievul, cât și Moscova și-au exprimat scepticismul că cealaltă parte va respecta în totalitate termenii acordurilor semnate. Putin respinge propunerea lui Trump Acordurile de armistițiu au fost încheiate după discuții paralele în Arabia Saudită, care au urmat convorbirilor telefonice dintre Donald Trump, Vladimir Putin și Volodimir Zelenski. Președintele rus Vladimir Putin a respins propunerea lui Trump pentru un armistițiu complet de 30 de zile, idee susținută anterior de Kiev. „Facem progrese, dar există o animozitate enormă între părți”, a declarat Trump marți. Marea Neagră: O miză strategică în războiul economic și militar Blocada navală impusă de Rusia asupra Ucrainei la începutul războiului a provocat o criză alimentară globală, având în vedere rolul Ucrainei ca unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume. Chiar dacă Rusia și-a retras forțele navale din estul Mării Negre după atacuri ucrainene reușite, porturile ucrainene continuă să fie ținte ale bombardamentelor rusești. Kievul susține că noul acord negociat la Riad va interzice astfel de atacuri. Moscova, însă, condiționează aplicarea acordului de ridicarea unor sancțiuni economice, inclusiv restabilirea accesului la SWIFT pentru băncile implicate în exporturile agricole rusești.

Rusia atacă, după înțelegerea cu SUA (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Iar a făcut Trump pace în Ucraina în 24 de ore: Rusia a atacat imediat ce a semnat acordul cu SUA

Rusia atacă, după înțelegerea cu SUA. Tensiunile dintre Rusia și Ucraina continuă să crească, în ciuda unui acord intermediat de SUA, menit să ducă la un armistițiu în Marea Neagră și la un moratoriu asupra atacurilor asupra infrastructurilor energetice. Peste o sută de drone au fost lansate de Rusia asupra Ucrainei, după ce Kremlinul a semnat acordul cu SUA. Rusia atacă, după înțelegerea cu SUA Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a condamnat ofensiva rusă, susținând că „117 drone explozive” au fost lansate asupra Ucrainei. Citește și: FOTO EXCLUSIV Bandă adezivă și cârpe la uși pentru a stopa invazia ploșnițelor la Institutul de Pneumologie "Marius Nasta" Acesta a afirmat că atacurile sunt un „semnal clar” că Moscova nu dorește „o pace veritabilă” și a cerut aliaților occidentali să intensifice sancțiunile împotriva Rusiei. La rândul său, Ministerul Apărării din Rusia a acuzat Kievul de atacuri asupra infrastructurii energetice ruse, susținând că Ucraina nu respectă înțelegerea mediată de SUA. Negocieri tensionate și condiții impuse de Rusia Acordul privind Marea Neagră a fost discutat în cadrul negocierilor diplomatice desfășurate în Arabia Saudită între duminică și marți. SUA au negociat separat cu delegațiile rusă și ucraineană, încercând să stabilească un cadru pentru încetarea ostilităților în Marea Neagră și pentru reluarea transportului comercial maritim. Rusia a impus însă condiții drastice pentru punerea în aplicare a armistițiului, cerând ridicarea sancțiunilor economice impuse de Occident în urma invaziei Ucrainei, care durează de peste trei ani. SUA și Rusia, în contact direct pentru aplicarea acordului În urma negocierilor, Casa Albă a emis două comunicate separate privind moratoriul asupra atacurilor asupra infrastructurii energetice, fără a menționa o dată exactă de implementare. Moscova susține că nu a mai atacat astfel de obiective din 18 martie, după o convorbire între președintele rus Vladimir Putin și liderul american Donald Trump. Totuși, Kievul contestă aceste afirmații, acuzând Rusia că tergiversează în mod deliberat orice încetare a focului pentru a-și consolida poziția pe front. „Cred că Rusia vrea să pună capăt războiului, dar s-ar putea să tragă de timp”, a declarat Donald Trump într-un interviu marți. Acordul pentru Marea Neagră: un compromis dificil Kremlinul a confirmat că menține un dialog activ cu Washingtonul pentru a facilita punerea în aplicare a acordului de încetare a ostilităților în Marea Neagră. Rusia cere ridicarea sancțiunilor care afectează sectorul bancar și asigurările maritime, restricții ce împiedică exporturile rusești de cereale și îngrășăminte. În vara anului 2023, Moscova s-a retras din acordul sprijinit de ONU și Turcia, motivând că Occidentul nu și-a respectat promisiunea de a ridica sancțiunile economice. De atunci, Ucraina a folosit un coridor maritim alternativ pentru exporturi, însă porturile și navele sale sunt frecvent atacate. Franța și Europa, îngrijorate de apropierea dintre SUA și Rusia În timp ce Rusia și SUA își intensifică dialogul, liderii europeni privesc cu îngrijorare această evoluție. Președintele francez Emmanuel Macron îl va primi miercuri seară la Palatul Elysee pe Volodimir Zelenski pentru a pregăti summitul de joi de la Paris. Summitul reunește țările din „coaliția celor dispuși”, un grup de state care oferă garanții de securitate Ucrainei. Europa se teme că apropierea dintre Moscova și Washington ar putea diminua sprijinul pentru Kiev și ar putea duce la concesii în favoarea Rusiei.

Rusia cere ridicarea sancțiunile pe cereale (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia a negociat cu SUA să i se ridice sancțiunile pe exportul de cereale, însă sancțiunile au fost impuse de UE, care nu a fost la discuții

Rusia cere ridicarea sancțiunile pe cereale. Statele Unite au anunțat marți încheierea unor acorduri separate cu Ucraina și Rusia, menite să garanteze siguranța navigației în Marea Neagră și un armistițiu limitat privind infrastructurile energetice. Aceste înțelegeri prevăd ca Moscova și Kievul să oprească atacurile reciproce asupra obiectivelor energetice și să asigure securitatea transportului maritim. Însă Kremlinul vrea ridicarea sancțiunilor privind exporturile de cereale. Rusia cere ridicarea sancțiunile pe cereale Kremlinul a transmis că acordul va intra în vigoare doar după ridicarea sancțiunilor occidentale ce afectează exporturile ruse de cereale și îngrășăminte. Citește și: Fox News: 12% din ilegalii prinși când treceau granița în sectorul Houlton, din Maine (SUA), români În special, Moscova cere reconectarea băncii Rosselkhozbank la sistemul SWIFT și eliminarea restricțiilor impuse companiilor ruse de export și transport maritim. Siguranța navigației în Marea Neagră În cadrul acordului, Rusia și SUA au convenit asupra „garantării securității navigației în Marea Neagră, nerecurgerea la forță și prevenirea utilizării navelor comerciale în scopuri militare”. Moscova insistă ca navele comerciale care acostează în porturile ucrainene să nu fie folosite pentru transportul de arme și muniții. Durata și aplicabilitatea armistițiului Potrivit Kremlinului, armistițiul parțial a fost stabilit pentru o perioadă de 30 de zile, dar cu aplicare retroactivă începând din 18 martie, data ultimei convorbiri între președinții Vladimir Putin și Donald Trump. Dacă nu va fi prelungit, durata efectivă a armistițiului va fi mai scurtă.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră