miercuri 17 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2577 articole
Internațional

Orbán aplică legea putinistă a "agentului străin" în Ungaria: ONG-urile și media anti-"suveraniste" finanțate din străinătate, demolate

Guvernul Ungariei demolează ONG-urile și presa. Guvernul ungar continuă să exercite presiuni asupra societății civile și a mass-mediei independente, printr-un proiect de lege introdus recent în Parlament. Guvernul Ungariei demolează ONG-urile și presa Legea, prezentată de un deputat Fidesz în noaptea de marți spre miercuri, urmărește monitorizarea și limitarea oricărei organizații finanțate din surse externe care ar putea „amenința suveranitatea”. Citește și: Fostul ministru PSD Adrian Câciu, acum apropiatul Olguței Vasilescu, atac dur la Bolojan și Boc: „Boc cel Mare, aka Bolojan, va veni pe cal alb” Potrivit proiectului, orice entitate care „încalcă sau critică” valorile stipulate în Constituție – inclusiv „prioritatea căsătoriei, a familiei și a genurilor biologice” – ar putea fi inclusă pe o listă neagră, în urma unei recomandări a Autorității de Suveranitate, un organism creat în 2023. Finanțările externe, condiționate de permisiunea statului Organizațiile vizate vor fi obligate să obțină aprobarea autorităților pentru a primi fonduri din străinătate. În plus, conturile bancare ale acestora vor fi monitorizate, iar transferurile de la donatori blocate dacă se consideră că scopul lor este de a influența viața publică din Ungaria. Amenzi uriașe și riscul interzicerii activității În cazul încălcării regulilor, legea prevede sancțiuni severe: amenzi de până la 25 de ori valoarea sumelor primite și, în caz de recidivă, interzicerea activității organizației. Măsurile afectează atât ONG-urile, cât și instituțiile media independente. Orban promite „curățenie”, acuză ONG-urile că sunt „ploșnițe” Premierul Viktor Orban a declarat în martie că va face „o mare curățenie de Paște” în rândul adversarilor politici, numindu-i „ploșnițe”. De atunci, guvernul a adoptat mai multe amendamente constituționale care limitează drepturile persoanelor LGBT+ și ale celor cu dublă cetățenie. Opoziția și presa denunță „putinizarea” Ungariei Publicația Telex a reacționat la proiect cu titlul ironic „Bună dimineața, Rusia”. Veronika Munk, fost redactor-șef, a afirmat că legea este menită „să hărțuiască și să blocheze orice organizație care supraviețuiește cu fonduri externe, inclusiv cele europene”. Deputatul independent Akos Hadhazy a denunțat public „putinizarea Ungariei” și a cerut mobilizare civică împotriva acestei deriva autoritare. Bruxelles-ul, critici dure la adresa Budapestei Adoptarea legii este considerată o formalitate, într-un Parlament dominat de coaliția condusă de Fidesz. Totuși, Comisia Europeană ar putea reacționa dur: anul trecut a fost declanșată o procedură de infringement împotriva înființării Autorității de Suveranitate. Această instituție a declanșat deja anchete împotriva ONG-ului anticorupție Transparency International și a site-ului de investigații Atlatszo, calificându-le drept amenințări la adresa suveranității naționale.

Guvernul Ungariei demolează ONG-urile și presa (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Rubio, prezent la negocierile din Turcia (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Secretarul de stat Rubio va fi la Istanbul pentru negocierile dintre Zelenski și Putin, anunță Trump

Rubio, prezent la negocierile din Turcia. Președintele american Donald Trump a declarat marți că secretarul de stat Marco Rubio se va deplasa în Turcia pentru a participa la discuții legate de soluționarea conflictului din Ucraina. Întâlnirile sunt programate pentru această săptămână, joi, la Istanbul. Rubio, prezent la negocierile din Turcia Aflat la Riad, Donald Trump a confirmat implicarea directă a Statelor Unite în negocierile ruso-ucrainene. Citește și: Crin Antonescu recunoaște: „Eu nu-l susțin pe Nicușor Dan”. Motivul: nu s-a dezis de Băsescu „Vor avea loc discuții în Turcia mai târziu în această săptămână, cu siguranță joi, și ele ar putea duce la rezultate bune. Marco va fi acolo”, a declarat președintele american. Alți emisari ai lui Trump, prezenți la Istanbul Potrivit unor surse, alți doi emisari ai administrației Trump – Steve Witkoff și Keith Kellogg – vor fi prezenți joi la Istanbul pentru posibile negocieri între Rusia și Ucraina. Cei doi au fost implicați anterior în dosare strategice la nivel internațional. Witkoff, implicat în Orientul Mijlociu și Ucraina Steve Witkoff, cunoscut drept emisarul lui Trump pentru Orientul Mijlociu, a primit și roluri informale în cadrul eforturilor diplomatice privind conflictul din Ucraina. Deși nu a fost desemnat oficial pentru acest dosar, el participă activ la discuțiile pregătitoare. Kellogg, marginalizat la cererea Moscovei Generalul Keith Kellogg, desemnat inițial de Trump ca emisar special pentru Ucraina, pare să fi fost retras din prim-plan. Potrivit unor surse, Moscova a solicitat în mod expres excluderea sa de la negocieri, considerându-l prea favorabil poziției Kievului. Trump l-a numit oficial în acest rol în luna martie, dar rolul său pare acum diminuat.

Turcia e deschisă pentru găzduirea negocierilor (sursa: Facebook/Recep Tayyip Erdoğan)
Internațional

Erdogan, deschis pentru găzduirea negocierilor între Rusia și Ucraina. Putin încă nu a confirmat prezența

Turcia e deschisă pentru găzduirea negocierilor. Președintele turc Recep Tayyip Erdogan și-a exprimat disponibilitatea de a găzdui negocieri directe între Rusia și Ucraina. Erdogan a subliniat că „s-a deschis o fereastră de oportunitate” și a îndemnat la valorificarea momentului pentru a evita pierderea șansei de pace. Zelenski a confirmat prezența, însă liderul de la Kremlin păstrează tăcerea. Turcia e deschisă pentru găzduirea negocierilor Președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a propus omologului său rus, Vladimir Putin, o întâlnire în persoană la Istanbul, în această joi. Citește și: CURS, controlat de soțul unei deputate PSD, prezintă un sondaj în care Simion conduce cu 4% Ar fi prima întrevedere directă între cei doi lideri de la începutul invaziei din februarie 2022. Kremlinul nu a oferit încă un răspuns oficial, deși și-a arătat deschiderea pentru negocieri „directe”. Turcia, actor-cheie între Moscova și Kiev Turcia, membră NATO, a menținut o relație echilibrată cu ambele părți ale conflictului și a găzduit anterior discuții de pace în martie 2022. Erdogan a reiterat duminică, în convorbiri telefonice cu Emmanuel Macron și Vladimir Putin, că țara sa este pregătită să faciliteze discuții pentru o încetare a focului și o pace durabilă. Presiuni internaționale pentru armistițiu de 30 de zile Propunerea negocierilor directe a venit în urma solicitărilor din partea liderilor europeni ca Rusia să accepte un armistițiu necondiționat de 30 de zile. În caz contrar, Moscova riscă noi sancțiuni economice severe. Zelenski a declarat că Ucraina este pregătită să negocieze, cu condiția ca Rusia să oprească focul începând de luni.

Spioni bulgari, condamnați în Marea Britanie (sursa: Metropolitan Police)
Internațional

Bulgari care spionau pentru Rusia, controlați din Austria - condamnări grele în Marea Britanie

Spioni bulgari, condamnați în Marea Britanie. Șase cetățeni bulgari au fost condamnați luni de justiția britanică la pedepse între 5 și peste 10 ani de închisoare, fiind găsiți vinovați de spionaj în favoarea Rusiei. Spioni bulgari, condamnați în Marea Britanie Grupul, format din patru bărbați și două femei, a desfășurat operațiuni de spionaj în Regatul Unit, Austria, Spania, Germania și Muntenegru. Citește și: Pentru că familia Olguței Vasilescu n-a finalizat la timp aeroportul Craiova, se plătesc sume uriașe din fondul de rezervă al Guvernului Țintele lor au fost, în principal, disidenți și jurnaliști critici față de regimul de la Kremlin. Liderul rețelei, condamnat la peste 10 ani de închisoare Orlin Rusev, în vârstă de 47 de ani, considerat liderul rețelei, a primit cea mai aspră pedeapsă: 10 ani și 8 luni de închisoare. Acesta a pledat vinovat pentru conspirație în vederea desfășurării de activități de spionaj. Poliția britanică a descoperit mii de mesaje între Rusev și Jan Marsalek, fost director al companiei Wirecard, fugit din Germania după un scandal financiar uriaș. Mesaje criptate și echipamente ascunse în jucării După arestarea rețelei, în februarie 2023, autoritățile britanice au descoperit pașapoarte false și echipamente de spionaj, inclusiv microfoane și camere ascunse în cravate și jucării de pluș, la domiciliul lui Rusev. Analiza a peste 100.000 de mesaje Telegram a permis reconstituirea a șase operațiuni, printre care și planuri de răpiri. Alte condamnări: membri-cheie ai rețelei Biser Geambazov, considerat mâna dreaptă a lui Rusev, a fost condamnat la 10 ani și 2 luni de închisoare. Două femei făceau parte din rețea, jucând rolul de „momeli” în unele operațiuni: Katrin Ivanova (33 de ani), partenera lui Geambazov și asistentă medicală, a primit 9 ani și 8 luni; Vania Gaberova (30 de ani), cosmeticiană, a fost condamnată la 6 ani și 8 luni. Ținte: jurnaliști de investigație și disidenți ruși Rețeaua a vizat jurnaliști precum bulgarul Hristo Grozev și rusul Roman Dobrohotov, ambii implicați în anchete despre spionajul rusesc. Dobrohotov activează în prezent în Regatul Unit și este fondatorul platformei The Insider. Planuri de răpire și amenințări cu moartea Printre planurile discutate de Rusev și Marsalek se numără și răpirea disidentului rus Kiril Kașur, în Muntenegru. Într-un mesaj, Marsalek sugera că, dacă acesta „moare într-un accident”, nu ar fi o problemă, dar ar fi preferabil „să-și găsească drumul către Moscova”. Membrii rețelei au spionat inclusiv baza militară americană Patch Barracks din Germania, suspectând că acolo au loc antrenamente pentru soldații ucraineni privind utilizarea sistemelor de apărare antiaeriană Patriot.  

Macron, sceptic față de oferta Kremlinului (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Putin trage de timp când propune negocieri directe cu Ucraina fără o încetare a focului, spune Macron

Macron, sceptic față de oferta Kremlinului. Președintele francez Emmanuel Macron a declarat duminică, în orașul polonez Przemysl, că propunerea lui Vladimir Putin de a relua negocierile directe cu Ucraina este „o primă mișcare”, dar „insuficientă” în contextul actual. Comentariul său a venit după ce liderul de la Kremlin a respins ideea unei încetări necondiționate a focului, cerută de Kiev și susținută de aliații occidentali. Macron, sceptic față de oferta Kremlinului Potrivit președintelui francez, încetarea focului necondiționată trebuie să fie un gest unilateral de bună credință, nu un subiect de negociere. Citește și: Portretul alegătorului nehotărât care poate înclina balanța alegerilor în favoarea lui Nicușor Dan - studiu sociologic „Încetarea focului necondiţionată nu este precedată de negocieri, prin definiţie”, a explicat Macron în fața jurnaliștilor, imediat după ce a coborât din trenul care îl aducea înapoi din Ucraina. Putin vrea doar să câștige timp Macron consideră că inițiativa lui Putin are mai degrabă scopul de a amâna luarea unor decizii. „Această contrapropunere arată că Vladimir Putin caută o cale, dar există la el în continuare dorinţa de a câştiga timp”, a declarat liderul francez. Președintele Franței s-a aflat sâmbătă în capitala ucraineană împreună cu omologii din Marea Britanie, Germania și Polonia, unde, alături de Volodimir Zelenski, au lansat un ultimatum către Moscova: fie acceptă o încetare completă a focului timp de 30 de zile, fie se va confrunta cu sancțiuni masive, coordonate cu Statele Unite. Putin propune negocieri, dar refuză armistițiul cerut de Occident În noaptea ce a urmat vizitei la Kiev, Vladimir Putin a anunțat că este dispus să negocieze „fără nicio condiție prealabilă”, începând de joi, la Istanbul. Totuși, liderul rus a respins ideea de a institui o încetare a focului până la începerea acestor negocieri. Macron a reacționat: „Este un mod de a nu răspunde”. Ambiguitate strategică din partea Kremlinului Emmanuel Macron a mai adăugat că Vladimir Putin nu putea respinge frontal propunerea occidentală fără să riște să fie perceput negativ pe plan internațional. „Este un mod de a arăta că se angajează şi de a încerca să aibă o ambiguitate faţă de americani”, a comentat președintele francez. Liderul de la Élysée consideră că reacția comună a aliaților trebuie să rămână fermă. „Cred că trebuie să rezistăm împreună cu americanii şi să spunem că încetarea focului este necondiţionată şi, după aceea, putem discuta restul”, a subliniat el. Kievul nu poate negocia sub bombardamente Macron a mai spus că propunerea Moscovei este inacceptabilă pentru partea ucraineană, întrucât nu poate exista dialog real în timp ce atacurile continuă. „Este inacceptabil pentru ucraineni să accepte discuţii paralele, în timp ce continuă să fie bombardaţi”, a insistat el. Istanbul, loc cu precedent „complicat” pentru Ucraina În final, președintele francez a pus sub semnul întrebării și locul propus pentru negocieri, Istanbul. Acesta a amintit că acolo au avut loc, în 2022, primele runde de discuții ruso-ucrainene după invazie, care s-au încheiat fără rezultat. Un precedent care face dificilă acceptarea reluării dialogului în același cadru.

Putin propune negocieri directe cu Ucraina (sursa: tass.ru)
Internațional

Putin propune negocieri directe cu Zelenski la Istanbul, pe 15 mai. Kievul nu a răspuns încă

Putin propune negocieri directe cu Ucraina. Președintele rus Vladimir Putin a anunțat că este pregătit să inițieze negocieri directe cu Ucraina pe 15 mai, la Istanbul, fără nicio condiție prealabilă. Putin propune negocieri directe cu Ucraina Propunerea vine în contextul unui ultimatum formulat de Ucraina și aliații săi europeni, care cer o încetare completă a focului pentru o perioadă de 30 de zile, începând de luni, avertizând că refuzul va atrage sancțiuni economice masive împotriva Rusiei. Citește și: S-au decis să vină la vot circa 10,5 milioane alegători - sondaj. De câți are nevoie Nicușor Dan Fără a menționa în mod direct solicitarea occidentală, Putin a criticat atitudinea liderilor europeni, pe care i-a acuzat că tratează Rusia „prin ultimatumuri” și într-un „mod grosolan”. Președintele rus a declarat că un armistițiu ar trebui discutat în cadrul unor negocieri ample, care să vizeze cauzele profunde ale conflictului ce durează de trei ani. Istanbul, propus pentru viitoarele discuții de pace Putin a precizat că Rusia este gata de negocieri fără condiții, începând de joi, 15 mai, la Istanbul. El a adăugat că urmează să discute în curând cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan, care s-a oferit în repetate rânduri să medieze un acord de pace. Turcia, membru NATO, a jucat un rol cheie în 2022, facilitând exporturile de cereale ucrainene prin Marea Neagră, acord din care Rusia s-a retras ulterior. Negocieri axate pe cauzele istorice ale conflictului Putin a sugerat că discuțiile ar trebui să abordeze „rădăcinile istorice” ale conflictului, numindu-l explicit „război” – un termen rar utilizat de autoritățile ruse. Totodată, liderul de la Kremlin nu a exclus posibilitatea unui nou armistițiu, care să fie respectat de ambele părți și care ar putea reprezenta un prim pas spre o pace durabilă. Ucraina e pregătită de negocieri Deocamdată, Kievul nu a răspuns, însă Ucraina este pregătită pentru negocieri. În urma unei discuții telefonice cu fostul președinte american Donald Trump, Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina este „gata pentru toate formatele de negociere”, dar a subliniat că Rusia trebuie să dovedească intenții serioase, acceptând mai întâi o încetare completă și necondiționată a focului. Sâmbătă, președintele ucrainean a primit sprijinul liderilor europeni, în timpul unei vizite la Kiev din partea lui Emmanuel Macron, Friedrich Merz, Keir Starmer și Donald Tusk. Potrivit liderului francez, circa 20 de țări dintr-o „coaliție a voluntarilor” au convenit asupra unei încetări a focului monitorizate în principal de SUA și susținute de toți europenii. Posibile sancțiuni dacă Rusia refuză armistițiul Macron a avertizat că, în cazul în care Rusia respinge sau încalcă armistițiul propus, vor fi impuse sancțiuni economice masive, coordonate între europeni și americani. Totodată, cei cinci lideri au avut o convorbire cu Donald Trump, pentru a-l informa asupra poziției comune. Friedrich Merz a subliniat că, în lipsa unui răspuns favorabil din partea Kremlinului, sprijinul militar pentru Ucraina va continua. El a calificat războiul rus drept o tentativă de a distruge ordinea politică europeană. Pe teren, alerte aeriene și lupte intense Ambasada Statelor Unite în Ucraina a emis vineri un avertisment privind riscul crescut al unui atac aerian rusesc major în zilele următoare, amplificând tensiunile într-un context deja exploziv. În noaptea de sâmbătă spre duminică, după expirarea armistițiului unilateral decretat de Moscova, alertele aeriene au fost declanșate în mai multe regiuni ale Ucrainei, inclusiv la Kiev. Potrivit militarilor ucraineni din nord-estul țării, armistițiul nu a fost respectat, iar trupele lor au fost ținta unor tiruri grele încă de joi. Trump salută decizia lui Putin Donald Trump a reacționat pozitiv la anunțul făcut de Vladimir Putin privind reluarea negocierilor directe cu Ucraina, într-o postare publicată pe Truth Social. Trump a salutat acest posibil punct de cotitură în conflict, subliniind că o astfel de inițiativă ar putea salva „sute de mii de vieți” și ar putea duce la o „lume nouă și mai bună”. Trump a numit redeschiderea dialogului cu Kievul drept „o zi cu potențial extraordinar pentru Rusia și Ucraina”. Liderul american a exprimat speranța că acest „baie de sânge fără sfârșit” se va încheia, iar pacea va deveni, în cele din urmă, posibilă. Donald Trump a anunțat că va continua să colaboreze cu ambele părți implicate în conflict pentru a sprijini un acord de pace. „Voi continua să lucrez cu ambele părți pentru a mă asigura că acest lucru se întâmplă”, a declarat el, subliniind rolul activ pe care și-l asumă în procesul diplomatic.

Rusia, indiferentă la sancțiunile UE, SUA (sursa: TASS)
Internațional

Kremlinul dă cu tifla amenințărilor cu sancțiuni din partea UE și SUA: Suntem obișnuiți, nu ne sperie

Rusia, indiferentă la sancțiunile UE, SUA. Rusia a respins apelurile internaționale pentru un armistițiu de 30 de zile în Ucraina, calificând drept „presiuni” și „amenințări” solicitările venite din partea liderilor occidentali. Rusia, indiferentă la sancțiunile UE, SUA Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat la televiziunea de stat că Moscova nu se lasă intimidată și că este deja obișnuită cu sancțiunile. Citește și: S-au decis să vină la vot circa 10,5 milioane alegători - sondaj. De câți are nevoie Nicușor Dan „Ne gândim deja la ce vom face după impunerea acestor sancțiuni, cum vom minimiza consecințele. Încercarea de a ne speria este zadarnică”, a transmis Peskov. Trump și liderii europeni avertizează cu noi sancțiuni Președintele american Donald Trump, alături de mai mulți lideri europeni, a amenințat cu o nouă rundă de sancțiuni în cazul refuzului Rusiei de a accepta armistițiul propus. Printre cei mai vocali s-a numărat noul cancelar german Friedrich Merz, care a transmis un mesaj ferm Kremlinului. „În lipsa unei reacții pozitive, va urma o înăsprire masivă a sancțiunilor, iar sprijinul pentru Ucraina va continua – politic, financiar și militar”, a declarat Merz într-un interviu pentru Bild. Propunere de armistițiu complet, lansată de la Kiev Cancelarul Merz, alături de președintele francez Emmanuel Macron, premierul britanic Keir Starmer și omologul polonez Donald Tusk, s-au aflat sâmbătă la Kiev, unde au înaintat Moscovei o propunere de armistițiu complet și necondiționat pentru o perioadă de 30 de zile, începând de luni. Cu toate acestea, Rusia a formulat anterior condiții pentru orice pauză în ostilități, printre care se numără oprirea livrărilor de arme occidentale către Ucraina. Sancțiuni în serie, dar economia rusă rămâne rezistentă Uniunea Europeană și Statele Unite au impus deja mai multe serii de sancțiuni economice Rusiei, cu scopul de a-i limita capacitatea de a susține războiul. Aceste măsuri includ restricții privind accesul la tehnologie și piețele financiare occidentale. Totuși, analiștii remarcă o reziliență economică neașteptată. Rusia, ca exportator major de materii prime, continuă să încaseze miliarde de dolari din vânzările de petrol și gaze, venituri care îi permit să-și alimenteze în continuare economia de război.

SUA, UE, front comun contra Rusiei (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Front comun UE-SUA împotriva lui Putin: armistițiu necondiționat timp de 30 de zile sau sancțiuni dure

SUA, UE, front comun contra Rusiei. Noul cancelar federal al Germaniei, Friedrich Merz, a transmis un mesaj ferm Kremlinului: dacă Rusia refuză armistițiul de 30 de zile propus de europeni și de SUA în războiul din Ucraina, va urma o „înăsprire masivă a sancțiunilor”. SUA, UE, front comun contra Rusiei Într-un interviu acordat cotidianului Bild, Merz a precizat că, în lipsa unui răspuns din partea Moscovei, sprijinul acordat Ucrainei va continua, inclusiv pe plan politic, financiar și militar. Citește și: Ponta: „M-am gândit cum va fi președinte Simion și nu vreau să fie cu mâna mea” Sâmbătă, Friedrich Merz se află în capitala Ucrainei, Kiev, alături de liderii Franței, Marii Britanii și Poloniei. Vizita este menită să întărească sprijinul internațional pentru Ucraina și să exercite presiune diplomatică asupra Rusiei. Merz: „Mingea e în terenul lui Putin” Cancelarul a declarat că Berlinul este aliniat cu guvernul american și cu președintele Donald Trump, în cererea unui armistițiu de 30 de zile. Acest armistițiu ar crea cadrul necesar pentru pregătirea negocierilor de pace. „Mingea este acum în terenul lui Putin. Putin trebuie să răspundă la această ofertă”, a subliniat Merz. Washingtonul își pierde răbdarea cu Moscova Friedrich Merz a adăugat că președintele american „își pierde în mod clar răbdarea cu Putin”, sugerând că presiunea internațională asupra Kremlinului este în creștere. Întrebat dacă ar accepta o discuție directă cu Vladimir Putin, cancelarul german nu a exclus această posibilitate. „Dacă se va dovedi necesar și dacă poate contribui la încheierea războiului, sunt deschis pentru multe lucruri”, a declarat Merz. Totuși, a precizat că prioritatea imediată este obținerea unui armistițiu în urma acestui weekend.

Președintele sârb cere Rusiei gaze ieftine (sursa: Facebook/Aleksandar Vučić)
Internațional

Președintele sârb Vučić i-a cerșit iar gaze la preț redus lui Putin. Moscova va accepta, cel mai probabil

Președintele sârb cere Rusiei gaze ieftine. Președintele sârb Aleksandar Vucic s-a întâlnit vineri, la Kremlin, cu Vladimir Putin, cerând continuarea livrărilor de gaze naturale la un preț preferențial pentru Serbia. Președintele sârb cere Rusiei gaze ieftine Liderul rus a declarat că subiectul va fi „cu siguranță discutat”, în contextul negocierilor pentru un nou contract multianual, actualul acord expirând la finalul lunii mai. Citește și: Sociologul Remus Ștefureac, directorul INSCOP, susține că diferența între Simion și Nicușor Dan s-a redus la 4% În prezent, Serbia beneficiază de un tarif de doar 275 de dolari pentru 1.000 de metri cubi de gaz rusesc, un preț mult sub nivelul pieței europene. Vucic a recunoscut în cadrul întâlnirii televizate că aceste condiții sunt „foarte favorabile” și a exprimat dorința de a le menține sau chiar îmbunătăți. Rusia, garant al securității energetice pentru Serbia Putin a confirmat importanța relației bilaterale și a declarat că Rusia rămâne garantul securității energetice a Serbiei. Discuțiile privind livrările viitoare ale Gazprom vor continua în perioada următoare, în contextul tensiunilor internaționale și al incertitudinilor energetice din Europa. Presiuni europene asupra Serbiei Deși aspiră la aderarea la Uniunea Europeană, Serbia a refuzat până acum să impună sancțiuni Rusiei și menține o relație apropiată cu Moscova. Bruxelles-ul și-a exprimat în mod repetat îngrijorarea față de această apropiere și a cerut Belgradului să-și armonizeze pozițiile cu cele ale blocului comunitar.

Trump vrea pace prin Cupa Mondială (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Noua "mărgică" ouată de Trump: dacă Rusiei i s-ar permite să participe la Cupa Mondială de Fotbal din SUA (2026), războiul din Ucraina ar înceta

Trump vrea pace prin Cupa Mondială. Președintele american Donald Trump a afirmat că o eventuală reintegrare a Rusiei în competițiile internaționale de fotbal ar putea reprezenta un stimulent pentru încheierea războiului din Ucraina, potrivit unei declarații preluate de BBC. Rusia, exclusă din competițiile internaționale După declanșarea invaziei în Ucraina în 2022, Rusia a fost suspendată din toate competițiile internaționale organizate de FIFA și UEFA. Citește și: „Votantul lui Simion: bărbat, tânăr și vârstă mijlocie, zece clase sau studii medii, rural” - sociologul Cătălin Stoica Astfel, în prezent, echipa națională a Rusiei nu are dreptul de a participa la Cupa Mondială din 2026. Campania lui Trump și promisiunea de a opri războiul În timpul campaniei sale electorale, Donald Trump a promis că va încerca să pună capăt conflictului din Ucraina „chiar din prima zi” a unui nou mandat. În acest context, el a adus în discuție posibilitatea ca participarea Rusiei la turneul final din 2026 să contribuie la instaurarea păcii. Cupa Mondială 2026: Rusia, în continuare interzisă Cupa Mondială de fotbal din 2026 va fi găzduită de Statele Unite, Mexic și Canada. Preliminariile au început deja în septembrie 2023, iar 45 de locuri sunt în joc, pe lângă cele trei rezervate țărilor organizatoare. Potrivit regulilor actuale, Rusia rămâne interzisă. Trump vrea pace prin Cupa Mondială În cadrul unei reuniuni dedicate organizării Cupei Mondiale din 2026, Donald Trump, aflat alături de președintele FIFA, Gianni Infantino, a declarat că nu știa despre interdicția Rusiei. „Nu știam asta. Este adevărat?”, a întrebat Trump, iar Infantino a confirmat: „Așa este.” Trump a declarat că reintegrarea Rusiei ar putea fi un „stimulent” eficient pentru a pune capăt războiului. „Hei, ar putea fi un stimulent bun, nu-i așa? Vrem să-i facem să se oprească. Cinci mii de tineri sunt uciși pe săptămână – este incredibil”, a spus Trump. Decizia finală, în mâinile FIFA În final, Trump a subliniat că decizia privind participarea Rusiei aparține FIFA. „Gianni este șeful aici. Eu nu am nimic de-a face cu apelurile privind Rusia”, a spus Trump, lăsând deschisă posibilitatea ca sportul să contribuie, indirect, la eforturile de pace.

Polonia acuză Rusia: interferență electorală masivă (sursa: X/Krzysztof Gawkowski)
Internațional

Polonia, sub asediu rusesc de dezinformare și atacuri cibernetice înainte de alegerile prezidențiale

Polonia acuză Rusia: interferență electorală masivă. Ministrul polonez al digitalizării, Krzysztof Gawkowski, a declarat marți că Polonia se confruntă cu o tentativă fără precedent din partea Federației Ruse de a influența alegerile prezidențiale programate pentru 18 mai. Declarațiile au fost făcute într-o conferință de presă. Polonia acuză Rusia: interferență electorală masivă Potrivit oficialului polonez, interferențele includ campanii de dezinformare și atacuri hibride ce vizează infrastructura critică a statului. Citește și: ANALIZĂ Puterea uriașă la care aspiră Simion: numește premierul, judecător la CCR, șefii serviciilor secrete Gawkowski a avertizat că obiectivul acestor acțiuni este destabilizarea procesului democratic și paralizarea funcționării normale a instituțiilor statului. „În fiecare minut al discursului meu, au loc aproximativ zece incidente informatice asupra infrastructurii critice”, a subliniat ministrul. Ținte vizate: companii de utilități și instituții publice Printre țintele atacurilor cibernetice s-ar fi numărat companii de apă și canalizare, instalații termoelectrice și instituții administrative. Nivelul atacurilor informatice ar fi, conform ministrului, de peste două ori mai mare față de anul precedent. Incidente anterioare: atacuri asupra agenției spațiale și media În martie 2025, Polonia a raportat un atac informatic asupra agenției sale spațiale naționale. De asemenea, agenția de presă de stat ar fi fost vizată anterior de o operațiune cibernetică atribuită Rusiei. Atât Varșovia, cât și aliații săi europeni susțin că Moscova s-ar afla și în spatele unor incendieri și sabotaje din mai multe țări UE.

ÎPS Teodosie, întâlnire cu ambasadorul Rusiei (sursa: constanta.info)
Eveniment

Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, întâlnire discretă cu ambasadorul Rusiei în România înainte de alegerile din 2024

ÎPS Teodosie, întâlnire cu ambasadorul Rusiei. Arhiepiscopul Tomisului, ÎPS Teodosie, ar fi avut o întâlnire neoficială cu ambasadorul Federației Ruse la București, Vladimir Lipaev, în vara anului trecut. Evenimentul ar fi avut loc la Palatul Arhiepiscopiei din Constanța, fără a fi anunțat public. ÎPS Teodosie, întâlnire cu ambasadorul Rusiei Potrivit informațiilor apărute în presă, ambasadorul rus, însoțit de viceconsulul Aleksandr Zaitsev, a fost văzut intrând pe uşa din spate a clădirii Arhiepiscopiei, evitând intrarea principală. Citește și: ANALIZĂ Puterea uriașă la care aspiră Simion: numește premierul, judecător la CCR, șefii serviciilor secrete Biserica Ortodoxă Română nu a răspuns solicitărilor de presă referitoare la această întrevedere. ÎPS Teodosie, figură controversată a Bisericii Ortodoxe Române ÎPS Teodosie, pe numele său civil Macedon Petrescu, este Arhiepiscopul Tomisului din anul 2001 și una dintre cele mai mediatizate și controversate figuri din ierarhia Bisericii Ortodoxe Române. Născut în 1955 în județul Buzău, Teodosie a urmat o carieră universitară în teologie, fiind și profesor și fost decan al Facultății de Teologie din Constanța. Cunoscut pentru pozițiile sale conservatoare și pentru declarațiile uneori provocatoare, ÎPS Teodosie a stârnit de-a lungul anilor numeroase reacții în spațiul public. A fost implicat în mai multe scandaluri, anchete și acuzații, dar și-a păstrat poziția în fruntea Arhiepiscopiei Tomisului. În ciuda criticilor, are susținători loiali și continuă să atragă atenția prin acțiunile și luările sale de poziție.

Frică de dronele ucrainene la Moscova (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Moscova, păzită de 280 de sisteme de apărare antiaeriană de frica dronelor ucrainene care ar putea ataca parada de 9 Mai

Frică de dronele ucrainene la Moscova. Autoritățile ruse au amplasat 280 de sisteme de apărare antiaeriană în Moscova și în împrejurimile capitalei, potrivit expertului militar ucrainean Denis Popovici.  Frică de dronele ucrainene la Moscova Aceste sisteme au fost aduse din diverse regiuni ale Federației Ruse cu un singur scop: protejarea Pieței Roșii de eventuale atacuri ucrainene cu drone, în special în contextul paradei militare programate pe 9 mai. Citește și: BREAKING Ciolacu și PSD ies de la guvernare și refuză să-l susțină pe Nicușor Dan Popovici atrage atenția că această concentrare defensivă lasă numeroase obiective militare din restul Rusiei fără protecție antiaeriană, transformându-le în ținte accesibile pentru armata ucraineană. El a amintit atacul recent asupra unei uzine din Elabuga, unde sunt asamblate drone Shahed, folosite de Rusia pentru a bombarda teritoriul ucrainean. „Fiecare lovitură ucraineană asupra instalațiilor ruse reduce capacitatea Moscovei de a susține războiul”, a afirmat Popovici. Dronele ucrainene lovesc adânc în teritoriul rus Dronele ucrainene sunt utilizate în mod constant pentru a lovi ținte militare ruse, inclusiv în Moscova, ca răspuns la bombardamentele care au devastat orașe ucrainene timp de peste trei ani. În ultimele zile, dronele ucrainene au vizat: Uzina Strela din regiunea Briansk, specializată în electronice pentru industria militară – activitatea acesteia a fost suspendată temporar; Baza navală din Novorossiisk, unde Rusia a relocat navele de război pentru a le proteja de atacurile din Crimeea. Atacurile reflectă capacitatea tot mai mare a Ucrainei de a proiecta forța militară în adâncimea teritoriului inamic, un scenariu de neimaginat în primele luni ale invaziei. Rusia vrea armistițiu de 72 de ore, Ucraina refuză Pe fondul pregătirilor pentru parada de 9 mai, președintele Vladimir Putin a anunțat un armistițiu temporar de trei zile, începând cu miezul nopții de 7 mai. Acesta ar urma să dureze până pe 10 mai, ora 24:00, cu ocazia comemorării a 80 de ani de la victoria asupra Germaniei naziste. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins inițiativa, propunând în schimb o încetare a focului pentru 30 de zile. Casa Albă a transmis că Donald Trump sprijină un armistițiu permanent în Ucraina, spre deosebire de varianta temporară propusă de Moscova. Avertizările Kievului Zelenski a avertizat liderii internaționali care ar putea participa la festivitățile din Moscova că Ucraina nu le poate garanta securitatea, invocând riscul unor „provocări” rusești. Ministerul rus de Externe, prin purtătoarea de cuvânt Maria Zaharova, a catalogat declarațiile lui Zelenski drept „amenințări directe” la adresa siguranței fizice a veteranilor care vor participa la festivități.

UE, gaz rusesc încă trei ani (sursa: X/Gazprom)
Internațional

UE, încă trei ani cu gaze rusești. O interdicție totală, propusă pentru finalul lui 2027

UE, gaz rusesc încă trei ani. Uniunea Europeană intenționează să propună, marți, un plan pentru interzicerea importurilor de gaze naturale din Rusia până la sfârșitul anului 2027. Măsura face parte din eforturile blocului comunitar de a reduce dependența energetică de Moscova, potrivit informațiilor publicate de Bloomberg. Gazele lichefiate rusești, problemă majoră pentru Europa Deși livrările de gaze prin conducte din Rusia au scăzut semnificativ după invazia Ucrainei, importurile de gaze naturale lichefiate (GNL) au crescut la un nivel record, complicând strategia de eliminare completă a energiei rusești. Citește și: BREAKING Surse: Ciolacu a demisionat din funcția de premier, alegerile vor fi gestionate de guvern interimar O mare parte din aceste importuri se desfășoară în baza contractelor pe termen lung, care conțin clauze de tip „take-or-pay”, greu de reziliat fără consecințe juridice și financiare. Conform surselor citate, Comisia Europeană urmează să anunțe oficial în luna iunie o propunere legislativă care va viza interzicerea tuturor importurilor de gaze rusești – atât prin conducte, cât și sub formă de GNL – în cadrul contractelor pe termen lung. Interdicția ar urma să intre în vigoare până la finele lui 2027. UE, gaz rusesc încă trei ani Chiar și în contextul sancțiunilor și al diversificării surselor de aprovizionare, UE a achiziționat gaze din Rusia în valoare de 23 de miliarde de euro în 2024 – o sumă mai mare decât sprijinul acordat Ucrainei în același an. Importurile rusești au reprezentat 19% din totalul achizițiilor de gaze ale UE în 2024, semn că dependența energetică de Moscova este încă puternică, în special prin creșterea volumului de GNL. Sursele alternative Implementarea acestei interdicții va depinde în mare măsură de capacitatea Uniunii Europene de a asigura surse alternative de gaze, în special din SUA, Qatar, Canada și Africa. Discuțiile pentru creșterea importurilor americane de GNL sunt deja în desfășurare, fiind incluse în negocierile comerciale cu administrația Trump, menționează surse apropiate dosarului. Impact limitat asupra prețurilor și securității energetice Analiștii susțin că impactul asupra prețurilor gazelor și asupra securității energetice va fi limitat, întrucât se preconizează o ofertă globală crescută de gaze lichefiate în următorii ani. Totodată, sursele avertizează că planul ar putea suferi modificări înainte de anunțul oficial, programat pentru marți, în cadrul reuniunii de la Strasbourg.

George Simion a câștigat alegerile din Rusia Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

George Simion a câștigat alegerile din Rusia, dar a pierdut în aproape toate celelalte țări asiatice. Nicușor Dan a câștigat din Noua Zeelandă în India

George Simion a câștigat alegerile din Rusia, dar a pierdut în aproape toate celelalte țări asiatice, arată datele centralizate de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). În Rusia s-a terminat numărătoarea voturilor, iar Simion a obținut 34 de voturi (36,96%), iar Nicușor Dan - 30 de voturi (32,61%). Crin Antonescu a obținut 11 voturi.  Citește și: LIVE Rezultatele numărării voturilor la prezidențialele 2025, în timp real George Simion a câștigat alegerile din Rusia În schimb, Nicușor Dan a câștigat în toate țările din spațiul asiatic, plus Australia și Noua Zeelandă. În Iran, Nicușor Dan a strâns 19 voturi, respectiv 45,44%. În Japonia el a câștigat cu 388 de voturi (69,66%). În această țară, Antonescu este pe locul II, iar Simion abia pe trei.  Chiar și în Turcia a câștigat Nicușor Dan. Totuși, numărul voturilor din aceeste țări este mic și, probabil, Simion va câștiga în Europa de Vest un număr mare de voturi. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră