vineri 17 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

rusia

2577 articole
Internațional

Medici ruși au torturat prizonieri ucraineni, dar și disidenți ruși, arată un raport al ONU

Medici ruși au torturat prizonieri politici. Medici și membri ai personalului medical din Rusia au fost implicați în torturarea prizonierilor politici, potrivit unui raport prezentat luni la Geneva de Mariana Kațarova, raportoarea specială a ONU pentru drepturile omului în Federația Rusă. Medici ruși au torturat prizonieri politici Documentul a fost întocmit în baza mandatului acordat de Consiliul Drepturilor Omului al ONU. Citește și: Suma monstruoasă la care ajunge cea mai mare pensie specială achitată de contribuabilii români „Din păcate, represiunea în Rusia se intensifică”, a declarat experta bulgară în timpul prezentării raportului. Kațarova a documentat cel puțin 50 de cazuri în care medici au fost implicați direct sau indirect în torturarea prizonierilor. Ea a relatat inclusiv cazul unui soldat ucrainean rănit, căruia i s-a făcut o operație corectă, dar abdomenul i-a fost marcat ulterior cu inscripția „Glorie Rusiei”. În alte situații, personal medical ar fi participat la tortura cu electroșocuri, oferind chiar instrucțiuni torționarilor. Medicii ar fi asistat și la bătăile repetate aplicate deținuților sau la tratamente psihiatrice forțate. Sistem de represiune bazat pe frică Potrivit raportoarei ONU, Rusia funcționează pe un sistem de stat bazat pe frică și pedeapsă. Prizonierii politici sunt persecutați, reduși la tăcere, supuși torturii și internați abuziv în clinici psihiatrice. „Mulți se află în închisoare nu pentru infracțiuni, ci pentru curaj”, a afirmat Kațarova, menționând că legile antiteroriste sunt utilizate tot mai des împotriva disidenților. Dimensiunea represiunii: sute de persoane arestate Între începutul anului 2024 și jumătatea anului 2025, cel puțin 912 persoane au fost incriminate din motive politice, dintre care 390 se află în prezent în arest, se arată în raport. O mare parte dintre acestea au fost arestate pentru proteste pașnice împotriva războiului din Ucraina. Rusia refuză să coopereze Ministerul de Externe de la Moscova a anunțat că Rusia nu a cooperat la anchetă, respingând acuzațiile înaintea sesiunii Consiliului Drepturilor Omului. În elaborarea raportului, Mariana Kațarova a discutat cu peste 200 de organizații ruse și internaționale pentru drepturile omului și a primit aproape 100 de rapoarte scrise. Consiliul Drepturilor Omului și mandatul său Consiliul Drepturilor Omului al ONU este format din 47 de state membre, alese pentru mandate de trei ani de către Adunarea Generală. Consiliul are puterea de a numi experți independenți care să monitorizeze și să raporteze asupra situației drepturilor omului în diferite țări sau regiuni.

Medici ruși au torturat prizonieri ucraineni, dar și disidenți ruși, arată un raport al ONU
Premierul Poloniei vrea consens în NATO pentru doborârea avioanelor rusești aflate în situații "neclare"
Internațional

Premierul Poloniei vrea consens în NATO pentru doborârea avioanelor rusești aflate în situații "neclare"

Tusk cere consens NATO împotriva Rusiei. Premierul Poloniei, Donald Tusk, a declarat luni că țara sa este pregătită să ia „orice decizie” privind doborârea unor ținte aeriene potențial periculoase, precum avioane sau drone rusești. Totuși, o astfel de măsură extremă ar fi luată doar în cazuri clare de încălcare a spațiului aerian polonez și numai cu sprijinul unanim al aliaților din NATO. Tusk cere consens NATO împotriva Rusiei „Vom lua decizia de a doborî obiecte în zbor atunci când acestea încalcă teritoriul nostru şi survolează Polonia, nu există absolut nicio discuţie despre aceasta”, a precizat premierul. Citește și: Suma monstruoasă la care ajunge cea mai mare pensie specială achitată de contribuabilii români Șeful guvernului polonez a admis că un astfel de pas, precum doborârea unui avion de luptă rusesc, ar putea declanșa „o fază foarte acută a conflictului”. De aceea, decizia va fi luată doar în condițiile în care Polonia are garanția sprijinului total al aliaților. „Trebuie să fiu absolut sigur că toţi aliaţii vor trata această situaţie exact la fel ca noi”, a subliniat Tusk. Incidente recente cu drone și avioane rusești Declarațiile vin pe fondul înmulțirii incidentelor aeriene din regiune. În noaptea de 9 spre 10 septembrie, aproximativ 20 de drone rusești au pătruns în spațiul aerian al Poloniei. Acestea au fost doborâte de avioane F-16 și F-35, cu rachete lansate de forțele poloneze și aliate. Rusia a negat că dronele ar fi fost trimise deliberat în afara Ucrainei, susținând că acestea au o rază de acțiune limitată și că sistemele de război electronic ucrainene le-ar fi deviat de pe traiectorie. Survolul platformei Petrobaltic și incidentul din Estonia Pe 13 septembrie, două avioane de vânătoare rusești au zburat la joasă altitudine deasupra platformei petroliere Petrobaltic, deținută de compania poloneză de stat Orlen, în Marea Baltică. În aceeași zi, trei avioane MiG-31 au intrat în spațiul aerian al Estoniei, într-un incident calificat de guvernul de la Tallinn drept o „provocare fără precedent”. Moscova a negat acuzațiile și a acuzat statele europene că exagerează pentru a alimenta conflictul din Ucraina. Replica la declarațiile președintelui ceh Petr Pavel Premierul polonez a răspuns astfel sugestiei președintelui Cehiei, Petr Pavel, care a afirmat că țările NATO ar trebui să doboare avioane rusești ce le-ar încălca spațiul aerian. Potrivit lui Pavel, Rusia „și-ar da seama foarte curând că a făcut o greșeală și a depășit limitele acceptabile”. Donald Tusk a insistat însă asupra necesității unui consens deplin între aliați înainte de a lua o astfel de decizie de magnitudine majoră.

Zelenski cere României și Poloniei o strategie comună de apărare împotriva dronelor rusești
Internațional

Zelenski cere României și Poloniei o strategie comună de apărare împotriva dronelor rusești

Zelenski cere României apărare aeriană comună. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a solicitat o strategie comună de apărare aeriană cu România și Polonia, pe fondul intensificării atacurilor cu drone rusești și a incursiunilor în spațiul aerian NATO. Zelenski cere României apărare aeriană comună Liderul de la Kiev a subliniat că vestul Ucrainei ar putea fi punctul de plecare pentru această cooperare, extinsă ulterior și către România. Citește și: Cât a plătit ministrul Miruță pe coșul de produse pe care Ciolacu a dat 93,50 lei în octombrie 2023 Săptămâna trecută, drone rusești au intrat pe teritoriul Poloniei, iar avioane de vânătoare rusești au pătruns în zona economică exclusivă a Poloniei din Marea Baltică, lângă platforma de foraj Petrobaltic. Estonia a raportat la rândul său o incursiune „fără precedent” a trei avioane militare rusești, iar România a semnalat noi încălcări ale spațiului său aerian. NATO își întărește flancul estic Premierul polonez Donald Tusk a avertizat că tensiunile actuale aduc regiunea „cel mai aproape de un conflict deschis de la Al Doilea Război Mondial încoace”. Ca răspuns, NATO a lansat operațiunea Eastern Sentry, iar mai multe state europene au trimis întăriri, inclusiv avioanele Eurofighter Typhoon ale Regatului Unit, pentru protejarea Poloniei. Ucraina își oferă expertiza în contracararea dronelor Zelenski a declarat că Ucraina a demonstrat că poate apăra atât teritoriul propriu, cât și Europa, dar un scut aerian fiabil necesită o strategie comună. Kievul și-a dezvoltat o industrie de drone și experiență vastă în combaterea atacurilor aeriene, iar ministrul apărării Denîs Șmîhal a anunțat formarea unui grup comun în care geniştii ucraineni îi vor instrui pe militarii polonezi în lupta împotriva dronelor.

Donald Trump promite apărarea Poloniei și a țărilor baltice în fața Rusiei
Internațional

Donald Trump promite apărarea Poloniei și a țărilor baltice în fața Rusiei

Donald Trump promite apărarea țărilor baltice. Președintele american Donald Trump a declarat duminică, de la Casa Albă, că Statele Unite vor participa la apărarea Poloniei și a țărilor baltice, Estonia, Letonia și Lituania, dacă Rusia își intensifică activitatea militară în regiune. Donald Trump promite apărarea țărilor baltice Întrebat de jurnaliști dacă va sprijini aceste patru state membre NATO în cazul unor noi agresiuni rusești, liderul american a răspuns ferm: Citește și: Cât a plătit ministrul Miruță pe coșul de produse pe care Ciolacu a dat 93,50 lei în octombrie 2023 „Da, o voi face, o voi face”. Incursiunea avioanelor rusești în spațiul aerian estonian Declarația lui Trump vine la doar două zile după ce trei avioane de vânătoare rusești MiG-31 au intrat în spațiul aerian al Estoniei, deasupra golfului Finlandei. Aeronavele au rămas aproximativ 12 minute în zonă, fapt ce a declanșat imediat reacția autorităților de la Tallinn și a NATO. „Nu ne place asta”, a afirmat președintele american, condamnând incidentul. Reacția NATO și a statelor nordice Italia, care are în cadrul NATO o misiune de poliție aeriană în zona baltică, a ridicat avioane pentru interceptare. De asemenea, Suedia și Finlanda au trimis aparate de la sol, pentru a răspunde incursiunii rusești. Ministerul estonian de Externe a anunțat că luni va avea loc o reuniune extraordinară a Consiliului de Securitate al ONU, convocată la cererea Tallinnului, pentru a discuta situația de securitate din regiune. Dronelor rusești doborâte deasupra Poloniei Incidentul din Estonia are loc la scurt timp după un alt episod tensionat: în noaptea de 9 spre 10 septembrie, avioane NATO au doborât drone rusești care pătrunseseră în spațiul aerian al Poloniei, stat membru NATO. Referindu-se la acea intruziune, Donald Trump a declarat atunci că ar fi putut fi „o eroare”, însă noile incursiuni par să confirme escaladarea tensiunilor în regiunea baltică.

Avion rusesc deasupra Mării Baltice: Eurofightere germane ridicate de urgență
Internațional

Avion rusesc deasupra Mării Baltice: Eurofightere germane ridicate de urgență

Avion rusesc interceptat deasupra Mării Baltice. Două avioane Eurofighter ale Luftwaffe au fost ridicate de la sol din baza aeriană Rostock-Laage pentru a intercepta un avion rusesc de recunoaștere. Avion rusesc interceptat deasupra Mării Baltice Potrivit armatei germane, aeronava zbura în spațiul aerian internațional fără plan de zbor și fără contact radio, ceea ce a declanșat procedura de alarmă. Citește și: ANALIZĂ Efectele benefice ale desființării și reînființării Fiscului din Grecia, așa cum propune Ionuț Dumitru, consilierul onorific al lui Bolojan După interceptare, s-a confirmat că era vorba despre un aparat de tip Il-20M, utilizat de armata rusă pentru misiuni de recunoaștere. Identificarea s-a realizat printr-o procedură vizuală directă. Tensiuni crescânde în zona Mării Baltice Situația de securitate din regiunea Mării Baltice s-a deteriorat în ultimele săptămâni, pe fondul multiplelor încălcări de spațiu aerian atribuite Rusiei. Bundeswehr a anunțat că menține suplimentar aeronave în stare de alertă pentru protecția spațiului aerian de pe flancul estic al NATO. Estonia a sesizat Consiliul de Securitate al ONU Recent, avioane de luptă rusești au încălcat spațiul aerian al Estoniei. În urma incidentului, Tallinn a solicitat convocarea de urgență a Consiliului de Securitate al ONU, care urmează să discute situația luni, la ora 10.00 (ora locală), respectiv 16.00 (ora României). Îngrijorări în NATO privind provocările rusești Încălcările repetate ale spațiului aerian de către avioane și drone rusești provoacă tot mai multă neliniște în rândul aliaților NATO. Oficialii occidentali avertizează că aceste manevre sunt percepute drept provocări deliberate. Drone rusești au pătruns în spațiul aerian al Poloniei În timpul unui atac aerian asupra Ucrainei, numeroase drone rusești au intrat în spațiul aerian al Poloniei, stat membru NATO. În premieră, forțele aeriene poloneze și alți aliați NATO au doborât mai multe dintre aceste aparate, consolidând astfel apărarea colectivă a Alianței.

Germania propune o ripostă dură la incursiunile aeriene rusești: doborârea avioanelor aflate deasupra țărilor NATO
Internațional

Germania propune o ripostă dură la incursiunile aeriene rusești: doborârea avioanelor aflate deasupra țărilor NATO

Doborârea avioanelor rusești deasupra țărilor NATO. Jürgen Hardt, purtătorul de cuvânt pe probleme de politică externă al blocului conservator din Bundestagag a sugerat posibilitatea doborârii avioanelor de luptă rusești care încalcă spațiul aerian al NATO. Declarația survine pe fondul intensificării provocărilor militare din partea Moscovei și al consultărilor dintre statele membre ale Alianței Nord-Atlantice. Doborârea avioanelor rusești deasupra țărilor NATO Jürgen Hardt a subliniat că doar o reacție fermă poate opri escaladarea. Citește și: ANALIZĂ Efectele benefice ale desființării și reînființării Fiscului din Grecia, așa cum propune Ionuț Dumitru, consilierul onorific al lui Bolojan „Kremlinul are nevoie de un semn clar să se oprească. Doar un mesaj clar că orice încălcare militară va fi întâmpinată cu forță, inclusiv prin doborârea avioanelor rusești deasupra teritoriului NATO, va avea efect”, a declarat acesta. Avertisment privind escaladarea conflictului Politicianul german a avertizat că tolerarea incursiunilor ar putea încuraja Moscova să treacă la acțiuni și mai agresive. „Aceste provocări se vor încheia doar dacă vom răspunde ferm. Altfel, logica războiului rusesc va escalada: de la încălcări ale spațiului aerian se va ajunge la bombardamente și apoi la intruziuni terestre”, a mai spus Hardt. Întâlnire NATO după incidentul din Estonia Liderii NATO urmează să se întâlnească săptămâna viitoare pentru consultări. Discuțiile vin după ce Estonia a raportat că trei avioane de luptă rusești au pătruns ilegal în spațiul său aerian. Incidentul a ridicat semne de întrebare privind modul în care Alianța ar trebui să răspundă în fața repetatelor provocări rusești. Drone rusești doborâte deasupra Poloniei Cu doar o săptămână înainte, forțele poloneze și aliații NATO au reușit pentru prima dată să doboare drone rusești deasupra teritoriului Alianței. Aproximativ 20 de vehicule aeriene fără pilot au pătruns atunci în spațiul aerian al Poloniei. Acest episod a fost considerat un semnal al intensificării tacticilor hibride folosite de Rusia împotriva NATO.

Scandal de spionaj la OMV: un director executiv concediat pentru presupuse legături cu Rusia
Internațional

Scandal de spionaj la OMV: un director executiv concediat pentru presupuse legături cu Rusia

Spionaj pentru Rusia, scandal la OMV. Un director executiv al grupului austriac de petrol, gaze și substanțe chimice OMV a fost concediat în urma unor acuzații de spionaj în favoarea Rusiei, potrivit revistei Profil. Spionaj pentru Rusia, scandal la OMV Angajatul ar fi intrat în atenția autorităților după mai multe întâlniri cu un diplomat rus suspectat de serviciile secrete occidentale că ar fi agent al FSB. Citește și: Guvernul Bolojan l-a alungat pe Karoly Borbely de la Hidroelectrica, dar tot un client PSD ajunge CEO. Salariul său îl zdrobește pe Isărescu Direcția de Securitate și Informații de Stat din Austria îl monitoriza de luni de zile pe directorul OMV, a cărui identitate nu a fost dezvăluită. Compania a confirmat rezilierea contractului cu efect imediat și a precizat că oferă sprijin deplin autorităților competente. „Din motive legate de protecția datelor, nu putem oferi detalii suplimentare privind raporturile individuale de muncă”, a transmis un purtător de cuvânt al OMV. Diplomat rus, vizat de proceduri la Viena Ministerul austriac de Externe a confirmat că este la curent cu acuzațiile și cu procedurile penale aflate în curs împotriva diplomatului rus implicat în caz. Însărcinatul cu afaceri al Ambasadei Rusiei la Viena a fost convocat și i s-a cerut să ridice imunitatea diplomatului. „Altfel, acesta ar fi fost declarat persona non grata și obligat să părăsească Austria”, au explicat oficialii ministerului. Ministerul rus de Externe nu a oferit, deocamdată, comentarii. Legături cu ADNOC și fuziunea Borealis–Borouge Revista Profil a relatat că directorul OMV fusese detașat temporar la Compania Națională de Petrol Abu Dhabi (ADNOC), care deține o participație de 25% la OMV. ADNOC și OMV lucrează la fuziunea afacerilor de poliolefină Borouge și Borealis, o tranzacție estimată la 60 de miliarde de dolari. Angajatul avea acces la informații despre ambele companii și, conform anchetei, ar fi furnizat detalii diplomatului rus în cadrul întâlnirilor de la Viena.

Kievul anunță noi lovituri asupra infrastructurii energetice din Rusia
Internațional

Kievul anunță noi lovituri asupra infrastructurii energetice din Rusia

Drone ucrainene atacă rafinăriile din Rusia. Statul Major de la Kiev a transmis sâmbătă că forțele ucrainene au vizat din nou rafinării de petrol aflate în adâncimea teritoriului rus. Drone ucrainene atacă rafinăriile din Rusia Mesaje publicate pe Telegram indică producerea unor explozii și a unui incendiu puternic în apropierea unei instalații petroliere din regiunea Saratov, pe Volga. Citește și: Guvernul Bolojan l-a alungat pe Karoly Borbely de la Hidroelectrica, dar tot un client PSD ajunge CEO. Salariul său îl zdrobește pe Isărescu Aceasta a mai fost vizată de atacuri similare în ultima perioadă, inclusiv săptămâna trecută. Victime și pagube raportate de autoritățile locale Guvernatorul regiunii Saratov, Roman Busarghin, a declarat pe Telegram că o femeie a fost rănită în urma atacului cu drone. Acestea au spart geamurile a două apartamente și au avariat mai multe automobile. El nu a menționat însă rafinăria printre obiectivele lovite. O a doua rafinărie atacată în Samara În regiunea Samara, situată la nord-vest de Saratov, o altă rafinărie a fost țintită de drone ucrainene. Guvernatorul local, Viaceslav Fedorișcev, a confirmat că atacurile au vizat obiective din sectorul energiei și combustibililor, fără a preciza dacă rafinăria a fost afectată direct. Autoritățile de la Moscova au comunicat că, pe teritoriul Rusiei, au fost interceptate în total 149 de drone ucrainene, dintre care 27 în Saratov și 15 în Samara.

Rusia, din ce în ce mai agresivă aerian cu țările NATO: după Polonia și România, a venit rândul Estoniei
Internațional

Rusia, din ce în ce mai agresivă aerian cu țările NATO: după Polonia și România, a venit rândul Estoniei

Rusia, incursiuni repetate în spațiul NATO. În ultimele săptămâni, Rusia a intensificat provocările aeriene împotriva țărilor NATO de pe flancul estic. După incidentele cu drone rusești intrate în spațiul României, al celor doborâte în Polonia, a venit rândul Estoniei să fie vizată. Rusia, incursiuni repetate în spațiul NATO Trei avioane de vânătoare MiG-31 au pătruns vineri în spațiul aerian estonian, zburând aproximativ 12 minute deasupra insulei Vaindloo, înainte de a fi interceptate de avioane F-35 din misiunea NATO de poliție aeriană. Citește și: ANALIZĂ De ce aproape nimeni nu vrea alegeri la București: conflicte mocnite în partide, risc să câștige suveraniștii lui Georgescu Prim-ministrul estonian Kristen Michal a catalogat incidentul drept „total inacceptabil” și a anunțat că Tallinn va solicita consultări în cadrul NATO prin activarea articolului 4 al Tratatului Atlantic. Această prevedere obligă aliații să se consulte atunci când un stat membru consideră că securitatea sa este amenințată. Reacția NATO Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a salutat reacția rapidă a Alianței. Rutte a subliniat că răspunsul a fost „decisiv”, demonstrând solidaritatea statelor membre. Strategia hibridă a Kremlinului: drone și dezinformare Incursiunea din Estonia vine după un alt episod grav petrecut în Polonia, unde, în noaptea de 9 spre 10 septembrie, între 19 și 21 de drone rusești au încălcat spațiul aerian polonez. În paralel, Kremlinul a lansat o campanie masivă de dezinformare, menită să inducă neîncredere în instituțiile democratice și să alimenteze tensiuni anti-ucrainene. Potrivit oficialilor polonezi, volumul dezinformării online s-a triplat imediat după atac, iar conturile false și canalele de propagandă au răspândit narațiuni menite să submineze sprijinul pentru Kiev și pentru NATO. Ucraina denunță escaladarea Autoritățile de la Kiev au reacționat ferm, calificând incidentele drept „o nouă escaladare” din partea Moscovei. Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sibiga, a avertizat că Rusia va deveni „și mai agresivă” dacă nu primește un răspuns puternic, în timp ce președintele Volodimir Zelenski a vorbit despre o „campanie sistematică a Rusiei împotriva Europei și a NATO”. Acesta a cerut „măsuri ferme” pentru a contracara amenințările și pentru a preveni destabilizarea regiunii. Moscova neagă, dar tensiunea crește Ministerul rus al Apărării a negat orice încălcare a spațiului aerian estonian, susținând că aeronavele sale au survolat „apele neutre” și au respectat regulile internaționale. Totuși, autoritățile estoniene și NATO au confirmat pătrunderea neautorizată, ceea ce amplifică tensiunile deja ridicate de pe flancul estic. În acest context, sprijinul pentru Ucraina, întărirea apărării NATO și combaterea dezinformării devin piloni esențiali pentru securitatea europeană.

Kremlinul îi răspunde procurorului general de la București: Rusia nu s-a implicat în alegerile din România
Eveniment

Kremlinul îi răspunde procurorului general de la București: Rusia nu s-a implicat în alegerile din România

Alegerile din România, Kremlinul neagă implicarea. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a negat marți seară, într-un interviu la televiziunea rusă RBC, declarațiile procurorului general al României, Alex Florența, referitoare la o posibilă implicare a Rusiei în procesul electoral din România. Alegerile din România, Kremlinul neagă implicarea „Nu. Nu corespunde. Să ne amintim cum Washingtonul a acuzat Rusia de intervenția în alegeri, încercări de destabilizare etc. Citește și: Cine este oligarhul maghiar, apropiat lui Viktor Orban, care vrea să cumpere Napolact Apoi au recunoscut singuri că nu este așa. În cazul României este la fel!”, a spus Dmitri Peskov, subliniind că acuzațiile nu ar avea fundament. Declarația vine după ce autoritățile române au semnalat intensificarea unor atacuri hibride și campanii de dezinformare în perioada electorală. Procurorul general: mesaje instigatoare și atacuri hibride Într-o conferință de presă susținută marți, procurorul general al României, Alex Florența, a explicat că, începând cu noiembrie 2024, s-a înregistrat o creștere a narațiunilor extremiste, cu mesaje de ură și violență. Acestea au fost asociate campaniei de promovare a unui candidat independent și au creat, potrivit acestuia, un climat de panică în societate. Rolul inteligenței artificiale în propaganda extremistă Florența a precizat că mesajele instigatoare au fost generate inclusiv cu ajutorul inteligenței artificiale, ceea ce a permis amplificarea și diseminarea rapidă a conținutului online. „Această creștere la nivel de conținut instigator la acțiuni violente a fost inițiată încă din perioada primului tur al alegerilor. Evoluția s-a realizat sistematic prin promovarea de elemente de conținut generate prin intermediul inteligenței artificiale”, a declarat procurorul general. Asemănări cu tiparul de acțiune al Federației Ruse Potrivit lui Florența, acest tip de narative corespund tiparului de acțiune al Federației Ruse, fiind deja semnalate și în alte state precum Republica Moldova sau Georgia. De asemenea, au fost utilizate canale de propagandă pro-ruse pentru amplificarea mesajelor și influențarea opiniei publice în România.

Cine este oligarhul maghiar, apropiat lui Viktor Orban, care vrea să cumpere Napolact
Politică

Cine este oligarhul maghiar, apropiat lui Viktor Orban, care vrea să cumpere Napolact

Cine este oligarhul maghiar, apropiat lui Viktor Orban, care vrea să cumpere Napolact: Sándor Csányi,  președinte al OTP Bank Group (cea mai mare instituție bancară din Ungaria), acționar și membru în consiliul de administrație al gigantului energetic MOL și proprietar al conglomeratului agroalimentar Bonafarm. Informațiile apar într-o interpelare a deputatului PNL Sebastian Burduja, care arată că Sandor Csanyi „a inițiat personal demersuri oficiale pentru a obține permisiunea de a afișa simbolul revizionist al «Ungariei Mari» la meciurileinternaționale de fotbal”.  Citește și: Suma uriașă pe care Ministerul Apărării o va returna pensionarilor militari pentru că au fost impozitați neconstituțional Compania olandeză Royal Friesland Campina a încheiat un acord pentru vânzarea integrală a operațiunilor sale din România către grupul maghiar Bonafarm, operațiuni care includ Napolact.  Cine este oligarhul maghiar, apropiat lui Viktor Orban, care vrea să cumpere Napolact Ce arată datele sintetizate de Burduja despre afacerile lui Sandor Csanyi: OTP Bank, instituția fanion condusă de domnul Sándor Csányi, a fost subiectul unor acuzații grave privind facilitarea intereselor Federației Ruse (...) Conform The Financial Times, OTP se număra printre primele șapte bănci străine plătitoare de taxe în Rusia în 2023 (...)  OTP Bank a acordat moratorii la credite pentru personalul militar rus participant la «operațiunea militară specială», recunoscând implicit jurisdicția rusă asupra teritoriilor ocupate ilegal din Ucraina, inclusiv așa-numitele «republici populare» Donețk și Luhansk (...) Agenția Națională pentru Prevenirea Corupției (NACP) din Ucraina a acuzat banca de oferirea unor condiții de creditare preferențiale pentru personalul militar rus, un act care stimulează și recompensează participarea la război”. „Deși OTP Bank a negat aceste acuzații, susținând că este obligată să respecte legislația locală rusă, efectul obiectiv al acțiunilor sale este incontestabil: susținerea stabilității financiare a unui stat agresor” - arată Burduja.  „Legăturile domnului Sándor Csányi cu Republica Populară Chineză nu sunt conjuncturale, ci structurale. Acesta deține funcția oficială de Co-Președinte al Consiliului de Afaceri Chino-Maghiar, o poziție care îl plasează în epicentrul relațiilor economice strategice dintre Budapesta și Beijing” „Relevanța acestei funcții este amplificată de scandalul tranzacției imobiliare de la Szeged. Aici, o filială a Bonafarm (Pick Szeged Zrt.) a vândut municipalității un teren la un preț de peste 20 de ori mai mare decât cel oferit fermierilor locali expropriați, teren destinat unui mega-proiect industrial atribuit în presă gigantului chinez BYD”.  Burduja scrie că achiziționarea, de către Bonafarm, a Napolatc prezintă riscuri „la adresa securității și ordinii publice”.  „Având în vedere multiplele riscuri documentate, intenționează Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD) să declanșeze o cercetare detaliată a cererii de autorizare, în conformitate cu art. 9, alin. (10) din OUG 46/2022?”, întreabă Burduja, în interpelarea formulată la 2 septembrie. 

Ingerințele Rusiei în alegerile din 2024, raportul Procurorului General
Eveniment

Ingerințele Rusiei în alegerile din 2024, raportul Procurorului General

Atacurile hibride ale Rusiei asupra României, Procurorul General al României, Alex Florența, a prezentat o cercetare care confirmă că România a fost una dintre principalele ținte ale campaniilor hibride orchestrate de Federația Rusă în timpul alegerilor prezidențiale din 2024. Atacurile hibride ale Rusiei asupra României Investigația arată că aceste atacuri au inclus: Citește și: Statul român, stors de bani de familia procurorului general: câștigă sume consistente din procese pentru salarii mai mari peste 85.000 de atacuri cibernetice asupra infrastructurii electorale, campanii masive de dezinformare pe rețele sociale, micro-targetare și inginerie socială cu scopul de a influența votul și de a diviza societatea. Susținere pentru un candidat pro-Kremlin Conform raportului, acțiunile de dezinformare au sprijinit direct un candidat pro-Kremlin în cursa electorală. Procurorul General a subliniat că dovezile prezentate constituie una dintre cele mai clare confirmări ale implicării Rusiei în influențarea alegerilor din România. Nicușor Dan: „O amenințare la adresa întregii comunități euroatlantice” Președintele Nicușor Dan a calificat ingerința drept o provocare nu doar pentru România, ci pentru întreaga comunitate euroatlantică. „Aceasta nu este doar o amenințare la adresa României, ci o provocare majoră pentru întreaga comunitate euroatlantică”, a declarat șeful statului. Apel la transparență și informare publică Președintele a făcut apel către mass-media să investigheze și să prezinte publicului faptele expuse de Parchet. De asemenea, i-a încurajat pe cetățeni să se informeze în legătură cu evenimentele din noiembrie 2024 și cu modul în care campaniile de dezinformare au acționat în România în ultimii ani. Cooperare internațională și securitate cibernetică În mesajul său, Nicușor Dan a subliniat importanța cooperării internaționale și a consolidării securității cibernetice și informaționale. „România nu va tolera ingerințele străine în procesele sale democratice. Vom apăra cu fermitate suveranitatea, integritatea instituțiilor și încrederea cetățenilor”, a transmis președintele. Șeful statului a felicitat Parchetul General pentru cercetarea prezentată, menționând totuși că își menține criticile exprimate anterior asupra activității generale a instituției.

EXCLUSIV Ministrul Moșteanu (Apărare), întâlnire privată cu un om de afaceri bine conectat la Ambasada Rusiei. „Strâng informații de peste tot”, spune afaceristul
Investigații

EXCLUSIV Ministrul Moșteanu (Apărare), întâlnire privată cu un om de afaceri bine conectat la Ambasada Rusiei. „Strâng informații de peste tot”, spune afaceristul

Moșteanu și afaceristul conectat la ruși: ministrul Apărării a participat la o întâlnire privată cu un om de afaceri român foarte apropiat de ambasadorii ruși la București. Moșteanu și afaceristul conectat la ruși Întâlnirea a avut loc în august a.c. la un local scump de lângă Ateneu. Citește și: Suma astronomică pe care contribuabilii ar putea să i-o plătească lui Dan Voiculescu după ce Savonea a deschis calea revizuirii procesului său Ministrul Moșteanu, omul de afaceri și ceilalți participanți la întâlnire au fost feriți de ochii clienților restaurantului: locul în care au avut loc discuțiile este separat de cel care găzduiește mesele obișnuite. Omul de afaceri a confirmat prezența ministrului Moșteanu la întâlnire, dar nu a dat detalii despre ceilalți invitați și nici despre temele abordate. „Nu pot să îți spun ce se discută acolo” „Deci, da, a fost și Iohannis când era președinte, și Băsescu când a fost președinte. Și toți miniștrii și prim-miniștrii. Nu pot să îți spun cine vine și ce se discută acolo. Ideea e că, mă rog, sunt invitați toți politicienii de top.”, a declarat inițiatorul întâlnirii. Afaceristul a adăugat, totuși, că întâlnirile periodice au loc sub titulatura „Clubul politic”. „De vreme ce, de 15 ani, Clubul politic funcționează și nu s-a vorbit de el, înseamnă că există un anumit motiv pentru care nu se vorbește despre. Vin de la toate partidele.”, a mai spus afaceristul pentru DeFapt.ro. Clubul politic Omul de afaceri care l-a invitat pe ministrul Ionuț Moșteanu la o întâlnire a așa-numitului „Club politic” se numește George Butunoiu. Este cunoscut ca unul dintre cei mai buni recrutori de manageri de top din România. Mai puțin cunoscut este că Butunoiu are o relație privilegiată cu Ambasada Rusiei de la Moscova. La vedere, relația lui George Butunoiu cu Ambasada Rusiei de la București se rezumă la organizarea unor concerte în sediul misiunii diplomatice. Concerte pentru ambasade „Am făcut nu cine (mese – n.r.) pentru Ambasada Rusiei, ci concerte. Am făcut și pentru ambasada Americii, și a Israelului, și a Danemarcei, și a Croației, și a Franței, pentru toți. Toate ambasadele. Deci, dacă te uiți, că asta nu e confidențial, dacă te uiți pe site-ul societății muzicale, la societateamuzicala.ro, vezi acolo concertele noastre la toți ambasadorii. Sunt publice, e pe site.”, a explicat Butunoiu pentru DeFapt.ro. Într-adevăr, pe site-ul indicat de Butunoiu se găsesc concertele menționate, 135 la număr. Doar unul, din ianuarie 2017, a avut loc la Ambasada Rusiei. Butunoiu, „prieten bun” cu ambasadorul Malginov, discuții cu Kuzmin Potrivit, însă, unui înalt funcționar public, Butunoiu făcea mai mult pentru Ambasada Rusiei decât să intermedieze acte artistice. „M-a contactat să mă invite la o cină la Ambasada Rusiei, dar l-am refuzat”, a spus, sub anonimat, funcționarul. De altfel, omul de afaceri George Butunoiu admite că are o relație specială cu ambasadorii ruși la București. „Am fost prieten bun cu Malginov (Oleg – n.r.), deci ambasadorul, ne plăceam unul pe altul, ambasadorul care a fost acum trei mandate. Chiar eram prieten bun cu el. Pe Kuzmin îl cunoșteam bine. Însă aveam divergențe profunde de opinie... Ne înțelegeam. Sunt în legătură cu toți ambasadorii. Nu aveam mai multe întâlniri cu el decât cu alții. Însă mă înțelegeam bine pentru că aflam informații pe care nu o să le citești niciodată în ziare sau în alte părți. Că or fi fost adevărate sau nu, asta-i... altă discuție.”, și-a descris Butunoiu relațiile cu diplomații Moscovei. Butunoiu: „Eu strâng informații, fac recrutări” La ce-i folosesc omului de afaceri George Butunoiu informațiile de la Ambasada Rusiei? „Eu, până una-alta, strâng informații de peste tot pentru mine și pentru obiectivele mele. Le strâng de la cei de la stat cu care tot vorbesc, cu ambasadorii cu care vorbesc, cu străinii cu care mă întâlnesc. Din asta trăiesc, din informații. Eu, până una-alta, fac recrutări. Și cu cât știu mai multe informații cu atât fac recrutări mai bune. Da? Cu cât știu mai multe despre oricine și despre orice, recrutările mele sunt mai eficiente. Deocamdată, eu din asta trăiesc. E singura sursă de venit. Sunt o persoană cunoscută în toate mediile, și diplomatic, și politic, deci, toți mă cunosc.”, a detaliat Butunoiu pentru DeFapt.ro Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a refuzat dialogul pe acest subiect, în ciuda numeroaselor apeluri și mesaje primite de la DeFapt.ro.

Țările UE nu sancționează Rusia suficient de dur, spune Trump
Internațional

Țările UE nu sancționează Rusia suficient de dur, spune Trump

Trump cere sancțiuni europene mai dure. Președintele american Donald Trump a solicitat duminică statelor europene să înăsprească sancțiunile impuse Moscovei și să oprească achizițiile de petrol rusesc. Trump cere sancțiuni europene mai dure Liderul de la Casa Albă a afirmat că presiunea economică trebuie intensificată pentru a determina Rusia să pună capăt războiului din Ucraina. Citește și: Suma astronomică pe care contribuabilii ar putea să i-o plătească lui Dan Voiculescu după ce Savonea a deschis calea revizuirii procesului său Trump a criticat faptul că unele state europene continuă să importe țiței rusesc, în ciuda sancțiunilor deja impuse. „Nu vreau să cumpere petrol, iar sancțiunile pe care le impun nu sunt suficient de dure”, a declarat acesta presei din New Jersey. Scrisoare adresată aliaților NATO Mesajul a fost reiterat și într-o scrisoare transmisă sâmbătă statelor membre NATO, unde Trump a precizat că nu va impune noi sancțiuni Moscovei atâta timp cât unii aliați continuă să cumpere petrol. „Sunt dispus să impun sancțiuni importante Rusiei atunci când toate statele NATO vor conveni și vor înceta să cumpere petrol din Rusia”, a subliniat liderul american. Țări care continuă importurile de petrol rusesc Deși majoritatea statelor europene au renunțat la țițeiul rusesc după 2022, Turcia, Ungaria și Slovacia continuă să importe. Atât SUA, cât și UE mențin sancțiuni financiare și comerciale severe, însă acestea nu au reușit să pună capăt conflictului. Context tensionat în relațiile internaționale Scrisoarea lui Trump apare pe fondul tensiunilor ridicate, după ce 19 drone rusești au violat spațiul aerian al Poloniei și au fost doborâte de NATO. În ciuda sancțiunilor și a presiunii internaționale, negocierile pentru pace nu au înregistrat progrese, chiar și după întâlnirea din Alaska dintre Trump și Vladimir Putin, încheiată fără rezultate concrete.

Ucraina, în spatele celor două sabotaje recente asupra rețelei feroviare rusești
Internațional

Ucraina, în spatele celor două sabotaje recente asupra rețelei feroviare rusești

Ucraina revendică sabotajele feroviare din Rusia. O sursă din serviciile de informații militare ucrainene (GUR) a declarat că Ucraina este responsabilă pentru două operațiuni de sabotaj desfășurate în weekend asupra rețelei feroviare din Rusia. Ucraina revendică sabotajele feroviare din Rusia Atacurile, realizate în cooperare cu unități ale armatei ucrainene, au avut loc sâmbătă în regiunea Oriol și duminică dimineața în regiunea Leningrad. Citește și: Suma astronomică pe care contribuabilii ar putea să i-o plătească lui Dan Voiculescu după ce Savonea a deschis calea revizuirii procesului său Anterior, două trenuri au deraiat duminică dimineața în regiunea Leningrad, incident în care un mecanic de locomotivă și-a pierdut viața. Evenimentul a provocat perturbări majore ale traficului feroviar în vestul Rusiei. Explozie mortală pe calea ferată din Oriol Cu doar câteva ore înainte, sâmbătă seara, o locomotivă a explodat pe o secțiune de cale ferată din regiunea Oriol, ucigând trei persoane. Autoritățile ruse au confirmat incidentul, catalogându-l drept act de sabotaj. Rusia confruntată cu sabotaje repetate Rețeaua feroviară rusă a fost în ultimele luni ținta mai multor deraieri, explozii și incendii. Moscova atribuie constant aceste acțiuni sabotorilor ucraineni. Kievul își schimbă strategia de comunicare De regulă, autoritățile ucrainene nu revendică direct astfel de operațiuni, dar salută public actele de sabotaj împotriva infrastructurii ruse. Kievul argumentează că Rusia folosește calea ferată pentru transportul trupelor și al combustibilului către frontul din Ucraina, motiv pentru care aceste atacuri slăbesc capacitatea de luptă a Moscovei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră