duminică 28 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2577 articole
Internațional

Israelul își retrage personalul ambasadei de la Kiev

Israelul își retrage personalul ambasadei de la Kiev. Guvernul israelian a decis vineri "să evacueze familiile diplomaţilor şi personalului ambasadei sale în Ucraina" din cauza escaladării tensiunilor ruso-occidentale legate de Ucraina, transmite AFP.Ministerul israelian de externe a recomandat, de asemenea, într-un comunicat adresat cetăţenilor israelieni "să se abţină de la a călători în Ucraina pentru moment" şi şi-a îndemnat cetăţenii care locuiesc în această ţară să evite "focarele de tensiune" din cauza "agravării situaţiei". Citește și: EXCLUSIV Medicul Dorin Ionescu, fost subaltern al lui Lucian Duță, susținut de PNL la șefia CNASMai multe runde de discuţii în ultimele zile nu au reuşit să aducă progrese în rezolvarea crizei ucrainene, pe care occidentalii o descriu drept cea mai periculoasă de la încheierea războiului rece în urmă cu trei decenii. Israelul își retrage personalul ambasadei de la Kiev Joi, preşedintele american Joe Biden şi-a îndemnat concetăţenii să părăsească fără întârziere Ucraina deoarece "lucrurile ar putea scăpa de sub control foarte rapid", în pofida eforturilor diplomatice din ultimele săptămâni. Un apel minimalizat vineri de şeful diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba, care a estimat că nu este "nimic nou în această declaraţie". Citește și: 416.395 de convorbiri interceptate în dosare penale în 2021, fără cele de la Parchetul General, DIICOT și DNACanada şi Norvegia au făcut recomandări similare.La sfârşitul lunii ianuarie, Statele Unite au ordonat familiilor diplomaţilor americani din Kiev să părăsească Ucraina.

Israelul își retrage personalul ambasadei de la Kiev (sursă: Facebook/Ministry of Foreign Affairs)
Jake Sullivan, SUA: Rusia, toate forțele pentru atac (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

BREAKING NEWS Casa Albă, vineri, 21.00 (ora României): Rusia are toate forțele necesare să pornească o ofensivă majoră. Americanii să părăsească Ucraina acum

SUA: Rusia, toate forțele pentru atac. Jake Sullivan, consilierul de securitate de la Casa Albă, a avertizat vineri seară (ora României) că forțele Rusiei pot ataca oricând Ucraina. "Foarte posibil, înainte de terminarea Jocurilor Olimpice", a spus Sullivan. Consilierul le-a cerut tuturor cetățenilor americani din Ucraina să părăsească țara cât mai repede, în maximum 24-48 de ore. "Nimeni nu va putea să-i scoată de acolo dacă Rusia va invada Ucraina", a spus Sullivan. SUA: Rusia, toate forțele pentru atac Acesta a adăugat că, în acest moment, Rusia are masate forțe în propriul teritoriu, dar și în Belarus, care fac posibilă o operațiune majoră. Sullivan a făcut apel la diplomație, totuși, o soluție pentru care SUA sunt pregătite. Citește și: EXCLUSIV Medicul Dorin Ionescu, fost subaltern al lui Lucian Duță, susținut de PNL la șefia CNAS În ce privește forțele americane din România, consilierul de securitate de la Casa Albă a explicat că sunt trupe defensive. "Nu sunt trupe care să meargă să lupte în Ucraina, sunt trupe care să apere teritoriul NATO", a spus Jake Sullivan. Conferința de presă a consilierului de securitate de la Casa Albă poate fi urmărită video aici. Biden, discuție cu lideri transatlantici Preşedintele american Joe Biden a avut vineri, începând de la ora 16:00 GMT, o discuţie telefonică cu lideri transatlantici despre criza generată de concentrarea de trupe ruseşti la graniţa cu Ucraina, a anunţat Casa Albă, potrivit Reuters şi EFE. La videoconferinţă au participat cancelarul german, Olaf Scholz, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, premierul britanic, Boris Johnson, omologul său canadian, Justin Trudeau, cel italian, Mario Draghi, preşedintele român, Klaus Iohannis, şi cel polonez, Andrzej Duda. La discuţie mai iau parte secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedintele Consiliului European, Charles Michel. Obiectivul videoconferinţei este "discutarea preocupărilor comune asupra faptului că Rusia continuă să-şi sporească forţele militare în jurul Ucrainei", precum şi "continuarea coordonării" între aliaţi "atât în ceea ce priveşte diplomaţia, cât şi descurajarea". Peste 100.000 de soldați ruși la granița cu Ucraina Tensiunile s-au accentuat în ultima lună după ce Occidentul a denunţat concentrarea a peste 100.000 de militari ruşi la frontiera cu Ucraina, ceea ce a determinat guvernele rus şi american să se lanseze într-o bătălie propagandistică, notează agenţia EFE. Moscova repetă de atunci că nu are intenţia să atace Ucraina, dar Washingtonul a estimat vineri că un asemenea atac ar putea surveni "în orice moment". Odată cu comasarea de trupe la graniţa ucraineană, Rusia a înaintat Statelor Unite şi NATO o serie de cereri privind arhitectura de securitate europeană, printre care se regăsesc încetarea extinderii NATO şi retragerea trupelor Alianţei din statele care au aderat la ea după 1997, solicitări respinse de Washington, care a propus în schimb Moscovei măsuri de dezarmare şi sporire a încrederii reciproce, cum ar fi de pildă să asigure Rusia prin inspecţii că în bazele pentru scuturile antirachetă din România şi Polonia nu sunt amplasate rachete Tomahawk.

Moscova acuză UE și NATO de lipsă de respect (sursă: kremlin.ru)
Internațional

Moscova acuză UE și NATO de lipsă de respect

Moscova acuză UE și NATO de lipsă de respect. Răspunsurile NATO şi ale Uniunii Europene adresate Rusiei asupra preocupărilor acesteia privind securitatea europeană au fost descrise vineri de Ministerul de Externe rus drept lipsite de respect şi de substanţă, relatează Reuters. Ministrul de externe rus Serghei Lavrov le ceruse individual statelor membre ale celor blocuri să-i transmită fiecare separat cum înţeleg ele principiul ''indivizibilităţii securităţii'' europene. Lavrov a primit în schimb răspunsuri din partea secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, şi a şefului diplomaţiei europene, Josep Borrell, cărora nu le adresase întrebarea. ''Un asemenea pas nu poate fi văzut altfel decât un semn de impoliteţe diplomatică şi de lipsă de respect faţă de cererea noastră'', consideră MAE rus. Ministrul Lavrov a declarat joi că ţara sa doreşte răspunsuri separate din partea ţărilor UE asupra interpretării principiului indivizibilităţii securităţii europene, nu un răspuns colectiv al UE, întrucât acesta ''nu va reflecta nuanţele poziţiilor naţionale''. Citește și: EXCLUSIV Medicul Dorin Ionescu, fost subaltern al lui Lucian Duță, susținut de PNL la șefia CNAS În acelaşi timp, şeful diplomaţiei europene Josep Borrell anunţa pe Twitter că i-a trimis lui Serghei Lavrov o scrisoare ''în numele statelor membre ale UE'' cu răspunsul europenilor la cererile Rusiei privind garanţiile de securitate, în urma solicitărilor adresate de Moscova individual acestor ţări. Moscova acuză UE și NATO de lipsă de respect Principiului indivizibilităţii securităţii, adoptat la Istanbul în 1999, stabileşte că securitatea unui stat nu se poate realiza pe seama securităţii altui stat. Moscova invocă acest postulat ca justificare pentru solicitarea ca NATO să excludă orice nouă extindere către Est, cu accent asupra Ucrainei şi Georgiei. Citește și: Cum pot fi anulate în instanţă amenzile date de CNAIR pentru lipsa rovinietei După ce în decembrie a transmis Statelor Unite şi NATO o serie de cereri privind arhitectura de securitate europeană, printre care se regăsesc încetarea extinderii NATO şi retragerea trupelor Alianţei din statele care au aderat la ea după 1997, Moscova a privilegiat negocierea acestora la nivel bilateral cu capitalele occidentale, în special cu Washingtonul, fiind reticentă faţă de discuţiile în cadrul unor blocuri şi organizaţii, abordare văzută de liderii occidentali drept o încercare de a provoca divizări în interiorul acestora.

Rusia pregătește retragerea diplomaților din Ucraina (sursă: Facebook/mid.ru)
Internațional

Rusia și-ar putea retrage personalul diplomatic ne-esențial din Ucraina

Rusia pregătește retragerea diplomaților din Ucraina. După decizia unor ţări europene şi a SUA de a-şi retrage o parte din personalul diplomatic din Ucraina, Rusia intenţionează şi ea să recomande personalului neesenţial al misiunilor sale diplomatice în Ucraina să părăsească această ţară pentru un timp, a declarat ministrul de externe rus Serghei Lavrov în conferinţa de presă comună, joi, cu şefa diplomaţiei britanice Liz Truss, potrivit agenţiei de presă oficiale ruse TASS. "Ne-am gândit deja că poate anglo-saxonii pun ceva la cale dacă îşi evacuează angajaţii din Ucraina. Ne-am uitat la acţiunile lor şi, probabil, vom recomanda personalului neesenţial al misiunilor noastre diplomatice să revină acasă pentru o vreme", a afirmat Lavrov. Citește și: EXCLUSIV Medicul Dorin Ionescu, fost subaltern al lui Lucian Duță, susținut de PNL la șefia CNAS "Nu ştiu ce idei au colegii noştri anglo-saxoni", a adăugat ministrul rus de externe, reiterând poziţia Moscovei faţă de actuală criză legată de Ucraina: nu Rusia - care a comasat zeci de mii de militari la frontiera ucraineană - este responsabilă de criza legată de Ucraina, ci Kievul şi Occidentul, care ar pregăti o diversiune în Donbas. În acest sens, agenţia de presă EFE citează surse diplomatice ruseşti din Ucraina, potrivit cărora Rusia pregăteşte "intens" un plan de evacuare a personalului neesenţial de la ambasada sa din Kiev, în contextul tensiunilor între cele două ţări. Rusia pregătește retragerea diplomaților din Ucraina Preşedintele Statelor Unite, Joe Biden, i-a îndemnat joi pe cetăţenii americani să părăsească imediat Ucraina din cauza unei posibile invazii ruse, transmite AFP. Citește și: Cum pot fi anulate în instanţă amenzile date de CNAIR pentru lipsa rovinietei Rezumând discuţiile cu şefa diplomaţiei britanice, joi, la Moscova, Serghei Lavrov a declarat că "dialogul nostru a fost ca între un surd şi un mut, se părea că ascultăm, dar nu ne auzeam". "Explicaţiile noastre cele mai detaliate au căzut, în general, pe un teren nefertil", a concluzionat el. În imaginile difuzate de televiziunea publică rusă din debutul întâlnirii celor doi, în cadru apare doar Lavrov la o masă, iar Liz Truss este doar auzită. Unii comentatori au observat cum ministrul rus de externe îi face, la vedere, semn cu mâna translatorului să nu traducă ceea ce declară şefa diplomaţiei britanice, conform Radio Svoboda. Telespectatorii ruşi au putut s-o vadă pe Liz Truss abia la conferinţa de presă comună susţinută în finalul întrevederii, în cursul căreia ea a insistat că, dacă Moscova doreşte într-adevăr "dezescaladarea", atunci să-şi retragă trupele şi echipamentele de la frontiera cu Ucraina. Moscova are relaţii complicate de mai multă vreme cu Londra, iar în ultimul timp acestea s-au deteriorat şi mai mult din cauza sprijinului acordat de Marea Britanie, în special de ordin militar, Kievului.

Patinatoarea rusă care a făcut senzație la Olimpiadă s-a dopat (sursă: Facebook/Comitetul Olimpic rus)
Internațional

O patinatoare rusă de 15 ani, care a scris istorie la Olimpiada de la Beijing, descoperită dopată

Patinatoarea rusă care a făcut senzație la Olimpiadă s-a dopat. Participarea patinatoarei ruse Kamila Valieva la Jocurile Olimpice de la Beijing este suspendată până la o decizie a Tribunalului de Arbitraj Sportiv (TAS), aşteptată înainte de debutul competiţiei individuale feminine, marţea viitoare, după ce favorită la aurul olimpic a fost depistată pozitiv la o substanţă interzisă, informează AFP.Valieva, în vârstă de 15 ani şi neînvinsă până acum la prima sa participare la seniori, a fost depistată pozitiv la trimetazidină la un control antidoping efectuat pe 25 decembrie în cursul Campionatelor Rusiei, de către Agenţia rusă antidopaj (RUSADA), a anunţat, vineri, într-un comunicat ITA (Agenţia Internaţională de Testare), instanţă responsabilă cu controalele antidoping pe durata Jocurilor Olimpice.Trimetazidina, medicament utilizat pentru a trata anginele pectorale, este interzisă de Agenţia Mondială Antidoping (AMA/WADA) din 2014. Citește și: Tratatul dintre România și Rusia din 2003, nerespectat azi de către Putin, care vrea acces la scutul de la DeveseluNotificată marţi în legătură cu testul său pozitiv, la o zi după victoria echipei Rusiei sub drapelul neutru în competiţia pe echipe de la Beijing, Agenţia antidoping rusă a "suspendat-o provizoriu cu efect imediat" pe Valieva, a explicat ITA într-un comunicat care detaliază derularea evenimentelor. Patinatoarea rusă care a făcut senzație la Olimpiadă s-a dopat Această suspendare provizorie o priveză pe tânăra patinatoare să participe la orice competiţie, inclusiv Jocurile Olimpice 2022. "Dar sportiva a făcut apel la decizia RUSADA pe 9 februarie şi o nouă audiere a avut loc în aceeaşi zi", adaugă ITA."În seara de 9 februarie, RUSADA a decis să ridice suspendarea provizorie a sportivei, care îi permite astfel să continue să participe la Jocurile Olimpice. Motivarea deciziei urmează a fi comunicată părţilor", mai precizează ITA. Citește și: 416.395 de convorbiri interceptate în dosare penale în 2021, fără cele de la Parchetul General, DIICOT și DNADar, "întrucât o decizie este necesară înainte de" debutul competiţiei individuale, programată în perioada 15-17 februarie, "CIO îşi va exersa dreptul de a face apel fără să aştepte motivarea deciziei RUSADA", a anunţat ITA.Vârsta Kamilei Valieva, sub 16 ani, face din ea o "persoană protejată", ceea ce implică dispoziţii speciale, confidenţialitate în jurul testului şi sancţiuni potenţial mai blânde, conform reglementării AMA/WADA.Din cauza acestui test pozitiv, ceremonia de acordare a medaliilor în proba pe echipe a concursului de patinaj artistic de la JO 2022 nu a mai avut loc.Valieva, considerată în unanimitate noua ţarină a patinajului artistic, a făcut senzaţie la Beijing reuşind o săritură cvadruplă.Luni, echipa Comitetului Olimpic Rus a cucerit medalia de aur în proba pe echipe, devansând SUA şi Japonia în clasamentul final.

Joe Biden le cere americanilor să plece imediat din Ucraina (sursă: Facebook/Joe Biden)
Internațional

Joe Biden le cere americanilor să părăsească Ucraina „acum”

Joe Biden le cere americanilor să plece imediat din Ucraina. Preşedintele american, Joe Biden, i-a îndemnat joi pe cetăţenii americani să părăsească Ucraina "acum" din cauza riscului sporit al unei invazii ruse, avertizând că situaţia ar putea "scăpa rapid de sub control", în pofida eforturilor diplomatice din ultimele săptămâni, transmite AFP. "Lucrurile ar putea scăpa rapid de sub control", a avertizat preşedintele american într-un interviu acordat NBC. Joe Biden a repetat că nu va trimite soldaţi pe teren în Ucraina, nici măcar pentru a evacua americani în cazul unei invazii ruse, pentru că asta ar putea declanşa "un război mondial". "Când americanii şi ruşii încep să tragă unii în alţii, suntem într-o lume foarte diferită", a spus liderul de la Casa Albă. "Cetăţenii americani ar trebui să plece, ar trebui să plece acum. Avem de-a face cu una dintre cele mai mari armate din lume", a spus Joe Biden referindu-se la armata rusă. Citește și: Tratatul dintre România și Rusia din 2003, nerespectat azi de către Putin, care vrea acces la scutul de la Deveselu Kremlinul este acuzat că pregăteşte o nouă operaţiune militară împotriva Ucrainei, după anexarea Peninsulei Crimeea în 2014. Acuzaţii respinse de Rusia, care susţine că vrea doar să-şi asigure securitatea în faţa ostilităţii Kievului şi NATO. Joe Biden le cere americanilor să plece imediat din Ucraina Cu câteva ore înaintea declaraţiilor preşedintelui Joe Biden, ambasadoarea americană la ONU, Linda Thomas-Greenfield, a apelat la China să îi "încurajeze pe ruşi" să facă alegerea corectă în criza ucraineană. "Chinezii şi-au exprimat serioasa îngrijorare în Consiliul de Securitate (la 31 ianuarie) pentru protecţia integrităţii frontierelor şi a suveranităţii statelor. Exact asta fac ruşii - ei ameninţă integritatea unei frontiere", a afirmat diplomata. Citește și: 416.395 de convorbiri interceptate în dosare penale în 2021, fără cele de la Parchetul General, DIICOT și DNA "Ar fi deci extrem de important ca China să transmită acest mesaj" şi îl "încurajez pe omologul meu chinez la New York să-l transmită", a adăugat Linda Thomas-Greenfield. Pe Twitter, omologul său chinez, Zhang Jun, a reacţionat imediat: "Încetaţi să mai sporiţi tensiunile". Serviciile americane de informaţii estimează că Rusia îşi intensifică pregătirile pentru o invazie pe scară largă a Ucrainei şi că are deja 70% din dispozitivul necesar pentru o astfel de operaţiune, potrivit unor responsabili americani. Moscova a desfăşurat deja 110.000 de soldaţi la frontierele Ucrainei şi ar putea dispune de suficiente capacităţi pentru a lansa o ofensivă în două săptămâni, potrivit acestor oficiali care au informat în ultimele zile membrii Congresului american şi partenerii europeni ai Statelor Unite. Ei au precizat că serviciile americane de informaţii nu au stabilit dacă preşedintele rus, Vladimir Putin, a luat decizia de a trece la ofensivă, dar că vrea să-şi ofere toate opţiunile posibile, de la invazia parţială a enclavei separatiste din Donbas până la invazia totală.

Tratatul România-Rusia, nerespectat de Putin (sursa: kremlin.ru)
Eveniment

Tratatul dintre România și Rusia din 2003, nerespectat azi de către Putin, care vrea acces la scutul de la Deveselu

Tratatul România-Rusia, nerespectat de Putin. Potrivit acestui document, semnat la 4 iulie 2003, fiecare din cele două state este liber să-și configureze politica de securitate. În contextul masării a peste 100.000 de soldați ruși la granița cu Ucraina, Rusia a emis pretenții și în privința trupelor NATO din România. Provocările oficialilor de la Moscova „Nu se pune problema ca ţările care au aderat la NATO după 1997 să iasă din NATO. Noi vorbim despre retragerea contingentelor militare, a bazelor şi armelor strategice staţionate pe teritoriile lor începând din 1997. Iar la ora actuală nu vorbim deloc despre Bulgaria, întrucât în prezent nu aveţi nici baze şi nici armamente strategice ofensive. Dar aceasta priveşte România într-o anumită măsură”, a spus recent ambasadoarea Rusiei la Sofia, Eleonora Mitrofanova. Mai mult, lansatoarele de rachetă din România şi Polonia sunt o ameninţare pentru Rusia, a declarat preşedintele rus Vladimir Putin într-o conferinţă de presă după o întâlnire la Moscova cu premierul ungar Viktor Orban. Citește și: Simion, Puric, Călin Georgescu: extremiștii și conspiraționiștii intens mediatizați la Antena 3 Valeri Kuzmin, ambasadorul rus la București, a mers chiar mai departe și a cerut "garanții scrise" că scutul de la Deveselu este pur defensiv și nu o armă îndreptată împotriva Rusiei. Replica ministrului român al Apărării, Vasile Dîncu, a fost una neclară și neconvingătoare. "Noi nu credem că este nevoie de garanții scrise în această situație. De fapt, ceea ce încearcă Rusia este mai degrabă o reîmpărțire a lumii pe hârtie, a construi noi sfere de influență. La asta se referă Federația Rusă atunci când vorbește despre garanții scrise. Garanțiile pe care le oferă NATO și lumea occidentală sunt cele legate de valorile pe care le servesc aceste țări", a răspuns Dîncu, la RFI. Tratatul România-Rusia, nerespectat de Putin Ministrul român al Apărării avea la îndemână, însă, ar fi putut invoca o altă "garanție scrisă". Și anume, tratatul semnat la 4 iulie 2003 "privind relaţiile prieteneşti şi de cooperare dintre România şi Federaţia Rusă". Potrivit acestui tratat, "Părţile contractante (...) reafirmă dreptul inalienabil al popoarelor de a-şi hotârî, în mod liber şi fără amestec din afară, statutul politic, de a-şi alege mijloacele de asigurare a propriei securităţi (...)". În aceste condiții, provocările rusești în chestiunea scutului de la Deveselu sunt, în mod evident, încălcări ale tratatului. O afirmație pe care Vasile Dîncu, ministru al Apărării dintr-un stat NATO, nu vrea sau nu poate să o facă atunci când vorbește cu Kremlinul.

Rusia se pregăteşte de un exerciţiu nuclear strategic (sursă: kremlin.ru)
Internațional

Rusia se pregătește de un exercițiu nuclear strategic

Rusia se pregăteşte de un exerciţiu nuclear strategic, a declarat joi ministrul apărării britanic, Ben Wallace, care a atras atenţia că acţiunile Kremlinului merg în direcţia greşită, în ciuda eforturilor de a găsi o soluţie diplomatică, potrivit Reuters. Wallace a spus că Marea Britanie deţine informaţii secrete conform cărora Rusia pune la punct planuri pentru aşa-numite operaţiuni fabricate ca pretext de a invada Ucraina, precum şi pentru atacuri cibernetice şi alte activităţi de destabilizare. Citește și: Simion, Puric, Călin Georgescu: extremiștii și conspiraționiștii intens mediatizați la Antena 3 Rusia se pregăteşte de un exerciţiu nuclear strategic "În ciuda discuţiilor, direcţia în care evoluează situaţia este una greşită", a declarat Wallace la BBC Radio. "Ruşii îşi înmulţesc în continuare batalioanele tactice. Se pregătesc să înceapă în curând un exerciţiu nuclear strategic şi vedem de asemenea activităţi şi în alte zone", a adăugat el. Citește și: GALERIE FOTO Americanii au intrat în țară miercuri seara. Primul convoi, cu tehnică militară Într-un interviu separat pentru LBC Radio, Wallace a mai afirmat că în acest moment progresele pentru rezolvarea crizei ucrainene sunt lente şi că există posibilitatea ca Marea Britanie să trimită trupe suplimentare în estul Europei dacă va fi nevoie, pentru a-şi sprijini aliaţii.

Europa de Est refuză orice compromis cu Rusia (sursă: Facebook/US Embassy)
Internațional

Fostele țări comuniste din Europa resping orice fel de compromis cu Moscova

Europa de Est refuză orice compromis cu Rusia. Confruntate cu cel mai mare impas între Rusia şi Occident de la încheierea Războiului Rece, ţările din fostul bloc comunist se menţin pe poziţii ferme, avertizând împotriva oricărui compromis cu Moscova, notează joi într-o analiză France Presse.Retorica franceză despre preocupările 'legitime' ale Rusiei, pe de o parte, şi legăturile energetice strânse ale Germaniei cu Rusia, pe de alta, au făcut ca ţări precum Polonia şi statele baltice să fie circumspecte faţă de diplomaţia marilor puteri.'Polonia adoptă poziţia cea mai hotărâtă şi mai fermă faţă de ceea ce face Rusia', a insistat săptămâna aceasta Pawel Soloch, şeful Biroului polonez pentru securitatea naţională într-o intervenţie la televiziunea de stat.Soloch se referea la întâlnirea de marţi de la Berlin a liderilor francez, german şi polonez, axată pe impasul cu Rusia, care prin comasarea a zeci de mii de militari în apropiere de frontiera ucraineană suscită îngrijorări cu privire la un posibil război la porţile Europei.Preşedintele polonez Andrzej Duda a insistat asupra necesităţii ca Occidentul 'să strângă rândurile': 'Trebuie să arătăm că este imposibil să ne frângă', a spus el la Berlin. Citește și: Simion, Puric, Călin Georgescu: extremiștii și conspiraționiștii intens mediatizați la Antena 3Aceeaşi abordare a fost afişată miercuri de către şefa guvernului estonian, Kaja Kallas: 'Nu vom face niciun fel de compromis cu privire la principiile fundamentale, inclusiv asupra dreptului fiecărei naţiuni de a-şi alege propria cale... Trebuie să rămânem fermi şi uniţi'. Europa de Est refuză orice compromis cu Rusia Rusia cere interzicerea pentru totdeauna a aderării Ucrainei la NATO şi doreşte ca Alianţa Nord-Atlantică să-şi reducă prezenţa în ţările din fostul bloc comunist.'Nu este un secret' că Polonia are o abordare diferită faţă de Germania şi Franţa în criza ucraineană, explică Marcin Zaborowski, expert de la Varşovia. Citește și: GALERIE FOTO Americanii au intrat în țară miercuri seara. Primul convoi, cu tehnică militară'Polonia este cel mai fervent susţinător al Ucrainei în Europa. Avem cea mai lungă graniţă cu aceasta, cea mai mare diasporă', adaugă Zaborowski, director politic al think tank-ului Globsec.'Dacă Ucraina ar cădea definitiv în sfera de influenţă a Rusiei, aceasta ar avea consecinţe negative directe pentru securitatea Poloniei', apreciază Zaborowski.Este şi cazul ţărilor baltice, care - potrivit lui - par şi mai energice în acest sens, ele furnizând arme Ucrainei chiar înaintea Poloniei.Foste republici sovietice - Estonia, Letonia şi Lituania - se tem că şi ele ar putea fi luate în colimator de către Rusia.'Ţările Europei Centrale şi de Est au trecut toate prin ocupaţia rusească, ceea ce le-a împiedicat mult timp să adere la Uniunea Europeană', explică Wojciech Przybylski, redactor-şef al think tank-ului Visegrad Insight.

Coaliția lui Macron stă bine în sodaje (sursă: Facebook/Emmanuel Macron)
Internațional

Kievul îl critică pe Macron pentru vizita la Moscova

Oficialii ucraineni îl critică pe Emmanuel Macron pentru vizita la Vladimir Putin. Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, l-a criticat pe președintele Franței, Emmanuel Macron, după vizita acestuia la Kiev și Moscova din această săptămână. Kuleba este de părere că Macron a venit la Moscova și Kiev cu „opinii nu cu propuneri” și a reiterat că în ciuda angajamentului față de acordurile de la Minsk, Ucraina nu va accepta interpretarea Rusiei asupra acestor acorduri și nici nu va negocia direct cu separatiștii din estul țării, relatează Reuters. „Nu a existat nicio trădare” a lui Macron faţă de Ucraina, a spus şeful diplomaţiei ucrainene, adăugând că chestiunea unei negări a aspiraţiilor euro-atlantice ale Ucrainei nu a fost pusă în discuţie în timpul vizitei preşedintelui francez la Kiev, potrivit digi24. Citește și: Simion, Puric, Călin Georgescu: extremiștii și conspiraționiștii intens mediatizați la Antena 3 „Ieri a fost o discuţie asupra unor idei, nu o discuţie asupra unor propuneri specifice”, a spus Kuleba despre această vizită, menţionând de asemenea că, dacă „cineva va veni şi va începe să ne impună ceva (...) nu va exista în principiu o astfel de discuţie”, conform Reuters, citat de Agerpres. Venit la Kiev după ce a avut la Moscova o întrevedere cu Vladimir Putin, preşedintele francez a declarat la finalul acestui turneu că atât liderul de la Kremlin cât şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi-au exprimat angajamentul faţă de principiile acordurilor de la Minsk privind soluţionarea conflictului din Donbas, estul separatist prorus al Ucrainei. Oficialii ucraineni îl critică pe Emmanuel Macron Citiți și: Întâlnirea dintre Putin și Macron a stârnit un val de glume pe internet. Meme-urile virale cu cei doi lideri stând la o masă de 6 metri. Citește și: GALERIE FOTO Americanii au intrat în țară miercuri seara. Primul convoi, cu tehnică militară Ministrul Kuleba a declarat însă că Ucraina nu va negocia direct cu separatiştii şi nu va accepta interpretarea Rusiei asupra acestor acorduri. Moscova acuză Kievul că nu respectă acordurile de la Minsk prin refuzul adoptării unei reforme constituţionale care să acorde un statut special Donbasului şi, de asemenea, prin refuzul de a discuta cu cele două republici autoproclamate ce compun Donbasul, respectiv Doneţk şi Lugansk. După întrevederea cu Macron, Putin a declarat că unele dintre ideile președintelui Franței vizând dezamorsarea crizei pot face posibilă realizarea de progrese. „Unele dintre ideile sale, din propunerile sale (...) sunt posibile pentru a pune bazele unor progrese comune”, a afirmat Vladimir Putin în cadrul conferinţei comune de presă. După ce a adus importante efective militare la graniţa ucraineană, stârnind temeri că ar putea urma o invazie, ceea ce Moscova neagă, aceasta din urmă a transmis în decembrie Washingtonului o serie de propuneri privind arhitectura de securitate europeană, cerând în special excluderea oricărei noi extinderi a NATO către Est, cu accent asupra Ucrainei, încetarea cooperării Alianţei cu statele din fostul bloc sovietic şi retragerea trupelor NATO din ţările Europei de Est care au aderat la această alianţă începând din 1997.

Manevre de amploare ale armatei ruse (sursă: mil.ru)
Internațional

Rusia a demarat cele mai ample manevre militare din ultimii 30 de ani, în Belarus

Manevre de amploare ale armatei ruse, în Belarus. Armatele rusă şi belarusă au dat startul joi unor manevre militare pe teritoriul Belarus, sub numele de cod ''Hotărârea aliată - 2022", preconizate să dureze zece zile, a indicat Moscova, aceste exerciţii intervenind pe fondul tensiunilor dintre Rusia şi Occident legate de Ucraina, potrivit AFP, Interfax şi EFE.'La 10 februarie, exerciţiile militare comune "Hotărârea aliată - 2022" au început în poligoane ale forţelor armate belaruse în cadrul inspecţiei forţelor de reacţie ale Uniunii statale Rusia-Belarus", se menţionează într-un comunicat al Ministerului Apărării rus.'Exerciţiile se desfăşoară cu scopul pregătirii opririi şi respingerii unei agresiuni externe în cadrul unei operaţiuni defensive', indică ministerul, care subliniază că de asemenea aplicaţiile au ca obiectiv exersarea unor măsuri de combatere a terorismului şi de apărare a intereselor Uniunii statale Rusia-Belarus.Manevrele se desfăşoară pe cinci poligoane, patru baze aeriene şi 'diferite situri' în Belarus, în special în regiunea Brest, la frontiera cu Ucraina, conform textului. Citește și: Simion, Puric, Călin Georgescu: extremiștii și conspiraționiștii intens mediatizați la Antena 3Minskul şi Moscova nu au precizat numărul soldaţilor şi al echipamentelor implicate în aceste manevre, dar Occidentul estimează că 30.000 de militari ruşi au fost desfăşuraţi în Belarus, potrivit AFP. Manevre de amploare ale armatei ruse La aceste exerciţii, potrivit instituţiei de apărare ruse, participă unităţi şi structuri ale Districtului militar Est al Federaţiei Ruse, care într-un timp foarte scurt au executat o relocare la o distanţă de 10.000 de km, precum şi forţe ale armatei belaruse. Citește și: GALERIE FOTO Americanii au intrat în țară miercuri seara. Primul convoi, cu tehnică militarăMinisterul Apărării rus menţionează că în cadrul acestor relocări ale efectivelor ruse pe teritoriul belarus au fost evaluate capacităţile infrastructurii de transport din Belarus pentru asigurarea transportării de trupe şi echipamente.Autorităţile militare ruse au comunicat anterior relocarea în Belarus a unor sisteme antiaeriene S-400 Triumf, divizioane antiaeriene Panţîr-S din Extremul Orient, precum şi a unor avioane de vânătoare Su-35 şi de atac Su-25SM.Aceste exerciţii sunt percepute de Kiev şi Occident drept un mijloc de presiune din partea Moscovei, care a comasat din noiembrie 2021 peste 100.000 de soldaţi în apropiere de frontiera cu Ucraina. Șeful de Stat Major, la manevre Cu o zi înainte, în Belarus a sosit şeful Statului Major al armatei ruse, Valeri Gherasimov, 'pentru verificarea gradului de pregătire a formaţiunilor şi unităţilor pentru participarea la manevrele comune'.Rusia este acuzată de pregătirea unei noi operaţiuni militare împotriva Ucrainei, acuzaţii respinse de Kremlin, care susţine, dimpotrivă, că doreşte să-şi asigure securitatea în faţa comportamentului Kievului şi NATO, pe care îl consideră ostil.Aceste tensiuni au declanşat în iarnă o serie de schimburi diplomatice între Moscova şi capitalele occidentale în încercarea de a dezamorsa criza. Preşedintele francez Emmanuel Macron a efectuat, de exemplu, o vizită luni la Moscova, iar a doua zi s-a deplasat la Kiev.Joi, ministrul de externe britanic, Liz Truss, urmează să se întâlnească pentru convorbiri la Moscova cu omologul său rus Serghei Lavrov.

Europenii cred că Rusia va invada Ucraina în acest an (sursă: mid.ru)
Internațional

Cei mai mulți europeni cred că Rusia va invada Ucraina, potrivit unui sondaj

Europenii cred că Rusia va invada Ucraina în acest an. Majoritatea cetăţenilor în şase din şapte ţări UE analizate cred că Rusia va invada Ucraina în acest an, constatată un nou sondaj de opinie, în timp ce alte studii efectuate în mai multe ţări prezintă o imagine mai complexă a atitudinilor ambivalente faţă de Moscova şi NATO.Sondajul, comandat de Consiliul European pentru Relaţii Externe (ECFR) şi publicat miercuri de Euractiv, arată că o majoritate în Franţa (51%), Germania (52%), Italia (51%), Polonia (73%), România (64%) şi Suedia (55%) crede că Rusia va invada Ucraina în 2022.În Finlanda, doar 44% împărtăşesc această opinie, potrivit sondajului.Luaţi împreună, respondenţii din cele şapte ţări UE unde s-a realizat sondajul spun că refugiaţii, preţurile mai mari la energie, atacurile cibernetice şi declinul economic sunt toate riscuri ce merită asumate pentru a apăra Ucraina în cazul în care ar fi invadată de Rusia. Citește și: Simion, Puric, Călin Georgescu: extremiștii și conspiraționiștii intens mediatizați la Antena 3"Judecând după faptul că mulţi oameni ar accepta sacrificii legate de sprijinirea Ucrainei şi, de asemenea, pentru că mulţi dintre ei cred că fie NATO, fie UE ar trebui să vină în sprijinul Ucrainei, aceasta pare să arate că majoritatea populaţiei europene sprijină Ucraina, dar nu Rusia", a declarat Pawel Zerka, cercetător în chestiuni politice la ECFR, pentru Euractiv. Europenii cred că Rusia va invada Ucraina în acest an Datele "ar trebui interpretate nu doar ca o dovadă că oamenii cred că doar Rusia este vinovată, ci şi ca o dovadă că ei (...) se tem că ordinea în materie de securitate în Europa este în pericol", potrivit lui Zerka.Aceste rezultate reflectă sondaje anterioare din România, Polonia şi Spania care arată că mai mulţi oameni cred că este mai probabil ca Rusia să invadeze Ucraina decât să nu o facă. Citește și: GALERIE FOTO Americanii au intrat în țară miercuri seara. Primul convoi, cu tehnică militarăCu toate acestea, alte sondaje expun opinii complexe şi divergente pe care europenii le au cu privire la escaladarea actuală provocată de masarea trupelor Kremlinului în jurul Ucrainei, notează Euractiv.De exemplu, mai mulţi slovaci dau vina pe NATO, mai degrabă decât pe Rusia (44% faţă de 34%), pentru tensiunile din Ucraina, a constatat un studiu săptămâna trecută.Cu toate acestea, atitudinea se schimbă dacă se iau în considerare categoriile de vârstă. Slovacii cu vârste cuprinse între 25 şi 34 de ani tind să dea vina ceva mai mult pe Rusia (42%) decât pe NATO şi SUA (39%). Cu toate acestea, dintre cei peste 65 de ani, doar 27,5% cred că Rusia este responsabilă.O atitudine împărţită după linii istorice şi demografice pare să fie prezentă de asemenea în Germania.În estul Germaniei, cândva parte a fostului bloc sovietic, mai multe persoane (43%) dau vina pe Statele Unite pentru intensificarea conflictului, comparativ cu 32% care arată cu degetul spre Rusia, în timp ce în Vest, majoritatea (52%) acuză Rusia şi doar 17% SUA, a constatat un sondaj Forsa dat publicităţii la 3 februarie.Părerile europenilor sunt divergente şi când vine vorba în cine să aibă încredere, NATO sau UE, pentru a le proteja interesele dacă Rusia invadează Ucraina.Potrivit noilor date ECFR, polonezii (75-67%), românii (61-67%), italienii (65-63%) şi germanii (53-50%) au mai multă încredere în NATO decât în UE.În schimb, persoane din ţări care nu fac parte din NATO, precum Finlanda (60-52%) şi Suedia (67-64%), tind să aibă mai multă încredere în Bruxelles decât în alianţa transatlantică. Acelaşi lucru este valabil şi în Franţa (50-47%), ţară membră a Alianţei nord-atlantice, dar unde conducerea politică a fost mult timp critică la adresa NATO.

România e pregătită să facă față provocărilor de securitate (sursă: Facebook/Nicolae Ciucă)
Eveniment

Nicolae Ciucă: Suntem pregătiți să facem față oricăror provocări de securitate

România e pregătită să facă față provocărilor de securitate. Măsurile diplomatice şi cele de asigurare a apărării şi descurajării în interiorul NATO dau siguranţa că, indiferent de ceea ce se întâmplă, suntem pregătiţi să facem faţă oricăror provocări de securitate, a declarat prim-ministrul Nicolae Ciucă, referindu-se la situaţia creată între Ucraina şi Federaţia Rusă. El a fost întrebat într-un interviu acordat Antena 3 cum vede situaţia de securitate pe Flancul de est al NATO şi dacă la graniţa românească ar putea ajunge forţe ale Federaţiei Ruse care au invadat Ucraina. "Putem să vedem cât se poate de clar că există o creştere a dispozitivului militar al Federaţiei Ruse, atât la graniţa de est a Ucrainei, cât şi în peninsula Crimeea şi în Belarus. Este, de asemenea, foarte clar că toate aceste dispozitive nu fac parte din scenariile normale ale exerciţiilor militare. Şi, de altfel, discuţiile care au fost publice până în momentul de faţă, solicitările care au fost publice, ne lasă să înţelegem că dispozitivul militar este pregătit pentru ceva anume. Totuşi, consider că diplomaţia şi soluţia diplomatică în continuare trebuie să prevaleze unei soluţii militare. Am văzut că s-au făcut eforturi internaţionale deosebite şi se caută soluţii astfel încât această acţiune militară să nu se producă. În ceea ce priveşte situaţia în care ne găsim, cred că este foarte important să subliniem faptul că atât timp cât suntem o ţară membră a Alianţei Nord-Atlantice, garanţiile de securitate, umbrela de securitate, cum am văzut că se foloseşte foarte des în prezentarea situaţiei de securitate din regiunea Mării Negre, constituie, într-adevăr, un element de siguranţă pentru ceea ce înseamnă apărarea noastră ca ţară şi apărarea noastră în interiorul Alianţei Nord-Atlantice", a răspuns Nicolae Ciucă. El a subliniat şi rolul României ca ţară membru al Uniunii Europene. Citește și: Simion, Puric, Călin Georgescu: extremiștii și conspiraționiștii intens mediatizați la Antena 3 "Nu aş exclude de aici rolul nostru ca ţară membră a Uniunii Europene, pentru că, în ansamblul acesta al eforturilor diplomatice, am putut să observăm implicarea liderilor europeni. Nu mai târziu de luni am putut să vedem vizita şi demersul preşedintelui Macron la Moscova, demers care se constituie într-un efort de a continua găsirea unei soluţii diplomatice", a adăugat premierul Ciucă. România e pregătită să facă față provocărilor de securitate Întrebat dacă este îngrijorat de situaţia din regiune, acesta a spus că există o îngrijorare la nivel internaţional. Citește și: GALERIE FOTO Americanii au intrat în țară miercuri seara. Primul convoi, cu tehnică militară "Îngrijorările nu sunt doar la nivel personal, putem să observăm că toată lumea este îngrijorată şi se caută soluţii, astfel încât, pe de-o parte, să nu existe acel moment în care acţiunea militară se declanşează. Pe de altă parte, am putut să observăm soluţiile de garantare a securităţii, am putut să vedem şi am salutat şi salutăm încă o dată decizia Statelor Unite de a trimite un detaşament de 1.000 de militari pe flancul estic, pe teritoriul României. Este o măsură de asigurare suplimentară, atât în baza parteneriatului strategic pe care noi îl avem cu Statele Unite, cât şi în interiorul Alianţei Nord-Atlantice. De asemenea, este foarte binevenită oferta Franţei de a asigura o structură militară pentru naţiunea cadru, a unei capabilităţi militare NATO care, de asemenea, să fie desfăşurată în România. Ca atare, putem să vorbim, pe de o parte, de măsurile diplomatice şi pe de altă parte, de măsurile de asigurare a apărării şi descurajării în interiorul Alianţei Nord-Atlantice, ceea ce, pentru mine, ca fost militar - şi vreau să transmit acest mesaj şi populaţiei - reprezintă măsuri de securitate care, sigur, nu trebuie să ne liniştească întrutotul. Există, în schimb, măsuri care vin şi dau siguranţa că indiferent de ceea ce se întâmplă, suntem pregătiţi să facem faţă oricăror provocări de securitate", a mai declarat premierul Nicolae Ciucă.

Moscova e deranjată de retorica Londrei (sursă: kremlin.ru)
Eveniment

Moscova cere Londrei să renunțe la retorica referitoare la sancțiuni

Moscova e deranjată de retorica Londrei. Rusia a recomandat miercuri Regatului Unit să renunţe la retorica sa cu privire la sancţiuni atunci când miniştrii săi de externe şi apărării se vor deplasa la Moscova pentru discuţii pe fondul tensiunilor legate de Ucraina, altfel, există marea probabilitate ca întâlnirile celor doi în capitala rusă să fie scurte, relatează Reuters. Citește și: EXCLUSIV Cum se trafichează posturile în aviație: ești detașat în străinătate, dai „cu împrumut” 5.000 de euro șefului. Cazul Stoica (CIAS/AACR)Ministrul apărării, Ben Wallace, şi titulara de la externe, Liz Truss, urmează să facă joi o vizită la Moscova în contextul situaţiei tensionate create de concentrarea de trupe ruseşti în apropiere de frontiera cu Ucraina, ceea ce a amplificat temerile că Moscova ar pregăti un atac asupra ţării vecine. Moscova e deranjată de retorica Londrei Rusia, care a prezentat Occidentului o listă amplă cu cereri de garanţii de securitate, inclusiv un veto oficial faţă de aderarea Ucrainei la NATO, neagă orice plan de acest gen. Guvernele occidentale au ameninţat Moscova cu sancţiuni severe în cazul unei invazii. Citește și: PNL a umplut guvernul cu sute de sinecuri. Peste 1.800 de angajări în doi ani, peste o sută în ultimele luniMoscova este interesată de discuţii în măsura în care Regatul Unit are într-adevăr propuneri constructive de făcut ca răspuns la cererile de securitate ale Rusiei, a declarat miercuri ambasadorul rus la Londra, Andrei Kelin, citat de agenţia de presă rusă TASS.'Dacă vin în Rusia să ne ameninţe din nou cu sancţiuni, atunci este un lucru inutil: citim totul, vedem totul, ştim şi auzim. În acest caz, dialogul şi convorbirile de la Moscova vor fi probabil destul de scurte', a transmis diplomatul rus într-un mesaj pe contul său de Twitter.

Vremea poate influența decizia privind invadarea Ucrainei (sursă: Facebook/Ministry of Defence)
Internațional

CNN: Vremea poate influența o eventuală ofensivă a Rusiei în Ucraina

Vremea poate influența decizia privind invadarea Ucrainei. Ucrainenii se întreabă dacă anul acesta „Rasputița”, noroiul de primăvară, a venit mai devreme, iar aceeași întrebare este, probabil și în mintea generalilor ruși, arată o analiză CNN citată de Digi24. Rasputița este termenul pentru noroiul de primăvară, care apare la topirea zăpezii, când drumurile din Rusia și Ucraina devin mai dificile. De obicei, impactul este resimțit cel mai mult în martie. Până acum, iarna a fost neașteptat de blândă în mare parte din Ucraina. În multe părți ale țării, a plouat în loc să ningă. Analiștii militari se întreabă dacă o astfel de iarnă ar putea afecta un eventual plan pentru o ofensivă rusească. Kremlinul a negat în repetate rânduri că are vreo intenție de a ataca Ucraina, dar peste 100.000 de soldați ruși sunt adunați aproape de granițele Ucrainei, împreună cu arme grele, tancuri și rachete balistice. Citește și: EXCLUSIV Cum se trafichează posturile în aviație: ești detașat în străinătate, dai „cu împrumut” 5.000 de euro șefului. Cazul Stoica (CIAS/AACR) Imaginile de pe rețelele sociale din mai multe zone în care sunt desfășurate forțele ruse - unele postate chiar de soldați – arată un teren moale și mult noroi. Vremea poate influența decizia privind invadarea Ucrainei Datele de la Copernicus, programul UE de observare a Pământului, arată că o mare parte a Europei de Est a înregistrat temperaturi mult peste medie în ianuarie. Ucraina a avut temperaturi cu 1-3 grade Celsius mai mari decât media ultimilor 30 de ani, una dintre multele schimbări pe care criza climatică le-a adus în această regiune. Copernicus mai notează că, în ianuarie, „vremea din Europa de Est a fost predominant mai umedă decât în mod obișnuit”, iar solul din Ucraina a fost mai umed decât în mod normal. Cu alte cuvinte, mai puțin îngheț și mai mult noroi. Citește și: PNL a umplut guvernul cu sute de sinecuri. Peste 1.800 de angajări în doi ani, peste o sută în ultimele luni Americanii cred că o incursiune rusă ar fi mai ușoară dacă temperatura ar scădea. „Putin va trebui să aștepte puțin până când pământul va îngheța pentru a putea traversa”, a spus președintele american Joe Biden, la o conferință de presă luna trecută. La un briefing al Pentagonului de la sfârșitul lunii ianuarie, șeful statului major, generalul Mark Milley, a spus că atunci când „pânza freatică înaltă” a Ucrainei îngheață „se creează condiții optime pentru vehiculele rutiere și vehiculele de manevră.” Oficialii americani spun că Putin ar urma să facă o mișcare până la sfârșitul lunii martie. Dara Massicot, cercetător în domeniul politicilor la RAND Corporation, spune că, „deși terenul înghețat ar fi un plus pentru forțele ruse, nu este un factor determinant. Este important să reținem că rachetele ghidate și loviturile aeriene nu sunt influențate de acest factor.” Forțele ruse au devenit mai competitive în ultimul deceniu, spune Massicot. Forțele aeriene țintesc mai bine și au comunicații mai bune, iar mulți dintre piloți au câștigat experiență de luptă în Siria. „Armata rusă se antrenează pe tot parcursul anului, așa că au experiență cu diferite condiții meteorologice”, explică ea.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră