sâmbătă 27 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2577 articole
Internațional

Germania a explicat de ce nu vrea să lase Rusia fără SWIFT: asta ar afecta afacerile firmelor germane cu cele rusești

Germania ține la afacerile cu Rusia. Guvernul german şi-a susţinut vineri refuzul de a exclude Rusia din sistemul interbancar de comunicaţii internaţionale SWIFT, aşa cum ceruseră oficiali ucraineni şi din alte ţări după invazia rusă în Ucraina, transmite dpa. Germania ține la afacerile cu Rusia "Oprirea SWIFT ar necesita o pregătire tehnică complexă şi ar avea efecte masive şi asupra transferurilor de plăţi în Germania şi pentru firmele germane, în afacerile acestora cu Rusia", a explicat purtătorul de cuvânt al executivului de la Berlin, Steffen Hebestreit. Citește și: Europa menține Rusia în comerțul internațional, refuză să o excludă din sistemul SWIFT. Neutra Elveție, nici o sancțiune Germania nu a fost singura care a ezitat la summitul UE încheiat vineri dimineaţa, a susţinut Hebestreit. "Am observat că şi Franţa şi Italia, printre altele, au avut obiecţii", a spus el. Excluderea Rusiei din SWIFT (Society for Worldwide Interbank Financial Telecommunication - societatea pentru telecomunicaţii financiare interbancare globale) este considerată o măsură care ar paraliza sistemul bancar rusesc. Peste 11.000 de instituţii financiare din 200 de ţări folosesc SWIFT pentru schimburile de informaţii privind plăţile. Sancțiuni UE cu jumătate de gură Liderii politici din Uniunea Europeană au convenit la summit asupra unui pachet de sancţiuni financiare împotriva Rusiei, inclusiv unele personale, însă nu şi asupra interzicerii accesului Rusiei la SWIFT. Hebestreit a respins criticile preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski. "Cuvinte ca tigru fără colţi sau totul e prea puţin nu corespund în întregime faptelor", a apreciat purtătorul de cuvânt, arătând că sancţiunile aplicate până acum au afectat imediat volumul schimburilor efectuate de Rusia.

Războiul a picat ca un "trăsnet" (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
România finanțează războiul Rusiei, prin Lukoil. În imagine, Alekperov (stânga), Putin și Chuck Schumer, la deschiderea unei benzinării Lukoil în New York (sursa: kremlin.ru)
Investigații

EXCLUSIV România finanțează războiul lui Putin. Armata, Poliția, SPP, DNA cumpără combustibil de la Lukoil, care are aproape 200 de contracte publice în ultimii patru ani

România finanțează războiul Rusiei, prin Lukoil. Oligarhul Vagit Alekperov, președintele companiei petroliere Lukoil, a pierdut peste șase miliarde de dolari după deprecierea bursieră a companiei sale, ca efect al invadării Ucrainei de către Rusia. O decizie luată de prietenul său, Vladimir Putin. România finanțează războiul Rusiei, prin Lukoil Alekperov, însă, știe că afacerea îi merge la fel de bine în țări ca România, de exemplu. Și nu neapărat din vânzări la pompă, ci din contracte cu statul. Printre instituțiile-cheie care au semnat contracte cu Lukoil se află Ministerul Apărării Naționale, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și Serviciul de Pază și Protecție. Alte sute de contracte au fost semnate cu administrațiile locale și companiile de stat românești. Citește și: Lavrov „justifică” ocuparea Ucrainei de către Rusia: Moscova vrea să „elibereze” Ucraina de „opresori” Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) a acuzat mai multe firme din grupul Lukoil de evaziune fiscală și spălare de bani, operațiuni în urma cărora s-ar fi pierdut urmele a două miliarde de euro. Banii au fost plimbați prin mai multe state din Europa pentru ca în final să ajungă în conturile unor companii offshore pentru a evita plata impozitelor. IGSU, 98,7 milioane lei pentru Lukoil și OMV Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a atribuit în aprilie 2018 un contract cadru de peste 98,7 milioane de lei companiilor Lukoil România și OMV Petrom Marketing, în baza căruia cumpărau motorină și benzină. IGSU este condus de generalul Dan Paul Iamani și coordonat de secretarul de stat la Interne Raed Arafat. Citește și: Românii, ajutor pentru refugiații ucraineni. Cum puteți ajuta ca voluntari și unde puteți dona De atunci au fost semnate nu mai puțin de 55 de contracte subsecvente la acordul cadru. Ultimele două contracte subsecvente au fost semnate doar cu Lukoil România, pe 17 ianuarie 2022, și au o valoare cumulată de aproximativ 7,2 milioane de lei. Adică, în jur de 1,46 milioane de euro. Armata, contracte de zeci de milioane de lei cu Lukoil Acesta este unul din sutele de contracte pe care Lukoil România le are cu statul român. Ministerul Apărării Naționale a atribuit firmei Lukoil un contract cadru de 19,3 milioane de lei în mai 2019. În baza acestui contract, compania rusească urma să livreze combustibil pe bază de card cu plata la postlivrare. O unitate a Ministerului Apărării Naționale, UM 01836, a atribuit firmei Lukoil un contract cadru estimat la puțin peste 1.000.000 de lei. Ulterior, mai multe unități militare au semnat contracte pentru carburant cu Lukoil cu valori cuprinse între 200.000 și 580.000 de lei. 2,24 milioane de lei și de la SPP pentru ruși Serviciul de Pază și Protecție, condus de generalul Lucian Pahonțu, se află pe lista instituțiilor-cheie care folosește carburant de la Lukoil România. Pe 17 aprilie 2019 s-a semnat un acord cadru de livrare de carburant pe bază de card de credit în valoare de 1,12 milioane lei. În aceeași zi, s-a mai semnat un contract cadru cu OMV Petrom Marketing în valoare de 2,62 milioane de lei. La fel ca în cazul contractului cu Lukoil România, OMV urma să livreze carburanul pe bază de card de credit. Câteva luni mai târziu, pe 17 noiembrie 2019, Serviciul de Pază și Protecție a atribuit un contract identic firmei Lukoil România. Valoarea contractului a fost și de această dată tot 1,12 milioane lei. În total, contractele primite de Lukoil România de la SPP au avut o valoare cumulate de 2,24 milioane de lei. DIICOT acuză o evaziune fiscală de două miliarde de euro Grupul Lukoil deține zeci de companii în 39 de state din Europa, Asia, America și Africa. De exemplu, Lukoil România este deținută de Lukoil Europe Holdings, din Olanda, și Lukoil International Gmbh, din Austria. În 2014, procurorii români au anunțat că șase companii din cadrul Lukoil România sunt acuzate de evaziune și spălare de bani. Paguba: 230 milioane euro. În anul 2015, rușii de la Petrotel Lukoil au fost acuzați că au spălat aproximativ două miliarde de euro, printr-un circuit financiar în care au fost implicate mai multe societăți din grupul rusesc. „Pe circuitul economic al operaţiunii de import ţiţei, de regulă de origine Republica Kazakhstan (…), se interpun şi alte societăţi pe lanțul de tranzacționare din țări membre UE având ca efect cert achiziţionarea de către SC Petrotel Lukoil SA a ţiţeiul provenit din import la preţuri mai mari”, se menționează în rechizitoriu. Dosarul încă se judecă. Alekperov, demnitar URSS și prieten al lui Putin Vagit Alekperov a fost la începutul anilor 1990 deputat și ministru adjunct, responsabil cu industria de petrol și gaze a URSS. Apoi a preluat trei câmpuri petroliere controlate de minister și a înființat compania Lukoil. Numele lui Alekperov a fost inclus în anul 2018 pe lista neagră a oligarhilor aflați sub influența Kremlinului, respectiv a lui Vladimir Putin. De strategia de dezvoltare a companiei Lukoil s-a ocupat Igor Ivanov, fost ministru de Externe al Rusiei în perioada 1998-2004. Președintele Vladimir Putin l-a numit pe Ivanov secretar al Consiliului de Securitate al Federației Ruse. Cu o zi înainte ca președintele Vladimir Putin să ordone invadarea Ucrainei, Vagit Alekperov avea o avere estimată la 19 miliarde de euro. Oligarhul a pierdut atunci în jur de șase miliarde de euro într-o singură zi, adică o treime din averea sa, în urma prăbușirii prețului la acțiunile Lukoil. Bursele internaționale au anunțat că acțiunile Lukoil au scăzut cu 46%, în timp ce acțiunile Gazprom au scăzut cu 55%. Lukoil, 40% din contractele publice din România În perioada 2011 – 2017, Lukoil a încasat peste 535 de milioane de euro din contracte cu statul român. În aceeași perioadă, OMV Petrom, companie deținută majoritar de către austriecii de la OMV și minoritar de către statul român, a încasat doar 280 de milioane de euro din contracte publice pentru combustibil, după cum arate baza de date ELVIS a contractelor publice din Europa. Lukoil România a încasat 535 de milioane de euro dintr-un pot de 1,28 miliarde de euro, deci cam 40% din piața contractelor publice în perioada menționată. Lukoil România a avut venituri din vânzări la pompă de 5,97 miliarde de lei (1,3 miliarde de euro) și un profit de 85,74 milioane de lei (18,63 milioane de euro), după ani de pierderi. Rompetrol, însă, a raportat venituri la pompă de 9,05 miliarde de lei (1,9 miliarde de euro) și un profit de 168,54 milioane de lei (36,63 milioane de euro). OMV Petrom, de departe, a fost campioana veniturilor la pompă, cu 15,2 miliarde de lei (3,3 miliarde de euro) și un profit de 320,51 milioane de lei (69,67 milioane de euro) în perioada de referință. Pe scurt, pe o piață în care deține 20% din vânzările la pompă, Lukoil a luat 40% din contractele de stat, de două ori mai mult decât OMV Petrom. DNA, client Lukoil, se scuză: Legea nu ne dă voie să-i respingem Cel mai mare plătitor public la Lukoil este Inspectoratul General al Poliției Române care a încheiat, din 2011 în 2017 inclusiv, patru contracte cu compania rusă în valoare de 350 de milioane de euro. Pe locul al doilea, la aproape o zecime din suma Poliției, vine Baza de Aprovizionare, Gospodărire și Reparații a Autorității Naționale a Penitenciarelor, cu 38 de milioane de euro. Până și Direcția Națională Anticorupție are contracte de două milioane de euro cu Lukoil. La cererea presei, DNA a explicat că sistemul de achiziții publice din România nu-i permite să excludă din licitație o companie care este cercetată penal (cum Lukoil era la data achiziției) și că, mai mult, criteriul de selecție fiind prețul cel mai mic, rușii au luat contractul cât se poate de legal.

Dirijorul rus Valeri Gherghiev, fan Putin, înlocuit de Carnegie Hall. Sursă imagine: Twitter Standtmagazin
Internațional

Dirijorul rus Valeri Gherghiev, fan Putin, înlocuit în concertele de la Carnegie Hall

Dirijorul rus Valeri Gherghiev, fan Putin, înlocuit în concertele de la Carnegie Hall, în contextul invaziei Rusiei în Ucraina, relatează agenția France Presse. Dirijorul rus Valeri Gherghiev, fan Putin, înlocuit în concertele de la Carnegie Hall. Fuseseră anunțate proteste Dirijorul rus Valeri Gherghiev, cunoscut drept susţinător al lui Vladimir Putin, a fost înlocuit în ultimul moment cu un alt dirijor într-o serie de concerte programate în acest weekend la Carnegie Hall, conform AFP, citată de Agerpres. Înlocuirea sa în ultimul moment cu directorul muzical al Met Opera din New York, Yannick Nezet-Seguin, a fost anunţată într-un comunicat comun al Carnegie Hall şi al Orchestrei filarmonice de la Viena, pe care Gherghiev urma să o dirijeze în cadrul a trei concerte începând de vineri. „Această schimbare este provocată de recentele evenimente pe plan internaţional”, a precizat pentru AFP un purtător de cuvânt al Carnegie Hall. În comunicatul oficial nu este precizat motivul înlocuirii. Citește și: Lavrov „justifică” ocuparea Ucrainei de către Rusia: Moscova vrea să „elibereze” Ucraina de „opresori” Pe Facebook a fost lansat un apel pentru a protesta în faţa sălii de concerte de pe 7th Avenue din Manhattan, inaugurată în 1891, şi unde au concertat unii dintre cei mai mari muzicieni din toate timpurile, de la George Gershwin la Miles Davis. Scala din Milano i-a cerut lui Gherghiev să pledeze pentru „o soluție pașnică” la conflictul ruso-ucrainean Joi, prestigioasa Scala din Milano îi solicitase deja dirijorului rus să pledeze public pentru o „soluţie paşnică" la conflictul ruso-ucrainean, ameninţând că va renunţa la prestaţia sa pentru următoarele două reprezentaţii ale operei "Dama de pică" de Piotr Ilici Ceaikovski, programate între 5 şi 13 martie. Carnegie Hall şi Orchestra filarmonică din Viena au precizat că nici pianistul Denis Matsuev, la rândul său un susţinător al lui Vladimir Putin, nu va fi prezent vineri, când era programat să concerteze. Citește și: VIDEO Sadism al militarilor ruși: imagini cu un transportor blindat zdrobind, la Kiev, fără motiv, o mașină. Șoferul, scos viu dintre fiare Director general al prestigiosului Teatru Mariinsky din Sankt Petersburg, Valeri Gherghiev, în vârstă de 68 de ani, este unul dintre cei mai solicitaţi dirijori din lume. Apropierea sa de Putin, pe care îl cunoaşte din 1992, şi loialitatea sa faţă de preşedintele rus pe tema anexării de către Federaţia Rusă a Peninsulei Crimeea, precum şi participarea sa la concerte în Osetia de Sud bombardată şi la Palmira alături de armata siriană i-au adus multe controverse în ultimul deceniu. Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Sadism al militarilor ruși Foto: captură video
Internațional

VIDEO Sadism al militarilor ruși: imagini cu un transportor blindat zdrobind, la Kiev, fără motiv, o mașină. Șoferul, scos viu dintre fiare

Sadism al militarilor ruși: presa din Ucraina publică mai multe imagini cu un transportor blindat care a pătruns în Kiev și a zdrobit, fără nici un motiv, o mașină civilă. Imaginile arată cum mașinia circula pe lângă transportor, așa cum s-a petrecut frecvent în aceste zile, dar blindatul rusesc schimbă direcția și-l strivește. Citește și: Rusia a trecut la operațiuni de commando în Kiev pentru a-l captura pe Zelenski, ținta numărul unu a lui Putin Sadism al militarilor ruși Imaginile filmate ulterior arată cum mai mulți cetățeni îl scot din mașina strivită pe șofer. Presa din Ucraina scrie că acesta a scăpat. Filmările ar fi fost făcute în această dimineață. În filmare se aud strigătele șocate ale celor care au surprins acest gest sadic. O altă filmare de pe Twitter îl arată pe șofer: un om cu păr alb. #Ukraine Western authorities and NATO. Don't you think that it is necessary to start acting from a position of strength? Share this #Ukraine #WARINUKRAINE pic.twitter.com/GxJPz6jBP0— Ukraine live (@berojag59060636) February 25, 2022 Presa locală susține că, odată cu intrarea trupelor rusești în Kiev, acestea ar fi tras fără motiv asupra civililor din oraș. #Ukraine The man whose car was rammed and crushed by alleged Russian strela has been rescued, Kyiv oblast pic.twitter.com/p5U3Rwni5l— Ukraine live (@berojag59060636) February 25, 2022 Ministerul Apărării al Ucrainei le-a cerut celor care locuiesc în periferia nordică a Kievului – unde au fost filmate tancurile – să facă bombe incendiare „pentru a neutraliza inamicul”. Peste noapte, orașul a fost lovit de explozii, cel puțin un bloc a fost avariat și mai mulți civili răniți. Rusia a negat că ar fi lovit Kievul. Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Crește numărul civililor ucraineni omorâți de ruși. Îm imagine, Natali Sevriukova, a cărei casă tocmai a fost bombardată. Sursă: Twitter @EmilioMorenatti
Internațional

Crește numărul civililor ucraineni omorâți de ruși. ONU anunță cel puțin 127 de civili morți, din care 25 în raiduri aeriene

Crește numărul civililor ucraineni omorâți de ruși. Cel puțin 127 de civili au fost uciși de joi dimineață, când Rusia a invadat Ucraina, a anunțat Organizația Națiunilor Unite (ONU). Citește și: Tupeu. Lavrov justifică ocuparea Ucrainei de către Rusia: Moscova vrea să „elibereze” Ucraina de „opresori” Crește numărul civililor ucraineni omorâți de ruși Cel puțin 25 de civili au fost omorâți în raidurile aeriene, a anunțat Organizația Națiunilor Unite, citată de BCC News. ONU a estimat numărul deceselor în rândul civililor la cel puțin 127. Președintele Volodimir Zelenski a anunțat, vineri dimineață, un bilanț de 137 de decese, dintre care 10 ofițeri, fără să menționeze exact numărul civililor omorâți de când Rusia a invadat Ucraina, joi dimineață. ONU a avertizat că este foarte probabil ca numărul real al celor care au murit de la începerea invaziei Rusiei să fie mult mai mare. Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Eșecul războiului fulger duce la un război lung în Ucraina. Sursă imagine: Captură video YouTube
Internațional

Lavrov "justifică" ocuparea Ucrainei de către Rusia: Moscova vrea să "elibereze" Ucraina de "opresori"

Lavrov justifică ocuparea Ucrainei de către Rusia prin faptul că Moscova vrea să o „elibereze” de „opresori”, într-o conferință de presă transmisă vineri, conform BBC. Lavrov justifică ocuparea Ucrainei de către Rusia. Spune că Ucraina nu este „o țară democratică” Ministrul de Externe al Rusiei a susținut că Moscova nu vrea să ocupe Ucraina, ci să o „demilitarizeze”. Întrebat de ce Rusia atacă o țară democratică, Serghei Lavrov a susținut că Ucraina „nu poate fi numită o țară democratică”, din „punctul de vedere al rușilor care locuiesc în țară”. Lavrov a respins propunerea Ucrainei de a negocia și a declarat că președintele Volodimir Zelenski a „mințit” când a spus că vrea să negocieze un statut neutru pentru Ucraina. Citește și: VIDEO Rușii, cu tancurile în Kiev. Localnicii filmează pe geam tancurile trecând prin cartierul Obolon Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Niveluri crescute ale radiațiilor la Cernobîl. Sursă imagine: Twitter Reuters
Internațional

Niveluri crescute ale radiațiilor la Cernobîl, zonă aflată în mâinile rușilor. Moscova susține că apără centrala de „teroriști”

Niveluri crescute ale radiațiilor la Cernobîl, zonă aflată în mâinile rușilor de joi, raportează vineri Agenția nucleară ucraineană. Rusia susține că a capturat centrala nucleară ca să o „apere de teroriști”. Citește și: Niveluri crescute ale radiațiilor la Cernobîl. S-a depășit nivelul radiațiilor gamma Creşterea de radiaţii gamma în zona de excludere a centralei nucleare de la Cernobîl ar fi cauzată de răscolirea solului, în urma presiunii exercitate de un mare număr de echipamente militare grele, a indicat pe Facebook Inspectoratul de stat pentru reglementare nucleară din Ucraina (SNRIU), citat de Ukrinform. Sistemul automatizat de monitorizare a radiaţiilor din zona de excludere de la Cernobîl a înregistrat anterior o depăşire a nivelurilor acceptabile a radiaţiilor gamma, potrivit Ukrinform, conform Agerpres. Ucraina a anunțat, joi seară, că armata ucraineană a pierdut controlul asupra centralei nucleare de la Cernobîl. De asemenea, el a spus că nu se cunoaşte starea instalaţiilor de la Cernobîl şi cea a depozitelor de deşeuri nucleare. Rusia susține că a ocupat Cernobîlul ca să apere fosta centrală de „teroriști” Ministerul rus al Apărării a susținut, vineri, că trupele plasate la fosta centrală nucleară au rolul de a o proteja de „teroriști”, relatează BBC News. Ministerul rus al Apărării a mai susținut că vrea să se asigure că „grupuri naționaliste și alte organizații teroriste nu pot profita de situația în care se află țara ca să lanseze o provocare nucleară”. Rusia susține că nivelul radiațiilor din jurul centralei este normal. Russian forces have seized control of the Chernobyl power plant in Ukraine, the site of the world's worst nuclear disaster, an official says https://t.co/fC1fdEEYEZ pic.twitter.com/PFkgva1UOG— CNN (@CNN) February 24, 2022 Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Elicoptere rusești, la granița României Foto anticoruptie.md
Eveniment

Elicoptere rusești, la granița României, susține conducerea armatei ucrainene. Ieri, Rusia a ocupat Insula Șerpilor, la 45 de km de Sulina

Elicoptere rusești, la granița României: potrivit Statului Major General al armatei ucrainene, în această dimineață s-a observat o activitate a elicopterelor rusești în zona Vâlcov. Orașul, care acum face parte din Ucraina, cu circa 8.500 de locuitori, este situat pe malul stâng al brațului Chilia, chiar peste granița cu România. Elicoptere rusești, la granița României Statul Major General al forțelor armate unite ucrainene a anunțat că vineri dimineața a fost observată o activitatea semnificativă a elicopterelor rusești în preajma Tiraspolului, precum și în zonele de deasupra orașului Vâlcov din raionul Izmail al regiunii Odesa. Presa din Republica Moldova scrie că autoritățile de la Chișinău nu au confirmat aceste informații. Ieri, forțele rusești au ocupat Insula Șerpilor, la 45 de kilometri de România. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că toți polițiștii de frontieră aflați pe insulă au fost uciși în atacul rușilor. SRI a avertizat din 2018 că Rusia poate ocupa Insula Șerpilor. Dacă ar face acest lucru, ar putea ridica pretenții asupra zonei economice maritime din proximitatea României, unde se află rezervele de gaze offshore. Dîncu nu știa de vreo luptă lângă granițe Joi seară, ministrul Apărării, Vasile Dîncu a declarat, la Digi 24: „ În zona Insulei Şerpilor într-adevăr a fost a fost o mişcare la un moment dat, dar nu se justifică să spunem că este vorba despre o pregătire militară, de un atac în această zonă. Acolo exista o bază ucraineană oricum, dar nu au fost lupte acolo. Poate că cei care au văzut mişcare au confundat cu marina Ucrainei în acea zonă, probabil, dar nu au fost desfăşurări mari de forţe în acea zonă”. Citește și: SRI a avertizat din 2018: Rusia poate ocupa Insula Șerpilor. Putin ar putea emite pretenții asupra gazelor din offshore Acum câteva zile, un deputat PSD a afirmat că ”liderii separatiști de la Tiraspol sunt la Moscova și încerarcă să includă Transnistria pe lista regiunilor separatiste”. Citește și: Rușii vor bombarda zone din apropierea granițelor României și Poloniei pentru a atrage țări NATO în conflict, crede profesorul Radu Carp Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Bombardament rusesc în apropierea României, Poloniei? (sursa: mil.ru)
Eveniment

Rușii vor bombarda zone din apropierea granițelor României și Poloniei, vor provoca NATO (Radu Carp)

Bombardament rusesc în apropierea României, Poloniei? Rusia va căuta să atragă țări NATO în conflictul din Ucraina, opinează Radu Carp, profesor al Facultății de Științe Politice de la București. Bombardament rusesc în apropierea României, Poloniei? "Scenarii ce pot fi luate în calcul de forțele armate ruse: - bombardamente strategice în apropierea granițelor Ucrainei cu România și Polonia; - împingerea grănicierilor ucraineni sau a unor unități militare ucrainene în interiorul României și Poloniei. Vor fi numeroase provocări pentru a atrage țările NATO în conflict.", a scris Carp pe Facebook. Profesorul de la Științe Politice a postat mai multe analize la cald pe subiectul invaziei rusești din Ucraina. Va fi luptă de gherilă în Kiev În noaptea de joi spre vineri, Carp a scris următorul post: "Sunt personal îngrijorat de două aspecte total ignorate în discuția publică: Rusia a introdus în luptă doar mai puțin de un sfert din trupele sale aflate la granițele Ucrainei. Citește și: Rusia a trecut la operațiuni de commando în Kiev pentru a-l captura pe Zelenski, ținta numărul unu a lui Putin Celelalte trei sferturi nu vor pleca acasă, evident. Întrucât scopul politic al operațiunii militare este greu de îndeplinit, vom asista la lupte de gherilă în Kiev. Știm cum arată lupta de gherila în orașe precum Groznîi sau Sarajevo, cu o populație de zece ori mai mică decât Kiev. Distrugere totală. Cum va arăta confruntarea din Kiev - între o armată considerabilă și zeci de mii de civili înarmați?" Miza aeroportului din Hostomel: ajutor militar pentru Ucraina Radu Carp a explicat și care a fost miza luptelor feroce pentru controlul aeroportului din Hostomel. "De ce este important aeroportul Antonov din Hostomel? Majoritatea cred că forțele armate ruse au în vedere acest aeroport pentru a lansa atacuri asupra Kievului. Ce nevoie ar avea de un aeroport când atacurile aeriene pot fi lansate și de la o distanță mai mare? Strategia Rusiei în acest conflict este blocarea căilor de acces la armament destinat Ucrainei. Antonov este singura poartă de intrare pentru acest armament. O acțiune strategică foarte bine gândită dar se pare prost executată, din moment ce partea ucraineană a reluat controlul Antonov."

Rușii, cu tancurile în Kiev. Sursă imagine: Captură video Twitter AlexKhrebet
Internațional

VIDEO Rușii, cu tancurile în Kiev. Localnicii filmează pe geam tancurile trecând prin cartierul Obolon

Rușii, cu tancurile în Kiev. Ministerul Apărării din Ucraina a anunțat, pe Twitter, că armata rusă a intrat în Kiev, în cartierul Obolon, la aproximativ nouă kilometri de Parlamentul Ucrainei. Reuters relatează că au fost raportate focuri de armă în cartierul guvernamental din Kiev. Trupe ruse se apropiau vineri de Kiev - din nord-est şi est -, o înaintare care are loc în paralel cu o ofensivă din nord, anunţată vineri dimineaţa, anunţă Statul Major ucrainean pe Facebook, relatează AFP. An armed #Russia's vehicle ran over a civilian car just on the streets of Obolon district in Kyiv.#Ukraine pic.twitter.com/JgbshmBEhN— Alexander Khrebet/Олександр Хребет (@AlexKhrebet) February 25, 2022 Rușii, cu tancurile în Kiev. Unii oficiali ucraineni îndeamnă oamenii să facă cocktailuri Molotov Unii oficiali din Ministerul Apărării au îndemnat localnicii să facă cocktailuri Molotov cu care să riposteze, în timp ce alții i-au sfătuit să se adăpostească, scrie BBC News. „Nu vă părăsiți casele”, a fost un alt îndemn al oficialilor. Citește și: Rusia a trecut la operațiuni de commando în Kiev pentru a-l captura pe Zelenski, ținta numărul unu a lui Putin Reporterii BBC din Kiev au transmis că în oraș se aud focuri de armă și explozii. Russian subversion group entered Kyiv residential area using Ukrainian military vehicles and uniform. MOD reports it was eliminated by Ukrainian military. Russians, you are not welcome here. Ukraine will fight! pic.twitter.com/RXrz79wnpv— Maria Avdeeva (@maria_avdv) February 25, 2022 Un oficial din Ministerul de Interne a declarat, vineri, că armata rusă atacă și civilii. „Rușii spun că nu atacă obiective civile, dar 33 de obiective civile au fost lovite în ultimele 24 de ore, a declarat pentru Reuters Vadim Denisenko. Citește și: Planul Rusiei: Ucraina, divizată ca Germania după Al Doilea Război Mondial, între Est și Vest Оболонь pic.twitter.com/24JiKGx0yO— Алчевськ UA?? (@AlchevskUA) February 25, 2022 Ministerul Apărării din Ucraina a făcut un nou apel la civili să se înroleze. Bombardamentele asupra Kievului, oraș cu 2,8 milioane de locuitori, au început vineri dimineață. Președintele Zelenski a declarat că el este „ținta nr. 1” a rușilor. Imagini cu o explozie care a aprins cerul la periferia capitalei Ucrainei circulă vineri pe rețelele de socializare. O rachetă a lovit un bloc, relatează The New York Times, care notează că a verificat autenticitatea imaginilor. De asemenea, apărarea antiaeriană a Kievului a doborât un avion rusesc. Acesta s-a prăbușit lângă un bloc cu nouă etaje, care a luat foc. Citește și: Avion rusesc, doborât în Kiev. Armata rusă vizează și civilii Forţele ucrainene au anunţat vineri dimineaţa că luptau împotriva unor unităţi de blindate ruseşti în două localităţi - Dîmer şi Ivankiv -, situate la 45 ş, respectiv, 80 de kilometrinord de Kiev. Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Planul Rusiei: divizarea Ucrainei ca Germania. În imagine, clădirea rezidențială bombardată în Kiev. Sursă: Twitter Anton Geraschenko
Internațional

Planul Rusiei: Ucraina, divizată ca Germania după al doilea război mondial, între Est și Vest

Planul Rusiei: Ucraina, divizată ca Germania după Al Doilea Război Mondial, între Est și Vest. Aceasta ar fi strategia lui Vladimir Putin, scrie Kyiv Independent, citând surse din serviciile de informații și publicația Ukrainska Pravda. Citește și: VIDEO Kievul, bombardat de ruși. Președintele Ucrainei anunță cel puțin 137 de morți de la începutul invaziei Kyiv now (Source: Anton Geraschenko) pic.twitter.com/1ps0CmIwWV— Anastasiia Lapatina (@lapatina_) February 25, 2022 Planul Rusiei: Ucraina, divizată ca Germania „Planul Rusiei pentru capturarea Kievului: 1. Intensificarea atacurilor Rusiei la granițe, pentru ca trupele să părăsească capitala. 2. Capturarea unui aeroport din Kiev, în timp ce „sabotori taie electricitatea în tot orașul și căile de comunicare, pentru a provoca panică”. 3. Declanșarea unor incendii, pentru a răspândi și mai multă panică. Citește și: Rusia a trecut la operațiuni de commando în Kiev pentru a-l captura pe Zelenski, ținta numărul unu a lui Putin 4. Atacuri cibernetice asupra site-urilor guvernamentale. 5. Crearea a și mai multă panică, pentru ca mii de refugiați din Kiev să blocheze autostrăzile și să încetinească trupele ucrainene. 6. Preluarea controlului asupra clădirilor guvernamentale. Scopul final: să pună mâna pe conducătorii statului (nu sunt menționate nume) și să le forțeze să semneze o înțelegere cu Moscova în termenii ei, iar Ucraina să fie împărțită în două, ca Germania după Al Doilea Război Mondial, între Est și Vest”, scrie The Kyiv Independent, citând surse din serviciile de informații și o altă publicație ucraineană, Ukrainska Pravda. ⚡️ Two residential buildings in Kyiv are on fire from intercepted unidentified enemy aircraft.According to the State Emergency Service of Ukraine, there is a risk of demolition. Buildings that were hit by the debris are on 7A Koshytsia Street.Photo: Pravda Gerashchenko pic.twitter.com/ZBZbgL8sAY— The Kyiv Independent (@KyivIndependent) February 25, 2022 Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Putin, commando pentru capturarea lui Zelenski (sursa: president.gov.ua)
Internațional

Rusia a trecut la operațiuni de commando în Kiev pentru a-l captura pe Zelenski, ținta numărul unu a lui Putin

Putin, commando pentru capturarea lui Zelenski. Departamentul de Stat al Statelor Unite consideră că preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski ar fi "principala ţintă a agresiunii ruse", informează vineri DPA. "Preşedintele Zelenski reprezintă în multe feluri, chiar personifică, aspiraţiile şi ambiţiile democratice ale Ucrainei, ale poporului ucrainean. Prin urmare, desigur, el ar fi o ţintă principală pentru agresiunea rusă", a declarat purtătorul de cuvânt Ned Price pentru CNN. Putin, commando pentru capturarea lui Zelenski Price a adăugat că autorităţile americane spun de mai multe săptămâni că agenţii ruşi s-au infiltrat deja în Ucraina şi "operează în interiorul ţării". De la Kiev, Zelenski a făcut afirmaţii similare cu cele ale SUA. El a adăugat că au circulat informaţii false că ar fi părăsit Kievul. "Stau în capitală, stau cu poporul meu", a declarat el. Zelenski a precizat că nu are voie să spună exact unde se află. "Am primit informaţii că grupuri de sabotaj inamice au intrat în Kiev", a mai spus preşedintele ucrainean într-o intervenţie video postată pe site-ul preşedinţiei ucrainene în care cere locuitorilor să fie vigilenţi şi să respecte interdicţia de circulaţie. "Voi rămâne în capitală. Familia mea este, de asemenea, în Ucraina. Conform informaţiilor pe care le deţinem, inamicul m-a identificat ca fiind ţinta numărul unu, ia familia mea ţinta numărul doi. Zelenski denunță teama altor state În aceeaşi intervenţie video, preşedintele Volodimir Zelenski şi-a exprimat regretul că Ucraina a fost "lăsată singură" în faţa armatei ruse. "Cine e gata să lupte alături de noi? Nu văd pe nimeni. Cine este gata să ofere Ucrainei garanţia unei aderări la NATO? Toată lumea se teme", a declarat preşedintele Ucrainei. Citește și: Europa menține Rusia în comerțul internațional, refuză să o excludă din sistemul SWIFT. Neutra Elveție, nici o sancțiune Executivul american consideră că Rusia intenţionează să răstoarne guvernul de la Kiev ca parte a atacului său asupra Ucrainei, informează Reuters. "Este evaluarea noastră că (forţele ruse) au toată intenţia, practic, de a înlătura guvernul şi de a instala propria lor modalitate de guvernare, ceea ce ar explica aceste prime acţiuni spre Kiev", a declarat joi un înalt oficial al Pentagonului. Potrivit Pentagonului, armata ucraineană rezistă în faţa soldaţilor ruşi. Blinken crede că Ucraina va rezista Și secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, se declară "convins" că preşedintele rus Vladimir Putin încearcă să răstoarne guvernul ucrainean, relatează DPA. Blinken a declarat joi la ABC TV că planul Rusiei a fost de a pune capitala Kiev în pericol. "Să ia cu asalt capitala, să atace alte mari oraşe", a spus şeful diplomaţiei americane. "Vedem forţe care intră din nord, din est, din sud, iar asta face parte din planul pe care l-am prezentat lumii în ultimele săptămâni", a adăugat el. Cu toate acestea, Blinken s-a declarat convins că Ucraina va avea câştig de cauză în faţa Rusiei.

Kievul, bombardat de ruși
Internațional

VIDEO Kievul, bombardat de ruși. Președintele Ucrainei anunță cel puțin 137 de morți de la începutul invaziei

Kievul, bombardat de ruși, vineri dimineață. Imagini cu o explozie care a aprins cerul la periferia capitalei Ucrainei circulă pe rețelele de socializare. O rachetă a lovit un bloc, relatează The New York Times, care notează că a verificat autenticitatea imaginilor. Kievul, bombardat de ruși. 137 de decese, civili și militari ucraineni, spune Zelenski Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că Rusia nu atacă doar ținte militare, așa cum au declarat oficialii ruși pe parcursul zilei de ieri. Președintele a anunțat un prim bilanț de 137 de decese, civili și militari, care au murit începând cu joi dimineață, când Rusia a invadat Ucraina. Citește și: Europa menține Rusia în comerțul internațional, refuză să o excludă din sistemul SWIFT. Neutra Elveție, nici o sancțiune Just after dawn in Kyiv. Air raid sirens sounding. At least one muffled explosion. #ukraine pic.twitter.com/Q5Tua021Eu— Paul Adams (@BBCPaulAdams) February 25, 2022 Paul Adams este corespondent al BBC News în Ucraina. Primarul Kievului: Cel puțin trei oameni, răniți, după atacarea unei clădiri rezidențiale „Atac îngrozitor cu rachete asupra Kievului”, a scris pe Twitter mininistrul de Externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, Oficialul a arătat că Kievul nu a mai fost bombardat din 1941, când a fost țintă a Germaniei naziste. Horrific Russian rocket strikes on Kyiv. Last time our capital experienced anything like this was in 1941 when it was attacked by Nazi Germany. Ukraine defeated that evil and will defeat this one. Stop Putin. Isolate Russia. Severe all ties. Kick Russia out of everywhete.— Dmytro Kuleba (@DmytroKuleba) February 25, 2022 Autoritățile ucrainene arată că o rachetă a lovit o clădire rezidențială de la periferia Kievului. Primarul Vitali Klitschko a anunțat că trei oameni au fost răniți. Citește și: Rusia a ocupat Insula Șerpilor, la 45 de km de România. Ucraina susține că a recuperat un aeroport strategic lângă Kiev As Russia continues to launch air strikes on Kyiv, locals gather at subway stations that are serving as bomb shelters.Photos: Anadolu Agency pic.twitter.com/334UoZEhrL— The Kyiv Independent (@KyivIndependent) February 25, 2022 ⚡️ За попередніми даними, троє поранених, один з них у важкому стані, внаслідок потрапляння уламків ракети у житловий будинок на вулиці Кошиця, 7-А.Швидкі везуть людей у лікарні. На місці працюють всі аварійно-рятувальні служби.Будинок палає, є загроза руйнування. pic.twitter.com/Cu0Wn4Tp6J— Віталій Кличко (@Vitaliy_Klychko) February 25, 2022 Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Europa menține Rusia în comerțul internațional (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

Europa menține Rusia în comerțul internațional, refuză să o excludă din sistemul SWIFT. Neutra Elveție, nici o sancțiune

Europa menține Rusia în comerțul internațional. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut joi ca băncilor ruse să li se interzică să utilizeze sistemul de mesagerie SWIFT, principala reţea internaţională de plăţi din lume. Măsura ar lovi comerţul rusesc şi ar face mai dificile afacerile companiilor ruseşti. Propunerea s-a lovit de împotrivirea mai multor state UE, care preferă ca aceasta să fie rezervată pentru un pachet de sancţiuni ulterior. Europa menține Rusia în comerțul internațional Subiectul a fost abordat și la conferința de presă a președintelui american Joe Biden. De ce nu este exclusă Rusia din sistemul SWIFT? Aceasta a fost o întrebare care i-a fost pusă insistent lui Biden în timpul conferinței de presă de joi. Citește și: Propagandiștii lui Putin în România vântură teza recuperării Bucovinei de Nord. Lista „patrioților” preocupați de românii din Ucraina Președintele american a dat asigurări joi că tăierea Rusiei din rețeaua interbancară SWIFT, o roată esențială în finanțele globale, rămâne "o opțiune" de răspuns la invazia Ucrainei, potrivit AFP. El a subliniat, însă, că "în prezent. aceasta nu este o poziție" împărtășită de europeni. Dar a asigurat că celelalte sancțiuni financiare anunțate joi de Statele Unite și aliații lor au avut "un impact la fel de mare sau chiar mai mare" decât această opțiune. SWIFT este esențial pentru siguranța tranzacțiilor SWIFT, sau "Societatea pentru telecomunicații financiare interbancare la nivel mondial", este un sistem de mesagerie securizat care facilitează plățile transfrontaliere rapide, făcând fluxul comerțului internațional cursiv și fără probleme. Băncile care se conectează la sistemul SWIFT și stabilesc relații cu alte bănci pot folosi mesajele SWIFT pentru a efectua plăți. Mesajele sunt sigure, astfel încât instrucțiunile de plată sunt de obicei onorate fără îndoială. Acest lucru permite băncilor să proceseze volume mari de tranzacții cu rapiditate. A devenit astfel principalul mecanism de finanțare a comerțului internațional. În 2020, în jur de 38 de milioane de "mesaje FIN" SWIFT au fost trimise în fiecare zi prin platforma SWIFT, conform analizei sale anuale din 2020. În fiecare an, trilioane de dolari sunt transferate folosind sistemul. Fără SWIFT, tranzacțiile scad și costurile cresc SWIFT, fondată în anii 1970, este o cooperativă formată din mii de instituții membre care utilizează serviciul. Cu sediul în Belgia, SWIFT realizează un profit modest, doar 36 de milioane EUR în 2020, pe baza evaluării sale anuale din 2020. Este condus în principal ca un serviciu pentru membrii săi. Dacă SWIFT ar exclude băncile rusești, ar restricționa accesul țării la piețele financiare din întreaga lume. Pentru companiile și persoanele fizice rusești ar fi mai greu să plătească pentru importuri și să primească numerar pentru export, să împrumute sau să investească în străinătate. Băncile rusești ar putea folosi alte canale pentru plăți, cum ar fi telefoane, aplicații de mesagerie sau e-mail. Aceasta ar permite băncilor ruse să efectueze plăți prin bănci din țări care nu au impus sancțiuni, dar din moment ce alternativele ar putea fi mai puțin eficiente și sigure, volumele tranzacțiilor ar putea scădea și costurile ar putea crește. Elveția nu a adoptat sancțiunile Elveţia a decis joi să nu se alinieze sancţiunilor occidentale împotriva Rusiei, însă va lua măsurile necesare pentru a evita să fie utilizată ca bază pentru ocolirea lor de către Moscova, informează AFP. "Din raţiuni de neutralitate", Elveţia, după anexarea Peninsulei Crimeea în 2014, nu a preluat direct sancţiunile adoptate la acea vreme de UE împotriva Rusiei, a amintit preşedintele elveţian, Ignazio Cassis, în timpul unei conferinţe de presă. Consiliul Federal (guvernul) al Elveţiei a emis în schimb "o ordonanţă menită să împiedice ocolirea sancţiunilor UE via Elveţia", a spus Cassis, la finalul unei reuniuni extraordinare. De asemenea, Elveţia a elaborat o listă de persoane şi companii ruse cu care intermediarii financiari nu sunt autorizaţi să stabilească noi relaţii de afaceri, iar dacă aceste relaţii există deja, ele vor necesita autorizare. Ea a luat de asemenea măsuri pentru a împiedica ocolirea sancţiunilor internaţionale împotriva Rusiei pe piaţa fianciară elveţiană. Astfel, unele operaţiuni vor trebui şi ele să fie autorizate. Consiliul Federal a decis să continue această cale de mijloc şi după invadarea Ucrainei de către Rusia. Pentru că neutralitate "nu înseamnă indiferenţă", a subliniat preşedintele elveţian. Din ce în ce mai mulți bogați ruși în Elveția "Sancţiunile UE adoptate ieri (miercuri) trebuie să fie integrate în această ordonanţă sub formă de măsuri menite să împiedice ocolirea lor", a continuat preşedintele elveţian. "Unele măsuri vor fi întărite, în special în domeniul financiar", a adăugat el. Stânga elveţiană a apreciat aceste măsuri ca fiind prea timide, în timp ce, dimpotrivă, pentru dreapta populistă UDC, formaţiunea politică ce dispune de cele mai multe mandate în Parlament, aceste măsuri merg prea departe. Decizia luată de Elveţia este importantă, dat fiind rolul pe care îl are piaţa financiară elveţiană în Europa. De asemenea, prezenţa de bogătaşi ruşi în Elveţia nu a încetat să crească în ultimii ani. Cassis a mai anunţat joi închiderea ambasadei elveţiene la Kiev, unde sunt înregistraţi 268 de cetăţeni elveţieni. Aeroflot nu mai zboară în Marea Britanie Regatul Unit a impus joi o nouă serie de sancţiuni împotriva Rusiei în replică la invadarea Ucrainei, interzicând compania aeriană Aeroflot şi vizând sectorul bancar, exporturile de tehnologii şi cinci oameni de afaceri, relatează AFP. Compania aeriană Aeroflot, membră a Alianţei SkyTeam cu Air France-KLM, nu va mai putea deservi Regatul Unit. Pe lângă cele cinci bănci sancţionate marţi, gigantul bancar rus de stat VTB este acum vizat, iar activele sale pe teritoriul Regatului Unit sunt îngheţate. La modul mai general, noile măsuri "vor permite excluderea totală a băncilor ruse din sectorul financiar britanic, care este bineînţeles cel mai important din Europa", a spus Boris Johnson. În total, 100 de noi entităţi vor fi vizate, precum conglomeratul Rostec (apărare, tehnologii, spaţiu). Cinci oameni şi femei de afaceri - Kirill Şamalov (petrochimie), descris de media drept fostul ginere al lui Vladimir Putin, Iuri Sliusar (aeronautică), Piotr Fradkov (bancă), Denis Bortnikov (bancă) şi Elena Gheorghieva (bancă) - sunt adăugaţi pe lista de personalităţi cărora li se interzice intrarea pe teritoriul britanic, unde activele lor sunt îngheţate. Canada a impus "sancțiuni severe" O nouă lege va fi adoptată pentru a viza exporturile către Rusia de tehnologie, ceea ce "va reduce capacităţile militare, industriale şi tehnologice ale Rusiei pentru ani de zile", a dat asigurări Boris Johnson. Canada va sancţiona "58 de persoane şi entităţi ruse" în răspuns la invazia Ucrainei de către armata rusă, a anunţat joi premierul canadian Justin Trudeau, invocând "sancţiuni severe", relatează AFP. Sancţiunile vor viza în special "membri ai elitei ruse", "mari bănci ruse" şi "membri ai Consiliului de Securitate rus", a precizat premierul canadian. "Suspendăm toate autorizaţiile de export pentru Rusia", a adăugat Justin Trudeau, apreciind că invazia rusă a Ucrainei reprezintă o "ameninţare imensă la adresa securităţii şi păcii în lume". Au fost impuse şi "sancţiuni suplimentare" băncilor ruse susţinute de stat şi Canada va "interzice toate tranzacţiile financiare cu acestea".

Rusia a ocupat Insula Șerpilor, la 45 de km de România. Ucraina susține că a recuperat un aeroport strategic lângă Kiev
Internațional

Rusia a ocupat Insula Șerpilor, la 45 de km de România. Ucraina susține că a recuperat un aeroport strategic lângă Kiev

Rusia a ocupat Insula Șerpilor, la 45 de km de România, anunță servicul de grăniceri al Ucrainei. Comunicarea cu polițiștii de frontieră de pe insulă a fost întreruptă, iar infrastructura distrusă. Pe insulă se aflau circa 100 de militari. Trupele ucrainene ar fi rezistat la multiple asalturi, bombardamente aeriene și navale, susțin surse neoficiale. Ministrul ucrainean de Interne, Anton Gerașenko, a scris, pe Facebook, că 13 grăniceri au murit, după ce au respins apelurile forțelor ruse de a se preda. Insula Șerpilor, o stâncă fără apă la circa 45 de kilometri de România, ocupă o poziție strategică în nordul Mării Negre. SRI a avertizat din 2018 că Rusia poate ocupa Insula Șerpilor. Dacă ar face acest lucru, ar putea ridica pretenții asupra zonei economice maritime din proximitatea României, unde se află rezervele de gaze offshore. În această seară, ministrul Apărării, Vasile Dîncu a declarat, la Digi 24: „ În zona Insulei Şerpilor într-adevăr a fost a fost o mişcare la un moment dat, dar nu se justifică să spunem că este vorba despre o pregătire militară, de un atac în această zonă. Acolo exista o bază ucraineană oricum, dar nu au fost lupte acolo. Poate că cei care au văzut mişcare au confundat cu marina Ucrainei în acea zonă, probabil, dar nu au fost desfăşurări mari de forţe în acea zonă”. Citește și: SRI a avertizat din 2018: Rusia poate ocupa Insula Șerpilor. Putin ar putea emite pretenții asupra gazelor din offshore Kievul, protejat deocamdată În schimb, ministerul ucrainean al Apărării susține că a recuperat aeroportul stategic de la nord de Kiev, Gostomel, după ce a respins operațiunea rusă de desant aerian. Forțele armate ale Ucrainei au recâștigat joi seară controlul asupra aeroportului Hostomel, aflat la 10 kilometri de Kiev, scrie Ukrinform.net, care citează surse apropiate Ministerului Apărării din Ucraina.ona găzduiește celebrele uzine Antonov preluată de ruși în jurul amiezii după ce 20 de elicoptere Ka-52 și Mi-8 ale Federației Ruse au aterizat aici. La Gostomel se află hangarul celui mai mare avion din lume, AN-225 Mriya. Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră