vineri 26 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2577 articole
Internațional

Polonia impune un embargo asupra cărbunelui rusesc

Polonia pune stop cărbunelui rusesc. Șeful biroului președintelui ucrainean, Andriy Yermak, afirmă că Polonia a introdus un embargo asupra cărbunelui rusesc. Polonia pune stop cărbunelui rusesc "Războiul economic cu Rusia continuă. Polonia a impus un embargo asupra cărbunelui rusesc. De asemenea, actul deciziilor speciale, semnat de președintele Poloniei, prevede posibilitatea de a îngheța activele entităților și persoanelor care susțin agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei", a declarat Yermak, potrivit Ukrinform. Citește și: Avalanșa de angajări la Guvern nu se mai oprește: Ministerul Economiei, plus 10% la schema de personal. Fondurile Europene au anunțat deja: numărul angajaților crește cu 30% El a precizat că Polonia și statele baltice sunt o "locomotivă", fiind un exemplu pentru alte națiuni din UE în ceea ce privește ritmul de luare a deciziilor pentru a înfrunta Rusia pe frontul economic. Refuzul statelor baltice de a cumpăra gaz rusesc și declarația privind viitoarea încetare a achizițiilor de petrol și gaze de către Polonia, cu termene clare, sunt tipul de decizii pe care Ucraina se așteaptă să fie luate de Occident. Dar, încă o dată, cel mai important lucru este viteza. Toată lumea trebuie să acționeze cu promptitudine. Pentru că pentru fiecare zi petrecută în luarea deciziilor, ucrainenii plătesc un preț prea mare cu viețile cetățenilor noștri", a declarat Yermak.

China a dublat importurile de cărbune din Rusia (sursa: Pixabay)
Bombardamente puternice în regiunea Lugansk (sursa: Reuters)
Internațional

Putin s-a reorientat. Orașele din regiunea Lugansk sunt puternic bombardate de armata rusă

Bombardamente puternice în regiunea Lugansk. Forţele ruse îşi concentrează în prezent atacurile în estul Ucrainei, în încercarea de a captura oraşele Popasna şi Rubijne din regiunea Lugansk, potrivit unei evaluări a situaţiei, făcută vineri de armata ucraineană, informează dpa. Însă trupele ruse nu au reuşit să cucerească aceste oraşe, potrivit unui raport al Statului Major al armatei ucrainene. Bombardamente puternice în regiunea Lugansk Kievul se aşteaptă la o ofensivă rusă la scară largă în estul Ucrainei în următoarele zile. Forţele ucrainene au respins atacuri în opt locuri în regiunile Lugansk şi Doneţk, au distrus câteva tancuri ruse şi un sistem de artilerie în timpul zilei trecute, potrivit raportului, potrivit Agerpres. Citește și: Avalanșa de angajări la Guvern nu se mai oprește: Ministerul Economiei, plus 10% la schema de personal. Fondurile Europene au anunțat deja: numărul angajaților crește cu 30% Ucraina are staţionate un număr mare trupe acolo pentru a contracara regiunile separatiste proruse Doneţk şi Lugansk. Însă şi Moscova şi-a întărit trupele în zonă în ultimele câteva zile. Unele dintre trupele ruse care înainte de aceasta erau desfăşurate lângă oraşul Cernigău din nordul Ucrainei staţionează acum în jurul Sieverodoneţk, un oraş important lângă Rubijne, se menţionează în buletinul armatei ucrainene. Dacă informaţia se confirmă, aceasta va fi prima unitate care a fost retrasă din nord-estul Ucrainei şi redesfăşurată în estul acestei ţări, potrivit Institutului pentru Studiului Războiului (ISW) cu sediul în SUA. "Aceste unităţi vor fi probabil destructurate, iar forţele ruse se vor confrunta cu probleme în a integra unităţi din câteva districte militare distincte într-o forţă de luptă închegată", subliniază ISW într-un comunicat.

Rusia ar putea apela la armele nucleare în Ucraina (sursa: bbc.com)
Internațional

CIA avertizează că Rusia ar putea folosi un atac nuclear în Ucraina dacă nu vor cuceri nimic în următoarea perioadă

Rusia ar putea apela la armele nucleare în Ucraina. Eşecurile militare din Ucraina l-ar putea determina pe preşedintele rus Vladimir Putin să folosească acolo o armă nucleară tactică sau de mică putere, a estimat joi şeful CIA, William Burns, transmite AFP. "Având în vedere că preşedintele Putin şi conducătorii ruşi s-ar putea scufunda în disperare, ţinând cont de eşecurile pe care le-au suferit până în prezent din punct de vedere militar, niciunul dintre noi nu poate trata cu uşurinţă aceasta ameninţare reprezentată de potenţiala folosire a armelor nucleare tactice sau armelor nucleare de mică putere", a declarat William Burns într-un discurs la Atlanta. Rusia ar putea apela la armele nucleare în Ucraina Kremlinul a vorbit despre punerea în alertă a forţelor sale nucleare, "dar nu am văzut cu adevărat niciun semn concret, cum ar fi desfăşurări sau măsuri militare care ar putea agrava îngrijorările noastre", a adăugat şeful principalei agenţii americane de informaţii, vorbind studenţilor de la Georgia Tech, potrivit Agerpres. Citește și: Avalanșa de angajări la Guvern nu se mai oprește: Ministerul Economiei, plus 10% la schema de personal. Fondurile Europene au anunțat deja: numărul angajaților crește cu 30% "Evident că suntem foarte îngrijoraţi. Ştiu că preşedintele (Joe) Biden este profund îngrijorat de riscul unui al Treilea Război Mondial şi face totul pentru a evita să ajungă la punctul în care un conflict nuclear devine posibil", a continuat el. Rusia dispune de numeroase arme nucleare tactice, mai puţin puternice decât bomba de la Hiroshima, în conformitate cu doctrina sa "escaladare-dezescaladare" care ar consta în a folosi primii o armă nucleară de mică putere pentru a recâştiga avantajul în cazul unui conflict convenţional cu occidentalii. Această ipoteză include ca "NATO să intervină militar pe teren în Ucraina în cursul acestui conflict, dar aşa ceva nu este planificat, după cum a spus clar preşedintele", a subliniat şeful CIA. Reamintind că a fost ambasador al Statelor Unite la Moscova, William Burns nu a avut cuvinte destul de dure pentru un Vladimir Putin "revanşard", "încăpăţânat", care de-a lungul anilor s-a scufundat într-un "mix exploziv de nemulţumiri, ambiţie şi nesiguranţă". "În fiecare zi, Putin demonstrează că o putere în declin poate fi la fel de destabilizatoare ca o putere ascendentă", a adăugat el.

Rusia conduce un atac "total" în Ucraina (sursa: Reuters)
Internațional

Polonia acuză Rusia că duce un război "total" în Ucraina

Rusia conduce un atac "total" în Ucraina. Preşedintele polonez Andrzej Duda, care a revenit în ţară după o vizită la Kiev, a acuzat joi Rusia că duce un "război total" în Ucraina, relatează agenţia de presă germană DPA. Şeful statului polonez a făcut această declaraţie într-o conferinţă de presă la întoarcerea în ţară împreună cu omologii săi eston Alar Karis, lituanian Gitanas Nauseda şi leton Egils Levits, alături de care s-a deplasat marţi la Kiev. Rusia conduce un atac "total" în Ucraina "A fost una dintre acele vizite de care îmi voi aminti toată viaţa", a spus Duda, referindu-se la imaginile "frontului de la Borodianka", un orăşel din apropierea Kievului care a fost distrus de bombardamentele forţelor ruse. Potrivit thenews.pl, preşedintele polonez s-a declarat impresionat de "hotărârea extraordinară a poporului ucrainean de a-şi apăra patria", potrivit Agerpres. Citește și: EXCLUSIV Naval Group vrea să construiască cele patru corvete militare într-un timp record în Franța, după ce Gheorghe Bosânceanu a blocat semnarea contractului cu MApN "Ucraina suferă şi sângerează. Ea are nevoie de sprijin politic, simbolic, dar şi de sprijin material", a accentuat el. "Trebuie să avem o discuţie despre asistenţa financiară pentru reconstrucţia ţării. Sunt încrezător că noi, comunitatea internaţională, vom face faţă acestei sarcini", a adăugat preşedintele Duda, care şi-a exprimat speranţa că vizita la Kiev pentru a se întâlni cu preşedintele Volodimir Zelenski va fi un semn vizibil de solidaritate cu forţele care apără Ucraina. La 24 februarie, armata rusă a lansat o agresiune militară neprovocată împotriva Ucrainei, ceea ce Rusia numeşte "operaţiune militară specială pentru denazificarea" ţării vecine. După ce s-au regrupat în ultimele două săptămâni, este de aşteptat ca forţele ruse să lanseze o ofensivă de amploare în estul şi sudul Ucrainei pentru a prelua controlul complet asupra provinciilor separatiste Doneţk şi Lugansk.

Le-au ucis părinții și acum le fură copiii (sursa: Reuters)
Internațional

Există pericolul ca rușii să adopte copii ucraineni, după ce le-au ucis părinții, avertizează Ministerul ucrainean al Afacerilor Externe

Le-au ucis părinții și acum le fură copiii. Există pericolul ca cetățeni ruși să adopte ilegal copii ucraineni, după ce le-au ucis părinții și fără a urma toate procedurile necesare prevăzute de legislația Ucrainei, a declarat Ministerul ucrainean al Afacerilor Externe. Le-au ucis părinții și acum le fură copiii MAE explică faptul că forțele de ocupație rusești continuă să deporteze cu forța persoane din Ucraina, inclusiv copii. Printre aceștia se numără orfani, copii lipsiți de îngrijirea părinților și copii ai căror părinți au fost uciși în Ucraina, potrivit Pravda. Citește și: EXCLUSIV Naval Group vrea să construiască cele patru corvete militare într-un timp record în Franța, după ce Gheorghe Bosânceanu a blocat semnarea contractului cu MApN Prin urmare, există pericolul ca copiii ucraineni să fie adoptați ilegal de cetățeni ruși. Ministerul Afacerilor Externe este îngrijorat de faptul că Ministerul Educației din Federația Rusă intenționează să semneze "acorduri" cu districtele separate din regiunile Donețk și Luhansk (ocupate temporar de ruși), care ar permite transferul orfanilor deportați ilegal din Ucraina către familii rusești. Potrivit Ministerului de Externe, astfel de acțiuni din partea ocupanților ruși se califică drept răpire și necesită o reacție decisivă din partea comunității internaționale și a organizațiilor internaționale relevante.

Convoi rusesc distrus în Harkov (sursa: Twitter/@EuromaidanPress)
Internațional

O unitate de operațiuni speciale a distrus un pod în regiunea Harkov, în timp ce un convoi rusesc trecea, susțin autoritățile ucrainene

Convoi rusesc distrus în Harkov. O unitate de operațiuni speciale ucraineană a distrus un pod în timp ce un convoi rusesc îl traversa în timp ce se îndrepta spre Izium, în sud-estul regiunii Harkov, a susținut joi, într-o declarație, Comandamentul Forțelor pentru Operațiuni Speciale ale Forțelor Armate ale Ucrainei. Convoi rusesc distrus în Harkov Oficialii ucraineni au raportat lupte grele în apropiere de Izium în ultimele zile, afirmând că forțele rusești încearcă să ajungă în estul regiunii Donbas din direcția acestui oraș. Citește și: EXCLUSIV Naval Group vrea să construiască cele patru corvete militare într-un timp record în Franța, după ce Gheorghe Bosânceanu a blocat semnarea contractului cu MApN Comunicatul susține că unitatea ucraineană a distrus podul cu o încărcătură explozivă în timp ce un convoi format dintr-un vehicul blindat Tiger și mai multe camioane îl traversa, potrivit CNN. O echipă CNN a fost martoră la bombardarea intensă a cartierului rezidențial Saltivka, în nord-estul Harkovului, un oficial local afirmând că ei cred că Rusia își intensifică atacurile în contextul unei noi faze a operațiunilor militare din regiune. Oficialii ucraineni au avertizat de câteva zile că se așteaptă la o ofensivă majoră a forțelor rusești în regiunea învecinată din estul Donbasului, în timp ce Rusia își repoziționează trupele și echipamentele în urma unui efort eșuat de a cuceri capitala Kiev.

Zelenski: Moldova și țările baltice urmează, dacă Ucraina cade Foto: Facebook Zelenski
Internațional

Zelenski: Moldova și țările baltice urmează, dacă Ucraina cade

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a avertizat că Moldova și țările baltice urmează, dacă Ucraina cade, în fața agresiunii rusești. Într-un mesaj video, în care vorbește în limba engleză, Zelenski spune că dacă Ucraina va cădea, Rusia va găsi noi ținte pentru agresiune în Polonia, Moldova, România și țările baltice. „Rusia s-a bazat că va cuceri Ucraina în cinci zile. Acel termen limită l-au stabilit pentru distrugerea țării noastre și a democrației noastre. Dar n-au avut nici cea mai mică idee cu ce urmau să se confrunte. Rusia nu a știut cât de mult ne prețuim libertatea. Ne-am apărat în fața lor mai mult decât au plănuit ei, invadatorii. Am distrus mai mult armament și echipament rusesc decât au unele armate europene. Dar nu e suficient”, a declarat Zelenski. Zelenski: Moldova și țările baltice urmează Președintele Ucrainei afirmă că Rusia încă are capacitate să atace și nu doar Ucraina. „Polonia, Moldova, România și statele baltice vor deveni următoarele ținte, dacă libertatea Ucrainei cade”, a spus Zelenski, citat de newsmaker.md Imaginile de la Bucea și Mariupol au demonstrat intențiile reale ale Rusiei în fața întregii lumi. „Ei nu pot fi opriți decât de forța armelor”. Într-un mesaj video, în care vorbește în limba engleză, Zelenski spune că dacă Ucraina va cădea, Rusia va găsi noi ținte pentru agresiune în Polonia, Moldova, România și țările baltice. „Rusia s-a bazat că va cuceri Ucraina în cinci zile. Acel termen limită l-au stabilit pentru distrugerea țării noastre și a democrației noastre. Dar n-au avut nici cea mai mică idee cu ce urmau să se confrunte. Rusia nu a știut cât de mult ne prețuim libertatea. Ne-am apărat în fața lor mai mult decât au plănuit ei, invadatorii. Am distrus mai mult armament și echipament rusesc decât au unele armate europene. Dar nu e suficient”, a declarat Zelenski. Președintele Ucrainei afirmă că Rusia încă are capacitate să atace și nu doar Ucraina. „Polonia, Moldova, România și statele baltice vor deveni următoarele ținte, dacă libertatea Ucrainei cade”, a spus Zelenski. Imaginile de la Bucea și Mariupol au demonstrat intențiile reale ale Rusiei în fața întregii lumi. „Ei nu pot fi opriți decât de forța armelor”. Citește și: GALERIE FOTO Președinții Poloniei, Lituaniei, Letoniei și Estoniei, la un pahar, în tren, spre Kiev. Președintele Germaniei trebuia să fie în echipă, dar Zelenski l-a respins

Germania, în fața unei decizii cruciale (sursa: Euronews.com)
Eveniment

Oprirea furnizării de gaze rusești ar putea costa Germania 220 de miliarde de euro (institute economice germane)

Germania, în fața unei decizii cruciale. Economia germană ar fi afectată puternic în cazul unei opriri a furnizării de gaze rusești, au avertizat institutele germane. Potrivit unei previziuni economice comune a cinci institute germane de cercetare economică de top, în cazul unei întreruperi imediate a livrărilor de gaz rusesc, o producție economică germană în valoare totală de 220 de miliarde de euro (238 de miliarde de dolari) ar fi în pericol atât în 2022, cât și în 2023. Acest lucru ar fi echivalent cu peste 6,5% din producția economică anuală a Germaniei. Germania, în fața unei decizii cruciale "Dacă livrările de gaze ar fi întrerupte, economia germană ar suferi o recesiune puternică", a declarat Stefan Kooths, vicepreședinte și director de cercetare pentru cicluri economice și creștere economică la Institutul Kiel pentru Economie Mondială. Citește și: Putin admite că nu a intenționat niciodată să negocieze serios cu Ucraina, dă semnalul unui război de uzură și acuză „înscenări” ale crimelor de război ruse Institutele au redus creșterea PIB-ului pentru 2022 la 2,7%, de la 4,8%, din cauza războiului actual din Ucraina și a ramificațiilor sale economice și se așteaptă ca inflația să atingă 6,1% în 2022, cea mai mare cifră din ultimii 40 de ani. "În cazul unei opriri a aprovizionării cu energie, aceasta ar crește chiar la 7,3%, un nivel record în Germania postbelică", se arată în comunicat. La sfârșitul lunii martie, Germania a emis un "avertisment timpuriu" cu privire la posibile penurii de gaze naturale din cauza unei dispute de plăți cu Rusia, care ar putea duce la raționalizarea energiei, îndemnând toți consumatorii să își reducă pe cât posibil consumul. "Procesul de redresare a economiei germane este din nou întârziat. Tabloul economic este conturat de forțe opuse, toate acestea ducând la creșterea prețurilor", a declarat Kooths. Prognoza economică comună a fost elaborată de Institutul German pentru Cercetare Economică (DIW Berlin), Institutul ifo (München), Institutul Kiel pentru Economie Mondială (IfW Kiel), Institutul de Cercetare Economică din Halle (IWH) și RWI (Essen).

Lukașenko nu vrea ca Belarusul să fie "înghițit" de Rusia (sursa: Aljazeera)
Eveniment

"Marea schismă" între dictatori. Lukașenko exclude posibilitatea ca Belarus să devină parte a Federației Ruse

Lukașenko nu vrea ca Belarusul să fie "înghițit" de Rusia. Liderul belarus Aleksandr Lukaşenko a exclus miercuri eventualitatea ca ţara sa să devină parte a Federaţiei Ruse, relatează dpa. "Nu suntem proşti în relaţia cu (preşedintele rus Vladimir) Putin încât să folosim vechile metode. Noi, spun eu, construim o asemenea unitate între două state independente încât oamenii vor învăţa de la noi", a declarat el miercuri în oraşul rus Vladivostok din Extremul Orient rus, potrivit agenţiei de ştiri belaruse de stat Belta. Lukașenko nu vrea ca Belarusul să fie "înghițit" de Rusia Putin a fost acuzat în mod repetat că vrea să reconstruiască Uniunea Sovietică, care s-a prăbuşit în urmă cu 30 de ani, intenţie pe care o neagă, potrivit Agerpres. Mulţi oameni din cele două ţări, care construiesc deja o uniune, se tem de asemenea că Rusia ar putea anexa Belarus, care este complet dependent de Moscova din punct de vedere economic. Citește și: Putin admite că nu a intenționat niciodată să negocieze serios cu Ucraina, dă semnalul unui război de uzură și acuză „înscenări” ale crimelor de război ruse Lukaşenko se află în prezent într-o vizită în Extremul Orient rus, pe coasta Pacificului, la invitaţia lui Putin. Belarus este un susţinător important al războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Spre deosebire de Lukaşenko, observatorii politici internaţionali consideră posibilitatea ca Belarus să fie anexat de Rusia destul de real. După alegerile prezidenţiale din 2020, în care Lukaşenko s-a declarat învingător, dar succesul său nu a fost recunoscut de Occident, Minskul a devenit tot mai dependent de Moscova. Belarus este acum aproape complet izolat internaţional şi este dependent atât financiar, cât şi militar, de Rusia, notează dpa.

Președinții Poloniei, Lituaniei, Letoniei și Estoniei, la un pahar, în tren Foto: președinția Poloniei
Internațional

Atac cibernetic rus ce viza instalațiile energetice din Ucraina, dejucat "pompierii cibernetici" ucraineni

Atac cibernetic dejucat de Ucraina. Ucraina a dejucat un atac cibernetic rus ce viza una dintre cele mai mari instalaţii energetice ale sale, au anunţat responsabili ai acestei ţări, care se aşteaptă la o ofensivă militară majoră a Moscovei în est, informează miercuri AFP. Potrivit "pompierilor cibernetici" de la Computer Emergency Response Team (CERT) ucrainean, atacul a fost întreprins de Sandworm, un grup de piraţi informatici cu legături cu serviciile de informaţii ruse. Atac cibernetic dejucat de Ucraina Atacul era menit să lase "milioane" de ucraineni fără electricitate şi urma să lovească în două valuri, a precizat marţi această agenţie guvernamentală. Un prim atac a avut loc în februarie, iar al doilea, dejucat, era prevăzut să aibă loc pe 8 aprilie. Chiar dacă acest malware al grupului a reuşit să pătrundă în sistemul de gestionare al instalaţiei, el nu a dus la nicio pană de curent, a declarat în timpul unei conferinţe de presă Victor Jora, un înalt responsabil ucrainean, potrivit Agerpres. Citește și: Putin admite că nu a intenționat niciodată să negocieze serios cu Ucraina, dă semnalul unui război de uzură și acuză „înscenări” ale crimelor de război ruse Atacul a utilizat un malware denumit Industroyer2, a adăugat Jora, versiune actualizată a unui malware utilizat în decembrie 2015 împotriva instalaţiilor electrice ale ţării şi care a lăsat fără electricitate mai multe sute de mii de gospodării ucrainene. În cadrul aceleiaşi conferinţe de presă, ministrul-adjunct al dezvoltării digitale al Ucrainei, Farid Safarov, a susţinut că progresele înregistrate în materie de apărare cibernetică i-au permis ţării să anticipeze atacul, admiţând totodată că este imposibil să protejezi sistemul 100%. În zilele care au precedat invazia rusă pe 24 februarie, Ucraina a afirmat că făcea obiectul unor atacuri cibernetice continui şi în creştere. Acestea au făcut temporar inaccesibile mai multe site-uri guvernamentale, în special cel al Parlamentului, Ministerului Afacerilor Externe sau al serviciilor de securitate.

Agresiunea brutală a Rusiei afectează securitatea europeană (sursa: Facebook/Administrația Prezidențială a României)
Internațional

Klaus Iohannis: Continuăm eforturile pentru a asigura un răspuns prompt și hotărât al NATO împotriva oricărei amenințări externe

Agresiunea brutală a Rusiei afectează securitatea europeană. Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, la Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, că vor fi continuate eforturile pentru a asigura răspunsul "prompt", "hotărât" şi "robust" al Alianţei Nord-Atlantice la orice provocare sau ameninţare posibilă. „Salut prezența astăzi aici a domnului prim-ministru De Croo, cu care ieri am avut consultări politice foarte bune. Încă din anul 2014, ca urmare a anexării ilegale a Peninsulei Crimeea de către Federația Rusă, NATO a început un proces complex de adaptare. Agresiunea brutală a Rusiei afectează securitatea europeană Am fost conștienți că ne confruntăm cu un mediu de securitate marcat de noi riscuri și amenințări și de conduita tot mai agresivă a Federației Ruse în plan regional. Astfel, a apărut postura de descurajare și apărare a NATO pe Flancul Estic”, a explicat Președintele României. „Agresiunea brutală declanșată de Federația Rusă împotriva Ucrainei a afectat însă fundamental securitatea regională, europeană, euroatlantică și are proiecții negative la nivel global, pe mai multe paliere chiar. De aceea, pentru sprijinirea Ucrainei, greu încercată de această agresiune, NATO și Uniunea Europeană au luat măsuri concrete și consistente. România a acționat, la rândul său, rapid și eficient atât la nivel guvernamental, cât și la nivelul societății civile”, a mai spus președintele Klaus Iohannis. "Vom continua eforturile noastre pentru a asigura răspunsul prompt, hotărât şi robust al Alianţei Nord-Atlantice la orice provocare sau ameninţare posibilă. După cum am decis la recentul Summit de la Bruxelles, vom accelera transformarea Alianţei pentru a consolida postura de descurajare şi apărare a NATO pe termen lung, în special pe Flancul estic şi la Marea Neagră", a afirmat şeful statului, care vizitează baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu împreună cu premierul Nicolae Ciucă şi prim-ministrul belgian, Alexander De Croo.

Bombardamente cu "arme interzise" în Zaporojie (sursa: nbcnews.com)
Internațional

Armata rusă bombardează un sat din regiunea Zaporojie folosind muniție cu fosfor, afirmă un oficial ucrainean

Bombardamente cu "arme interzise" în Zaporojie . Militarii ruși au lansat bombe cu fosfor asupra satului Novodanilivka din regiunea Polohi, regiunea Zaporojie, afirmă Ivan Arefiev, purtătorul de cuvânt al administrației militare regionale, potrivit Ukrinform. Bombardamente cu "arme interzise" în Zaporojie "Ca urmare a bombardamentelor de artilerie cu muniție cu fosfor în satul Novodanilivka, districtul Polohi, acoperișul unei clădiri rezidențiale de pe strada Khrustalkova a luat foc. Unitățile Serviciului de Stat pentru Situații de Urgență din regiunea Zaporojie au eliminat consecințele incendiului. Nimeni nu a fost rănit", se arată în comunicat. Citește și: Putin admite că nu a intenționat niciodată să negocieze serios cu Ucraina, dă semnalul unui război de uzură și acuză „înscenări” ale crimelor de război ruse Potrivit comunicatului, în direcția Polohi, rușii încearcă să mențină teritoriul ocupat, efectuând recunoașteri aeriene cu ajutorul unor vehicule aeriene fără pilot și trăgând asupra armatei ucrainene și a populației locale cu lansatoare multiple de rachete. Administrația militară regională a adăugat că astăzi există o amenințare ridicată de utilizare de către forțele ruse a armelor cu rachete împotriva infrastructurii militare și civile în întreaga regiune Zaporojie, precum și posibilitatea ca ocupanții ruși să încerce să avanseze spre orașul Zaporojie.

Marcron gata de noi discuții cu Putin (sursa: Captura foto)
Internațional

Macron respinge folosirea termenului de "genocid" pentru a descrie atrocitățile rusești din Ucraina

Aflat în plină campanie, Macron este atent la cuvinte. Președintele francez Emmanuel Macron a refuzat să califice acțiunile rusești din Ucraina drept "genocid" într-un interviu televizat cu postul public de televiziune France 2, relatează CNN. Aflat în plină campanie, Macron este atent la cuvinte Întrebat dacă el, la fel ca și președintele american Joe Biden, ar folosi termenul de "genocid" pentru uciderea ucrainenilor de către armata rusă, Macron a răspuns: "Aș fi atent cu astfel de termeni astăzi, deoarece aceste două popoare rușii și ucrainenii sunt înfrățite". Citește și: Putin admite că nu a intenționat niciodată să negocieze serios cu Ucraina, dă semnalul unui război de uzură și acuză „înscenări” ale crimelor de război ruse "Vreau să continui să încerc, atât cât pot, să opresc acest război și să reconstruiesc pacea. Nu sunt sigur că o escaladare a retoricii servește acestei cauze", a adăugat el. "Ceea ce putem spune cu siguranță este că situația este inacceptabilă și că acestea sunt crime de război. Trăim crime de război care sunt fără precedent pe teritoriul nostru - teritoriul nostru european." Președintele francez, care în prezent candidează pentru realegere, a menționat, de asemenea, cooperarea Franței cu Ucraina pentru a investiga presupusele crime de război. "Rusia a declanșat unilateral un război extrem de brutal, s-a stabilit acum că armata rusă a comis crime de război și acum trebuie să-i găsim pe cei responsabili", a declarat Macron. Biden a declarat marți că atrocitățile descoperite în Ucraina se califică drept genocid, spunând că "devine din ce în ce mai clar că (președintele rus Vladimir) Putin încearcă pur și simplu să șteargă până și ideea de a fi ucrainean".

UE caută soluții să scoată Rusia din schema alimentară (sursa: Unsplash)
Internațional

UE își propune să contracareze Rusia prin "diplomaţie alimentară" în Africa de Nord și Balcani

UE caută soluții să scoată Rusia din "schema alimentară". UE intenționează să abordeze problema creșterii prețurilor la grâu și la îngrășăminte și a penuriei preconizate în Balcani, în Africa de Nord și în Orientul Mijlociu cu ajutorul "diplomației alimentare" pentru a contracara argumentele Rusiei cu privire la impactul invaziei sale în Ucraina, spun diplomații și oficialii UE, potrivit Reuters. Insecuritatea alimentară a provocat "resentimente" în ţările vulnerabile din regiunile menţionate, în timp ce Moscova consideră actuala criză o consecinţă a sancţiunilor occidentale contra Rusiei, a afirmat un diplomat UE. UE caută soluții să scoată Rusia din "schema alimentară" Acest lucru implică o potenţială ameninţare pentru influenţa UE, a adăugat diplomatul. Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat săptămâna trecută că sancţiunile impuse de Occident au contribuit la o criză alimentară mondială şi la creşterea preţurilor energiei. Citește și: Putin admite că nu a intenționat niciodată să negocieze serios cu Ucraina, dă semnalul unui război de uzură și acuză „înscenări” ale crimelor de război ruse Vecinii UE, în special Egiptul şi Libanul, depind în mare măsură de grâu şi îngrăşăminte exportate de Ucraina şi Rusia. Ei se confruntă cu creşteri masive ale preţurilor după o scădere a importurilor lor de cereale în urma începerii a ceea ce Moscova numeşte ''operaţiune militară specială'' în Ucraina. "Nu ne putem asuma riscul de a pierde regiunea", a spus un alt diplomat european. De asemenea, blocul comunitar doreşte să încurajeze eforturile internaţionale pentru a limita impactul crizei şi împreună cu Programul Alimentar Mondial va anunţa noi iniţiative marţea viitoare. Franţa, cel mai mare producător agricol din UE şi ţara care asigură în prezent preşedinţia semestrială a Consiliului Uniunii Europene, promovează o iniţiativă numită 'FARM', care va include un mecanism global de distribuire a alimentelor pentru ţările mai sărace. De asemenea, Parisul are în vedere încheierea unui acord internaţional privind planul său până la 30 iunie, când se încheie mandatul preşedinţiei franceze a Consiliului UE, a declarat ministrul de externe francez Jean-Yves Le Drian după discuţiile avute marţi de reprezentanţi ai UE şi ai PAM la Roma. Rusia bombardează silozurile de grâu din Ucraina Rusia îngreunează exporturile ucrainene de produse agricole prin bombardarea porturilor şi a silozurilor cu grâu din Ucraina, a afirmat luni şeful diplomaţiei europene Josep Borrell. De asemenea, Ucraina se confruntă şi cu o criză de combustibili, ceea ce îi împiedică exporturile de cereale. Pentru a uşura situaţia, Uniunea Europeană încearcă să faciliteze exporturile alimentare via Polonia şi sprijină livrarea de combustibili pentru fermierii ucraineni, au explicat diplomaţi europeni. În plus, UE furnizează sprijin financiar celor mai vulnerabile ţări, săptămâna trecută anunţând ajutoare de 225 de milioane de euro pentru Africa de Nord şi Orientul Mijlociu. Aproape jumătate din această sumă va fi direcţionată spre Egipt, în timp ce Liban, Iordania, Tunisia, Maroc şi Autoritatea Palestiniană vor primi fiecare fonduri cuprinse între 15 şi 25 milioane de euro. Alte 300 de milioane de euro drept sprijin pentru agricultură vor fi furnizate ţărilor din Balcanii Occidentali, în cadrul finanţării.

Sute de copii uciși și răniți în războiul lui Putin (sursa: reuters)
Internațional

Aproape 200 de copii au fost uciși de la începutul invaziei rusești, spun oficialii ucraineni

Sute de copii uciși și răniți în războiul lui Putin. Aproximativ 191 de copii au fost uciși și alți 349 au fost răniți în Ucraina de la începutul invaziei rusești, la 24 februarie, au declarat miercuri procurorii ucraineni într-un comunicat de presă, potrivit CNN. Sute de copii uciși și răniți în războiul lui Putin Parchetul general ucrainean a declarat că mai mulți copii au murit în ultimele zile din cauza bombardamentelor din nord-estul și sudul Ucrainei. Citește și: Putin admite că nu a intenționat niciodată să negocieze serios cu Ucraina, dă semnalul unui război de uzură și acuză „înscenări” ale crimelor de război ruse Corpurile carbonizate ale unei fete de 16 ani și ale unui băiat de 10 ani au fost găsite în satele Borodianka, la nord-vest de Kiev, și Korolivka, în vestul Ucrainei, se mai arată în comunicat. Copiii se numără, de asemenea, printre victimele bombardamentelor din orașul Harkov din nord-estul țării, potrivit comunicatului. De asemenea, o fată de 15 ani a fost grav rănită când o muniție a lovit o clădire rezidențială în sudul regiunii Herson.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră