joi 25 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2577 articole
Internațional

Cel puțin 60 de persoane au fost ucise în urma bombardării unei școli din regiunea Lugansk

Rușii au bombardat o școală din Ucraina. Şaizeci de persoane au fost ucise sâmbătă în bombardamentul unei şcoli din regiunea Lugansk din estul Ucrainei, a declarat duminică preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, scrie AFP. Rușii au bombardat o școală din Ucraina "Chiar ieri, în satul Bilogorivka, în regiunea Lugansk, o bombă rusească a ucis 60 de civili", a afirmat Volodimir Zelenski în cursul unei intervenţii în videoconferinţă la un summit al G7. Citește și: Operațiunea „Parada de 9 mai”: Ucraina avertizează că Rusia pregătește „intrarea iminentă în luptă” a trupelor din Transnistria. „Avionul Apocalipsei” va zbura peste Moscova "Ei încercau să-şi găsească refugiu în clădirea unei şcoli obişnuite care a fost vizată de o lovitură aeriană rusească", a adăugat el, potrivit Agerpres. https://twitter.com/ResistUA/status/1523279045433114624 "Sunt în continuare lovituri foarte puternice asupra Bilogorivka", a continuat el. "Mi-aş dori foarte mult să cred că oameni sunt încă în viaţă acolo", a spus el, precizând că, "de îndată ce bombardamentele se vor încheia, vom putea începe să curăţăm resturile". Duminică dimineaţă, Serhii Gaidai a declarat că "erau în total 90 de persoane" la faţa locului la momentul loviturii. "27 au fost salvate", a adăugat el, precizând că temperatura a fost foarte ridicată la locul respectiv după explozie.

Forțele rusești "desfășoară o ofensivă intensă" pentru a cuceri un oraș cheie, afirmă oficiali ucraineni (sursa: Pexels)
Prețul barilului de petrol în continuă creștere(sursa: Pixabay)
Eveniment

Țările G7 sunt pregătite să renunțe la petrolul rusesc, dar nu au oferit un calendar precis

Țările G7, gata să renunțe la petrolul rusesc. Ţările G7, care l-au acuzat duminică pe Vladimir Putin că a acoperit "de ruşine" Rusia cu acţiunile sale în Ucraina, s-au angajat să renunţe la petrolul rusesc, dar fără a oferi un calendar precis, comentează AFP. "G7 în întregime s-a angajat astăzi să interzică sau să elimine treptat importurile de petrol rusesc", a anunţat Casa Albă duminică într-un comunicat. Țările G7, gata să renunțe la petrolul rusesc Această decizie "va da o lovitură arterei principale care irigă economia lui (Vladimir) Putin şi îl va priva de veniturile de care are nevoie pentru a-şi finanţa războiul" împotriva Ucrainei, a afirmat executivul american. Această renunţare se va face "într-o manieră adecvată şi raţională", au scris şefii de stat şi de guvern ai ţărilor din G7 în comunicatul lor final care nu precizează, însă, ce angajamente şi-a asumat exact fiecare dintre ei, respectiv Germania (care deţine preşedinţia în acest an), Canada, Statele Unite, Franţa, Italia, Japonia şi Regatul Unit. Citește și: Operațiunea „Parada de 9 mai”: Ucraina avertizează că Rusia pregătește „intrarea iminentă în luptă” a trupelor din Transnistria. „Avionul Apocalipsei” va zbura peste Moscova G7 a ţinut duminică, prin videoconferinţă, a treia reuniune din acest an, cu participarea preşedintelui ucrainean, Volodimir Zelenski. A durat puţin peste o oră, potrivit americanilor, potrivit Agerpres. În timp ce Vladimir Putin se pregăteşte să sărbătorească luni cu mare fast victoria Uniunii Sovietice asupra Germaniei naziste, acţiunile sale din Ucraina "acoperă de ruşine Rusia şi sacrificiile istorice ale poporului său", au subliniat ţările din G7 în comunicatul lor. Şefii de stat şi de guvern i-au reafirmat preşedintelui Ucrainei "angajamentul lor de a lua noi măsuri pentru a ajuta Ucraina să-şi asigure un viitor liber şi democratic", precum şi pentru "a se apăra şi a respinge viitoare acte de agresiune". Occidentalii au dat dovadă până în prezent de o coordonare foarte strânsă în anunţurile lor privind sancţiunile împotriva Rusiei, dar nu se mişcă în acelaşi ritm când este vorba de petrolul şi gazele ruseşti. SUA a interzis importul de petrol din cărbune din Rusia Statele Unite, care nu erau un mare consumator al acestora, au interzis deja importul de hidrocarburi ruseşti. Statele membre ale Uniunii Europene, aflate sub presiunea de a se alătura mişcării, dar mult mai dependente de Rusia, au continuat duminică să poarte negocieri dificile pentru a introduce un embargo asupra petrolului rusesc. Proiectul este frânat de mai multe state membre, în special de Ungaria. La rândul său, Washingtonul a anunţat duminică, într-un comunicat al Casei Albe, o nouă serie de sancţiuni împotriva Rusiei, în jurul a două axe majore: media şi accesul companiilor şi marilor averi ruseşti la servicii de consultanţă şi de contabilitate, pentru care americanii şi britanicii sunt cei mai mari specialişti ai lumii. Statele Unite vor sancţiona canalele de televiziune Pervîi Kanal, Russia-1 şi NTV. Companiilor americane li se va interzice să le finanţeze prin publicitate sau să le vândă echipamente. "Nicio companie americană nu trebuie să participe la finanţarea propagandei ruseşti", a spus un înalt responsabil al Casei Albe, sub protecţia anonimatului, subliniind că aceste media sunt controlate direct sau indirect de Kremlin. O altă linie de atac a Washingtonului: interzicerea prestării de "servicii de audit, management, consultanţă, marketing, a tuturor serviciilor folosite pentru a face să funcţioneze companiile multinaţionale, dar şi potenţial pentru a eluda sancţiunile sau a disimula averi obţinute incorect", a spus aceeaşi sursă. Aceasta a subliniat că, în timp ce europenii au avut cele mai strânse legături industriale cu Rusia, SUA şi Regatul Unit, pe de altă parte, au dominat universul serviciilor, în special prin "Big Four", cei patru giganţi mondiali ai auditului şi consultanţei: Deloitte, EY, KPMG şi PwC. În comunicatul său, G7 s-a declarat în întregime hotărât "să interzică sau să prevină furnizarea de servicii cheie" Rusiei, pentru a-i consolida "izolarea". De asemenea, occidentalii au promis că vor "continua să acţioneze împotriva băncilor ruse conectate la economia mondială", "continua să lupte împotriva încercărilor regimului rus de a-şi răspândi propaganda" şi vor îşi înăspri "campania împotriva elitelor (ruse) şi familiilor acestora".

Ungaria continuă să blocheze sancțiunile UE Foto: Facebook Viktor Orban
Eveniment

Ungaria continuă să blocheze sancțiunile UE privind importul de petrol rusesc, deși i s-a oferit o perioadă de tranziție până în 2024 (surse Bloomberg)

Ungaria continuă să blocheze sancțiunile UE privind importul de petrol rusesc, deși i s-a oferit o perioadă de tranziție până la finalul anului 2024, arată surse diplomatice citate de agenția Bloomberg. Potrivit agenției, discuții „private” între ambasadorii la UE au avut loc și azi. Still no final resolution to EU 6th sanctions package. Hungary is biggest holdout. But progress made over the weekend apparently. Resuming tomorrow.— Shona Murray (@ShonaMurray_) May 8, 2022 Ungaria continuă să blocheze sancțiunile UE Ungariei și Slovaciei li s-a oferit o perioadă de tranziție până la finalul anului 2024, iar Cehiei până în iunie 2024. Uniunea Europeană ar dori ca, din ianuarie 2023, să interziză achiziționarea de petrol din Rusia. UE ar dori să anunțe această măsură înainte de 9 mai, când Putin organizează, la Moscova, Ziua Victoriei. Amânările din UE vor avea efect și asupra măsurilor pe care dorea să le stabilească, azi, grupul celor șapte state industrializate. As Hungarian Prime Minister Viktor Orban presses for flexibility on oil sanctions for Russia, the European Union should not abandon conditionality of future subsidies to him on an end to his attacks on democracy and the rule of law. https://t.co/oFEmMk0hlB— Kenneth Roth (@KenRoth) May 8, 2022 Conform planului UE transmis statelor membre săptămâna trecută, companiilor europene și persoanelor fizice li s-ar interzice, de asemenea, să furnizeze nave și servicii, cum ar fi asigurări, necesare pentru transportul petrolului în țări terțe. Măsurile vor intra în vigoare în termen de trei luni. Alte măsuri propuse de UE sunt: Alte trei bănci rusești, inclusiv cea mai mare bancă rusească, Sberbank, eliminate din SWIFTPersoanele fizice și juridice rusești nu mai pot cumpăra proprietăți în UESancționarea Alinei Kabaeva și a patriarhului ChirilSancționarea a zeci de militari și a firmelor care echipamente, provizii și servicii armatei rusești Citește și: Șoc la televizunea rusă: un respectat analist militar desființează planul mobilizării generale și starea armatei ruse

Șoc la televizunea rusă: colonel în rezervă desființează planul mobilizării Foto: Twitter
Eveniment

Șoc la televizunea rusă: un respectat analist militar desființează planul mobilizării generale și starea armatei ruse

Șoc la televizunea rusă: un respectat analist militar desființează planul mobilizării generale și starea armatei ruse. Invitat la principalul post de televiziune, Rossyia 1, colonelul în rezervă Mihail Khodarenok, a spus că o mobilizare generală nu ar putea rezolva problema proastei dotări a armatei ruse, care nu poate face față echipamentelor moderne NATO. Khodarenok, născut în 1954, a lucrat timp de opt ani, din 1992 în 2000, la statul major al armatei ruse. Ulterior el a devenit scriitor și jurnalist, conducând inclusiv o publicație zilnică, „Curierul Militaro-Industrial”. În februarie, cu trei săptămâni înainte de invazie, el a avertizat că Rusia nu se poate aștepta la o victorie ușoară în Ucraina. Khodarenok a spus că Rusia subestimează nivelul urii ucrainenilor, care nu-i vor primi pe ruși cu pâine și sare. Mikhail Khodorenok, a retired colonel with the Russian general staff currently working as an analyst, writing *three weeks before the war*:1. No one in Ukraine will happily greet Russian troops in case of the invasion. [An obvious one, but okay]https://t.co/nvaTkJpEzE— Ilya Matveev (@IlyaMatveev_) April 17, 2022 Șoc la televizunea rusă Surprinzător, colonelul în rezervă a fost acum invitat la televiziunea publică rusă, unde a desființat planul ueni mobilizări generale. „Hai să ne imaginăm (...) mobilizarea generală, în sunet de fanfară. În cât timp va fi gata primul regiment de aviație? De Anul Nou. Nu avem rezerve, nu avem avioane, nu avem piloți. Așa că mobilizarea va ajuta puțin. Dacă la noapte ordonăm să fie construite noi vase, în cât timp vor fi gata? În doi ani. Asta e problema cu mobilizarea. Stabilim sarcina formării unei noi divizii de tancuri, în cât timp va fi gata? În cel puțin 90 de zile și nu ar fi echipată cu echipament modern, pentru că nu avem arme moderne și echipamente în rezerva noastră. Să trimitem oamenii echipați cu echipamente de ieri, într-un război al secolului XXI, să lupte cu (...) armament NATO, nu ar fi corect. Desigur că trebuie să acoperim pierderile de personal și de echipament, dar aceasta trebuie făcut de întreprinderile industriale, care să producă echipament modern. Mobilizarea n-ar rezolva aceste probleme”, a spus Khodarenok, în tăcerea stupefiată a celorlalți invitați. Senior military expert on Russian state TV argued that mobilization wouldn't accomplish a whole lot, since outdated weaponry can't easily compete with NATO-supplied weapons and equipment in Ukraine's hands and replenishing Russia's military arsenal will be neither fast nor easy. pic.twitter.com/jzkU7RiZFz— Julia Davis (@JuliaDavisNews) May 7, 2022 Ziua Victoriei, posibilă recunoaștere a eșecului lui Putin Responsabilii țărilor care ajută Ucraina au început să se concentreze asupra unui scenariu, și anume acela că Putin va declara oficial război Ucrainei pe 9 mai. Până acum, liderul de la Kremlin, dar și restul oficialilor ruși au insistat în a califica brutalul conflict declanșat în Ucraina drept o „operațiune militară specială”, interzicând efectiv cuvinte precum invazie și război. Presa franceză avertiza, la 2 mai, că Putin ar putea declara oficial război Ucrainei pe 9 mai. Mutarea ar putea duce la mobilizare totală în Rusia și creșterea numărului de recruți. Citește și: VIDEO Încă o navă de război rusă a fost distrusă de ucraineni lângă Insula Șerpilor. De data aceasta, cu drona Bayraktar

NATO avertizează: Rusia va continua distrugerile (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

BREAKING Urmează "şi mai multe distrugeri masive" comise de Rusia în Ucraina, avertizează NATO

NATO avertizează: Rusia va continua distrugerile. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că Alianţa Nord-Atlantică "nu a observat nicio schimbare" în strategia nucleară a Moscovei, însă a avertizat că trebuie să ne pregătim pentru "şi mai multe distrugeri masive" comise de Rusia în războiul din Ucraina şi a pledat pentru "intensificarea" livrărilor de arme către Kiev, transmite duminică EFE. NATO avertizează: Rusia va continua distrugerile "Trebuie să ne pregătim pentru ofensiva rusă, pentru o şi mai mare brutalitate, mai multă suferinţă şi chiar o mai mare distrugere masivă a infrastructurii critice şi a zonelor rezidenţiale", a apreciat Stoltenberg într-un interviu publicat duminică de cotidianul belgian Le Soir. Chiar şi aşa, a continuat Stoltenberg, "de la începerea războiului din Ucraina, la 24 februarie, NATO nu a văzut nicio schimbare în strategia nucleară a Rusiei", în pofida ameninţărilor proferate de preşedintele rus Vladimir Putin de a folosi arme de acest tip. Stoltenberg pledează pentru furnizarea de armament Ucrainei "Este de datoria noastră să reducem acest risc. NATO este alianţa cea mai puternică din lume. Iar mesajul nostru este clar: după folosirea armelor nucleare, vor exista doar învinşi în toate taberele", a avertizat fostul premier norvegian, care a atras atenţia că, "din nefericire", acest război "ar putea dura luni sau chiar ani". Citește și: Marcarea sfârșitului celui de-al doilea război mondial trimite Rusia și SUA în plin război rece: șeful Dumei de la Moscova acuză Washingtonul de implicare directă în războiul din Ucraina Pentru "a respinge invazia rusă în mod sustenabil şi de succes", Kievul trebuie "să treacă la arme occidentale moderne", a spus el. "Ucraina are nevoie urgent de armament greu. Occidentul trebuie să-şi intensifice livrările, să facă mai mult şi să se pregătească pentru un angajament pe termen lung. Trebuie să ne asigurăm că Ucraina se poate apăra. Curajul şi vitejia militarilor ucraineni nu vor fi de ajuns. Este nevoie şi de un sprijin militar susţinut din partea Occidentului", a pledat Stoltenberg. Putin voia mai puțin NATO, a primit mai mult "Putin a început războiul pentru că voia mai puţin NATO la frontierele sale. A obţinut exact contrariul, adică mai mult NATO la frontierele sale, mai multă prezenţă a Alianţei pe flancul estic şi, posibil, doi noi membri (Suedia şi Finlanda) ai NATO", a explicat el, adăugând că, dacă cele două ţări decid în cele din urmă să se alăture Alianţei Nord-Atlantice, ele "vor putea să se integreze rapid". Stoltenberg se aşteaptă ca la summitul din Madrid al alianţei, de la sfârşitul lunii iunie, liderii ţărilor NATO "să accepte să-şi consolideze capacităţile de apărare şi descurajare", dat fiind că "ne confruntăm cu cea mai mare provocare de securitate a acestei generaţii", nu doar din cauza Rusiei, ci şi din cauza terorismului, a atacurilor cibernetice şi a implicaţiilor ascensiunii Chinei asupra politicii de securitate. "Aliaţii NATO au fost cândva inamici, dar am reuşit să construim instituţii precum NATO şi Uniunea Europeană pe ruinele celui de-al doilea Război Mondial pentru a evita războiul", a amintit Stoltenberg.

Kremlinul și Casa Albă, acuzații dure (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Marcarea sfârșitului celui de-al doilea război mondial trimite Rusia și SUA în plin război rece: șeful Dumei de la Moscova acuză Washingtonul de implicare directă în războiul din Ucraina

Kremlinul și Casa Albă, acuzații dure. Preşedintele Dumei de Stat (camera inferioară a parlamentului rus), Viaceslav Volodin, a acuzat sâmbătă Washingtonul de coordonarea operaţiunilor militare din Ucraina. Ceea ce constituie, în opinia sa, o implicare directă a SUA într-o acţiune militară împotriva Rusiei, transmite Reuters. Kremlinul și Casa Albă, acuzații dure "Washingtonul coordonează şi desfăşoară practic operaţiuni militare, prin urmare participă direct la acţiuni militare împotriva ţării noastre", a scris Volodin pe canalul său de Telegram. Washingtonul şi membrii europeni ai NATO au livrat Kievului armament greu pentru a ajuta autorităţile ucrainene să reziste unei ofensive ruse care a dus la ocuparea unor părţi din estul şi sudul Ucrainei, dar nu au avut succes în ocuparea Kievului, notează Reuters. Citește și: Putin refuză să ofere scuze publice după declarația lui Lavrov conform căreia Hitler avea origini evreiești. Kremlinul consideră Polonia „o sursă de amenințare” Totuşi, SUA şi aliaţii lor din NATO au declarat în mod repetat că nu vor lua parte la luptele în sine, pentru a evita să devină părţi în conflict. SUA admite ajutorul, dar nu pe ținte precise Oficiali americani au transmis că SUA au oferit informaţii Ucrainei pentru a o ajuta să contracareze asaltul rusesc, dar au negat faptul că aceste informaţii ar include date despre ţinte precise. Volodin este un susţinător declarat al acţiunilor din Ucraina, pe care Moscova le numeşte "operaţiuni militare speciale", şi a mai spus că experţi străini au consiliat Ucraina din momentul "loviturii de stat", posibil, o referire la alegerea democratică din 2019 a preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Blinken: Putin falsifică istoria Secretarul de stat american Antony Blinken a declarat că preşedintele rus Vladimir Putin caută "să distorsioneze istoria", în contextul evenimentelor de marcare a sfârşitului celui de-al doilea Război Mondial, "pentru a-şi justifica războiul neprovocat şi brutal împotriva Ucrainei", relatează sâmbătă dpa. "În timp ce războiul face ravagii în Europa, trebuie să ne întărim în hotărârea noastră de a ne opune celor care caută acum să manipuleze memoria istorică pentru a-şi promova propriile lor ambiţii", a apreciat Blinken, într-o declaraţie pe fondul aniversării a 77 de ani de la victoria împotriva naziştilor. Parada militară rusă de pe 9 mai, așteptată cu interes "În timp ce marcăm sfârşitul celui de-al doilea Război Mondial în Europa, avem o datorie sacră faţă de cei căzuţi: să spunem adevărul despre trecut şi să-i sprijinim pe toţi aceia care în vremurile noastre apără libertatea", a adăugat şeful diplomaţiei americane. Încheierea celui de-al doilea Război Mondial este marcată în întreaga lume la 8 mai, dar Rusia sărbătoreşte victoria sovieticilor asupra regimului nazist la 9 mai. Moscova plănuieşte o paradă militară la care este de aşteptat ca Putin să vorbească despre războiul din Ucraina, notează dpa.

Economia Rusiei și-a revenit  Foto: Twitter
Eveniment

The Economist: Economia Rusiei și-a revenit

Publicația The Economist scrie, azi, că economia Rusiei și-a revenit. Săptămânalul britanic a avertizat din aprilie că, în pofida sancțiunilor „fără precedent”, economia Rusiei nu a intrat în colaps, așa cum se anticipa. După luni de sancțiuni, rubla s-a apreciat, fiind chiar mai bine cotată decât înainte de începerea invaziei din Ucraina, iar economia reală este surprinzător de rezilientă, apreciază The Economist. Economia Rusiei și-a revenit „Consumul total de energie electrică a scăzut doar cu puțin. După o pauză în martie, rușii par să cheltuiască destul de relaxat în cafenele, baruri și restaurante, potrivit unui algoritm de urmărire a cheltuielilor a Sberbank, cea mai mare bancă din Rusia. Pe 29 aprilie, banca centrală și-a redus dobânda cheie de la 17% la 14%, semn că panica financiară care a început în februarie s-a atenuat ușor. Economia Rusiei este, fără îndoială, în scădere (...) dar previziunile unor economiști cu privire la o scădere a PIB-ului de până la 15% în acest an încep să pară pesimiste”, arată publicația britanică. Economia Rusiei era destul de închisă și înainte de începerea războiului, dar cheia este în creșterea masivă a exporturilor de combustibili fosili, explică The Economist. So, the damage to the Russian economy is real, even if it's not immediately preventing Muscovites from sitting in cafés. Putin has spent 20+ years building sound fiscal and monetary policies. It will take more than a couple of months to undo that. Venezuela wasn't built in a day.— Sam Greene (@samagreene) May 7, 2022 Creșterile de prețuri la combustibili ajută Kremlinul „De la invazie, Rusia a exportat combustibili fosili în valoare de cel puțin 65 de miliarde de dolari, prin conducte și pe cale navală, sugerează Centrul de Cercetare pentru Energie și Aer Curat, un think-tank din Finlanda. În primul trimestru al anului 2022, veniturile din hidrocarburi ale guvernului rus au crescut cu peste 80%, față de perioada similară din 2021. Pe 4 mai, Comisia Europeană a propus interzicerea importurilor de petrol rusesc, măsură care va intra în vigoare la sfârșitul anului. Până atunci, așteptați-vă ca economia Rusiei să continue să funcționeze”, concluzionează săptămânalul. Preţurile petrolului s-au stabilizat joi în apropiere de 110 de dolari pe baril, deoarece un dolar mai puternic şi o scădere a pieţelor bursiere globale au compensat îngrijorările legate de aprovizionare după ce Uniunea Europeană a stabilit planuri pentru noi sancţiuni împotriva Rusiei, inclusiv un embargo asupra ţiţeiului aplicabil în termen de şase luni, transmite Reuters. ”Embargoul petrolier planificat al UE reprezintă o provocare logistică masivă pentru pieţele petroliere. Redirecţionarea producţiei ruse din Europa către cumpărători dornici din Asia, în prezenţa sancţiunilor, este deja atât de dificilă încât chiar şi Rusia a recunoscut că producţia sa va scădea semnificativ”, a declarat directorul pentru mărfuri al Investec, Callum Macpherson. Japonia a declarat că va întâmpina dificultăţi în a opri imediat importurile de petrol ruseşti din cauza invadării Ucrainei. Citește și: Boris Johnson a condus licitația la care s-a vândut hanoracul lui Zelenski. Prețul obținut, mult peste geaca Loro Piana a lui Putin

Fregata Amiral Makarov, în flăcări lângă Insula Șerpilor Foto: Twitter
Internațional

BREAKING După Moscova, încă o navă rusă din flota Mării Negre pare să fi fost lovită: fregata Amiral Makarov, în flăcări lângă Insula Șerpilor

După crucișătorul Moscova, încă o navă rusă din flota Mării Negre pare să fi fost lovită: fregata Amiral Makarov ar fi în flăcări, lângă Insula Șerpilor. Admiral Grigorovich-class frigate of the Russian Navy Black Sea Fleet is reportedly on fire near Zmiiny island in Black Sea. Rescue operation ongoing, multiple aircraft, rescue vessels in the area https://t.co/P3ldY4tlPP #Ukraine pic.twitter.com/pE6OKo9Sek— Liveuamap (@Liveuamap) May 6, 2022 Informația este prezentată pe rețelele sociale, deocamdată. Știri despre faptul că această navă ar avea probleme au apărut încă din această dimineață, însă nu este clar ce s-a petrecut. There are Unconfirmed reports from some Ukrainian Sources that the Russian Naval Ship the Admiral Makarov which is a Admiral Grigorovich-Class Frigate operating within the Black Sea has been struck by Ukrainian Anti-Ship Missiles off the Coast, so far there is no evidence. pic.twitter.com/Zbis8w6Nax— OSINTdefender (@sentdefender) May 5, 2022 Fregata Amiral Makarov, în flăcări lângă Insula Șerpilor Dronele turcești din dotarea Ucrainei au mai lovit, în aceste zile, mici nave militare rusești din zona Insulei Șerpilor. Două nave rusești de patrulare din clasa Raptor au fost distruse luni dimineață cu lovituri executate cu o dronă Bayraktar în apropierea Insulei Serpilor, potrivit comandantului forțelor aeriene ucrainene. Acesta a publicat pe Facebook un clip video cu imagini filmate din drona Bayraktar TB2 de fabricație turcească. Near #SnakeIsland, a #Bayraktar drone destroyed two #Russian Raptor boats. pic.twitter.com/voB8tyYlnk— NEXTA (@nexta_tv) May 2, 2022 Crucișătorul Moscova a fost lovit de rachete Neptun, produse de Ucraina și intrate în dotarea armatei în 2021. Întreaga operațiune ar fi presupus un efort logistic ucrainean consistent: depistarea navei, deplasarea lansatorului de rachete în poziția adecvată, țintirea și lovirea navei. Ucrainenii se pare că ar fi folosit o dronă, pentru a distrage atenția marinarilor ruși. După acest atac, navele rusești din Flota Mării Negre au devenit extrem de prudente, acționând în zona portului Sevastopol. Rachetele trase asupra Ucrainei din zona Mării Negre au fost lansate de pe submarine, care le pot lansa de la 50 de metri sub apă și sunt practic imposibil de detectat. Vom reveni.

Rușii reinstaurează "epoca sovietică" la Mariupol (sursa: Twitter/
Oleksandra Matviichuk)
Internațional

Kievul acuză că rușii restaurează simbolurile din epoca sovietică în Mariupol

Rușii reinstaurează "epoca sovietică" la Mariupol. Oficialii ucraineni au postat imagini din Mariupol care arată continuarea lucrărilor de restaurare a monumentelor din epoca sovietică de către ceea ce ei numesc "ocupanții". Petro Andrușcenko, un consilier al primarului orașului de coastă, a distribuit vineri noi fotografii, spunând că "în ultimele zile, toate monumentele din perioada sovietică au fost "restaurate": așa-numitele "pumni" cu foc veșnic - și semnele pe care scrie "Pentru victimele germanilor" în limba rusă. De asemenea, monumentul "membrilor Komsomol și comuniștilor" din districtul Primorsky". Rușii reinstaurează "epoca sovietică" la Mariupol Orașul portuar din sud-estul țării se află sub asediu de mai multe săptămâni, eforturile concentrându-se acum asupra uzinei siderurgice Avostal. Joi, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că forțele rusești "nu se opresc" din bombardarea uzinei. Citește și: Decizie comună extrem de importantă a Germaniei și SUA: cele două țări nu vor recunoaște nici un câștig teritorial al Rusiei în Ucraina, vor susține țara invadată până la capăt Uzina este acum în curs de evacuare, în timp ce civili și soldați rămân blocați în interior, iar "următoarea etapă" este în curs de desfășurare, potrivit lui Andriy Yermak, șeful biroului președintelui ucrainean. Peste 300 de persoane evacuate din zona Mariupol au ajuns miercuri în orașul Zaporoije. https://twitter.com/KevinRothrock/status/1521977442331770882 Consilierul primarului Andrușcenko, care nu se află în Mariupol, dar care menține legături cu persoanele care se află încă acolo, spune că steagul rusesc a fost arborat și la spitalul din oraș și a postat o fotografie. "Ocupanții au permis medicilor să lucreze pentru oamenii din Mariupol. Personalul medical și medicii locuiesc direct în spital, există doar tratament ambulatoriu. Spitalul este asigurat cu lumină prin generatoare, apă - prin intermediul unor cărăuși de apă." El a postat, de asemenea, un scurt videoclip filmat dintr-un vehicul de pe Prospect Myru, care arată colectarea de moloz. Ca și alți oficiali ucraineni, Andrușcenko a susținut că "munca de recuperare a cadavrelor din dărâmături este încredințată locuitorilor din Mariupol. Plata lor - mâncare".

Pierderi grele de partea rușilor (sursa: Twitter/
Defence of Ukraine
)
Eveniment

Rusia a cheltuit deja 34 miliarde de dolari pentru războiul din Ucraina, afirmă un expert german

Rusia a "distrus" cel puțin 34 miliarde de dolari în Ucraina. Rusia a cheltuit deja 34 miliarde de dolari pentru războiul din Ucraina, dar cel mai mult costă Kremlinul tehnica şi echipamentele militare distruse de ucraineni, acestea cifrându-se la 230 milioane de dolari pe zi, notează vineri publicaţia ucraineană Focus.ua, citând calculele făcute de analistul german Tomi Ahonen. Preşedintele rus Vladimir Putin duce cel mai scump război din istorie, apreciază analistul Tomi Ahonen, într-un material publicat joi de Focus.de. Rusia a "distrus" cel puțin 34 miliarde de dolari în Ucraina În calculele sale, expertul citat a pornit de la faptul că în Ucraina s-ar afla circa 190.000 de militari ruşi şi 19.000 de echipamente şi tehnică militară. Dar aceste cifre nu sunt exacte, pentru că în realitate s-ar putea ca numărul militarilor şi cel al echipamentelor angajate să difere cu câteva sute. Citește și: Decizie comună extrem de importantă a Germaniei și SUA: cele două țări nu vor recunoaște nici un câștig teritorial al Rusiei în Ucraina, vor susține țara invadată până la capăt Dacă vehiculele implicate trebuie să ofere locuri pentru fiecare soldat, potrivit logicii militare, în Ucraina ar putea să fi fost detaşate: transportoare blindate - 7.600; tancuri - 5700; sisteme de artilerie - 3.800; alte vehicule implicate în operaţiuni (antiaeriene, de comandament sau de reparaţii) - 1.900, potrivit Agerpres. Cele mai scumpe sunt muniţia de artilerie şi rachetele, susţine Tomi Ahonen. Pentru artilerie, Rusia cheltuieşte maxim 475 milioane de dolari pe zi. Conform estimărilor lui Tomi Ahonen, combustibilul îl costă pe Putin aproximativ 15 milioane de dolari în fiecare zi. Separat, specialistul arată că pierderile de tehnică militară de către Federaţia Rusă costă Moscova 230 de milioane de dolari pe zi. "Putin trebuie să bage mâna mult mai adânc în buzunar când vine vorba de echipamente pierdute. Numai crucişătorul Moskva a costat 750 de milioane de dolari. În total, în timpul războiului din Ucraina, se estimează că Rusia a pierdut echipamente şi vehicule militare în valoare de 10 miliarde de dolari. Dar costurile reale sunt şi mai mari", afirmă expertul german. Totodată, el a adăugat că Putin nu a planificat astfel de cheltuieli colosale, sperând să preia puterea la Kiev în trei zile, pentru această ofensivă fiind alocate din buget 333,6 milioane de dolari pe zi, indică Tomi Ahonen, fără să specifice de unde provine această cifră. Vineri, invazia rusă în Ucraina a intrat în cea de-a 72-a zi.

Putin și amenințarea nucleară (sursa: Pixabay)
Internațional

Ar putea Rusia să folosească arme nucleare în războiul din Ucraina?

Putin și amenințarea nucleară. La începutul invaziei Rusiei în Ucraina, președintele rus Vladimir Putin a evocat, în mod indirect, posibilitatea unui atac nuclear împotriva oricărei persoane care ar interveni în conflict. Putin și amenințarea nucleară Într-un discurs în care a anunțat invazia Ucrainei la 24 februarie, Putin a dat un avertisment voalat, dar fără echivoc, că dacă Occidentul intervine în ceea ce el a numit o "operațiune militară specială", ar putea folosi arme nucleare ca răspuns. "Indiferent cine încearcă să ne stea în cale sau … să creeze amenințări pentru țara noastră și poporul nostru, trebuie să știe că Rusia va răspunde imediat, iar consecințele vor fi așa cum nu ați mai văzut niciodată în întreaga voastră istorie", a spus el. Citește și: Decizie comună extrem de importantă a Germaniei și SUA: cele două țări nu vor recunoaște nici un câștig teritorial al Rusiei în Ucraina, vor susține țara invadată până la capăt Trei zile mai târziu, pe 27 februarie, Putin a ordonat comandamentului său militar să pună forțele de descurajare nucleară ale Rusiei în stare de alertă maximă, citând ceea ce el a numit declarații agresive ale liderilor NATO și sancțiuni economice occidentale împotriva Moscovei, potrivit Reuters. Lavrov vorbește despre un război nuclear Ministrul rus de externe Serghei Lavrov, un diplomat veteran, a vorbit, de asemenea, despre riscul unui război nuclear, deși a declarat că Moscova face tot posibilul pentru a-l preveni. "Nu aș vrea să ridic aceste riscuri în mod artificial. Mulți și-ar dori acest lucru. Pericolul este serios, real. Și nu trebuie să îl subestimăm", a declarat el săptămâna trecută, determinând Departamentul de Stat al SUA să califice remarcile sale drept "culmea iresponsabilității". În timp ce Washingtonul nu a văzut nicio acțiune care să sugereze că forțele nucleare rusești sunt în stare de alertă maximă, experții și oficialii occidentali au avertizat împotriva respingerii comentariilor ca fiind fanfaronadă, având în vedere riscul ca Putin să folosească arme nucleare dacă se simte încolțit în Ucraina sau dacă NATO intră în război. Oficialii americani au calificat rapid comentariile lui Putin privind punerea forțelor nucleare rusești în stare de alertă maximă drept periculoase, escalatorii și total inacceptabile, în timp ce secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, le-a criticat ca fiind agresive și iresponsabile. Amenințarea nucleară - doar pe vorbe? Cu toate acestea, oficialii americani au precizat, de asemenea, imediat că nu au văzut niciun semn că forțele rusești și-ar fi schimbat poziția nucleară, iar armata americană a declarat că nu vede necesitatea de a o modifica pe a sa. La 28 februarie, președintele american Joe Biden le-a spus americanilor că nu trebuie să se îngrijoreze de un război nuclear cu Rusia. Răspunzând la o întrebare strigată dacă cetățenii americani ar trebui să fie îngrijorați de izbucnirea unui război nuclear, Biden a spus "nu". citiți mai departe Comentariul lui Biden a părut să reflecte o opinie larg răspândită printre experții americani și oficialii occidentali, potrivit căreia șansele ca Rusia să folosească arme nucleare în războiul din Ucraina sunt extrem de scăzute. "Din 1945, fiecare lider al unei puteri nucleare … a respins utilizarea armelor nucleare în luptă din motive excelente", a scris săptămâna trecută Gideon Rose, fostul editor al revistei Foreign Affairs. "Putin nu va fi o excepție, acționând nu dintr-o inimă moale, ci dintr-un cap tare. El știe că ar urma represalii extraordinare și oprobriu universal, fără avantaje strategice nici pe departe comparabile care să le justifice", a adăugat el. Scopul principal al amenințărilor eliptice ale Rusiei cu un atac nuclear pare să fie acela de a descuraja Washingtonul și aliații săi din NATO de la implicarea directă în război, au declarat experți și diplomați occidentali. "Ele nu sunt credibile", a declarat un diplomat occidental care, ca și alții, a vorbit sub rezerva anonimatului din cauza sensibilității problemei. "Încearcă să sperie Occidentul". Statele Unite și aliații săi nu doresc să intre într-un război de focuri convențional cu Rusia, cu atât mai puțin să facă ceva care ar putea declanșa un schimb nuclear. În cazul în care Rusia ar folosi arme nucleare, experții au văzut o serie de posibilități, de la o detonare deasupra Mării Negre sau a unei părți nelocuite a Ucrainei pentru a-și demonstra capacitățile până la o lovitură împotriva unei ținte militare ucrainene sau asupra unui oraș.

Rusia vorbește de "noile" granițe ale Ucrainei(sursa: kremlin.ru)
Eveniment

Șeful Dumei de Stat din Rusia vorbește despre redesenarea granițelor Ucrainei după încheierea războiului

Rusia vorbește de "noile" granițe ale Ucrainei. Ce graniţe va avea Ucraina după încheierea 'operaţiunii speciale militare' ruse depinde de decizia cetăţenilor acestei ţări, a declarat preşedintele Dumei de Stat (camera inferioară a parlamentului rus), Viaceslav Volodin, citat de agenţia de presă Interfax. "Această sarcină revine Ucrainei şi cetăţenilor săi", a spus Volodin într-un interviu acordat joi postului de radio aparţinând publicaţiei Komsomolskaia Pravda. Rusia vorbește de "noile" granițe ale Ucrainei În continuare, Volodin, un apropiat al preşedintelui rus Vladimir Putin, a explicat ce înţelege prin aceasta. În primul rând, el a reiterat una din tezele Kremlinului, potrivit căreia în 2014 în Ucraina a avut loc o lovitură de stat, nu o mişcare populară de contestare a regimului preşedintelui Viktor Ianukovici. Citește și: Decizie comună extrem de importantă a Germaniei și SUA: cele două țări nu vor recunoaște nici un câștig teritorial al Rusiei în Ucraina, vor susține țara invadată până la capăt "Ca urmare a acestei lovituri de stat, Crimeea s-a separat de Ucraina. Cetăţenii, în conformitate cu toate cerinţele şi normele internaţionale, au decis că vor să trăiască în componenţa Federaţiei Ruse", a afirmat Volodin, omiţând să specifice că, înaintea referendumului din Crimeea pe tema separării de Ucraina, peninsula fusese ocupată de militari ruşi fără însemne, aşa-numiţii 'omuleţi verzi', potrivit media de la Kiev, potrivit Agerpres. De asemenea, "republicile populare Doneţk şi Lugansk au decis să se separe de Ucraina şi să devină independente", a adăugat şeful Camerei inferioare a legislativului rus. "Apoi, vedeţi procesele care au loc astăzi în vestul Ucrainei, multe persoane au primit paşapoarte de cetăţeni ai Poloniei, Ungariei... Ce decizie vor lua ei? Poate că vor dori să trăiască în componenţa altor state şi nu în Ucraina?", a spus Volodin, sugerând că frontierele Ucrainei depind de decizia cetăţenilor acestei ţări. Când spune Rusia că va folosi bomba nucleară Separat, preşedintele Dumei de Stat a afirmat că Rusia ar putea recurge la arma nucleară doar ca răspuns la un atac nuclear, excluzând posibilitatea unui atac nuclear preventiv din partea Moscovei, potrivit site-ului Dumei, duma.gov.ru. "Doctrina militară rusă prevede utilizarea armei nucleare 'doar ca răspuns' la un atac similar împotriva ţării", a declarat Volodin în acelaşi interviu pentru Komsomolskaia Pravda. "În ceea ce priveşte Federaţia Rusă, noi avem în vedere doar posibilitatea de a răspunde (cu un dispozitiv nuclear) la un atac punctual", a mai spus el, adăugând: "pentru noi este doar un răspuns, în cadrul apărării". "Dacă ne atacă, noi răspundem", a insistat el. În ultimele zile, televiziunea de stat rusă a încercat să facă utilizarea armelor nucleare mai acceptabilă pentru public, potrivit AFP. "De două săptămâni auzim la televizor că ar trebui deschise silozurile nucleare", a declarat marţi Dimitri Muratov, redactor-şef al unui jurnal rus independent şi laureat al Premiului Nobel pentru Pace. Rusia şi-a plasat forţele nucleare în alertă maximă la scurt timp după ce a trimis trupe în Ucraina la 24 februarie. Vladimir Putin a ameninţat că Rusia va răspunde printr-un atac "fulgerător" la orice ingerinţă strategică la ceea ce se întâmplă în prezent în Ucraina, scena unei campanii militare ruse de peste două luni, conform agenţiei de presă franceze.

Ungaria a șantajat UE până a obținut derogare(sursa: HungaryToday.hu)
Internațional

Ungaria nu poate susține noile sancțiuni UE împotriva Rusiei în forma actuală, spune premierul ungar

Ungaria se opune sancțiunilor UE împotriva Rusiei. Ungaria nu poate sprijini noul pachet de sancţiuni al Uniunii Europene împotriva Rusiei în forma sa actuală, inclusiv un embargou asupra importurilor de ţiţei rusesc, a declarat prim-ministrul Viktor Orban vineri la radioul de stat, citat de Reuters. Orban a spus că propunerea actuală a Comisiei Europene ar echivala cu o "bombă atomică" aruncată asupra economiei ungare, adăugând că Budapesta este pregătită să negocieze dacă observă o nouă propunere care să răspundă intereselor Ungariei. Ungaria se opune sancțiunilor UE împotriva Rusiei Printre altele, într-o scrisoare citată joi de Financial Times (FT), premierul Viktor Orban i-a declarat de asemenea preşedintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen că Ungaria nu poate să susţină cel mai recent plan de sancţiuni ale UE "în forma sa actuală". "Dacă comisia insistă asupra adoptării propunerii sale, va trebui să-şi asume întreaga responsabilitate pentru un eşec istoric în cursul integrării europene", a notat Orban, potrivit Agerpres. Citește și: Decizie comună extrem de importantă a Germaniei și SUA: cele două țări nu vor recunoaște nici un câștig teritorial al Rusiei în Ucraina, vor susține țara invadată până la capăt Diplomaţii UE se ceartă cu privire la planurile anunţate de Von der Leyen săptămâna aceasta de a elimina treptat toate importurile de ţiţei rusesc sau de petrol rafinat, ca parte a celui de-al şaselea pachet planificat de sancţiuni împotriva Moscovei, drept represalii pentru invazia din Ucraina. Ungaria, fără ieşire la mare şi care se bazează în mare măsură pe petrolul rusesc, precum şi Slovacia ar beneficia de o perioadă mai lungă de eliminare treptată conform propunerilor UE. Dar pachetul a depăşit cu mult consensul UE, i-a scris Orban lui Von der Leyen, notează FT. Ungaria, dependentă de Rusia lui Putin Pentru "Ungaria, sancţiunile propuse necesită o modernizare serioasă a infrastructurii alternative de aprovizionare şi o rearanjare completă a capacităţilor noastre de rafinare", a notat Orban. "Aceste eforturi necesită timp şi investiţii care sunt redundante şi, prin urmare, nu pot fi finanţate în conformitate cu criteriile de piaţă". "Nici Ungaria şi nici UE în ansamblu nu sunt pregătite să adopte şi să pună în aplicare măsurile propuse de comisie. Sancţiunile ar trebui adoptate într-un moment în care toate condiţiile prealabile necesare sunt îndeplinite în toate statele membre", se mai spune în scrisoare. Sancţiunile au "deturnat resursele naţionale necesare către investiţii redundante în combustibili fosili, în timp ce finanţarea relevantă din partea UE ne este disponibilă doar pe hârtie", a notat Orban, făcând aluzie la disputele de lungă durată dintre Budapesta şi Bruxelles privind distribuţia fondurilor UE şi asupra statului de drept, care au întârziat recuperarea post-pandemică. Orban a mai spus că sancţiunile vor creşte şi mai mult preţurile energiei, fără ca UE să ia măsuri de atenuare. Comisia a purtat discuţii cu Ungaria joi, iar diplomaţii UE îşi păstrează speranţa că se poate ajunge la un acord în câteva zile, cu posibile concesii, inclusiv bani UE pentru construirea unei noi infrastructuri. "Sunt negociatori duri, dar în cele din urmă deschişi la compromis", a spus unul dintre ei. "Am convenit deja cinci pachete de sancţiuni cu Ungaria", a adăugat el. UE a fost de acord să pună capăt importurilor de cărbune rusesc, dar până acum s-a abţinut de la interzicerea gazului din Rusia, în timp ce ţări precum Germania încă depind foarte mult de aceste livrări. Cu toate acestea, compania energetică de stat rusă Gazprom a întrerupt aprovizionarea cu gaz a Poloniei şi Bulgariei, deoarece ele au refuzat să respecte cererea Kremlinului de a plăti factura în ruble, despre care UE spune că ar încălca sancţiunile. Printre altele, premierul ungar Viktor Orban a semnalat vineri că schimbări semnificative în structura noului său guvern urmează a fi efectuate la sfârşitul acestei luni, notează Reuters. Orban, care a fost reales pentru al patrulea mandat consecutiv la scrutinul de luna trecută, a declarat la radioul de stat că îşi va prezenta noul guvern până cel târziu la sfârşitul lunii mai.

Rusia pregătește debarcarea în Odesa (sursa: Pixabay)
Internațional

Kievul se așteaptă la o operațiune de debarcare a trupelor ruse în Odesa

Rusia pregătește debarcarea în Odesa. Armata ucraineană consideră că în continuare este posibilă o debarcare a trupelor ruse pe coasta de nord-vest a Mării Negre în zona oraşului-port Odesa, relatează vineri DPA. Potrivit unui comunicat al Comandamentului operativ "Sud", drone de recunoaştere şi de atac ruseşti survolează din ce în ce mai frecvent această regiune. Rusia pregătește debarcarea în Odesa În plus, marina rusă continuă să aibă o prezenţă puternică în largul coastelor aflate sub control ucrainean. Localnicilor li s-a recomandat să stea departe de plaje şi alte zone interzise de pe litoral şi să nu se aventureze în larg cu ambarcaţiuni mici. De asemenea, populaţia este invitată să semnaleze activităţi suspecte dinspre mare. Citește și: Decizie comună extrem de importantă a Germaniei și SUA: cele două țări nu vor recunoaște nici un câștig teritorial al Rusiei în Ucraina, vor susține țara invadată până la capăt Totodată, guvernul ucrainean a anunţat că Rusia planifică să captureze combinatul siderurgic asediat Azovstal din oraşul-port Mariupol până luni, potrivit Agerpres. Oleksii Arestovici, unul dintre consilierii preşedintelui Volodimir Zelenski, spune că forţele ruse încearcă să captureze combinatul până în data de 9 mai, când Rusia va marca 77 de ani de la victoria împotriva nazismului în cel de-al Doilea Război Mondial. "Cel mai frumos cadou pentru un conducător este capul adversarului său. Văd clar ambiţia de a cuceri Azovstal şi a-i raporta lui Putin 'victoria' pe 9 mai", a declarat Arestovici pentru agenţia de presă Unian. "Ei îşi doresc asta foarte mult, dar să vedem dacă şi reuşesc", a adăugat el. Combatanţi ucraineni şi sute de civili se află în continuare în tunelurile imensului combinat metalurgic din Mariupol, conform unor surse ucrainene. Moscova a preconizat pentru luni o mare paradă militară în Piaţa Roşie pentru a celebra victoria asupra nazismului în cel de-al Doilea Război Mondial, marcată tradiţional în Rusia la 9 mai. Până atunci la Mariupol este în curs de desfăşurare, vineri, o nouă operaţiune de evacuare a sute de civili, conform unui anunţ al ONU. "O a treia operaţiune este în curs, dar politica noastră este de a nu vorbi despre detaliile vreunuia dintre ele înainte de finalizare pentru a evita subminarea unui posibil succes", a declarat secretarul general al Naţiunilor Unite, Antonio Guterres, la o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU la New York.

Aproape 400 de centre medicale distruse în Ucraina (sursa: Twitter/@U_Tribune)
Internațional

Armata rusă a avariat sau distrus complet aproape 400 de spitale și centre medicale, afirmă Zelenski

Aproape 400 de centre medicale, distruse în Ucraina. Invazia Rusiei în Ucraina a devastat sute de spitale și alte instituții medicale și i-a lăsat pe medici fără medicamente pentru combaterea cancerului sau fără posibilitatea de a efectua intervenții chirurgicale, a declarat președintele Volodimir Zelenski. Zelenski a spus că multe locuri nu aveau nici măcar antibiotice de bază în estul și sudul Ucrainei, principalele câmpuri de luptă. Aproape 400 de centre medicale, distruse în Ucraina "Dacă luăm în considerare doar infrastructura medicală, începând de astăzi, trupele rusești au distrus sau au deteriorat aproape 400 de instituții de sănătate: spitale, maternități, ambulatorii", a declarat Zelenski într-un discurs video adresat joi unui grup medical de caritate. În zonele ocupate de forțele rusești, situația este catastrofală, a spus el, potrivit Reuters. Citește și: Decizie comună extrem de importantă a Germaniei și SUA: cele două țări nu vor recunoaște nici un câștig teritorial al Rusiei în Ucraina, vor susține țara invadată până la capăt "Acest lucru echivalează cu o lipsă totală de medicamente pentru pacienții cu cancer. Înseamnă dificultăți extreme sau o lipsă completă de insulină pentru diabet. Este imposibil să se efectueze intervenții chirurgicale. Înseamnă chiar, pur și simplu, lipsa antibioticelor". O maternitate a fost aproape distrusă pe 9 martie în orașul port asediat Mariupol. Rusia a susținut că imaginile cu atacul au fost înscenate și a spus că locul a fost folosit de grupuri armate ucrainene. Kremlinul afirmă că vizează doar situri militare sau strategice și că nu vizează civili. Ucraina raportează zilnic victime civile în urma bombardamentelor și luptelor rusești și acuză Rusia de crime de război. Rusia neagă acuzațiile. Pavlo Kirilenko, guvernatorul regiunii Donețk, a declarat că 25 de persoane au fost rănite în urma bombardamentelor intense din orașul Kramatorsk, locul unde luna trecută a avut loc un atentat cu bombă la o gară de cale ferată în care au murit peste 50 de persoane. El a precizat că un total de 32 de clădiri rezidențiale au fost avariate în bombardamente.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră