joi 18 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: românia

931 articole
Internațional

URSS a luat teritorii de la România și le-a alipit Ucrainei, nu statul ucrainean, arată istoricul Gheorghe Iacob

Nu Ucraina, URSS a ciopârțit România. a fost cea care a luat teritoriile din nordul ţării, după al Doilea Război Mondial, şi le-a alipit artificial Ucrainei de astăzi. Nu Ucraina, URSS a ciopârțit România "Dar graniţele de astăzi ale Ucrainei sunt recunoscute de toate tratatele internaţionale, nu se pune problema să avem pretenţii teritoriale. Păi, după logica lui Putin, noi trebuie să revendicăm teritorii din Centrul Europei pentru că au fost ocupate cândva de Burebista", a explicat profesorul și istoricul Gheorghe Iacob. Citește și: Rusia a trecut la operațiuni de commando în Kiev pentru a-l captura pe Zelenski, ținta numărul unu a lui Putin Acesta a avertizat încă din 2017 asupra faptului că SUA şi Europa nu au acordat suficient de multă atenţie Rusiei, culminând cu populismul şi contradicţiile din timpul regimului Trump. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Nu Ucraina, URSS a ciopârțit România (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Elicoptere rusești, la granița României Foto anticoruptie.md
Eveniment

Elicoptere rusești, la granița României, susține conducerea armatei ucrainene. Ieri, Rusia a ocupat Insula Șerpilor, la 45 de km de Sulina

Elicoptere rusești, la granița României: potrivit Statului Major General al armatei ucrainene, în această dimineață s-a observat o activitate a elicopterelor rusești în zona Vâlcov. Orașul, care acum face parte din Ucraina, cu circa 8.500 de locuitori, este situat pe malul stâng al brațului Chilia, chiar peste granița cu România. Elicoptere rusești, la granița României Statul Major General al forțelor armate unite ucrainene a anunțat că vineri dimineața a fost observată o activitatea semnificativă a elicopterelor rusești în preajma Tiraspolului, precum și în zonele de deasupra orașului Vâlcov din raionul Izmail al regiunii Odesa. Presa din Republica Moldova scrie că autoritățile de la Chișinău nu au confirmat aceste informații. Ieri, forțele rusești au ocupat Insula Șerpilor, la 45 de kilometri de România. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că toți polițiștii de frontieră aflați pe insulă au fost uciși în atacul rușilor. SRI a avertizat din 2018 că Rusia poate ocupa Insula Șerpilor. Dacă ar face acest lucru, ar putea ridica pretenții asupra zonei economice maritime din proximitatea României, unde se află rezervele de gaze offshore. Dîncu nu știa de vreo luptă lângă granițe Joi seară, ministrul Apărării, Vasile Dîncu a declarat, la Digi 24: „ În zona Insulei Şerpilor într-adevăr a fost a fost o mişcare la un moment dat, dar nu se justifică să spunem că este vorba despre o pregătire militară, de un atac în această zonă. Acolo exista o bază ucraineană oricum, dar nu au fost lupte acolo. Poate că cei care au văzut mişcare au confundat cu marina Ucrainei în acea zonă, probabil, dar nu au fost desfăşurări mari de forţe în acea zonă”. Citește și: SRI a avertizat din 2018: Rusia poate ocupa Insula Șerpilor. Putin ar putea emite pretenții asupra gazelor din offshore Acum câteva zile, un deputat PSD a afirmat că ”liderii separatiști de la Tiraspol sunt la Moscova și încerarcă să includă Transnistria pe lista regiunilor separatiste”. Citește și: Rușii vor bombarda zone din apropierea granițelor României și Poloniei pentru a atrage țări NATO în conflict, crede profesorul Radu Carp Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Bombardament rusesc în apropierea României, Poloniei? (sursa: mil.ru)
Eveniment

Rușii vor bombarda zone din apropierea granițelor României și Poloniei, vor provoca NATO (Radu Carp)

Bombardament rusesc în apropierea României, Poloniei? Rusia va căuta să atragă țări NATO în conflictul din Ucraina, opinează Radu Carp, profesor al Facultății de Științe Politice de la București. Bombardament rusesc în apropierea României, Poloniei? "Scenarii ce pot fi luate în calcul de forțele armate ruse: - bombardamente strategice în apropierea granițelor Ucrainei cu România și Polonia; - împingerea grănicierilor ucraineni sau a unor unități militare ucrainene în interiorul României și Poloniei. Vor fi numeroase provocări pentru a atrage țările NATO în conflict.", a scris Carp pe Facebook. Profesorul de la Științe Politice a postat mai multe analize la cald pe subiectul invaziei rusești din Ucraina. Va fi luptă de gherilă în Kiev În noaptea de joi spre vineri, Carp a scris următorul post: "Sunt personal îngrijorat de două aspecte total ignorate în discuția publică: Rusia a introdus în luptă doar mai puțin de un sfert din trupele sale aflate la granițele Ucrainei. Citește și: Rusia a trecut la operațiuni de commando în Kiev pentru a-l captura pe Zelenski, ținta numărul unu a lui Putin Celelalte trei sferturi nu vor pleca acasă, evident. Întrucât scopul politic al operațiunii militare este greu de îndeplinit, vom asista la lupte de gherilă în Kiev. Știm cum arată lupta de gherila în orașe precum Groznîi sau Sarajevo, cu o populație de zece ori mai mică decât Kiev. Distrugere totală. Cum va arăta confruntarea din Kiev - între o armată considerabilă și zeci de mii de civili înarmați?" Miza aeroportului din Hostomel: ajutor militar pentru Ucraina Radu Carp a explicat și care a fost miza luptelor feroce pentru controlul aeroportului din Hostomel. "De ce este important aeroportul Antonov din Hostomel? Majoritatea cred că forțele armate ruse au în vedere acest aeroport pentru a lansa atacuri asupra Kievului. Ce nevoie ar avea de un aeroport când atacurile aeriene pot fi lansate și de la o distanță mai mare? Strategia Rusiei în acest conflict este blocarea căilor de acces la armament destinat Ucrainei. Antonov este singura poartă de intrare pentru acest armament. O acțiune strategică foarte bine gândită dar se pare prost executată, din moment ce partea ucraineană a reluat controlul Antonov."

Armata rusă ar putea ajunge la granița României Foto: Kremlin.ru
Internațional

Scenarii de război: Armata rusă ar putea ajunge la granița României, la gurile Dunării. Insula Șerpilor, ocupată

Armata rusă ar putea ajunge la granița României, la gurile Dunării, arată mai multe scenarii de război. Încă din 2014, când Rusia a anexat Crimeea, s-a discutat posibilitatea ca această țară să avanseze de-a lungul coastei Mării Negre până pe teritoriul Bugeacului, aflat acum în componența Ucrainei. Din Crimeea la gurile Dunării sunt 230 de kilometri. În varianta în care Rusia va înainte de-a lungul litoralului românesc, este foarte posibil să ocupe și Insula Șerpilor. Armata rusă ar putea ajunge la granița României „Obiectivul lui Putin este să ajungă să lege terestru Crimeea, ceea ce înseamnă că va avea în continuare în vedere proiectul Novorossiya, pe care strategii ruşi îl au în vedere, acest proiect vizând extinderea ocupării Ucrainei până la gurile Dunării”, a declarat fostul președinte Traian Băsescu acum câteva zile, la RFI. „După mine, Crimeea a fost țintă zero, iar ținta unu este revenirea la Gurile Dunării, frontieră tradițională a fostei Uniuni Sovietice, pe brațul Chilia, ceea ce înseamnă din Crimeea, ușor-ușor către Odesa și până la brațul Chilia", declara tot Băsescu, în 15 aprilie 2014. Foto: Timpul.md În lucrarea Probleme Românești Dunărene (1942), Nicolae Alexandru Rădulescu aprecia că "navigația pe Dunăre s-a putut face în deplină libertate numai în perioadele în care rușii au fost îndepărtați de la gurile Dunării", iar "principiul acesta este cu atât mai mult valabil și în viitor". Control asupra Dunării „Importanța Dunării este în creștere, din mai multe motive: preferință pentru transporturile nepoluante, aglomerarea transportului rutier și feroviar. Țelul rușilor de 300 de ani a fost să ajungă la stramtorile Bosfor și Dardanele. Dar nici controlul Gurilor Dunării nu l-ar refuză nimeni, deși nu este prioritar pentru Rusia. Pentru asta ar trebui să distrugă statul ucrainean și ar fi o amenințare la adresa României și la adresa tuturor țărilor care au de a face cu Dunărea, din Germania până în Austria, Ungaria, Serbia", afirma, tot în 2014, fostul ministru de Externe Adrian Cioroianu. Din punct de vedere etnic, populația din Bugeac este eterogenă, cu ucrainenii fiind cei mai numeroși, însă fără să dețină majoritatea absolută (reprezintă 40% din populație). Spre deosebire de Crimeea, unde rușii sunt majoritari, în Bugeac doar o cincime dintre locuitori sunt ruși, iar o altă cincime sunt bulgari. În regiune mai trăiesc și aproape 80.000 de români/moldoveni, reprezentând 13% din populația regiunii. Deși etnicii ruși sunt în minoritate, limba rusă deține statutul de „lingua franca” în regiune (ca urmare a colonizării masive din timpul Rusiei Țariste), iar televiziunile rusești sunt deosebit de influente în rândul populației. Bugeacul, mereu dorit de Imperiul Rus „Regiunea Bugeac a aparținut inițial Țării Românești, fiind ulterior preluată de Principatul Moldovei. Otomanii au anexat regiunea în 1484, iar în 1812, întreaga Basarabie, inclusiv partea de sud, a fost cedată Rusiei Țariste. În urma Războiului Crimeei, în 1856, Imperiul rus a trebui să cedeze Principatului Moldovei o parte din Bugeac, iar teritoriul va trece în componența României după Mica Unire din 1859. În 1878, Rusia va forța România să cedeze teritoriul din sudul Basarabiei, țara noastră primind în schimb Dobrogea. La finalul Primului Război Mondial, întreaga Basarabiei se unește cu România, însă unirea durează doar 22 ani. În 1940, Regatul României se vede forțată să renunțe la teritoriile aflate la est de Prut, sudul Basarabiei fiind atribuit RSS Ucrainene, în defavoarea RSS Moldovenești. După prăbușirea Uniunii Sovietice, Ucraina moștenește Bugeacul”, scrie umbrela-strategica.ro. Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Mesajul președintelui de Ziua Europei Sursă imagine: presidency.ro
Politică

România, măsuri după invazia rusească în Ucraina. Începe ședința CSAT, iar la Guvern a fost convocat un task-force. MAE a cerut consultări cu NATO

România, măsuri după invazia rusească în Ucraina. Președintele Iohannis a convocat ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, care a început la ora 11.00. La Guvern, premierul Nicolae Ciucă a convocat un grup de lucru, din care fac parte și miniștrii Apărării, Externelor. Citește și: Rusia a invadat Ucraina. Putin susține că vrea „demilitarizarea” și „denazificarea” Ucrainei. Explozii în mai multe orașe, inclusiv în Kiev. Legea marțială, decretată în Ucraina România, măsuri după invazia rusească în Ucraina. Ședința CSAT de la 11.00 Joi, de la ora 11.00, a început ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) , convocată de președintele Klaus Iohannis. Pe ordinea de zi a şedinţei este inclusă „tematica privind implicaţiile asupra securităţii euroatlantice în contextul agresiunii Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei”. La finalul şedinţei CSAT, preşedintele Iohannis va susţine o declaraţie de presă. La Guvern, premierul Nicolae Ciucă a convocat un grup de lucru din care fac parte miniștrii Apărării, Externelor, Internelor, Energiei, Muncii, Sănătății, Transporturilor, precum și secretarul general al Guvernului şi şeful Cancelariei Prim-ministrului, Mircea Abrudean. MAE a cerut consultări cu aliații NATO Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a anunțat că România a cerut NATO activarea articolului 4 din Tratatul de la Washington. Acest lucru înseamnă consultări între aliați, în contextul invaziei Rusiei în Ucraina. "În urma agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, am cerut Misiunii României la NATO să ceară împreună cu alţi aliaţi activarea art. 4 din Tratatul de la Washington - care stabileşte un mecanism de consultare între aliaţi - cu privire la impactul situaţiei actuale asupra securităţii aliaţilor", a anunțat Aurescu, pe Twitter. Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Cătălin Prisacariu
Opinii

Întrebarea nerostită la București: va fi România afectată de "răspunsul imediat al Rusiei care va duce la consecințe cum nu ați mai văzut"?

Miercuri spre joi dimineață, cu puțin înainte de ora 05.00 în România, Putin a declanșat invazia Ucrainei. Într-un discurs televizat, i-a amenințat direct pe cei care vor ajuta Ucraina: cei "care vor încerca să interfereze cu noi (...) trebuie să știe că răspunsul Rusiei va fi imediat și va duce la consecințe cum nu ați mai văzut". Nu ai cum să nu-ți pui întrebarea, mai ales dacă ai graniță cu Ucraina, ce înseamnă această frază a președintelui rus. La ce se referă când vorbește de "interferențe"? Ce ar putea însemna acele "consecințe" nemaivăzute? Evident, puterea militară a Rusiei este enormă. Iar echipamentele militare ale Kremlinului din ultimii ani, în special rachetele, au devenit o amenințare pentru toată lumea. Se vorbește inclusiv de cea mai puternică rachetă a planetei, practic imbatabilă, ca fiind în arsenalul rus. Este logic să te gândești că, pentru a descuraja NATO, Putin ar încerca să neutralizeze țările Alianței din jurul Ucrainei? Este, așadar, previzibil ca țări precum România și Polonia să fie primele cărora li se răspunde imediat, cu consecințe cum nu s-au mai văzut? Deocamdată, pentru acest scenariu, am văzut doar un contra-argument al ministrului Apărării, Vasile Dîncu, miercuri seara, la TVR. Potrivit lui Dîncu, "În principiu, toate analizele pe care le face NATO şi le facem şi noi împreună cu aliaţii noştri din NATO spun că în acest moment e exclus un război pe teritoriul României, pentru că e exclus un conflict militar între NATO şi Rusia. (...) Sunt mai multe raţiuni de factură strategică pentru care se consideră că e cel mai bun acest scenariu. Nu cred că Rusia, în afară de unele lucru pe care vrea să le rezolve pe terenul fostei URSS, într-o utopie de reîntregire a Rusiei Ecaterinei a II-a sau a lui Petru cel Mare, nu cred că se poate întâmpla să atace o ţară NATO şi acest lucru să ducă la un conflict generalizat. Ar fi o dovadă de nebunie şi nu credem în acest scenariu." Nebunia, așadar, este exclusă din scenariu de către România (și de către NATO?). Dar pare Putin un om sănătos la cap? Eu m-aș mai gândi. Evoluția situației din Ucraina din orele următoare ne va da un indiciu despre ce înțelege Putin prin "interferențe". Dar nu cred că Bucureștiul poate miza pe lipsa nebuniei din Kremlin. Sigur, dacă România ar fi atacată, NATO ar trebui să răspundă proporțional, potrivit articolului 5 al Alianței, care prevede că orice atac împotriva unui membru NATO este un atac împotriva NATO. Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Expoziția României: caviar rusesc vodcă ucraineană (sursa: Facebook/Pavilionul Romaniei Expo 2020 Dubai)
Investigații

EXCLUSIV România a promovat caviarul rusesc și vodca ucraineană la expoziția mondială din Dubai

Expoziția României: caviar rusesc, vodcă ucraineană. Ministerul Afacerilor Externe, condus de Bogdan Aurescu, a cheltuit în jur de 7,2 milioane de dolari pentru a promova caviarul rusesc și vodca ucraineană la expoziția mondială din Dubai. La degustarea de caviar a participat Ambasadorul României în Emiratele Arabe Unite (EAU), Adrian Măcelaru, și consulul general al României în Dubai, Nicoleta Teodorovici. În tot acest timp tensiunile ruso-ucrainene de la granița României se accentuau, iar ministrul Bogdan Aurescu spera să nu înceapă războiul. Responsabil de organizarea pavilionului românesc din Dubai este Ferdinand Nagy, cel pe care premierul Emil Boc l-a schimbat din funcția de subsecretar de stat la Externe pentru rușinea înregistrată de România la expoziția mondială de la Shanghai. Expoziția României: caviar rusesc, vodcă ucraineană Pe 12 ianuarie 2022, pe pagina de Facebook a Pavilionului românesc de la expoziția mondială din Dubai a fost promovat un eveniment la care s-a degustat caviar, vodcă și șampanie franțuzească. "Pavilionul României la Expo 2020 Dubai a fost gazda unei seri speciale alături de firma românească Le Roi Du Caviar, oferind invitaților un moment unic de degustare de caviar", potrivit organizatorilor. Aici apare prima greșeală: nu există firma românească "Le Roi Du Caviar". Denumirea este o marcă înregistrată a firmei ieșene Diplo Care SRL. Citește și: EXCLUSIV Pavilionul României din Dubai, care a costat 7 milioane $, promovează ca sponsor principal firma lui Ciorbă, soțul deputatei PSD Vicol. Ciorbă a contribuit cu 18.000 € în produse "Dorim să împărtășim cu invitații noștri magia și delicatețea unui aliment de lux – caviarul, și să mulțumim în același timp Pavilionului României la Expo 2020 Dubai pentru oportunitatea pe care ne-a oferit-o de a promova la nivel internațional brandul nostru premium", a spus în deschiderea evenimentului Andrei Iekel, managerul general al Le Roi Du Caviar. Acesta a prezentat oaspeților o scurtă introducere în istoria caviarului, precum și a diferitelor sortimente de caviar care se găsesc pe piață. Printre cei care au participat la eveniment au fost Ambasadorul României în EAU, Adrian Măcelaru, dar și consulul general al României în Dubai, Nicoleta Teodorovici. În timp ce la Dubai se servea în pavilionul românesc caviarul rusesc și vodca ținută la gheață, ministrul Bogdan Aurescu condamna acțiunile Rusiei. Diplo Care, de la azile de bătrâni la caviar rusesc Societate ieșeană Diplo Care este patronată și administrată de Ioana Cristina Moruzi. Conform documentelor oficiale, firma ieșeană are ca obiect principal de activitate "activităţi ale căminelor de bătrâni şi ale căminelor pentru persoane aflate în incapacitate de a se îngriji singure". Dar, în timp ce are grijă de bătrâni, vinde caviar produs în Rusia sub brandul "Le Roi Du Caviar". De pe site-ul cu același nume aflăm că Diplo Care vinde "Caviar Sterlet Malossol", adică icre de cegă provenite de la "populație volgiană". Caviarul Bester Clasic provine din populația caspică și volgiană. Tot din populația caspică provin și sortimentele de icre "Rusian Sturgeon Classic" și "Beluga Malossol". Toate icrele rusești provin de la sturioni crescuți în acvacultură. Vânzătorii de caviar ne-au trimis la MAE Am sunat la numărul de telefon afișat pe site-ul firmei pentru a afla cum a ajuns firma Diplo Care SRL să își promoveze caviarul rusesc în cadrul pavilionului românesc din Dubai. La telefon a răspuns un bărbat care nu a vrut să se prezinte. "Cum am ajuns în Dubai? Cu avionul. Dar nu înțeleg de ce ar trebui să vă dau detaliile acestea dumneavoastră", a răspuns bărbatul. Atunci când a fost întrebat dacă i se pare normal ca în cadrul pavilionului românesc de la Dubai să fie prezentat și degustat caviarul rusesc, acesta ne-a cerut să punem întrebările oficialilor: "Nu vă dau nici un punct de vedere, nu vă dau nici un detaliu. La revedere!" Defapt.ro a adresat mai multe întrebări Ministerului Afacerilor Externe în legătură cu evenimentul din cadrul pavilionului românesc de la Dubai în care au fost promovate caviarul rusesc și vodca din Ucraina. Până la acest moment, MAE nu a transmis nici un răspuns. Nici Ferdinand Nagy nu a răspuns la solicitarea Defapt.ro.

Cătălin Prisacariu
Opinii

Să ne amintim acum de toți lacheii lui Putin din România: foști premieri, miniștri, popi cu funcție

La ora la care scriu acest text, Putin încă monologhează la Kremlin despre cum lumea e prea mică pentru maica Rusie. Și, așa cum e, mică, lumea întreagă e în regim de breaking news: ar putea fi ultimul discurs al președintelui rus dinaintea unui război cu consecințe imprevizibile. E o ocazie numai bună ca, acum, să-i enumerăm pe cei mai importanți fani din România ai acestui autocrat care citează din Lenin și Stalin cu lejeritatea cu cu care criminalii demenți se recunosc atunci când se întâlnesc. Voi pomeni, într-o ordine oarecare, declarații relevante ale lacheilor putiniști locali și situațiile în care s-au devoalat aceștia (și e vorba numai de cele mai recente). Și nu mă voi referi la măscăricii din ultimul val de saltimbanci, șoșoci isterici abonați la Sputnik. În noiembrie 2015, președintele Senatului României, Călin Popescu Tăriceanu, l-a invitat în Parlamentul României pentru un discurs pe Serghei Narîșkin, președintele Dumei ruse, deși Narîșkin avea interdicție de intrare în UE după anexarea Crimeei de către Rusia. În martie 2018, fostul premier al României Adrian Năstase s-a deplasat la Moscova, unde a avut întâlniri cu foști și actuali oficiali ruși. Cel mai mare în funcție dintre aceștia, la data întâlnirii, era Aleksandr Grușko, adjunctul ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov. În august 2019, în campania pentru alegerile prezidențiale, aflat la Suceava, Dan Barna (USR) a declarat că trebuie dezvoltate relațiile economice cu Rusia și China: "aici vorbim şi de potenţiale investiţii care pot fi făcute, nu văd o problemă din punctul ăsta de vedere (...) Politic, sunt actori relevanţi pe plan mondial. Nu putem să-i ignorăm." Octombrie 2019, în Parlamentul României, Eugen Orlando Teodorovici (audieri în comisii pentru funcția de ministru de Finanțe): "Trebuie să aveți o abordare de deschidere către alte piețe. Am fost la Timișoara zilele trecute și acolo erau peste 800 de oameni de afaceri, printre ei și ruși. Banii nu au culoare. Nu am înțeles niciodată de ce trebuie să avem această relație strânsă doar cu spațiul comunitar. România trebuie să se deschidă și către alte piețe indiferent de culoare." Cu același prilej, Varujan Vosganian: "Planeta e rotundă. Trebuie să aveți deschidere și către alte piețe. Problema noastră cea mai mare e că nu existăm economic în India, Vietnam, Singapore, America de Sud, am întrerupt toate parteneriatele economice cu Rusia – o piață uriașă. Nu cred că captivitatea asta față de UE și NATO e bună." Popa Teodosie, 8 februarie a.c.: "Și de ce sa n-o spun, domnul Putin care este atât de vehiculat în zilele acestea și văzut atât de negru, nu e negru așa cum îl prezintă toată lumea. Am spus și o spun, fără frică, este cel mai mare ctitor la Sfântul Munte și la Ierusalim și în țara sa, și Putin și Medvedev sunt ctitori și am fost pe urmele lor în excursie și m-am minunat câte jertfe au facut și noi îi judecăm ca pe niște răufăcatori." Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Contre Ucraina - UE pe sancționarea Rusiei. În imagine, Dmitro Kuleba, ministrul de Externe ucrainean, și Antony Blinken, secretarul de stat SUA, în dreapta (sursa: Twitter/Dmytro Kuleba)
Internațional

Ucraina și România susțin ca UE să sancționeze Rusia acum, blocul comunitar mai așteaptă

Contre Ucraina - UE pe sancționarea Rusiei. Uniunea Europeană nu va impune deocamdată sancţiuni Rusiei, a declarat luni şeful diplomaţiei europene Josep Borrell, respingând astfel un apel al ministrului de externe ucrainean ca aceste sancţiuni să fie impuse acum, Kievul considerând că în acest fel Rusia ar fi descurajată să lanseze un atac contra Ucrainei. Contre Ucraina - UE pe sancționarea Rusiei "Aşteptăm decizii (...) Considerăm că există motive serioase şi legitime de a impune cel puţin o parte din sancţiuni acum pentru a demonstra că UE nu doar vorbeşte, ci şi acţionează", a indicat ministrul de externe ucrainean, Dmitro Kuleba, înainte de a se adresa miniştrilor de externe europeni, reuniţi la Bruxelles. Citește și: Putin joacă pe cartea independenței republicilor separatiste Donețk și Lugansk: i-a cerut-o Duma, acum o cer liderii teritoriilor Situaţia de la frontiera ruso-ucraineană echivalează efectiv cu un atac, a declarat la rândul său presei ministrul de externe lituanian, Gabrielius Landsbergis. Și acesta a cerut blocului comunitar să ia în calcul impunerea mai degrabă acum a sancţiunilor decât să le lase în aşteptare până când invazia ar avea loc, relatează agenţia DPA. Landsbergis a estimat că UE ar putea, de exemplu, să sancţioneze Rusia pentru recentele campanii sub steag fals. Aurescu, de partea Ucrainei și Lituaniei La rândul său, mai notează agenţia DPA, ministrul de externe român Bogdan Aurescu a afirmat că, pentru a descuraja o invazie, UE ar trebui să ia în considerare dezvăluirea parţială a pachetului de sancţiuni aflat în prezent pe masă, potrivit Agerpres. În schimb, ministrul de externe austriac, Alexander Schallenberg, nu s-a arătat favorabil impunerii sancţiunilor în acest moment. "Sancţiunile sunt o reacţie, o pedeapsă. Nu o poţi face în avans", a remarcat acesta. "Întotdeauna am spus că UE va reacţiona proporţional faţă de orice act de agresiune", a mai spus Schallenberg, adăugând că în opinia sa ar fi bine ca pachetul de sancţiuni să nu fie dezvăluit deocamdată. Josep Borrell, la fel ca unii dintre miniştrii europeni de externe, menţionează Reuters, au transmis că UE nu are în vedere să impună sancţiuni Rusiei în acest moment. "Ministrul de Externe" al UE: "Când va veni momentul" Borrell a declarat în faţa presei că va convoca o reuniune extraordinară a UE pentru convenirea acestor sancţiuni numai atunci "când va veni momentul". Obiectivul blocului comunitar la ora actuală este susţinerea iniţiativelor pentru detensionarea crizei generate de comasarea unor trupe ruseşti la graniţa ucraineană şi de incidentele armate care s-au reluat în estul separatist al Ucrainei, a adăugat Borrell. "Întâlnirile la summituri, la nivel de lideri, la nivel de miniştri, în orice format, orice discuţie care să încerce evitarea unui război, este mare nevoie de ele", a explicat Borrell. La reuniunea de luni, miniştrii europeni de externe au aprobat un pachet de ajutor financiar pentru Ucraina constând într-un împrumut de 1,2 miliarde de euro şi au fost de asemenea de acord în principiu cu trimiterea unei mici misiuni de instructori militari care să ajute la pregătirea ofiţerilor ucraineni.

Șușa lui Aurescu: Ciorbă, sponsor principal (sursa: Facebook/Pavilionul Romaniei Expo 2020 Dubai)
Investigații

EXCLUSIV Pavilionul României din Dubai, care a costat 7 milioane $, promovează ca sponsor principal firma lui Ciorbă, soțul deputatei PSD Vicol. Ciorbă a contribuit cu 18.000 € în produse

Șușa lui Aurescu: Ciorbă, sponsor principal. 7,2 milioane de dolari a alocat România pentru a participa la expoziția mondială din Dubai. Iar sponsorul principal, o firmă controlată de afaceristul Vladimir Ciorbă, a contribuit cu produse promoționale evaluate la puțin peste 18.000 de euro. În schimbul produselor, compania Nordis Management este promovată continuu, timp de cinci luni, în pavilion românesc din Dubai. Astfel, ministerul de Externe, condus de Bogdan Aurescu, vinde imaginea României ieftin și prost. De toată această organizare răspunde Ferdinand Nagy, cel care în 2010 a fost demis din funcția de subsecretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe pentru eșecul României la Expoziția Mondială de la Shanghai. Nagy, omul-dezastru salvat de Baconschi Cariera diplomatică a lui Ferdinand Nagy e strâns legată de organizarea expozițiilor mondiale la care România participă cu regularitate. A început în anul 2005, cu expoziția mondială din Japonia. Cinci ani mai târziu, Nagy a fost desemnat să se ocupe din partea Ministerului Afacerilor Externe de pavilionul românesc din Shanghai, China. Citește și: Cum a pus Putin la aceeași masă de consultări România și Polonia cu SUA, Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Italia, UE și NATO Acolo, de exemplu, la restaurantul cu specific românesc, mâncare a fost sleită iar toaletele nu aveau hârtie igienică. A fost prezent și un grup folcloric din Harghita, care a cântat în limba maghiară. Toată distracția a costat statul român nu mai puțin de patru milioane de euro. În urma imaginii dezastruoase cu care s-a pricopsit România în urma expoziției de la Shanghai, premierul de atunci Emil Boc l-a demis pe Ferdinand Nagy din funcția de subsecretar de stat. L-a salvat ministrul de Externe Theodor Baconschi, care l-a recomandat pentru funcția de președinte al Biroului Internațional de Expoziții (BIE). Recompensat cu ambasada din Muntenegru De la Biroul Internațional de Expoziții, Nagy a fost trimis de România amabasador în Muntenegru, în 2013. A rezistat până în toamna anului 2020, atunci când a fost retras de pe funcție de președintele Klaus Iohannis. Expoziția mondială din Dubai trebuia organizată inițial în perioada 20 octombrie 2020 – 10 aprilie 2021. Dar a fost amânată oficial cu un an din cauza pandemiei, pentru perioada 1 octombrie 2020 – 31 martie 2022. În toamna anului 2020, premierul de atunci, Ludovic Orban, a decis să-l numească pe Ferdinand Nagy în funcția de comisar general al "Secțiunii Române pentru Expoziția mondială 2020 - Connecting Minds, Creating the Future - Dubai, Emiratele Arabe Unite". Iar ce s-a întâmplat la Shanghai se repetă în Dubai. De data aceasta, sub "patronajul" ministrului de Externe Bogdan Aurescu. Peste 31 de milioane de lei costă pavilionul Româniai Organizarea pavilionului românesc din Dubai costă peste 31 de milioane de lei, bani publici. Adică în jur de 7,2 milioane de dolari. De exemplu, pentru proiectarea standului s-a plătit peste aproximativ 800.000 de lei. Banii au ajuns la asocierea română-emirateză formată din firmele Cumulus Arhitecture și A2Z Arhitectural Engineering Consultancies. Pentru închirierea pavilionului preconstruit s-a plătit organizatorilor nu mai puțin de 1,05 milioane de dolari. Societatea emirateză Buildmark Contracting LLC a primit peste 2,18 milioane de dolari pentru executarea amenajării interioare, fațade, dotări, întreținere și demontarea pavilionului. Ministerul Afacerilor Externe a transmis, la solicitarea Defapt.ro, că pentru "creație, producție, realizare, operare, întreținere și dezasamblare conținut expozițional s-a plătit peste 3,88 milioane de lei firmei Backstage Production Group International", deținută de Andrei Marian Popea. Șușa lui Aurescu: Ciorbă, sponsor principal De pe site-ul realizat pentru această expoziție aflăm că participarea României la expoziția mondială din Dubai a beneficiat și de susținerea unuor parteneri și sponsori. Partenerul oficial este CEC Bank, care a contribuit cu 3.500 de albume fotografice cu imagini reprezentantive pentru România, albume evaluate la peste 247.000 de lei. Sponsorul oficial al României la această expoziție este firma Nordis Management, controlată de afaceristul Vladimir Ciorbă. El este soțul actualei deputate PSD Laura Vicol Ciorbă, președinta Comisiei Juridice din Camera Deputaților. Vicol a fost în mai multe rânduri avocată a unor interlopi. Nordis a fost subiectul mai multor articole de presă care acuzau nereguli la livrarea partamentelor promise. Din răspunsul MAE aflăm că firma Nordis Management a obținut calitatea de sponsor oficial pentru că a sponsorizat cu produse promoționale în valoare de, atenție, 18.108,9 dolari. "Statutul de Sponsor Oficial este dat de valoarea sprijinului oferit Pavilionului național al României, prin asigurarea materialelor promoționale puse la dispoziție", conform MAE. MAE se obligă să promoveze Nordis peste tot Ministerul Afacerilor Externe a transmis că, în urma încheierii contrctului de sponsorizare, are obligația să afișeze numele, marca și imaginea sponsorului în incinta Pavilionului Național împreună cu mențiunea "Sponsor Oficial". În plus, trebuie să asigure apariția numelui, mărcii și imaginii sponsorului, alături de sigla Pavilionului National cu mențiunea "Sponsor oficial" și pe materialele promoționale asociate cu Pavilionul Național al României. Promovare masivă a Nordis la pavilionul românesc din Dubai (sursa: Facebook/Nordis Group) Totodată, beneficiarul sponsorizării mai are obligația să faciliteze sponsorului organizarea de evenimente personalizate pe durata expoziției și să promoveze prin canale specifice aceste evenimente. Redăm intregral restul obligațiilor statului român așa cum au fost transmise de MAE: " Să faciliteze Sponsorului participarea la evenimentele organizate în cadrul Pavilionului Național al României și vorbitori invitați în panelurile de interes; Să pună la dispoziția sponsorului spațiul de conferințe din cadrul Pavilionului Național al României; Să menționeze numele, marca și imaginea sponsorului în mare parte din comunicatele de presă emise de Pavilionul Național al României; Să publice pe website-ul Pavilionului Național al României numele și logo-ul Sponsorului, cu mențiunea de "Sponsor oficial"; Promovare masivă a Nordis la pavilionul românesc din Dubai (sursa: Facebook/Pavilionul Romaniei Expo 2020 Dubai) Să organizeze amplasarea machetei Sponsorului (Nordis) în incinta Pavilionului Național la Expo 2020 Dubai, în spațiul dedicat evenimentelor economice și de protocol; Să asigure accesul gratuit și promovarea Sponsorului pe Platforma Online B2B a Expo 2020 Dubai; Să asigure accesul gratuit în cadrul expoziției a reprezentanților Sponsorului." Ce a oferit Nordis: șepcuțe, tricouri, termosuri, pungi Nordis Group a transmis, la solicitarea Defapt.ro, că a achiziționat pentru Pavilionul României la Expo 2020 următoarele produse promoționale: șepci, notebook, măști de protecție, tricouri polo și cu gât rotund, termos pentru apă cu pahar, cutie de sterilizare cu încărcător wireless pentru telefon, rucsac Giftology, pungi de hârtie reciclată, pungi de hârtie, dar și pin. Nici unul dintre aceste produse nu este de origine românească. "Acestea au fost produse în Dubai de către compania Jasani L.L.C. (https://www.jasani.ae), au fost alese de către reprezentanții oficiali ai Pavilionului României la EXPO 2020", a mai precizat Nordis Group. Defapt.ro i-a transmis mai multe întrebări lui Ferdinand Nagy cu privire la promovarea rușinoasă a României în Dubai, dar acesta nu a răspuns până la publicarea articolului. Este, așadar, foarte neclar cum de firma lui Ciorbă a fost singura care a fost interesată de un astfel de chilipir. Nordis și-a prezentat campania "Romania now" Întrebați ce beneficii a obținut Nordis Group în urma calității de "sponsor oficial" al Pavilionului Românesc din Dubai, departamentul de comunicare al grupului a transmis că "Nordis a decis să susțină în calitate de Sponsor Oficial participarea României la Expo 2020, în contextul Inițiativei România Now lansată de Nordis Group. Aceasta inițiativa non comercială are ca scop promovarea culturii, turismului, businessului, sportului a talentelor și ideilor care au potentialul de a amplifica brandul de țară". "România Now" este o campanie promoțională a Nordis Management, susținută și de Fundația Nordis. Conform datelor de la Registrul Național ONG, Fundația Nordis a fost înființată de Irina Poștoacă, managerul departamentului de închirieri de la Nordis, Mircea Furtună, broker imobiliar al Nordis și fost asociat în Nordis Development, Andrei Valentin Buruga, Maria Magdalena Morel și Laura Georgiana Bucur, asistent manager la Nordis. În calitate de "sponsor oficial", Nordis Group a instalat în pavilionul românesc standuri speciale pentru expoziția "România Now" în cadrul căreia sunt prezentate mai multe fotografii din țară. "De asemenea pe data de 28 decembrie Nordis a susținut un eveniment special în cadrul Pavilionului României la Expo 2020, care a pus accent pe promovarea talentelor, antreprenorilor români de success", a mai precizat Nordis Group.

Putin asociază România cu greii lumii (sursa: nato.int)
Internațional

Cum a pus Putin la aceeași masă de consultări România și Polonia cu SUA, Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Italia, UE și NATO

Putin asociază România cu greii lumii. Planurile militare ale Rusiei au transformat România și Polonia în cele mai "fierbinți" țări din NATO în ultima lună. Astfel, în decurs de o săptămână, șefii celor două state europene au stat la aceeași masă de consultări cu cele mai puternice state și organizații din lume. Putin asociază România cu greii lumii Pe 11 februarie a.c., președintele "Klaus Iohannis a participat (...), la invitația Președintelui Statelor Unite ale Americii, Joseph R. Biden, la consultări în format restrâns cu o serie de lideri aliați și ai instituțiilor Uniunii Europene pe tema evoluțiilor îngrijorătoare ale securității regionale, europene și euroatlantice generate de desfășurarea masivă de forțe și echipamente ruse în proximitatea Ucrainei și în regiunea Mării Negre. La discuții au mai participat Președintele Franței, Emmanuel Macron, Președintele Poloniei, Andrzej Duda, Prim-Ministrul Marii Britanii, Boris Johnson, Prim-Ministrul Canadei, Justin Trudeau, Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, Prim-Ministrul Italiei, Mario Draghi, Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și Președintele Consiliului European, Charles Michel.", potrivit unui comunicat al Cotroceniului. Același format, după o săptămână Șapte zile mai târziu, pe 18 februarie, președintele României a participat "la invitația Președintelui Statelor Unite ale Americii, Joseph R. Biden, la o nouă rundă de consultări în format restrâns cu lideri aliați și ai instituțiilor Uniunii Europene pe tema celor mai recente evoluții de securitate, în contextul actual tensionat. Consultările s-au înscris în linia eforturilor aliate și transatlantice de coordonare și vin în continuarea discuțiilor în format similar, care au avut loc la data de 11 februarie 2022, de asemenea la inițiativa Președintelui Biden. La discuții au mai participat Președintele Franței, Emmanuel Macron, Președintele Poloniei, Andrzej Duda, Prim-Ministrul Marii Britanii, Boris Johnson, Prim-Ministrul Canadei, Justin Trudeau, Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, Prim-Ministrul Italiei, Mario Draghi, Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și Președintele Consiliului European, Charles Michel. Rusia, dezinformare și intimidare Această nouă rundă de consultări transatlantice a avut loc în contextul intensificării acțiunilor provocatoare ale Federației Ruse, dublate de o retorică tot mai intensă în scopul dezinformării și intimidării. Liderii au analizat, cu acest prilej, cele mai recente informații din teren și pașii următori care trebuie avuți în vedere, inclusiv măsurile cuprinzătoare de răspuns, necesare pentru creșterea nivelului securității pe continentul european și descurajarea utilizării forței militare de către Rusia. Accentul a fost pus pe importanța continuării demersurilor politico-diplomatice în vederea dezescaladării concrete, verificabile și a evitării unui conflict." Această a doua rundă de consultări în același format venea la numai o zi după ce Iohannis anunțase că România vrea ca un grup de luptă al NATO să fie plasat pe teritoriul României.

România răspunde Rusiei: Vrem NATO aici (sursa: presidency.ro)
Internațional

România, răspuns pentru Rusia: Ne dorim ca grupul de luptă NATO să fie poziționat în țara noastră

România răspunde Rusiei: Vrem NATO aici. România este pregătită să găzduiască grupul de luptă al NATO, fiind cunoscut locul unde va fi poziţionat, a declarat, joi, preşedintele Klaus Iohannis. Citește și: Stoltenberg at Mihail Kogălniceanu: I welcome France’s offer to lead a NATO battlegroup here in Romania Acesta a precizat că detaliile vor fi făcute publice în momentul în care va fi aprobat formal la nivelul Alianţei Nord-Atlantice. România răspunde Rusiei: Vrem NATO aici "Am discutat cu preşedintele Macron în marja întâlnirii de aseară şi această chestiune. Rămânem implicaţi, Franţa îşi doreşte în continuare să fie naţiune cadru, noi ne dorim în continuare ca acest grup de luptă - , cum se numeşte în NATO - să fie poziţionat în România. Citește și: Romania joins NATO’s most successful munition cooperation framework Şi da, pot să vă spun că noi suntem pregătiţi, ştim unde va fi poziţionat acest , însă acest grup de luptă încă nu este aprobat formal la nivel NATO. Însă suntem optimişti că aliaţii vor agrea acest format. Citește și: Biden anunță un atac al Rusiei în Ucraina „în următoarele zile” Discuţiile se vor purta în această primăvară şi, în final, când totul va fi rezolvat şi clarificat, vom putea să facem şi declaraţii publice despre cine participă, unde vor fi poziţionaţi şi alte detalii interesante pentru publicul din România, dar chiar acum încă nu", a explicat şeful statului. Citește și: Rusia: Cererea noastră de retragere a trupelor NATO se referă la România Rusia a cerut, în ultimele săptămâni, ca NATO să-și retragă trupele din România. Reuniune informală a Consiliului European Preşedintele Klaus Iohannis a participat, miercuri, la Paris, la reuniunea informală organizată de preşedintele francez, Emmanuel Macron, privind situaţia de securitate din Sahel. Joi, şeful statului a luat parte, la Bruxelles, la reuniunea informală a Consiliului European pe tema ultimelor evoluţii privind situaţia de securitate de la graniţele Ucrainei şi la cel de-al VI-lea Summit Uniunea Europeană - Uniunea Africană, care va continua şi vineri. Tot vineri, şeful statului va avea, în marja participării la Summitul UE - Uniunea Africană, o întrevedere cu preşedintele Parlamentului European, Roberta Metsola, potrivit Agerpres.

Ce s-a întâmplat cu PIB-ul României după criza politică Foto. Digi 24
Politică

Ce s-a întâmplat cu PIB-ul României după criza din toamnă și cooptarea PSD la guvernare: scădere față de trimestrul anterior

Ce s-a întâmplat cu PIB-ul României după criza din toamnă: a scăzut cu 0,5% în trimestrul IV al anului 2021, comparativ cu trimestrul III al aceluiași an, arată datele publicate azi de Institutul Național de Statistică (INS). Pe parcursul întregului an 2021, PIB-ul a crescut cu 5,6%, mult sub estimarea de 7%, avansată de Comisia Națională de Prognoză, instituție subordonată Guvernului. Ce s-a întâmplat cu PIB-ul României după criza politică "Produsul Intern Brut în trimestrul IV 2021 a fost, în termeni reali, mai mic cu 0,5% comparativ cu trimestrul III 2021. Faţă de acelaşi trimestru din anul 2020, Produsul Intern Brut a înregistrat o creştere cu 2,2% pe seria brută şi cu 2,7% pe seria ajustată sezonier. Seria ajustată sezonier a Produsului Intern Brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a includerii estimărilor pentru trimestrul IV 2021, fiind înregistrate diferenţe faţă de varianta publicată în Comunicatul de presă din 12 ianuarie 2022", arată INS. Citește și: Bode: „Granițele noastre sunt sigure”. În 2021, avioane cu țigări de contrabandă au aterizat în România fără să fie oprite Tabel INS Încă din trimestru III al anului trecut, economia a marcat o încetinire a ritmului de creştere, cu un avans al PIB de doar 0,3% faţă de trimestrul II şi cu 7,2% faţă de trimestrul III din 2020, punând sub semnul întrebării creşterea de 7%. Prognoze ponderate pentru 2022 „Astfel, Banca Transilvania şi-a redus previziunile de creştere (după apariţia datelor la T3/2021) de la 7,3% la 6,1%, BCR de la 7,4% la 6,4%, Raiffeisen Bank de la 7,5% la 6,2% iar ING Bank de la 7,5% la 6,5%. Doar Comisia Naţională de Prognoză, care oferă date-suport guvernului, şi-a păstrat previziunea de creştere de 7%”, explică Ziarul Financiar. Pentru 2022, previziunile economice de iarnă ale Comisiei Europene indică o creştere economică de 4,2% pentru România, respectiv de 4,5% în 2023.

România este după Bulgaria în indicele democrației Foto: Facebook EIU
Eveniment

România, după Bulgaria, Botswana sau Ghana în indicele democrației. Moldova, salt spectaculos

România este după Bulgaria, Botswana sau Ghana în Indicele Democrației, realizat de Economist Intelligence Unit (EIU). În schimb, Republica Moldova a realizat un salt înainte spectaculos. România este după Bulgaria în indicele democrației Potrivit studiului intitulat „Indicele democraţiei”, realizat de EIU, o structură asociată săptămânalului britanic The Economist, democraţia se află în declin la nivel mondial. România se situează pe locul 61, exact înainte de Mongolia şi Serbia. Republica Moldova puţin mai jos, pe locul 69, însă în continuare în categoria „democraţie deficitară” (însă remediabilă). Bulgaria este pe locul 53, Ghana - locul 57, iar Botswana - 30, arată The Economist. În 2020, România era pe locul 62 în acest indice al democrației. Cel mai slab scor al României fost înregistrat în anul 2018, când a avut loc reprimarea protestului diasporei în data de 10 august, dar și referendumul pentru familie. Raportul EIU din acel an scria că înrăutățirea democrației în România se datorează modificării legilor justiției. Moldova, evoluție spectaculoasă Însă Republica Moldova a urcat 11 poziții în „Indicele Democrației”, pentru prima dată în ultimii cinci ani. Această țară a ieșit din categoria „regimuri hibride” și a reintrat în categoria „democrație deficitară”. Scorul Republicii Moldova în ediția 2021 este de 6,1 din 10. Autorii studiului au motivat această evoluție în special prin faptul că în cadrul anticipatelor din 11 iulie 2021, a fost înregistrată o prezență ridicată la vot, care a rezultat în victoria unei formațiuni pro-europene și pro-reformiste. „Acest lucru s-a datorat îmbunătățirilor în funcționarea guvernului și a participării politice. R. Moldova a organizat alegeri parlamentare anticipate pe 11 iulie, care au avut ca rezultat o victorie copleșitoare a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), reformist și pro-UE, care anunță o îmbunătățire a perspectivelor de reformă și stabilitate politică. Alegerile au fost marcate de o prezență ridicată la vot, sugerând o mai bună încredere în sistemul politic”, se arată în argumentarea autorilor. Citește și: 416.395 de convorbiri interceptate în dosare penale în 2021, fără cele de la Parchetul General, DIICOT și DNA Ucraina, în schimb, este şi mai jos, pe locul 86, în categoria “regim hibrid”, iar mult dedesubt — Rusia, cu 124, la rubrica “regim autoritar”, prinsă între Etiopia şi Niger, Rusia situându-se aşadar, din punctul de vedere al democraţiei, sub Etiopia aflată în plin război civil.

Tratatul România-Rusia, nerespectat de Putin (sursa: kremlin.ru)
Eveniment

Tratatul dintre România și Rusia din 2003, nerespectat azi de către Putin, care vrea acces la scutul de la Deveselu

Tratatul România-Rusia, nerespectat de Putin. Potrivit acestui document, semnat la 4 iulie 2003, fiecare din cele două state este liber să-și configureze politica de securitate. În contextul masării a peste 100.000 de soldați ruși la granița cu Ucraina, Rusia a emis pretenții și în privința trupelor NATO din România. Provocările oficialilor de la Moscova „Nu se pune problema ca ţările care au aderat la NATO după 1997 să iasă din NATO. Noi vorbim despre retragerea contingentelor militare, a bazelor şi armelor strategice staţionate pe teritoriile lor începând din 1997. Iar la ora actuală nu vorbim deloc despre Bulgaria, întrucât în prezent nu aveţi nici baze şi nici armamente strategice ofensive. Dar aceasta priveşte România într-o anumită măsură”, a spus recent ambasadoarea Rusiei la Sofia, Eleonora Mitrofanova. Mai mult, lansatoarele de rachetă din România şi Polonia sunt o ameninţare pentru Rusia, a declarat preşedintele rus Vladimir Putin într-o conferinţă de presă după o întâlnire la Moscova cu premierul ungar Viktor Orban. Citește și: Simion, Puric, Călin Georgescu: extremiștii și conspiraționiștii intens mediatizați la Antena 3 Valeri Kuzmin, ambasadorul rus la București, a mers chiar mai departe și a cerut "garanții scrise" că scutul de la Deveselu este pur defensiv și nu o armă îndreptată împotriva Rusiei. Replica ministrului român al Apărării, Vasile Dîncu, a fost una neclară și neconvingătoare. "Noi nu credem că este nevoie de garanții scrise în această situație. De fapt, ceea ce încearcă Rusia este mai degrabă o reîmpărțire a lumii pe hârtie, a construi noi sfere de influență. La asta se referă Federația Rusă atunci când vorbește despre garanții scrise. Garanțiile pe care le oferă NATO și lumea occidentală sunt cele legate de valorile pe care le servesc aceste țări", a răspuns Dîncu, la RFI. Tratatul România-Rusia, nerespectat de Putin Ministrul român al Apărării avea la îndemână, însă, ar fi putut invoca o altă "garanție scrisă". Și anume, tratatul semnat la 4 iulie 2003 "privind relaţiile prieteneşti şi de cooperare dintre România şi Federaţia Rusă". Potrivit acestui tratat, "Părţile contractante (...) reafirmă dreptul inalienabil al popoarelor de a-şi hotârî, în mod liber şi fără amestec din afară, statutul politic, de a-şi alege mijloacele de asigurare a propriei securităţi (...)". În aceste condiții, provocările rusești în chestiunea scutului de la Deveselu sunt, în mod evident, încălcări ale tratatului. O afirmație pe care Vasile Dîncu, ministru al Apărării dintr-un stat NATO, nu vrea sau nu poate să o facă atunci când vorbește cu Kremlinul.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră