joi 18 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: românia

931 articole
Eveniment

Mitul puternicei cyber-securități românești, demolat: locul 62 în lume. Sub Bangladesh, Rwanda sau Benin

Mitul puternicei cyber-securități românești, demolat: România este pe locul 62 în lume, în clasamentul pe anul 2020 al Uniunii Internaționale pentru Telecomunicații (UIT), o organizație internațională în domeniul telecomunicațiilor, aflată în prezent sub egida Organizației Națiunilor Unite. Clasamentul a apărut în vara anului trecut, nu a a părut un altul, mai nou, iar în România nu s-a discutat despre el aproape deloc. Azi, premierul Estoniei a atras atenția asupra sa, în contextul invaziei rusești din Ucraina. Mitul puternicei cyber-securități românești, demolat Global Cybersecurity Index (GCI) măsoară angajamentele de securitate cibernetică a 193 de state membre UIT și a Palestinei. GCI își propune să identifice lacunele, să servească drept foaie de parcurs pentru a ghida strategiile naționale și a promova o cultură a securității cibernetice. Ultimul GCI publicat prinde informații din 2020. Statele din clasament au răspuns la 82 de întrebări, pentru a se putea stabili ierarhia. GCI are cinci piloni: a) cel legal, care analizează cadrul legislativ din fiecare țară, b) cel tehnic - capacitatea de apărare prin diferite agenții - c) cel organizațional, d) capacitatea de dezvoltare (care măsoară inclusiv capacitatea educațională) și e) cooperarea, atât între instituții, cât și între state. În acest clasament, România este pe locul 62, înaintea Moldovei - locul 63 sau a Cehiei - locul 68. Însă țări precum Ghana, Nigeria, Benin sau Bangladesh sunt înaintea României. România stă cel mai prost la „măsuri organizaționale” - șase puncte din 20 posibile și la capacitatea de dezvoltare - 12,88 din 20. Estonia was cyberattacked by Russia in 2007. Since then we have taken cyber security very seriously. https://t.co/NGw6UGxXw4— Kaja Kallas (@kajakallas) April 18, 2022 Pe locul I în clasament sunt Statele Unite, urmate de Marea Britanie și Arabia Saudită, însă Estonia este pe locul IV. Lituania - locul șase. În spațiul UE, Estonia este pe locul I. În 2020, India a ajuns pe locul 10, sărind nu mai puțin de 37 de poziții. Citește și: Lider social-democrat german, prins că făcea propagandă pentru Gazprom. Manuela Schwesig, șefa unui guvern regional, „marioneta Kremlinului”

Mitul puternicei cyber-securități românești, demolat Foto: consilium.europa.eu
Cum a arătat relaţia militară a României cu Rusia (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Internațional

Relațiile ruso-române din ultimii 250 de ani, detaliate de un profesor ieșean

Cum a arătat relaţia militară a României cu Rusia. Chiar şi în momentele în care am fost aliaţi, nu am avut încredere în Moscova. Garanţiile de securitate le-am căutat în Vest. Despre războiul din Ucraina, conf.dr. Cristian Ploscaru spune că "toată această nenorocire este încercarea elitei politice ruse de a-şi recupera politica de superputere". Relaţia militară a României cu Rusia Cum a arătat relaţia militară a României cu Rusia de-a lungul istoriei, din momentul în care existau doar Principatele Române, de la 1859 când s-a născut statul român, şi până la momentul instaurării comunismului? Citește și: Minciunile cu care Kremlinul atacă moralul Europei: dacă Rusia intră în incapacitate de plată, UE intră în hiperinflație. Bonus: refugiații ucraineni, „val de infracțiuni violente” "Ziarul de Iaşi" a vorbit cu istoricul ieşean conf.dr. Cristian Ploscaru, de la Facultatea de Istorie a Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi, pentru a realiza o analiză detaliată a acestei relaţii. Concluziile istoricului sunt acelea că putem împărţi în trei etape relaţia politico-militară a Rusiei cu România. Continuarea, în Ziarul de Iași.

România sub umbrela NATO și UE (sursa: Facebook/NicolaeCiuca)
Eveniment

România are astăzi garanții de securitate cu nu a avut niciodată, datorită apartenenței la NATO și UE, spune premierul Ciucă

România, sub umbrela NATO și UE. România, ca ţară membră a UE şi NATO, are în prezent garanţii de securitate cum nu a avut niciodată, a declarat, luni, premierul Nicolae Ciucă. Acesta a fost întrebat, într-un interviu la Radio România Actualităţi, cât de liniştiţi ar trebui să fie românii, având în vedere situaţia din Ucraina. România, sub umbrela NATO și UE "România, în această perioadă, la fel ca celelalte ţări, trece printr-o perioadă dificilă, la care nu ne-am mai fi gândit în secolul 21.(...) Ceea ce vreau să vă spun este că România are astăzi garanţii de securitate cum nu a avut niciodată. Suntem ţară membră a Alianţei Nord-Atlantice, suntem ţară membră a Uniunii Europene, putem să vedem, s-au luat decizii în acest sens, sunt mai multe trupe şi dotări ale Alianţei Nord-Atlantice pe teritoriul României. Citește și: Minciunile cu care Kremlinul atacă moralul Europei: dacă Rusia intră în incapacitate de plată, UE intră în hiperinflație. Bonus: refugiații ucraineni, „val de infracțiuni violente” Asta putem să o constatăm că nu este doar pe termen scurt, dar şi o prezenţă consolidată, constantă. Trebuie să reamintim că România este o ţară prooccidentală, poporul român, în proporţie de 70%, sprijină această instituţie a apartenenţei noastre la Alianţa Nord-Atlantică şi la Uniunea Europeană. Sunt elemente de garanţie că aparţinem acestei civilizaţii a Vestului şi că tot ceea ce facem noi, responsabilitatea noastră este să ducem mai departe dorinţa românilor", a spus şeful Executivului, potrivit Agerpres. În context, el a evidenţiat că reacţia românilor din această perioadă este exemplară, cu referire la criza refugiaţilor ucraineni. "Reacţia României, a românilor din această perioadă este exemplară, atât la nivelul societăţii civile, oamenilor obişnuiţi, cât şi al instituţiilor. Am putut să vedem drama refugiaţilor. Emoţia produsă de drama acestor refugiaţi a produs o reacţie care ne face mândri pe toţi. Ea vine din furia împotriva acestei invazii, dar şi din dorinţa de a contribui cu ceva la limitarea acestor efecte dramatice. Avem reacţia oamenilor din judeţele de graniţă, fie că vorbim de graniţa de nord, nord-est, dar şi din sud-est. Practic, ei sunt cei mai îngrijoraţi, lor nu le vin informaţii doar de la televizor, dar şi din realitatea din jur, iar reacţia lor, încă o dată, a fost exemplară. Oamenii care lucrează în sistemul de stat, atât militarii, dar şi lucrătorii din alte structuri, la graniţă, la vămi, în administraţie, în sistemul medical. Şi aş dori să subliniez că societatea civilă, jurnaliştii şi oamenii cu credibilitate, majoritatea au făcut ceva în aceste zile şi acel ceva este deosebit de important, pentru că au luat atitudine şi asta nu pentru că le-a cerut-o cineva, ci pentru că aşa au simţit. Lucrul acesta l-am perceput de la nivelul Guvernului", a mai declarat Nicolae Ciucă.

O nouă șansă în România (sursa: The Economist)
Internațional

Aproape 40% din refugiații ucraineni ajunși în România și-au găsit un loc de muncă în industria prelucrătoare

O nouă șansă în România. Aproape 40% din totalul refugiaţilor ucraineni care, după începerea războiului, şi-au găsit de muncă în România lucrează în industria prelucrătoare, potrivit unor date centralizate de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale puse la dispoziţia Agerpres. Statisticile MMPS arată că, de pe 24 februarie şi până în prezent, s-au angajat în România 1.891 cetăţeni ucraineni, iar dintre aceştia, 754 (reprezentând 39,4%) activează în industria prelucrătoare. O nouă șansă în România Pe locul al doilea în topul angajărilor în funcţie de domeniul de activitate se află construcţiile, care au preluat 311 refugiaţi, în timp ce pe locul al treilea se află sectorul de restaurante şi hoteluri, care a angajat 177 de cetăţeni din Ucraina. Citește și: Minciunile cu care Kremlinul atacă moralul Europei: dacă Rusia intră în incapacitate de plată, UE intră în hiperinflație. Bonus: refugiații ucraineni, „val de infracțiuni violente” De asemenea, 135 de persoane care au fugit din calea războiului din Ucraina desfăşoară în România activităţi de comerţ cu ridicata, iar 117 desfăşoară activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport. Documentul MMPS arată că aproximativ un sfert din totalul refugiaţilor ucraineni care şi-au găsit un loc de muncă în România, adică 452 de persoane, s-au angajat la companii din municipiul Bucureşti. În provincie, cei mai mulţi ucraineni care au fugit din calea războiului şi-au găsit de muncă în judeţul Bistriţa Năsăud, acolo unde au fost încheiate 270 de contracte individuale de muncă. Judeţul Arad a oferit şi el locuri de muncă pentru 167 de cetăţeni ucraineni, în timp ce judeţul Timiş a asigurat posturi pentru 126 de persoane din Ucraina, menţionează sursa citată.

Standul României la târgul de turism de la New York, val de ironii pe rețelele sociale
Politică

Standul României la târgul de turism de la New York, val de ironii pe rețelele sociale

Standul României la târgul de turism de la New York, val de ironii pe rețelele sociale după ce consulatul la New York a postat o imagine cu o draperie de care sunt agățate fotografii în format A4. Standul României la New York, val de ironii O postare de pe pagina de Facebook a Consulatului General al României la New York privind participarea României la Târgul de Turism Travel and Adventure Show a provocat un val de ironii în rândul internauţilor, scrie news.ro. Aceștia au remarcat standul ce includea o draperie neagră pe care au fost prinse, cu cleme, fotografii color printate pe hârtie obişnuită, în format A4. Ulterior, postarea a fost ştearsă. Ministerul Turismului a reacţionat, explicând că decorul este „specific” acestei manifestări de peste 20 de ani şi că 90% dintre expozanţi au păstrat acest decor, iar la stand vizitatorii au primit „informaţii relevante pentru a atrage vizitatori spre România”. România a plătit pentru participare la târgul din SUA 7.990 de dolari. „În zilele de 19 şi 20 martie 2022, a avut loc la New York, Târgul Internaţional de Turism The Travel& Adventure Show în cadrul căruia România a deţinut un stand de prezentare şi promovare a produselor turistice autohtone. Manifestarea a constituit spaţiul mult aşteptat de specialiştii din domeniu pentru a disemina informaţii exclusive, oferte de călătorie şi programe turistice care nu pot fi găsite într-o astfel de prezentare nicăieri altundeva” este mesajul postat pe Facebook de Consulatul General al României la New York, în 5 aprilie, la două săptămâni de la manifestarea la care face referire. Postarea era însoţită de o fotografie care prezenta şase persoane la standul României, stand care a avut sloganul „Explore The Carpathian Garden". După ce postarea a stârnit ironia internauţilor, care au remarcat, printre altele, că „un elev din România de şcoală generală ar fi făcut un panou mult mai bun”, oficialii Consulatului României la New York au şters postarea. Foto: News.ro „Nu vă e rușine, sinecuriștilor?” Ironiile au continuat însă sub formă de comentarii la o altă imagine postată pe pagina consulatului ca fotografie de profil. Foto: Pro TV "E sigur din România poza, să nu ne mire că e din Austria, Elveţia, la ce nivel de profesionalism aţi arătat", "Nu vă e ruşine, sinecuriştilor?!", "Ruşine sa va fie e puţin spus. Sunteţi nişte sugative la banii publici", "La targul de turism din NY, Romania prezinta cateva fosile comuniste aduse special pt aceasta ocazie, pe un fundal specific, negru, cu ceva poze colorate spre a pune mai bine in valoare splendoarea exponatelor", "Echipă serioasă la consulat! Promovaţi România de nu mai puteţi! Şi ce fotogenici sunteţi! Bravo!", "Va bateţi joc pe banii noştri !! Demisionaţi !! Rusine !!", sunt câteva dintre cele peste 80 astfel de comentarii. Citește și: Rusia nu va renunța la a impune Ucrainei abandonarea integrării euro-atlantice, potrivit Marii Britanii. Pentru acest scop, Putin va lansa atacuri nucleare, spune Zelenski

BNR avertizează că inflația va depăși nivelul de 11,2% în luna iunie Foto: bnro.ro
Politică

BNR avertizează că inflația va depăși nivelul de 11,2% în luna iunie

BNR avertizează, potrivit minutei şedinţei de politică monetară care s-a desfăşurat în 5 aprilie 2022, că inflația va depăși nivelul de 11,2% în luna iunie. Va urma însă o descreştere graduală, până la 9,6% în decembrie 2022. BNR avertizează că inflația va depăși 11,2% „În ceea ce priveşte evoluţiile viitoare, membrii Consiliului au arătat că, potrivit noilor analize, rata anuală a inflaţiei va creşte probabil ceva mai pronunţat în următoarele luni decât s-a anticipat în prognoza pe termen mediu din februarie, care indica majorarea ei la 11,2% în luna iunie, urmată de o descreştere graduală, până la 9,6% în decembrie 2022, dar mai abruptă în semestrul II 2023, implicând coborârea acesteia la 3,2% la finele anului”, se arată în minuta BNR. În acest context, membrii Consiliului şi-au exprimat din nou preocupările legate de perspectiva absorbţiei fondurilor europene, mai ales a celor aferente programului Next Generation EU, care este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte, însă este esenţială pentru accelerarea reformelor structurale, inclusiv a tranziţiei energetice, dar şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a impactului exercitat de războiul din Ucraina şi de sancţiunile asociate, precum şi de consolidarea fiscală. Consecințele războiului din Ucraina Potrivit BNR, a fost remarcată însă şi ameliorarea recentă a situaţiei epidemiologice pe plan intern, care a condus la încetarea stării de alertă şi la ridicarea tuturor restricţiilor de mobilitate mai devreme decât s-a anticipat, cu consecinţe favorabile asupra activităţii economice. În acelaşi sens, au fost evocate măsurile guvernamentale aplicate/prefigurate vizând protejarea puterii de cumpărare a populaţiei şi sprijinirea companiilor, dar şi accelerarea unor investiţii în sectorul energetic, precum şi gestionarea situaţiei refugiaţilor. Inclusiv în aceste condiţii, membrii Consiliului au convenit că o sursă de incertitudini şi riscuri crescute la adresa previziunilor o constituie conduita viitoare a politicii fiscale, având în vedere, pe de o parte, cerinţa continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv şi al tendinţei de înăsprire a condiţiilor de finanţare, iar, pe de altă parte, actuala conjunctură economică şi socială dificilă pe plan intern şi global, marcată de implicaţiile războiului din Ucraina şi ale sancţiunilor impuse Rusiei. Citește și: FOTO Un pensionar finlandez i-a donat lui Putin o mașină de spălat, ca să nu mai jefuiască Ucraina

Crucișătorul Moscova ar fi putut transporta arme nucleare Foto: Twitter
Internațional

BREAKING Crucișătorul Moscova ar fi putut transporta arme nucleare. În timpul Războiului Rece, deținea astfel de arme

Există îngrijorări că crucișătorul Moscova, care s-a scufundat joi noaptea în Marea Neagră, ar fi putut transporta arme nucleare. Mai mulți experți ucraineni apreciază că două bombe nucleare ar fi putut fi la bord. Moscova avea arme nucleare la bord în timpul Războiului Rece. Crucișătorul Moscova ar fi putut transporta arme nucleare Mikhailo Samus, directorul unui think-tank militar din Lvov, Andrei Klimenko, redactor la Black Sea News și ziarul ucrainean Defense Express au avertizat astăzi că Moscova a fost proiectată pentru a transporta focoase care ar putea fi instalate în vârful rachetelor sale supersonice P-1000 - concepute pentru a elimina portavioanele americane. "La bordul Moscovei ar putea fi focoase nucleare - două unități", a spus Samus, în timp ce Klimenko a cerut altor națiuni de la Marea Neagră - Turcia, România, Georgia și Bulgaria - să insiste asupra unor explicații: „Unde sunt aceste focoase? Unde erau când muniția a explodat?”. Defense Express a afirmat, citat de Daily Mail, că a „intervievat experți, inclusiv proiectanți și ofițeri de marină, care au dat în unanimitate și în mod independent următorul răspuns: există o posibilitate reală ca nava amiral a flotei ruse de la Marea Neagră să fi avut la bord muniție nucleară. The wrecked cruiser "Moskva" may have nuclear warheads, - Defense Express.According to experts, 16 P-1000 Vulkan anti-ship missiles can be equipped with a nuclear warhead with a capacity of 350 kt or a conventional 500-kg high-explosive-cumulative warhead. https://t.co/qkIl2epHr1— тошнота кота-философа Антуана (@6Kk4KgwPz3Di3QF) April 14, 2022 Defence Express s-a întrebat, potrivit Daily Mail: „Sunt munițiile nucleare întotdeauna la bord sau sunt încărcate numai prin ordin special?” Friends and experts say that there are two nuclear warheads for Russian cruise missiles "Moskva". Maybe, for many ppl this is a news, but it is true, Moskva was ship - a carrier of nuclear weapons. 1/2— Euromaidan PR (@EuromaidanPR) April 15, 2022 Speculațiile cu privire la un dezastru nuclear apar în contextul în care este necunoscută soarta echipajului de 510 de oameni de pe crucișător. Sute ar fi putut să fi murit în explozia de la bord. Soarta echipajului, necunoscută Până în prezent, soarta a doar aproximativ 50 de membri ai echipajului este cunoscută, ei fiind preluați de o navă turcească. Alți 14 ar fi fost transportați pe cale aeriană în portul Sevastopol. Soarta a circa 450 de marinari nu este cunoscută. Rusia susține că a evacuat întregul echipaj, dar un videoclip filmat la Sevastopol peste noapte arată zeci de mașini care se presupune că aparțineau marinarilor de pe navă încă parcate în port - sugerând că proprietarii lor nu s-au întors să le ridice. The cruiser Moskva sank while being towed in a storm,-Russian Defense Ministry https://t.co/NxEiHePb3b #Ukraine pic.twitter.com/1TBbOeSdj1— Liveuamap (@Liveuamap) April 14, 2022 Daily Mail arată că, în 1982, când marina britanică a scufundat crucișătorul argentinina Belgrano au murit 334 de marinari. Dar acest crucișător avea un tonaj mai mic și muniția de la bord nu a explodat. În timpul Războiului Rece, Moscova a avut arme nucleare la bord. În 1989, sub conducerea liderului sovietic Mihail Gorbaciov, oamenii de știință americani și sovietici au participat la un test comun la bordul navei, în Marea Neagră, pentru a măsura emisia de neutroni și raze gamma de la un focos nuclear pe o rachetă de croazieră, scrie Associated Press. Citește și: Avalanșa de angajări la Guvern nu se mai oprește: Ministerul Economiei, plus 10% la schema de personal. Fondurile Europene au anunțat deja: numărul angajaților crește cu 30%

Cea mai importantă expulzare în masă a diplomaților ruși: peste 400, de la începutul invadării Ucraina Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Cea mai importantă expulzare în masă a diplomaților ruși: peste 400, de la începutul invadării Ucraina

Cea mai importantă expulzare în masă a diplomaților ruși în istoria modernă: peste 400, de la începutul invadării Ucraina, arată o statistică a The Economist. România este, alături de Ungaria, printre țările care nu au expulzat nici un diplomat rus. Chiar și Austria, despre care Financial Times și The Economist apreciază că era o placă turnantă a spionajului rusesc, a expulzat, joi, mai mulți presupuși spioni ai Kremlinului. Cea mai importantă expulzare în masă a diplomaților ruși The Economist prezintă o statistică a presupușilor agenți ruși expulzați și explică efectele acestor măsuri. „Expulzările în masă, cele mai mari din istorie, vor avea probabil efecte de durată asupra serviciilor de informații ale lui Vladimir Putin și asupra capacității lor de a spiona - și de a submina – în Europa”, arată The Economist. Foto: The Economist „Expulzarea la această scară a spionilor este fără precedent. Este mai mult decât dublu față de cea din 2018, când 28 de țări occidentale au expulzat 153 de presupuși spioni, ca răspuns la tentativa de asasinare de către Rusia a lui Serghei Skripal, un fost ofițer rus de informații. Cele mai recente expulzări sunt „remarcabile” și „așteptate de mult”, spune Marc Polymeropoulos, care a condus operațiunile CIA în Europa și Eurasia până în 2019”, mai scrie săptămânalul britanic. Publicația explică și de ce sunt importante aceste măsuri. Ea arată că numărul spionilor ruși în spațiul european era estimat la circa 1.000, înainte de expulzări. Un oficial german aprecia că numărul agenților Kremlinului ajunsese la nivelul din anii Războiului Rece. Aceasta făcea foarte dificilă sarcina contraspionajului de a-i monitoriza. În plus, aceștia au executat și misiuni de sabotaj: în aprilie 2021, agenți GRU au bombardat un depozit ceh de muniție. Expulzat de Marea Britanie, mutat în Estonia „Unii oficiali occidentali spun că scopul lor este să se asigure că ambasadele rusești din Europa, acum supradimensionate, nu sunt mai mari decât echivalentele lor occidentale de la Moscova – un principiu pentru care Republica Cehă a insistat anul trecut. Aceasta presupune refuzul constant al vizelor pentru noii sosiți și schimb de informații între aliați, astfel încât un ofițer dat afară dintr-o țară să nu poată fi trimis în alta”, arată The Economist. Autorul articolului, Shashank Joshi, precizează, pe Twitter, că un diplomat rus expulzat de Marea Britanie în 2018 a ajuns în Estonia și a fost expulzat acum și din această țară. El se întreabă cum a fost posibil ca aceasta să fie acceptat în Estonia. Amazingly, one of the suspected intelligence officers expelled by the UK in 2018, Sergey Nalobin, was just kicked out of Estonia, where he was the chargé—"raising questions about why he received diplomatic credentials from Tallinn in the first place." https://t.co/q4m87tdMhX— Shashank Joshi (@shashj) April 6, 2022 Shashank Joshi explică faptul că Marea Britanie nu a expulzat în 2022 nici un diplomat rus întrucât a dat afară un număr foarte mare, 23, în 2018. Cehia a expulzat relativ puțini, întrucât a expulzat 81 în 2021. Citește și: Dîncu susține că România nu sprijină Ucraina cu armament și nu este spațiu de tranzit, dar e îngrijorat că rușii au ocupat Insula Șerpilor: Interesele noastre de securitate sunt afectate

Virgil Popescu spune că România este între 25% şi 28% dependentă de import de gaze Foto: News.ro
Politică

Virgil Popescu: În momentul de faţă, România este undeva între 25% şi 28% dependentă de import de gaze 

În momentul de faţă, România este undeva între 25% şi 28% dependentă de import de gaze, a spus ministrul Energiei, Virgil Popescu. El a declarat, miercuri, în emisiunea Talk News de la Profit TV, că este o prioritate a României să reducă dependenţa de gazul rusesc. Potrivit lui Popescu, odată cu finalizarea interconectorului Grecia-Bulgaria, România va avea două rute alternative pentru a aduce gaze din afara Federaţiei Ruse. România, între 25% şi 28% dependentă de import de gaze ”Adevărul este evident undeva la mijloc, România a fost dependentă, şi 10% şi 20%, şi 28%. Dacă nu punem rezerve în loc de gaze naturale, dependenţa de gazele ruseşti sau de importuri va creşte. În momentul de faţă, România este undeva între 25% şi 28% dependentă de import de gaze, şi până în acest moment, majoritatea importurilor, dacă nu chiar sută la sută, au fost din Federaţia Rusă”, a spus ministrul, citat de news.ro. El a precizat că, uitându-ne în istorie, ”România nu a avut, până la sfârşitul anului trecut, nicio posibilitate de a aduce gaze decât din Federaţia Rusă, pentru că conductele de gaze, sub contract cu Garzprom, practic acel culoar interbalcanic care ducea gazul în Turcia era deţinut în totalitate de Garprom. ”În 2020, împreună cu Transgaz, am reuşit invocând noua directivă a gazelor, să încetăm acest contract şi conductele T, T2, T3 au revenit în patrimoniul sistemului naţional de transport. (..) În momentul de faţă, avem un culoar interbalcanic pe care România poate aduce gaz, din Turcia, Bulgaria, România, porturile turceşti şi gazul din Azerbaijan”, a explicat ministrul Energiei. Interconectorul cu Grecia și Bulgaria, gata la toamnă Virgil Popescu a spus că acel interconector între Grecia şi Bulgaria, care trebuia să fie gata, avem promisiuni că va fi gata în toamna acestui an. ”Odată cu finalizarea interconectorului Grecia-Bulgaria (..) România va avea două rute alternative pentru a aduce gaze din afara Federaţiei Ruse”, a spus el. Potrivit ministrului, ”practic, începând cu sfârşitul anuui trecut, lucrând împreună cu Transgaz, am pus pe harta rutelor de transport şi România”. Despre o independenţă totală de gazul rusesc, Virgil Popescu a spus că o conductă, un coridor este deja operaţionalizat. ”Discutăm pentru a avea operaţionalizat acest coridor şi pentru a avea această sursă de aprovizionare. Anunţăm când se va întâmpla, este o prioritate a României să reducă dependenţa de gazul rusesc, dependenţa se va reduce, anul acesta, şi datorită faptului că ne va intra primul gaz din Marea Neagră”, a explicat ministurl, precizând că s-a finalizat investiţia şi din această vară vom avea prima moleculă de gaz din Marea Neagră. ”Vorbim clar de o producţie suplimentară de până la un miliard de metri cubi, într-un an de zile, deci vom avea clar o reducere a dependenţei de gazul rusesc”, a mai spus el. Citește și: EXCLUSIV Cărăușul de bani al lui Vâlcov, Adi Florinel Barbu, 110 milioane de euro în contracte publice pe firma tatălui în fieful lui Paul Stănescu (PSD)

România și Republica Moldova se pregătesc pentru un atac rusesc asupra Odesei Foto: Facebook Natalia Gavriliță
Politică

România și Republica Moldova se pregătesc pentru un atac rusesc asupra Odesei

România și Republica Moldova se pregătesc pentru un atac rusesc asupra Odesei, au arătat, la Berlin, Bogdan Aurescu, ministrul de Externe al României, și Natalia Gavriliță, premierul Republicii Moldova. Gavriliță a declarat că autoritățile din Moldova sunt alarmate de atacurile asupra regiunii Odesa. România și Moldova se pregătesc pentru un atac rusesc asupra Odesei „Deoarece Odesa este situată în imediata apropiere de Moldova, se poate și pe jos de mers. Odesa este aproape egală cu populația întregii Moldovei. Trebuie să fim pregătiți. Pregătiți cu un plan de urgență, coridoare verzi. Și trebuie să facem tot posibilul pentru a facilita semnarea unui acord e încetare a focului”, a declarat Gavrilița, citată de NewsMaker.md. Aurescu a artat că România se pregătește să primească un nou val de refugiați din Ucraina. „Cu câteva săptămâni în urmă, am primit informații despre un posibil atac asupra Odesei. Până acum nu au existat asemenea acțiuni. Dar ținând cont de aceste informații, am început să planificăm acțiuni suplimentare. Ne pregătim. Prin urmare, sunt optimist că vom reuși în viitor, împreună cu partenerii noștri și cu ajutorul UE și al organizațiilor internaționale, să facem față dacă va apărea o astfel de situație”, a conchis Aurescu. La 3 aprilie, Odesa a fost atacată cu rachete. Pe de altă parte, mai mulți analiști militari apreciază că Rusia ar putea încerca să preia controlul asupra întregului litoral al Mării Negre, deținut acum de Ucraina, așa că își va extinde atacurile spre Odesa și dincolo de acest oraș, spre Vest. Rusia vrea Odesa „și mai mult”, a apreciat generalul Mark Hertling, într-o postare pe Twitter, pornind de la informațiile furnizate de Jack Sullivan, consilierul național pe securitate al SUA The National Security Advisor @jakejsullivan just briefed what might happen next.His brief fits well into my desire to provide a ? on what both sides face in the next weeks/months.Key topics: what we'll see, regeneration, & the battle of attrition that is coming 1/22— Mark Hertling (@MarkHertling) April 4, 2022 Mark Hertling este general-locontenent în rezervă, fost comandant al armatei SUA în Europa. El a condus și o divizie de blindate, în Irak, între 2007 și 2008. Citește și: Rusia vrea Odesa „și mai mult”: planurile Moscovei după dezastrul de la Kiev prezentate de un general-locotenent american în rezervă

Lista statelor europene care au expulzat diplomați ruși. România și Ungaria, printre țările care nu au luat o astfel de măsură Foto: Twitter
Internațional

Lista statelor europene care au expulzat diplomați ruși. România și Ungaria, printre țările care nu au luat o astfel de măsură

Lista statelor europene care au expulzat diplomați ruși arată că România și Ungaria sunt printre țările care nu au luat o astfel de măsură. Diplomații ruși sunt expulzați în masă din spațiul european. Unele țări, precum Lituania au trimis acasă inclusiv ambasadorul Kremlinului. Financial Times a relatat, la finalul lunii martie, despre o creștere alarmantă a spionajului rusesc în spațiul european, după ce a intervievat opt oficiali din serviciile de informații și diplomați. Potrivit unei contabilizări făcute de Nexta TV, de la începutul agresiunii asupra Ucrainei au fost expulzați circa 250 de diplomați ruși din țările europene. Citește și: Financial Times: Creștere alarmantă a spionajului rusesc în spațiul european. Austria: „portavionul” agenților Moscovei Denmark will expel 15 Russian intelligence officers working at the Russian embassy in Copenhagen. They pose a threat to our national security. It’s in our mutual interests to maintain diplomatic ties, but we will not accept Russian espionage on Danish soil. #dkpol— Jeppe Kofod (@JeppeKofod) April 5, 2022 Lista statelor europene care au expulzat diplomați ruși. Iată o listă a măsurilor luate de statele din UE împotriva personalului diplomatic suborodnat Kremlinului: Belgia a expulzat 21 de diplomați de la ambasada din Bruxelles și consulatul din AnversOlanda a expulzat 17 diplomați care ar fi acționat ca spioniIrlanda a expulzat patru diplomați din structura de conducere a ambasadei la DublinCehia a expulzat un diplomat rusGermania: 45 de diplomați ruși expulzațiLituania a trimis acasă ambasadorul Rusiei, car reacție la masacrul de la BuchaFranța: 34 de diplomați ruși expulzațiLetonia: detaliile legate de expulzări vor fi anunțate, deocamdată s-a aprcizat doar că această măsură va fi luatăItalia: 30 de diplomați ruși expulzațiDanemarca: 15 diplomați ruși expulzațiSuedia: trei diplomați ruși expulzațiBulgaria a expulzat 11 diplomați ruși, zece la mijlocul lunii martie, al 11-lea la 1 aprilie - este vorba de primul secretar al ambasadeiSlovacia: 38 de diplomați ruși expulzați, mai întâi un lot de trei, apoi 35. Polonia: 45Estonia: trei diplomați ruși expulzațiSpania: 45 de diplomați Macedonia de Nord, țară care nu face parte din UE, a expulzat cinci diplomați ruși. Premierul român Nicolae Ciucă a răspuns, luni, unei întrebări referitoare la posibila expulzare a unor cetăţeni sau diplomaţi ruşi din România. „Din informaţiile pe care le am până acum, nu avem astfel de persoane. (…) În funcţie de situaţia concretă, vom lua decizii şi le vom anunţa", a precizat el. Citește și: Rusia vrea Odesa „și mai mult”: planurile Moscovei după dezastrul de la Kiev prezentate de un general-locotenent american în rezervă

Zelenski, în fața Parlamentului României Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Zelenski, în fața Parlamentului: Vreau dialog cu România pentru a permite întreaga protecţie a minorităţilor noastre naţionale 

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a vorbit, luni seara, în fața Parlamentului României. „Vreau să încep un dialog cu România pentru a permite întreaga protecţie a minorităţilor noastre naţionale, şi comunităţii româneşti din Ucraina, şi celei ucrainene din România”, a spus e. Declarațiile sale vin după ce AUR și senatoarea Șoșoacă au acuzat Ucraina că nu tratează corect minoritatea română. Ei au sugerat că România n-ar trebui să spirjine Ucraina din acest motiv. Zelenski, în fața Parlamentului României "Sunt convins că România va susţine tot ce trebuie pentru impunerea dreptăţii. (...) Sunt convins că România şi firmele româneşti vor participa la programele pentru refacerea Ucrainei după război. Vom propune partenerilor noştri să preia refacerea unor regiuni care au fost distruse de Rusia. Potenţialul nostru, puterea noastră internă este mare, dar avem nevoie de ajutor pentru a reface viaţa în Ucraina," a mai afirmat Zelenski, într-un discurs ţinut prin videoconferinţă. El a mulţumit poporului român pentru susţinerea acordată refugiaţilor. "Mulţumesc întregului popor român pentru ajutorul acordat refugiaţilor din Ucraina. Sper că vom avea condiţii ca Rusia să renunţe la război şi oamenii să se poată întoarce acasă, în Ucraina. Această experienţă de susţinere şi respect reciproc şi bunătate dintre popoarele noastre este o bază pentru o apropiere şi mai mare dintre popoarele şi statele noastre”, a mai afirmat șeful statului ucrainean. Citește și: Agenția oficială de presă a Moscovei cere lichidarea tuturor ucrainenilor care s-au opus Rusiei. „Elita politică a Ucrainei”, eliminată, nu poate fi re-educată

Energia nucleară, esențială pentru România (sursa: Facebook/VirgilPopescu)
Politică

Parteneriatul cu SUA în domeniul nuclear este esențial pentru România, susține Virgil Popescu

Energia nucleară, esențială pentru România. Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a declarat că noile construcţii nucleare şi reactoarele modulare fac parte din agenda României pentru decarbonizare şi securitatea aprovizionării pentru următoarele decenii, iar parteneriatul cu Statele Unite ale Americii este esenţial în acest sens, potrivit Agerpres. Energia nucleară, esențială pentru România "În această dimineaţă am participat, ca keynote speaker, la grupul de discuţii pe energie nucleară organizat de Partnership for Transatlantic Energy & Climate Cooperation (P-TECC). Tema discuţiei a fost 'Energy Security and Diversification in Europe: Civil Nuclear Energy Perspectives'. Agresiunea militară a Rusiei în Ucraina a reînnoit interesul global pentru diversificarea sectoarelor energetice pentru a creşte securitatea şi a asigura fiabilitatea, atingând în acelaşi timp obiectivele climatice. Drept urmare, am discutat despre proiectele prioritare de energie nucleară pe care le au în proiect ţările P-TECC", a scris ministrul, pe Facebook. Citește și: EXCLUSIV România ia în calcul un acord guvernamental cu Franța pentru corvetele MApN. Contractul câștigat de Naval Group, sabotat de Bosânceanu El a transmis că ne confruntăm cu circumstanţe fără precedent care provoacă arhitectura societăţii noastre moderne, cu implicaţii deosebit de grave în sectorul energetic. "Susţinem pe deplin eforturile AIEA de a asigura un cadru de cooperare între Rusia şi Ucraina, pentru a asigura siguranţa instalaţiilor nucleare. România, împreună cu Letonia, Lituania, Polonia şi Slovenia, a adresat o scrisoare Comisiei Europene în sprijinul intervenţiei AIEA, cerând acţiuni mai concrete. Considerăm că un astfel de cadru ar trebui stabilit cât mai curând posibil pentru a permite misiuni internaţionale de experţi la faţa locului. Totodată, am spus că este nevoie de cooperare pentru diversificarea surselor de aprovizionare, în timp ce rămânem angajaţi să ducem la îndeplinire planul de decarbonare, de aceea ne bazăm şi pe energia nucleară. În ceea ce priveşte preţurile la energie trebuie să lucrăm împreună pentru a găsi soluţii pe termen lung, în acelaşi timp cu acţiuni de reducere a dependenţei de Federaţia Rusă şi întărind securitatea energetică", a continuat Popescu. Potrivit acestuia, România este ferm angajată în dezvoltarea în continuare a programului nuclear civil naţional. "Noile construcţii nucleare şi SMR-urile (reactoarele modulare de mici dimensiuni - n.r.) fac parte din agenda noastră pentru decarbonizare şi securitatea aprovizionării pentru următoarele decenii. De aceea, parteneriatul cu SUA este esenţial, având în vedere că ţara noastră, dar şi SUA văd energia nucleară ca un contributor pe termen lung la atingerea obiectivelor climatice, asigurând în acelaşi timp securitatea energetică şi îmbunătăţirea competitivităţii economiilor noastre prin crearea de locuri de muncă la nivel înalt de expertiză", a mai spus oficialul român.

Grup de luptă NATO în România (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

România a intrat oficial în grupul select cu grupuri de luptă NATO pe propriul teritoriu. La 1 februarie, Rusia ceruse ca trupele NATO să părăsească țara noastră

Grup de luptă NATO în România. Liderii statelor membre NATO, reuniţi la Bruxelles într-un summit extraordinar, au aprobat joi patru noi grupuri de luptă în Bulgaria, România, Slovacia şi Ungaria, a anunţat secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, transmit AFP, Reuters şi dpa. Grup de luptă NATO în România "Acestea se adaugă celor patru grupuri existente deja în ţările baltice şi Polonia. Aşadar, avem opt grupuri multinaţionale ale NATO de la Marea Baltică la Marea Neagră", a spus Stoltenberg într-o conferinţă de presă după încheierea reuniunii. NATO are deja grupuri de luptă în Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia. Cele patru grupuri de luptă aprobate de NATO vor deveni complet funcţionale "într-un orizont relativ scurt de timp", cel din România fiind "cel mai avansat", a declarat, joi, pentru Agerpres, secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană. Citește și: Rusia: Cererea noastră de retragere a trupelor NATO se referă la România "Sunt deja într-o fază iniţială de operaţionalizare şi într-un orizont relativ scurt de timp vor deveni complet funcţionale. Astfel, vom avea opt grupuri de luptă pe Flancul estic, patru deja existente în zona baltică şi în Polonia, plus cele patru din regiunea noastră - asta, dacă vreţi, este o decizie pentru termenul foarte apropiat", a spus oficialul. La summit-ul de la Madrid, decizii pe termen lung În ceea ce priveşte o prezenţă militară permanentă pe Flancul estic, Mircea Geoană a vorbit despre decizia NATO de joi de însărcinare a comandanţilor militari ai NATO "pentru a le prezenta opţiuni pentru o prezenţă militară mai robustă, de natură permanentă şi sustenabilă pe Flancul estic, urmând ca, pe baza acestui aviz militar, liderii NATO să aprobe la Summitul de la Madrid decizii pentru termen mediu şi lung". El a amintit că există deja activate Planurile de apărare pentru ţările de pe Flancul estic, inclusiv pentru România sau Turcia. "Astăzi avem 40.000 de trupe aliate sub comanda militarilor NATO, ca urmare a activării acestor planuri, şi de asemenea, pe termen mediu şi lung, vom lua decizii cu privire la sistemele de apărare antirachetă, apărare cibernetică, în general o altă calitate şi o altă profunzime a prezenţei NATO pe Flancul estic". Grupul din România, cel mai avansat Despre operaţionalizarea grupurilor de luptă, secretarul general adjunct al NATO a apreciat că "este mai degrabă o chestiune tehnică la ora aceasta". "Se cunoaşte componenţa acestui grup de luptă, a compoziţiei sale cu privire la naţiunile care au anunţat participarea, câteva dintre ele au reconfirmat astăzi, evident, Franţa, ţara-cadru, dar şi Olanda şi alte ţări şi-au anunţat intenţia de a participa la grupul nostru. Deci, anticipez o perioadă relativ scurtă de timp şi sunt convins că şi comandanţii militari români, care sunt foarte respectaţi la NATO, vor contribui la un calendar foarte scurt. Aş spune că grupul de luptă din România este cel mai avansat din cele patru decise şi înfiinţate de liderii noştri", a adăugat el.

NATO a aprobat grupul de luptă în România (sursa: Facebook/KlausIohannis)
Politică

Klaus Iohannis: "NATO a aprobat grupul de luptă în România"

NATO a aprobat grupul de luptă în România. Președintele Klaus Iohannis a declarat că NATO a aprobat grupul de luptă în România, dar că va insista pentru o consolidare și mai puternică a flancului estic. Șeful statului spune că românii nu trebuie să se teamă. "România nu este în pericol", potrivit G4Media. NATO a aprobat grupul de luptă în România „Vom discuta măsurile pe care vrem să le luăm și planurile pe care le avem. Dorim să dovedim că suntem uniți și în NATO și în relația transatlantică. Vrem să discutăm cum putem să ajutăm în continuare Ucraina. Este vorba în primul rând despre ajutor umanitar, în Ucraina și pentru cei care trebuie să părăsească Ucraina, cei care fug de război. Citește și: Putin și dilema „butonului nuclear”: folosirea armelor nucleare tactice ar umili Ucraina și îngrozi NATO, dar ar provoca respingere până și din partea Chinei Vrem să discutăm și lucruri extraordinar de importante, precum consolidarea flancului estic. Avem deja o veste foarte bună, deja NATO a aprobat grupul de luptă care va fi poziționat în România, acel grup pe care l-am solicita, în care Franța va fi națiune cadru. Sunt foarte bucuros că s-a decis atât de repede deja” ”Românii pot sta liniștiți, România este în siguranță, este apărată de cea mai mare alianță, dar nici îngrijorările legate de Moldova nu au o justificare, nu există niciun fel de date, în afară de speculații în media, că Moldova ar fi ținta vreunui atac sau ar fi planificată o acțiune care privește Moldova. Niciun român nu trebuie să se teamă. Militarii noștri sunt bine pregătiți, România nu e în pericol", a declarat Klaus Iohannis.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră