sâmbătă 30 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: românia

693 articole
Eveniment

Autoritățile au anunțat furtună de proporții

Autoritățile au anunțat furtună de proporții. Directorul general al Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), Elena Mateescu, a declarat că, începând de duminică, se va înregistra o prăbuşire a regimului de temperaturi, de la 34 de grade, la cel mult 15 grade în regiunile intracarpatice, cele mai mari cantităţi de precipitaţii fiind aşteptate în Oltenia, Muntenia, Carpaţii Meridionali şi de Curbură. Autoritățile au anunțat furtună de proporții Dacă până sâmbătă vremea va fi călduroasă, începând de duminică, de la 34 de grade, se va înregistra o prăbuşire a regimului de temperaturi la cel mult 15 în regiunile intracarpatice, posibil doar 22 în partea de sud-est a ţării, a afirmat directorul ANM. Citește și: Prima declarație a lui Ciolacu despre posibila relație cu fosta soție a lui Robert Negoiță: „Nu am o relație intimă cu Sorina Docuz. Există vreo poză cu mine, cu ea?” Elena Mateescu a explicat că acest lucru înseamnă că urmează fenomene meteo extreme care impun o atenţie deosebită în intervalul următor. "Ce înseamnă acest lucru, o spunem de fiecare dată - un schimb de masă de aer foarte rece pe un fond preexistent de masă de aer foarte cald înseamnă fenomene meteo extreme care impun o atenţie deosebită în intervalul următor", a punctat ea. Potrivit directorului general al ANM, pe baza următoarelor date, în cadrul Consilului de prognoză se va emite o alertă generală, la început pentru partea de vest, nord-vest a ţării. "La început în partea de vest, nord-vest probabil cu siguranţă un Cod galben având în vedere cantităţile de precipitaţii prognozate la acest moment de până la 30 - 40 l/mp, după care, începând de duminică şi până luni, aici contăm pe un vârf în ceea ce priveşte acest episod de vreme instabilă deosebit de accentuat să avem zone în ţară de Cod galben, posibil toată ţara, şi chiar şi aereale de Cod portocaliu", a explicat Elena Mateescu. Unde vor fi precipitațiile abundente Cele mai mari cantităţi de precipitaţii sunt aşteptate în Oltenia, Muntenia, Carpaţii Meridionali şi de Curbură, a spus ea. "Cele mai mari cantităţi de 60 - 80 litri/mp, posibil de peste 90 de litri/mp le aşteptăm, aşa cum arată datele de azi, în Oltenia, Muntenia, Carpaţii Meridionali şi de Curbură. Cu siguranţă, mâine dimineaţă, în funcţie de ultimele informaţii, vom interveni conform datelor, astfel încât, dacă există o probabilitate foarte mare de a avea cantităţi care să depăşească pe secvenţe scurte de timp sau prin acumulare în 24 de ore valori de peste 100 litri/mp, fie să dublăm avertizarea generală de avertizări meteorologice de Cod roşu de tip nowcasting, fie Cod roşu de la început, dacă aria în care anticipăm aceste cantităţi este una destul de extinsă şi mă refer aici la zone din Oltenia şi Muntenia în mod deosebit şi zona Carpaţilor Meridionali şi de Curbură", a adăugat directorul general ANM. Ce măsuri ia ministerul Mediului „Debitele estimate pentru fluviul Dunărea nu ar trebui să ne pună în nici un pericol, situaţii mai grele vom avea, probabil, pe cursurile interioare din bazinele hidrografice aflate sub avertizări iar duminică va fi cea mai grea zi în ceea ce priveşte inundaţiile", a declarat și ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Mircea Fechet. "Ca urmare a Comitetului ministerial pe care l-am avut astăzi la nivelul ministerului şi în care am am evaluat avertizările meteo de Cod galben şi Cod portocaliu şi avertizările hidrologice de Cod portocaliu, înainte de toate, am dispus tuturor colegilor mei să fie pregătiţi pentru intervenţii. Am dispus Sistemelor de Gospodărire Apelor şi Administraţiilor Bazinale de Apă să fie pregătite, precum şi dispeceratelor să foarte bine pregătite, să încercăm să câştigăm ore ori minute, în cazul unor evenimente periculoase. Important de ştiut este şi care sunt acele situaţii care ar trebui să alerteze comunităţile în aval de pe un curs de apă. Totodată, este important să monitorizăm în teren, să nu ne bazăm doar pe instalaţiile de colectare a datelor automate pe care le avem. Am dispus, mai ales în judeţul Galaţi, acolo unde avem foarte multe albii colmatate deja să încercăm să decolmatăm, să regularizăm cât mai multe dintre ele pentru a avea o secţiune suficientă care să permită scurgerea apei. Una peste alta, suntem pregătiţi, toată lumea e în alertă în ceea ce priveşte Ministerul Mediului şi instituţiile din subordinea Ministerului Mediului. Ne pregătim pentru ziua de duminică care va fi cea mai grea zi", a spus Fechet. Situația de pe Dunăre În ceea ce priveşte situaţia de pe Dunăre, oficialul a menţionat că debitele estimate de către specialiştii hidrologi nu vor crea probleme, situaţiile grele fiind prognozate pentru cursurile interioare de apă. "Debitele comunicate de către hidrologi pentru Dunăre nu ar trebui să ne pună în niciun pericol. Dacă vom avea situaţii mai grele, le vom avea cel mai probabil pe cursurile interioare de apă din bazinele hidrografice care sunt deja bine delimitate pe harta comunicată de către colegii de la INHGA şi care precizează foarte clar care sunt acele cursuri de apă unde există riscul unor inundaţii. Mi-am propus să mai fac o întâlnire mâine (sâmbătă, 28 septembrie, n.r.) cu colegii mei pentru a actualiza, dacă va fi cazul, toate avertizările dispuse deja încă de astăzi", a subliniat ministrul Mediului. Specialiştii Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA) au transmis, în cadrul şedinţei Comitetului ministerial pentru situaţii de urgenţă (CMSU), organizate la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP), că valoarea maximă estimată a debitului Dunării ar putea atinge 8.000 mc/s, dar nu va depăşi 9.000 mc/s, în zilele următoare. "În ceea ce priveşte Dunărea, hidrologii au informat că se menţine prognoza emisă ieri (joi, 26 septembrie, n.r.), cu valoare maximă aşteptată pe data de 1 octombrie, de 7.600 mc/s, maxim care se va menţine, probabil, şi pe data de 2 octombrie. În cazul în care vor fi precipitaţii importante în zona afluenţilor Dunării, din Serbia, este posibil să se atingă un debit maxim al Dunării 7.800-8.000 mc/s. De asemenea, pe sectorul românesc, ca urmare a precipitaţiilor care se vor înregistra în zilele următoare, hidrologii estimează că debitul nu va depăşi 9.000 mc/s", au menţionat hidrologii, citaţi într-un comunicat de presă al MMAP. Cum se pregătește instituția Apele Române La rândul lor, reprezentanţii Administraţiei Naţionale "Apele Române" (ANAR) au informat că pentru aceste zone au fost deja suplimentate materialele de intervenţie şi au fost deplasate buldozere şi excavatoare, astfel încât să nu existe probleme din cauza colmatărilor. În plus, aceştia au transmis faptul că a fost finalizată linia de apărare provizorie cu panouri de aluminiu, în zona localităţii Islaz, la confluenţa râului Olt cu Dunărea şi că au fost continuate lucrările de consolidare pe sectoarele de dig Stelnica - Borduşani, Ciocăneşti şi Borcea. În ceea ce priveşte evoluţia debitului Dunării, specialiştii ANAR estimează că nu vor fi niciun fel de probleme. În context, reprezentanţii Hidroelectrica au precizat că acumulările gestionate sunt pregolite şi că există rezerve pentru preluarea debitelor suplimentare sau a viiturilor. Pe fondul acestor informaţii, se recomandă turiştilor să evite deplasările în zonele aflate sub avertizare hidrometeorologică şi să fie atenţi la sfaturile autorităţilor. De asemenea, autorităţile publice locale trebuie să fie în legătură cu operatorii apă-canal din zonele afectate, deoarece cantităţile mari de precipitaţii pot conduce la incapacitatea canalizărilor de a prelua aceste cantităţi de apă. Alerta de viituri Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA) a emis o serie de avertizări Cod galben şi Cod portocaliu de inundaţii, valabile până luni, la miezul nopţii, în 18 bazine hidrografice şi pe râurile din Dobrogea. Potrivit hidrologilor, în intervalul 28 septembrie, ora 18:00 - 30 septembrie, ora 16:00, va fi Cod galben de viituri pe râurile din bazinele hidrografice: Vişeu - bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior, Iza - bazin superior şi afluenţi bazin milociu şi inferior (judeţul Maramureş), Tur (judeţul Satu Mare), Someşul Mare - bazin superior şi afluenţi bazin milociu şi inferior (judeţul Bistriţa-Năsăud), Someşul Mic - bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Bihor şi Cluj), Crasna (judeţele: Sălaj şi Satu Mare), Barcău - bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Sălaj şi Bihor), Crişul Repede - bazin amonte S.H. Ciucea şi afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Ciucea (judeţele: Cluj şi Bihor), Crişul Alb - bazin amonte S.H. Vaţa de Jos şi afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Vaţa de Jos (judeţele: Hunedoara şi Arad), Arieş - bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Alba şi Cluj) şi Timiş - bazin amonte S.H. Sadova şi afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Sadova - amonte S.H. Lugoj (judeţul Caraş-Severin). Un al doilea Cod galben Un la doilea Cod galben de creşteri ale nivelurilor şi debitelor va fi în vigoare în intervalul 29 septembrie, ora 6:00 - 30 septembrie, ora 00:00, pe următoarele cursuri de apă: Mureş (judeţele: Alba, Cluj, Sibiu şi Hunedoara), Jiu (judeţele: Hunedoara şi Gorj), Gilort (judeţul Gorj), Olt (judeţele: Harghita, Covasna, Braşov, Sibiu, Vâlcea, Gorj, Argeş, Olt şi Dolj), Călmăţui (judeţele: Olt şi Teleorman), Vedea (judeţele: Argeş, Olt şi Teleorman), Argeş (judeţele: Argeş, Dâmboviţa, Teleorman, Giurgiu şi Ilfov), Ialomiţa (judeţele: Dâmboviţa şi Prahova), Prahova (judeţele: Prahova şi Ialomiţa), Buzău (judeţele: Braşov, Covasna, Buzău şi Prahova), Rm. Sărat (judeţele: Vrancea şi Buzău), Putna (judeţul Vrancea), Trotuş (judeţele: Harghita, Bacău, Neamţ, Covasna şi Vrancea), Bistriţa (judeţele: Neamţ, Harghita şi Bacău), Bârlad (judeţele: Neamţ, Iaşi, Vaslui, Bacău, Galaţi şi Vrancea), Siret (judeţele: Neamţ, Bacău, Vrancea şi Galaţi), Jijia (judeţele: Botoşani şi Iaşi), Prut (judeţele: Iaşi, Vaslui şi Galaţi) şi râurile din Dobrogea (judeţele: Tulcea şi Constanţa). Cod portocaliu, de duminică De asemenea, de duminică dimineaţa, de la ora 10:00, până luni, la ora 16:00, va fi Cod portocaliu de viituri şi depăşiri ale Cotelor de apărare pe râurile din bazinele hidrografice: Olt - afluenţii aferenţi sectorului aval confluenţă cu râul Lotru (judeţele: Vâlcea, Gorj, Argeş, Olt şi Dolj), Vedea - bazin amonte S.H. Văleni si afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Văleni (judeţele: Argeş, Olt şi Teleorman), Neajlov - bazin amonte S.H. Vadu Lat şi afluenţii aferenţi sectorului aval S. H. Vadu Lat (judeţele: Argeş, Dâmboviţa şi Giurgiu), Sabar - bazin superior şi afluenţi bazin milociu şi inferior (judeţele: Argeş, Dâmboviţa, Giurgiu şi Ilfov), Ialomiţa - bazin amonte S.H. Târgovişte şi afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Târgovişte - amonte S.H. Băleni (judeţele: Dâmboviţa şi Prahova) şi Prahova - bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Prahova şi Ialomiţa). De asemenea, a alertă Cod portocaliu de inundaţii vizează, în perioada 29 septembrie, ora 22:00 - 30 septembrie, ora 16:00, râurile: Bahlui - bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţul Iaşi), Bârlad - afluenţii mici aferenţi sectorului aval S.H. Vaslui (judeţele: Vaslui, Iaşi şi Galaţi), Prut - afluenţii aferenţi sectorului aval confluenţă cu râul Jijia (judeţele: Iaşi, Vaslui şi Galaţi) şi Siret - afluenţii de stânga aferenţi sectorului aval S.H. Lungoci (judeţul Galaţi).

Autoritățile au anunțat furtună de proporții (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
România, țara din UE cu cel mai mic procent al cetățenilor care au interacționat online cu autoritățile Foto: PSD Câmpia Turzii
Economie

Cel mai mic procent cetățenilor interacționat online cu autoritățile

România este țara din UE cu cel mai mic procent al cetățenilor care au interacționat online cu autoritățile, arată Eurostat. Potrivit Eurostat, doar 23% din cetățenii români au folosit în 2023 site-urile sau apps-urile autorităților, media UE fiind de 69%. Chiar și Bulgaria are un procent mai mare de cetățeni care au interacționat astfel, online, cu autoritățile - 30%. Citește și: Șeful investițiilor de la Metrou este un fost muncitor necalificat și „meseriaș tunel”, dar nepot de lider sindical Cel mai mic procent al cetățenilor care au interacționat online cu autoritățile „În 2023, 69% dintre cetățenii UE cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani au utilizat un site web sau o aplicație a unei autorități publice în ultimele 12 luni. Ponderea a variat foarte mult între țările UE, cu cele mai mari cote înregistrate în Danemarca (98%), Finlanda, Țările de Jos și Suedia (toate 95%). În schimb, cele mai scăzute procente au fost înregistrate în România (23%), Bulgaria (30%) și Germania (58%)”, arată Eurostat. Puțin sub 90% din estonieni își gestionează relația cu statul prin internet. „O analiză mai detaliată a diferitelor activități de e-guvernare arată că, în 2023, 42% dintre persoane au utilizat serviciile de e-guvernare în ultimele 12 luni pentru a obține informații despre servicii, beneficii, legi, ore de funcționare sau altele similare. Acestea au fost urmate de descărcarea sau tipărirea de formulare oficiale (40 %), accesarea de informații personale (39 %) și stabilirea unei întâlniri sau rezervări și primirea de comunicări sau documente oficiale (37 %). Ponderea persoanelor care au depus declarații fiscale online a fost ceva mai mică, de 29%. În mod similar, cifrele pentru accesarea bazelor de date sau a registrelor publice au fost de 19%, în timp ce 18% dintre persoane au solicitat online documente sau certificate oficiale și 17% au solicitat beneficii sau drepturi”, mai explică Eurostat. Citește și: Băsescu: „Cel mai echipat pentru funcția de președinte este Ciucă”

SUA împrumută România pentru achiziții militare (sursa: gov.ro)
Eveniment

SUA împrumută România pentru achiziții militare

SUA împrumută România pentru achiziții militare. Ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, şi directorul Agenţiei SUA de Cooperare pentru Securitate şi Apărare, Michael Miller, au semnat, miercuri, la Palatul Victoria, un acord privind un împrumut de 920 de milioane de dolari din Fondul pentru Finanţare Militară al Statelor Unite ale Americii. SUA împrumută România pentru achiziții militare "Acest împrumut de aproape un miliard de dolari reprezintă o formă de solidaritate, (...) de îmbunătăţire a interoperabilităţii cu NATO pentru deceniile care urmează”, a afirmat, la ceremonia de semnare a acordului, Michael Miller. Citește și: Guvernul a tăiat 16 miliarde lei din cheltuielile cu PNRR și a crescut cu 18 miliarde de lei cheltuielile cu salariile bugetarilor. Consiliul Fiscal atrage atenția asupra riscurilor majore „Acest moment întăreşte relaţiile dintre aliaţi care datează de 20 de ani şi este şi o dovadă a implicării profunde la nivel guvernamental - Departamentul de Stat din SUA, Ministerul Apărării din SUA, Congresul şi de cealaltă parte - Parlamentul României, Ministerul Economiei, Ministerul Finanţelor. România reprezintă o ancoră pentru cooperarea şi securitatea la Marea Neagră. (...) Felicit România pentru că îşi prioritizează aceste investiţii, pentru rolul conducător pe care şi-l asumă în cadrul NATO cu investiţii de peste 2% din PIB în domeniul Apărării", a adăugat acesta. Importanța României pe Flancul estic El a subliniat importanţa României pe Flancul estic şi angajamentul SUA de a continua această cooperare. "Îmi exprim recunoştinţa românilor pentru că găzduiesc zeci de mii de soldaţi ai NATO şi, în mod special, ai Statelor Unite. Astfel se poate asigura siguranţa navigaţiei, se poate continua Parteneriatul România - Statele Unite şi se pot combate eforturile de îngenunchiere a Ucrainei. Aceste împrumuturi directe sunt acordate numai partenerilor noştri apropiaţi, iar România reprezintă unul dintre cei mai importanţi parteneri pentru Departamentul Apărării din Statele Unite. Faptul că sunt astăzi, aici, reprezintă dovada importanţei României pe Flancul estic şi angajamentul SUA de a continua această cooperare", a transmis Miller. La ceremonia de semnare a acordului au participat ambasadorul SUA în România, Kathleen Kavalec, şi premierul Marcel Ciolacu.

Schengen terestru e posibil anul acesta (sursa: Facebook/Victor Negrescu)
Eveniment

Schengen terestru e posibil anul acesta

Schengen terestru e posibil anul acesta. Potrivit eurodeputatului Victor Negrescu, situaţia generată de controalele suplimentare introduse de Germania la frontiere generează anumite tensiuni la nivelul mecanismelor de coordonare din spaţiul Schengen, dar acestea nu ar trebui să afecteze România şi aderarea noastră pe cale terestră la zona de liberă circulaţie. Controalele terestre ale Germaniei În urmă cu zece zile, Germania a introdus, pentru o perioadă de şase luni, controale la toate frontierele sale terestre pentru a combate imigraţia ilegală. Citește și: Guvernul a tăiat 16 miliarde lei din cheltuielile cu PNRR și a crescut cu 18 miliarde de lei cheltuielile cu salariile bugetarilor. Consiliul Fiscal atrage atenția asupra riscurilor majore Autorităţile germane introduseseră deja controale la graniţele cu mai multe ţări, iar din 16 septembrie aceste măsuri au fost extinse şi la frontierele cu Luxemburg, Belgia, Olanda şi Danemarca. ''În primul rând, trebuie explicat faptul că aceste filtre pe care le-a introdus Germania sunt posibile mult mai uşor ca urmare a revizuirii regulamentelor Schengen şi, în contextul acesta, practic Germania aplică noile prevederi legale", a afirmat eurodeputatul român. Vorbim de controale temporare, care sunt realizate doar atunci când există suspiciuni rezonabile privind posibilitatea traversării frontierei într-o manieră ilegală de anumite persoane, inclusiv de imigranţi care ajung ilegal în spaţiul Uniunii Europene. Eu sper ca aceste controale să nu dureze foarte mult, pentru că este evident că acest mecanism nu poate conduce la o scădere a fluxului de migranţi. Mai degrabă este nevoie de o abordare comună, mult mai coerentă. Avem un nou Pact european pentru migraţie şi azil care trebuie să fie implementat şi în acelaşi timp trebuie să securizăm frontierele noastre externe'', a adăugat Negrescu. Suplimentarea fondurilor pentru securizarea frontierelor Potrivit acestuia, Parlamentul European solicită, în contextul discuţiilor privind bugetul Uniunii Europene pentru 2025, o suplimentare a fondurilor pentru agenţiile care se ocupă de securizarea frontierelor externe şi îmbunătăţirea instrumentelor utilizate în acest scop. ''În calitatea de negociator-şef al Parlamentului European (pentru bugetul UE pe 2025, n.red.), am susţinut acest punct de vedere şi sunt îngrijorat că, în ciuda problemelor pe care le întâmpinăm statele membre la nivel de Consiliu, culmea, vor chiar să reducă aceste fonduri atât de necesare pentru rezolvarea acestei situaţii'', a spus Negrescu în declaraţia acordată AGERPRES. În opinia sa, România a dovedit, prin aderarea pe cale aeriană şi maritimă la spaţiul Schengen, că poate îndeplini cu brio cerinţele acestei zone de liberă circulaţie. ''Mai mult decât atât, am finalizat o serie de proiecte-pilot împreună cu Comisia Europeană, cu rezultate excelente privind combaterea migraţiei ilegale, mai ales la frontiera noastră cu Serbia, unde au existat înainte anumite probleme semnalate de executivul european. De aceea, cred că România poate să fie parte din soluţia comună la această problemă, la care trebuie să găsim o rezolvare'', a explicat el. Schengen terestru e posibil anul acesta Pe de altă parte, eurodeputatul social-democrat se aşteaptă ca viitorul comisar european privind afacerile interne, austriacul Magnus Brunner, să respecte angajamentul ferm, asumat de Ursula von der Leyen în programul său, în legătură cu sprijinirea aderării complete a României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, astfel ca până la finalul acestui an să fie luată o decizie pozitivă în această privinţă. ''Cred că viitorul comisar nu are niciun argument pentru a frâna acest această nouă etapă privind procesul nostru de adera la spaţiul Schengen şi cred că, evident, trebuie să ducă la îndeplinire această misiune asumată de Ursula von der Leyen atunci când a primit votul Parlamentului European în acest sens. În funcţie de rezultatul alegerilor din Austria, vom şti în ce măsură România are şanse pentru a avea în acest an o decizie privind intrarea în Schengen şi cu frontierele terestre. Eu cred că există aceste şanse. Mi-aş dori ca în Austria să avem o coaliţie pro-europeană care să-şi asume acest obiectiv şi, în sensul acesta, în continuare cred că există şanse pentru ca această ţintă a României să fie îndeplinită în cursul acestui an'', a încheiat Victor Negrescu. Potrivit normelor UE privind azilul (aşa-numitul regulament Dublin), cererile de azil trebuie să fie procesate în ţara membră unde migrantul intră prima dată în blocul comunitar.

Polonia, Cehia și Grecia au absorbit deja sume uriașe din fondurile UE de coeziune, România - zero, spune Siegfried Muresan
Politică

Polonia, Cehia Grecia absorbit sume uriașe fondurile de coeziune

Polonia, Cehia și Grecia au absorbit deja sume uriașe din fondurile UE de coeziune, în timp ce România este la zero, arată europarlamentarul Siegfried Mureșan. El a amintit că toate aceste țări au premieri de dreapta, nu socialiști. Citește și: Guvernul a tăiat 16 miliarde lei din cheltuielile cu PNRR și a crescut cu 18 miliarde de lei cheltuielile cu salariile bugetarilor. Consiliul Fiscal atrage atenția asupra riscurilor majore Polonia, Cehia și Grecia au absorbit sume uriașe din fondurile de coeziune „Țările vecine se descurcă mult mai bine decât Guvernul Ciolacu la absorbția fondurilor europene În timp ce Guvernul condus de prim-ministrul Marcel Ciolacu are ZERO absorbție efectivă din fondurile europene aferente perioadei 2021 – 2027, țările vecine se descurcă mult mai bine. Polonia a absorbit deja 1,39 de miliarde de euro, pe lângă pre-finanțare. Cehia, o țară de două ori mai mică decât România, a absorbit 1,12 miliarde de euro. Grecia a absorbit 880 de milioane. Și vecinii bulgari au demarat absorbția și au încasat deja 300 de milioane de euro. Diferența: toate aceste țări sunt guvernate de prim-miniștri de centru-dreapta, niciuna nu are prim-ministru socialist”, a scris Mureșan. „Prim-ministrul Marcel Ciolacu trebuie să ne spună de ce a blocat absorbția fondurilor europene acum, când România ajunsese la o capacitate record de absorbție”, a scris, în această dimineață, europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan pe liderul PSD. „Deși ne aflăm la jumătatea exercițiului, singurii bani pe care i-a încasat țara noastră sunt reprezentați de prefinanțare: adică acele sume modice pe care România le primește automat în cont la începutul fiecărui an fără ca guvernul să trebuiască să facă ceva”, a mai arătat el.

Fragmente de dronă rusă lângă Plauru (sursa: Inquam Photos/Ovidiu Micsik)
Eveniment

Fragmente de dronă rusă lângă Plauru

Fragmente de dronă rusă lângă Plauru. Specialişti ai Ministerului Apărării Naţionale şi ai Serviciului Român de Informaţii au găsit marţi fragmente de dronă de origine rusească, într-o zonă aflată la sud de localitatea Plauru din judeţul Tulcea, informează MApN. Fragmente de dronă rusă lângă Plauru Sursa citată arată că investigaţiile executate la faţa locului au stabilit că fragmentele respective provin de la o dronă rusească de tip Geran 2. Acestea au fost ridicate în vederea expertizării, conform procedurilor legale. Citește și: EXCLUSIV Pandele a băgat Voluntari în faliment și acum cerșește agresiv bani de la Consiliul Județean Ilfov ca să plătească gunoierii și curentul Aria cercetată este situată în afara perimetrului locuit al comunei Plauru, nefiind afectate elemente de infrastructură, mai precizează MApN. Specialiştii au continuat acţiunile de căutare a unor eventuale fragmente de dronă căzute pe malul românesc al Dunării, ca urmare a atacurilor executate, în ultimele săptămâni, de forţele ruse asupra unor obiective civile şi de infrastructură portuară din Ucraina. În acest context, MApN reiterează mesajul ferm de condamnare a acestor atacuri executate de Federaţia Rusă împotriva unor obiective şi elemente de infrastructură civilă ucrainene, care sunt nejustificate şi în gravă contradicţie cu normele de drept internaţional.

Debitul Dunării va crește săptămâna viitoare (sursa: Facebook/Apele Române)
Eveniment

Debitul Dunării va crește săptămâna viitoare

Debitul Dunării va crește săptămâna viitoare. Debitul Dunării la intrarea în ţară, secţiunea Baziaş, va fi în creştere pe parcursul săptămânii viitoare până la valoarea de 8.300 mc/s, mult peste media multianuală a lunii septembrie stabilită de hidrologi la 3.800 mc/s, arată prognoza publicată de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA), valabilă până pe 28 septembrie 2024. Debitul Dunării va crește săptămâna viitoare Potrivit hidrologilor, debitele Dunării vor fi în creştere şi în aval de Porţile de Fier. Citește și: VIDEO Prima apariție din ultimii ani a lui Ciolacu alături de soție: cei doi au păstrat distanța la ceremonia de absolvire a facultății a fiului lor Debitul Dunării la intrarea în ţară a atins sâmbătă valoarea de 5.700 mc/s, în condiţiile în care la sfârşitul săptămânii trecute, în data de 13 septembrie, era de numai 2.200 mc/s, a anunţat sâmbătă Administraţia Naţională "Apele Române" (ANAR). De asemenea, în aval de Porţile de Fier debitele au fost în creştere pe sectorul Gruia - Galaţi şi în scădere pe sectorul Isaccea - Tulcea. Când lovește viitura Se estimează că viitura de pe Dunăre va intra în România în jurul datelor de 28-29 septembrie, însă debitele maxime vor semnificativ mai mici la intrarea pe teritoriul românesc, având în vedere că debitele înregistrate sâmbătă la Budapesta, de 8.200 mc/s, au fost în scădere faţă de valorile maxime prognozate. Echipele de intervenţie ale ANAR au umplut deja mii de saci de nisip, o parte dintre aceştia fiind deja aduşi aproape de sectorul românesc al Dunării, precum şi alte utilaje de intervenţie. De asemenea, în zilele imediat următoare, se vor monta mirele hidrometrice la ape mari, au transmis specialiştii ANAR. În ceea ce priveşte râurile interioare, prognoza pentru săptămâna viitoare arată că debitele medii zilnice vor fi, în general, în scădere. "Debitele medii zilnice vor fi, în general, în scădere, exceptând râurile din sudul ţării unde vor fi relativ staţionare. Sunt posibile creşteri izolate de niveluri şi debite, în a doua parte a intervalului de prognoză, pe unele râuri mici din zonele de deal şi de munte, cu probabilitate mai mare în vestul ţării, ca urmare a precipitaţiilor sub formă de aversă, mai însemnate cantitativ prognozate şi propagării", avertizează hidrologii. Reprezentanţii Hidroelectrica au susţinut, recent, că amenajarea hidroenergetică Porţile de Fier de pe fluviul Dunărea este pregătită pentru preluarea şi tranzitarea viiturii create ca urmare a precipitaţiilor căzute în bazinul hidrografic al fluviului, susţin reprezentanţii Hidroelectrica.

Debitul Dunării este în creștere alarmantă (sursa: Facebook/Apele Române)
Eveniment

Debitul Dunării este în creștere alarmantă

Debitul Dunării este în creștere alarmantă. Debitul Dunării la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) a atins sâmbătă valoarea de 5.700 mc/s, peste media multianuală a lunii septembrie, de 3.800 mc/s, în timp la sfârşitul săptămânii trecute, în data de 13 septembrie, debitul era de numai 2.200 mc/s, a anunţat Administraţia Naţională "Apele Române" (ANAR), într-o postare pe Facebook. Debitul Dunării este în creștere alarmantă În 2006, debitul Dunării la intrarea în ţară a fost de 15.800 mc/s . Citește și: VIDEO Prima apariție din ultimii ani a lui Ciolacu alături de soție: cei doi au păstrat distanța la ceremonia de absolvire a facultății a fiului lor "Hidrologii de la cele 7 Administraţii Bazinale de Apă- Apele Române Banat, Apele Române Jiu, Apele Române Olt, Apele Române Argeş-Vedea, Apele Romane Buzău-Ialomiţa, Apele Române Prut-Bârlad, Apele Romane Dobrogea-Litoral transmit permanent informaţiile despre nivelurile Dunării în vederea elaborării şi reactualizării prognozelor hidrologice emise de colegii de la INHGA", a subliniat ANAR. Prognoza viiturii Potrivit sursei citate, debitul Dunării la Budapesta are sâmbătă o valoare de aproape 8.000 mc/s fiind în scădere faţă de valorile maxime prognozate. Astfel, se prognozează că Dunărea va atinge la Budapesta o valoare maximă de aproximativ 8.300 mc/s, în data de 21 septembrie 2024, cu 400 mc/s mai puţin faţă de prognozele iniţiale de 8.700 mc/s. "Se estimează că viitura de pe Dunăre va intra în România în jurul datelor de 28-29 septembrie. Formaţiile noastre de intervenţie au umplut deja mii de saci de nisip, o parte dintre aceştia fiind deja aduşi aproape de sectorul românesc al Dunării, precum şi alte utilaje de intervenţie. În zilele imediat următoare, se vor monta mirele hidrometrice la ape mari. S-a început informarea altor deţinători de lucrări hidrotehnice, inclusiv Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare. În acest ultim caz, colegii de la Apele Române au făcut apel către ANIF de a verifica punctele critice la subtraversările conductelor prin diguri, precum şi stadiul de funcţionare al staţiilor de pompare", au mai scris reprezentanţii ANAR pe pagina de socializare

Boloș admite o posibilă criză financiară (sursa: Facebook/Marcel Boloș)
Eveniment

Boloș admite o posibilă criză financiară

Boloș admite o posibilă criză financiară. Există un semnal de îngrijorare în ceea ce priveşte încetinirea creşterii economice şi de aceea trebuie luate măsuri din timp pentru susţinerea dezvoltării, dar şi prudenţă, mai ales în cheltuirea banilor publici, susţine ministrul Finanţelor, Marcel Boloş. Boloș admite o posibilă criză financiară "Avem pe de o parte un volum de investiţii publice, de această dată foarte consistent. După cum ştiţi, Guvernul României pregăteşte un pachet de măsuri pentru a susţine producţia industrială şi activităţile de producţie industrială, care e mai mult decât necesar", a declarat Boloş, la Digi 24. Citește și: VIDEO Prima apariție din ultimii ani a lui Ciolacu alături de soție: cei doi au păstrat distanța la ceremonia de absolvire a facultății a fiului lor "Ce vreau să spun este că, într-adevăr, există acest semnal de îngrijorare în ceea ce priveşte încetinirea creşterii economice. Tocmai de aceea trebuie luate măsuri din timp, pentru ca să susţinem dezvoltarea economică şi să alocăm aceste fonduri care ţin de sprijinul mediului de afaceri pe o perioadă de timp care să fie caracterizată de predictibilitate. Aşa cum am menţionat, semnalele îngrijorătoare vin din Europa Centrală, în special din zona Germaniei, unde într-adevăr s-au înregistrat scăderi ale volumului producţiei industriale cu 3,6%. E un fenomen pe care îl întâlnim şi în Austria, cu 1,5%", a adăugat acesta. Criza, o "contagiune financiară" Întrebat dacă acest fenomen se va extinde şi România, iar ţara ar putea intra în criză, Boloş a explicat că este un "fenomen de contagiune financiară", dar nu se pune problema de a ne confrunta cu o criză economică. "E un fenomen de contagiune, se cheamă financiară, dar şi contagiune între economiile ţărilor care au schimburi comerciale relevante şi de aceea noi trebuie să fim foarte prudenţi. (...) Nu aş putea spune acest lucru (că vom intra în criză n.r.) dar, cum spuneam, prudenţa este cea care ne îndeamnă să fim chibzuiţi, mai ales în cheltuirea banilor publici. Nu avem semnale de acest fel şi nu se pune problema în acest mod", a spus şeful de la Finanţe. Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) a modificat în scădere la 2,8%, de la 3,4% anterior, proiecţia de creştere economică pentru anul acesta, Produsul Intern Brut urmând să se cifreze la aproape 1.769 miliarde de lei. Potrivit Proiecţiei Principalilor Indicatori Macroeconomici, publicată de CNSP, pentru 2025 este estimat un avans al PIB de 3,5% iar pentru 2026 de 3,7%, urmând ca, din 2027 tendinţa să fie de scădere la 3,3%, respectiv 2,9% în 2028.

Românii apreciază imigranţii veniți la muncă (sursa: Inquam Photos/Malina Norocea)
Eveniment

Românii apreciază imigranţii veniți la muncă

Românii apreciază imigranţii veniți la muncă. Un sondaj de opinie al INSCOP Research arată că cei mai mulţi români consideră că imigranţii care vin în România pentru a-şi găsi un loc de muncă reprezintă mai degrabă o oportunitate pentru ţara noastră, deoarece ajută economia prin preluarea acelor locuri de muncă neocupate de români, în timp ce un procent mult mai mic apreciază că aceştia reprezintă mai degrabă o ameninţare în privinţa ocupării locurilor de muncă. Românii apreciază imigranţii veniți la muncă 68,1% dintre persoanele care au răspuns sondajului au spus că imigranţii care vin în România pentru a-şi găsi un loc de muncă reprezintă mai degrabă o oportunitate pentru ţara noastră, deoarece ajută economia prin preluarea acelor locuri de muncă neocupate de români. Citește și: Salarii uriașe la Apele Române, instituția direct responsabilă de inundații: până și șoferii iau spor de absorbție a fondurilor europene 25,1% dintre români sunt de părere că imigranţii care vin în ţara noastră pentru a-şi găsi un loc de muncă reprezintă mai degrabă o ameninţare pentru România, din cauză că iau locurile de muncă ale românilor, care sunt nevoiţi să plece în străinătate. 6,8% nu au ştiut să răspundă sau nu au răspuns. Oportunitate pentru economie Potrivit analizei socio-demografice, imigranţii sunt mai degrabă o oportunitate pentru România, deoarece ajută economia prin preluarea acelor locuri de muncă neocupate de români: 78,5% din persoanele între 18 şi 29 de ani, 67,0% din cele cu vârsta între 30 şi 44 de ani, 61,6% dintre cele cu vârsta între 45 şi 59 de ani şi 69,6% dintre cele cu vârsta peste 60 de ani. Împărtăşesc această părere 47,3% dintre persoanele cu educaţie primară, 74,3% dintre cele cu educaţie medie şi 77,8% dintre persoanele cu educaţie superioară, respectiv 80,6% dintre locuitorii din Bucureşti, 72,3% dintre locuitorii din urbanul mare, 75,6% dintre locuitorii din urbanul mic şi 60,1% dintre locuitorii din rural, precizează INSCOP Research. Stimulente pentru revenirea românilor din diasporă Sondajul de opinie mai arată că 67,4% dintre cei chestionaţi sunt de acord cu acordarea de stimulente financiare pentru ca românii din diaspora să se întoarcă în ţară, în timp ce 31,5% sunt împotriva unei asemenea idei şi 1,1% nu ştiu sau nu răspund. Întrebaţi care este cel mai important lucru pentru a se simţi liberi, 33,1% dintre respondenţi au ales varianta "propria mea libertate să nu afecteze libertatea celorlalţi", 20,5% "să am cât mai multe drepturi şi libertăţi (de expresie, de vot, de asociere, respectarea vieţii private)", 16% "să trăiesc într-o societate fără discriminări de etnie, rasă, religie, vârstă sau sex". Varianta "să am posibilitatea de a lua decizii fără nicio constrângere externă" este indicată de 11,4% dintre respondenţi şi varianta "să trăiesc într-o societate în care să nu mă tem de opresiuni" de 10,1%. 8,8% nu ştiu sau nu răspund la întrebare, iar 0,1% indică alt lucru. Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research, la comanda Institutului pentru Libertate şi Democraţie. Datele au fost culese în perioada 11-16 septembrie 2024. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului simplu, stratificat fiind de 1.102 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ą 2,95%, la un grad de încredere de 95%.

Deficitul bugetar poate scădea rating-ul României (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Economie

Deficitul bugetar poate scădea rating-ul României

Deficitul bugetar poate scădea rating-ul României. România ar trebui să ia rapid măsuri pentru a limita creşterea deficitului bugetar, care devine cel mai mare din Uniunea Europeană, pentru a evita să-şi piardă ratingul din categoria investment-grade ("recomandat pentru investiţii"), conform analiştilor de la agenţia de evaluare financiară Fitch Ratings, transmite Bloomberg. Deficitul bugetar poate scădea rating-ul României Statul de la Marea Neagră, care are cel mai scăzut calificativ din categoria investment-grade" de la toate marile agenţii de evaluare financiară, ar putea fi nevoit să îngheţe cheltuielile şi să crească veniturile pentru a-şi reduce din 2027 deficitul spre limita UE de 3% din PIB, se arată într-un raport publicat marţi de analiştii Federico Barriga Salazar şi Gergely Kiss de la Fitch. Citește și: Alexandra Păcuraru, fiica penalului care controlează Realitatea Plus, care susținea că Zelenski a otrăvit un român, vrea la Cotroceni Deficitul bugetar este în grafic pentru a se diminua la 5,8% din PIB, de la un nivel estimat de 7% din PIB anul acesta, fără un efort semnificativ de austeritate fiscală. Procesul mai lent va declanşa o creştere a datoriei publice spre 80% din PIB în 2037, un nivel "extrem de ridicat pentru România", care ar depăşi media din ţările cu un rating similar, avertizează Fitch. "Presiunile negative asupra ratingului ar putea creşte, în special dacă există efecte adverse de contagiune de pe urma slăbiciunii fiscale la adresa credibilităţii politice", au apreciat Salazar şi Kiss, adăugând că România ar putea avea nevoie de mai mult de patru ani pentru reducerea datoriei publice. Dificultățile Guvernului Guvernul României are dificultăţi cu ţinerea sub control a datoriei care depăşeşte anul acesta 50% din PIB, cu cheltuielile pentru programe, inclusiv majorarea pensiilor. Cu câteva săptămâni înaintea alegerilor prezidenţiale şi parlamentare din 24 noiembrie, ambele partide mari - care formează coaliţia aflată la guvernare în Bucureşti - se bazează pe majorarea pensiilor, într-o ţară cu 19 milioane de locuitori. România, care este în procedura de deficit excesiv din 2020, a cerut Comisiei Europene să-i permită o perioadă de şapte ani, începând din 2024, pentru reducerea deficitului spre limita de 3% din PIB, dar încă nu a prezentat un plan clar pentru atingerea acestui obiectiv. Confruntată cu riscul unui deficit peste aşteptări în acest an, coaliţia a luat unele măsuri de limitare a cheltuielilor şi a acordat o amnistie cetăţenilor pentru a achita taxele restante. Mai multe schimbări sunt aşteptate după alegeri. Agenţia de rating Fitch a reconfirmat pe 30 august ratingul aferent datoriei guvernamentale a României la BBB-/F3 pentru datoria pe termen lung şi scurt în valută, precum şi perspectiva stabilă. Decizia reconfirmării ratingului suveran şi a menţinerii perspectivei stabile este susţinută, în opinia agenţiei, de statutul de membru al Uniunii Europene şi de intrările de capital de la Uniunea Europeană care susţin convergenţa reală a veniturilor, finanţele externe şi stabilitatea macroeconomică a ţării, precum şi de evoluţia pozitivă a PIB-ului pe cap de locuitor şi a indicatorilor de guvernanţă şi dezvoltare umană, care se situează la niveluri superioare faţă de ţările din aceeaşi categorie de rating ("BBB"). Estimările agenției Fitch În opinia agenţiei, economia României va înregistra o creştere de 2,5% în anul 2024, fluxurile considerabile de fonduri europene, inclusiv fondurile de coeziune din Cadrul Financiar Multianual (2021-2027) şi fondurile de redresare şi rezilienţă vor continua să susţină creşterea şi investiţiile pe termen mediu. "Agenţia Fitch estimează că datoria publică raportată la PIB va înregistra o creştere, dar în limitele suveranilor cu un rating similar, şi cu nivelul medianei actuale "BBB", care se situează la 58,3%", se subliniază în comunicat. Principalii factori care pot conduce individual sau colectiv la îmbunătăţirea ratingului de ţară sau a perspectivei sunt reducerea susţinută a deficitului bugetar, care ar influenţa şi o scădere pe termen mediu a datoriei publice exprimată ca procent din produsul intern brut, precum şi îmbunătăţirea structurală a poziţiei contului curent prin reducerea îndatorării externe şi a riscurilor privind finanţarea externă.

România a primit cel mai slab portofoliu din Europa de Est Foto: Guvernul României
Eveniment

România a primit cel mai slab portofoliu din Europa de Est

În afară de Ungaria condusă de guvernul Viktor Orban, România a primit cel mai slab portofoliu de comisar european din Europa de Est. La polul opus sunt balticii, care sunt marii câștigători ai noii împărțiri a atribuțiilor în viitoarea Comisie Europeană. Citește și: Dezastru la Bruxelles: Roxana Mânzatu a primit ridicolul portofoliu de vicepreședinte pentru „oameni, competențe și pregătire” după ce Ciolacu a negociat pentru România Drept consolare pentru faptul că premierul Marcel Ciolacu a cedat presiunilor Ursulei von der Leyen, l-a retras pe Victor Negrescu și a propus o femeie, pe Roxana Mînzatu, funcția României este de „vicepreședinte”, dar titulatura este golită de conținut. Mînzatu se va coupa de „Oameni, Competențe și Pregătire”, un titlu pompos, dar gol de conținut. „Nu are o componentă economică, așa cum a promis, ci o componentă socială, fără atribuții clare și prin care nu va coordona direcțiile generale din cadrul Comisiei care iau deciziile importante pentru Români”, a explicat europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan situația portofoliului lui Mînzatu. România a primit cel mai slab portofoliu din Europa de Est De ce balticii sunt marii câștigători: Kaja Kallas, fostul premier eston, un critic dur al Rusiei, a primit funcția de Înalt reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, de facto ministerul de Externe, poate cel mai important post după cel de președinte de comisie Lituanianul Andrius Kubilius va gestiona Apărarea și Spațiul, un post nou în care va fi responsabil de construirea unei capacităţi europene de producţie militară. Letonul Valdis Dombrovskis va prelua Economia, post la care visa Marcel Ciolacu. Dombrovskis va gestiona reconstrucția Ucrainei. Un alt câștigător este Polonia, care a primit, pentru Piotr Serafim, bugetul UE. Serafim este un apropiat al premierului polonez Tusk. Cehia a primit, pentru Jozef Síkela, așa-numitele „parteneriate internaționale”. Acest portofoliu controlează cheltuielile pentru cooperare internațională și este alternativa UE la „Inițiativa Belt and Road” a Chinei comuniste. Croatia, țară cu un vast litoral la Mediterana, primește, pentru Dubravka Šuica, exact acest portofoliu, „Mediterana”, care acoperă complicatele relații cu țările din Orientul Mijlociu și Africa de Nord. Slovacul Maroš Šefčovič a preluat un portofoliu extrem de râvnit: comerțul, care va gestiona și sensibilele politici vamale. Slovenia va gestiona, prin Marta Kos, „Extinderea” UE, de care România era direct interesată, pentru a putea ajuta Republica Moldova. În sfârșit, Bulgaria primește, pentru Ekaterina Zaharieva, „Start-up-uri, cercetare și inovare”, o poziție majoră în condițiile în care UE încearcă să reducă decalajul tehnologic față de SUA și China. Comisarul European al Ungariei, Oliver Varhelyi, a primit în noua Comisie Europeană portofoliul pentru sănătate și bunăstarea animalelor

România, cel mai mare procent al persoanelor suferind de sărăcie severă Foto: Facebook
Economie

România, mai mare procent persoanelor suferind sărăcie severă

România este țara din UE cu cel mai mare procent al persoanelor suferind de sărăcie severă, arată, azi, Eurostat. Citește și: De ce Ciolacu nu arată cine răspunde pentru inundații: șeful Apelor Române este clientul lui Grindeanu, condamnat pentru că a condus beat România, cel mai mare procent al persoanelor suferind de sărăcie severă „În 2023, 6,8% din populația UE s-a confruntat cu privațiuni materiale și sociale grave. Ponderea a crescut ușor comparativ cu 2022 (6,7%). În rândul țărilor UE, ratele privațiunilor materiale și sociale grave au variat considerabil. România a înregistrat cea mai mare rată, de 19,8%, urmată de Bulgaria (18,0%), Grecia (13,5%), Ungaria (10,4%) și Spania (9,0%). În schimb, Slovenia (2,0%), Cipru (2,4%), Suedia, Luxemburg și Estonia (toate la 2,5%) au înregistrat cele mai scăzute rate”, scrie Eurostat. Față de 2022, în 2023 rata sărăciei severe a scăzut în România cu numai 0,1 puncte procentuale, arată și INS. În valori absolute, numărul persoanelor sărace a fost, în anul 2023, de 3970 mii persoane, mai puține cu 59 mii persoane față de anul 2022. Privarea materială și socială se referă la incapacitatea de a-și permite un set de bunuri, servicii sau activități sociale specifice care sunt considerate de majoritatea oamenilor esențiale pentru o calitate adecvată a vieții. Persoanele care nu își pot permite 7 sau mai multe dintre acestea se află într-o situație de deprivare materială și socială gravă.

Coreenii vor demara construirea unei fabrici de blindate Foto: Facebook Hanwha
Economie

Coreenii vor demara construirea unei fabrici de blindate

Coreenii de la Hanwha Aerospace vor demara la începutul anului viitor construirea unei fabrici de vehicule blindate în România, scrie news.ro, citându-l pe Peter Bae, vicepreşedinte al Hanwha Aerospace Europe. Acesta a spus că România va deveni un hub regional pentru toate sistemele terestre ale Hanwha în Europa. Citește și: VIDEO Cămașa albă a premierului Ciolacu, impecabilă, fără un strop de noroi, după vizita în satele inundate. Cizmele noi, de cauciuc, neatinse Omul de afaceri coreean nu a precizat însă amplasamentul viitoarei fabrici. Coreenii vor demara construirea unei fabrici de blindate Hanwha Aerospace, cea mai mare companie din domeniul apărării din Coreea de Sud, a inaugurat pe 23 august o unitate de producţie de vehicule blindate (H-ACE) în Geelong, Australia. Fabrica din Australia este similară cu cea pe care Hanwha Aerospace are în plan să o construiască în România ca urmare a semnării contractului pentru livrarea a 54 de obuziere de 155mm şi vehiculele suport către ministerul român al Apărării. Contractul are o valoare de valoare de un miliard de dolari. „Conform contractului, Hanwha Aerospace este hotărâtă să construiască în România facilităţi de producţie şi mentenanţă la scară largă pentru a furniza nu numai platforme de ultimă generaţie, ci şi beneficii economice şi industriale”, a declarat pentru News.ro Peter Bae, vicepreşedinte al Hanwha Aerospace Europe. Se aşteaptă ca lucrările la fabrică să înceapă la începutul anului viitor.

Cupa Davis: România a învins China (sursa: Federația Română de Tenis)
Eveniment

Cupa Davis: România a învins China

Cupa Davis: România a învins China. Echipa României a învins formaţia Chinei cu scorul de 3-2, în Grupa Mondială II a Cupei Davis, după ce tenismanul Cezar Creţu s-a impus dramatic în faţa lui Rigele Te, cu 3-6, 6-3, 6-3, sâmbătă, în Sala Polivalentă din Craiova. Cupa Davis: România a învins China Creţu (292 ATP) l-a învins pe Rigele Te (636 ATP) după două ore şi 38 de minute. Citește și: Guvernul a rămas fără bani pentru plata companiilor care construiesc autostrăzi PNRR! Tranșa III, blocată, așa că se apelează la Fondul de rezervăTenismanul român a revenit după ce a pierdut primul set (3-6), dar a început actul secund foarte bine, cu 3-0, şi-a pierdut serviciul şi i-a permis chinezului să se apropie la 4-3, dar apoi a făcut rebreak, încheind setul pe serviciul său (6-3). În decisiv, Rigele Te a condus cu 1-0 şi 2-1, dar Creţu a făcut break şi s-a desprins la 4-2, încheind cu un break (6-3). Creţu a reuşit 10 aşi, faţă de cei 5 ai adversarului, a comis 4 duble greşeli, în timp ce chinezul a făcut 3. O schimbare făcută de oaspeți Iniţial, Creţu trebuia să joace cu Yi Zhou, dar oaspeţii au făcut schimbarea. Vineri, în primul meci de simplu, Cezar Creţu l-a învins pe Yunchaokete Bu (113 ATP) cu 3-6, 6-4, 7-6 (7/4), iar apoi Gabi Adrian Boitan (364 ATP) l-a întrecut pe Yi Zhou (527 ATP) cu 7-6 (7/4), 6-2. Iniţial, Filip Cristian Jianu (234 ATP) trebuia să joace în locul lui Boitan. Sâmbătă, la dublu, perechea Victor Cornea/Bogdan Pavel a fost învinsă de cuplul Fajing Sun/Rigele Te cu 6-4, 6-4. Cornea ocupă locul 80 în lume la dublu, Pavel este pe 272, Sun pe 289, iar Te pe 742. În penultimul meci de simplu, Gabi Adrian Boitan a fost învins de Yunchaokete Bu cu 6-3, 7-6 (7/3). Deşi românul a reuşit 6 aşi, chinezul a fost mai bun la serviciu, mai precis, la serviciul al doilea (68%-58% procentaje de reuşită, în timp ce la primul ambii au avut 74%). Suprafaţa de joc a fos5 hard - Acryflex-T Standard. România şi China nu s-au mai întâlnit până acum în Cupa Davis. România va juca şi la anul în al doilea eşalon valoric mondial.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră