joi 28 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: retragere

62 articole
Investigații

România, în banca finanțistului lui Putin, Pankin

România, în banca finanțistului lui Putin. Țara noastră nu are de gând să se retragă din Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre, condusă de Dmitri Pankin. Acesta este fost ministru adjunct al Finanțelor din Rusia și ex-coleg cu Vladimir Putin, actualul președinte al Rusiei, la primăria din Sankt Petersburg. Ministerul Afacerilor Externe, condus de Bogdan Aurescu, susține că activitățile desfășurate de Bancă nu servesc predominat intereselor Rusiei, dar și că există mecanisme care permit blocarea unor decizii care ar fi în interesul Rusiei. România, în banca finanțistului lui Putin Defapt.ro a dezvăluit că Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre a acordat credite de 40 de milioane de euro producătorului de aluminiu ALRO Slatina, controlat de oligarhul rus Vitali Machitski. Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre a fost fondată de 11 state membre în Organizația de Cooperare Economică la Marea Neagră. Rusia, Turcia și Grecia dețin fiecare câte 16,5% din numărul total de acțiuni. România - 14%, Ucraina și Bulgaria - câte 13,5%, Azerbaidjan - 5%, Albania - 2%, Armenia - 1%, Georgia și Moldova - câte 0,5%. Citește și: EXCLUSIV Câciu a „uitat” să retragă România din Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre, condusă de finanțistul lui Putin. Banca bagă bani în ALRO a oligarhului Machitski La conducerea BCDMN se află rusul Dmitri Pankin, fostul ministru adjunct al Finanțelor din Rusia, a cărui carieră este strâns legată de cea a președintelui Vladimir Putin. Mai mult, o investigație a Comisiei pentru Bursă și Valori Mobiliare a SUA a scos la iveală că Deutsche Bank a angajat-o pe fiica lui Dmitri Pankin pentru ca acesta să accepte ca Rusia să cumpere obligațiuni de 2,2 miliarde de dolari. O afacere clasică de corupție care nu a mai ajuns în instanță pentru că Deutsche Bank a acceptat să plătescă o amendă de 16,2 milioane de dolari astfel încât autoritățile americane să închidă cazul. Ministrul Câciu se ascunde în spatele ministrului Aurescu Defapt.ro a solicitat oficial Ministerului Finanțelor și Ministerului Afacerilor Externe să comunice care sunt motivele pentru care România nu se retrag din această bancă. Adică nu face la fel cum a anunțat că va face în cazul Băncii Internaționale de Investiții și cel al Băncii Internaționale pentru Cooperare Economică. Ministerul Finanțelor, condus de pesedistul Adrian Câciu, a pasat responsabilitatea în curtea Ministerului Afacerilor Externe. Motivul: aderarea sau retragerea României dintr-o instituție financiară internațională ține exclusiv de politica externă. "Aderarea sau retragerea României dintr-o instituție financiară internațională este o decizie de politică externă, care, în cazul memorandumurilor menționate de dumneavoastră a reprezentat poziția comună a mai multor acționari care sunt și state membre UE (România, Bulgaria, Polonia, Cehia, Slovacia)", a transmis Biroul de presă al Ministerului Finanțelor la solicitarea Defapt.ro. Potrivit Ministerului Finanțelor, președinția BCDMN va fi deținută din iulie 2022 de Turcia pentru o perioadă de patru ani. Aurescu: Rusia nu deține acționariat majoritar Ministerul Afacerilor Externe, la conducerea căruia se află fostul pesedist Bogdan Aurescu, susține că Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (Black Sea Trade and Development Bank) este o instituție financiară asociată Organizaţiei de Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN). "În această Bancă, Rusia nu deține acționariat majoritar, astfel încât activitățile desfășurate de Bancă nu servesc predominat intereselor Rusiei. În plus, mecanismele de luare a deciziei la nivelul acestei Bănci permit blocarea unor decizii care ar fi în interesul Rusiei", susține MAE. De la Ministerul Afacerilor Externe mai aflăm că "România, alături de celelalte state membre ale Uniunii Europene participante în această Bancă (Bulgaria și Grecia), precum și de statele cu viziuni similare membre fondatoare ale Băncii, monitorizează cu atenție activitatea Băncii și au în vedere ca obiectivele acesteia să fie în concordanță cu politica de sancțiuni împotriva Rusiei adoptată la nivelul UE și al statelor aliate".

România, în banca finanțistului lui Putin, Pankin (sursa: kremlin.ru)
Putin minte: nu scade, crește trupele la granița cu Ucraina (sursa: eng.mil.ru)
Internațional

Putin minte: nu scade, crește trupele

Putin minte: nu scade, crește trupele. Rusia şi-a crescut prezenţa militară la graniţa cu Ucraina, potrivit atât SUA, cât și Marii Britanii. Noile efective sunt mai mari cu până la "7.000 de soldaţi", dintre care unii au sosit miercuri. Asta chiar dacă Moscova a anunţat o retragere parţială a forţelor sale, a asigurat un înalt oficial al Casei Albe, transmite joi AFP. Putin minte: nu scade, crește trupele "Ieri ruşii au anunţat că îşi retrag trupele de la graniţa cu Ucraina (...). Acum ştim că este fals. De fapt, avem acum confirmat că în ultimele zile Rusia şi-a mărit prezenţa de-a lungul graniţei sale cu Ucraina cu până la 7.000 de soldaţi, dintre care unii au sosit astăzi (miercuri - n.r.)", a declarat presei un înalt oficial al Casei Albe, sub protecţia anonimatului. "Rusia spune că vrea să găsească o soluţie diplomatică, dar acţiunile sale indică contrariul. Sperăm că va schimba direcţia înainte de a lansa un război catastrofal şi distructiv", a mai spus oficialul american. Citește și: Guvernul mai înființează 60 de sinecuri care se vor transforma în pensii speciale: se suplimentează personalul MAE El a asigurat că Rusia ar putea să lanseze "oricând" o operaţiune care să servească drept pretext pentru a invada Ucraina. Înaltul oficial a considerat că această operaţiune pretext ar putea lua diferite forme, de la o provocare în regiunea Donbas până la o falsă incursiune pe teritoriul Rusiei. Indicând că se aşteaptă la "mai multe ştiri false din partea presei de stat ruse în zilele următoare", acesta şi-a exprimat speranţa că "lumea este pregătită". Și britanicii subliniază ipocrizia rusească "Nu am văzut dovezi că Rusia şi-a retras forţele de la graniţele Ucrainei", a declarat Jim Hockenhull, şeful serviciului de informaţii al apărării din Marea Britanie, într-o declaraţie publică rară. "Contrar afirmaţiilor sale, Rusia continuă să îşi consolideze capacităţi militare în apropierea Ucrainei", a spus el. "Aceasta include observarea de vehicule blindate şi elicoptere suplimentare, precum şi un spital de campanie care se îndreaptă spre graniţele Ucrainei. Rusia are masa militară pentru a conduce o invazie a Ucrainei", a adăugat Hockenhull. Tot miercuri, premierul britanic Boris Johnson a subliniat că există puţine dovezi ale retragerii trupelor ruse de la graniţa cu Ucraina în cadrul unei convorbiri cu secretarul general al ONU, Antonio Guterres, potrivit AFP. Cei doi lideri au convenit că o invazie rusă a Ucrainei ar avea consecinţe "catastrofale" şi au decis să continue să colaboreze pentru găsirea unei "soluţii diplomatice urgente" şi pentru "evitarea unei escaladări militare dezastruoase şi a unei crize umanitare", conform unui comunicat dat publicităţii de un purtător de cuvânt din Downing Street. Scenariu: atac militar rusesc limitat Şeful serviciului de informaţii externe estonian a declarat miercuri că Rusia continuă dislocarea de trupe la graniţa cu Ucraina şi că va lansa probabil un atac militar limitat, informează Reuters. Atacul ar include bombardarea cu rachete şi ocuparea unor porţiuni de teren cheie în Ucraina, a declarat Mikk Marran, director general al serviciului de informaţii externe al Estoniei. "În acest moment, evaluarea noastră este că ar evita oraşele cu populaţie mare deoarece ar fi necesare multe trupe pentru a controla acele zone. Dar nu există o înţelegere clară a căii pe care o vor aborda trupele ruse", a spus el într-o conferinţă de presă organizată pentru a prezenta raportul anual al serviciului. O altă posibilitate ar putea fi intensificarea luptei în cele două regiuni separatiste din estul Ucrainei susţinute de ruşi. O astfel de escaladare este "foarte probabilă" şi în acest fel "Rusia poate avea o capacitate plauzibilă de negaţie şi poate evita sancţiunile", a spus Marran. După Ucraina, urmează țările baltice "Dacă Rusia are succes în Ucraina, aceasta ar încuraja-o să crească presiunea asupra ţărilor baltice în următorii ani", a spus el, adăugând: "Ameninţarea cu războiul a devenit principalul instrument politic pentru Putin". Serviciile de informaţii ale Estoniei sunt la curent cu aproximativ zece grupuri de luptă ale trupelor ruse care se deplasează spre graniţa cu Ucraina, unde 100 de grupuri de luptă militare ruse, adică aproximativ 170.000 soldaţi, sunt deja dislocaţi, a mai spus Mikk Marran. Aceste cifre includ soldaţi dislocaţi în regiunile din jurul Ucrainei dar şi trupe trimise în Belarus pentru a participa la un exerciţiu militar în apropierea graniţei cu Ucraina. Unii dintre soldaţi vor rămâne probabil în Belarus după încheierea exerciţiului de pe 20 februarie, o îngrijorare semnificativă pentru NATO, alianţa militară din care fac parte ţările baltice, a spus Marran."Aceasta ar reduce timpul de pregătire pentru un atac împotriva ţărilor baltice", a mai declarat oficialul eston.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră