joi 28 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: respingere

27 articole
Eveniment

Ministra USR Buzoianu a supraviețuit moțiunii simple și își păstrează mandatul la Mediu

Moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu, respinsă. Plenul Camerei Deputaților a respins miercuri moțiunea simplă împotriva ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu. Moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu, respinsă În urma votului, s-au înregistrat 200 de voturi „contra”, 87 „pentru” și 15 abțineri. Citește și: ANALIZĂ Trei luni de guvernare Bolojan: PSD a blocat toate reformele și reducerile de cheltuieli. Partidul lui Grindeanu, tot mai agresiv cu premierul Diana Buzoianu le-a mulțumit parlamentarilor care au respins documentul și a subliniat că „Parlamentul nu poate să fie folosit ca un instrument de propagandă pentru AUR”. Ministrul a apreciat sprijinul primit ca un „mesaj clar” de încredere. Poziția formațiunii POT Deputatul Răzvan-Mirel Chiriță a anunțat că parlamentarii POT s-au abținut de la vot, explicând că moțiunea nu rezolvă problemele de fond. Acesta a afirmat că adevărata schimbare ar trebui să vizeze întreg Guvernul, nu doar un ministru, și a acuzat PSD că face opoziție din interiorul coaliției. Atacurile AUR la adresa Guvernului Deputatul AUR Ștefăniță-Alin Avrămescu a susținut că votul demonstrează victoria „ONG-urilor străine” asupra intereselor statului român. El a adăugat că, în urma moțiunii, s-a obținut avizul pentru hidrocentrala de la Pașcani și a amenințat cu noi moțiuni pentru fiecare proiect similar rămas blocat. Contextul moțiunii Parlamentarii AUR au depus săptămâna trecută moțiunea simplă intitulată „Slăbirea securității energetice a României prin politici de mediu care obstrucționează punerea în funcțiune a hidrocentralelor începute înainte de 1989”. Documentul a fost dezbătut luni în plen, în prezența ministrului Mediului.

Moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu, respinsă (sursa: Facebook/Diana Buzoianu)
Guvernul Bolojan rezistă moțiunilor de cenzură (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Politică

Guvernul Bolojan, fără emoții la votul celor patru moțiuni de cenzură

Guvernul Bolojan rezistă moțiunilor de cenzură. Senatul și Camera Deputaților s-au reunit duminică, în ședință comună, pentru a dezbate și vota cele patru moțiuni de cenzură depuse de Opoziție după angajarea răspunderii Guvernului asupra celui de-al doilea pachet de măsuri privind reducerea deficitului bugetar. Niciuna dintre moțiuni nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru a fi adoptată. Guvernul Bolojan rezistă moțiunilor de cenzură Toate cele patru moțiuni de cenzură depuse de Opoziție au fost respinse, fără ca vreuna să se apropie de pragul necesar pentru adoptare. Citește și: Discursul lui Grindeanu la moțiunile AUR, atacuri în serie la Bolojan: „Românii nu ne-au ales pentru a flutura zilnic demisia” Guvernul Bolojan își menține astfel stabilitatea parlamentară și își continuă mandatul după angajarea răspunderii pentru pachetul de măsuri de reducere a deficitului bugetar. Prima moțiune: „Demisia Guvernului Bolojan – cel mai bun tratament pentru sistemul de sănătate” Opoziția a depus o moțiune de cenzură la proiectul de reformă a sănătății, cerând demisia Guvernului. Rezultat vot: 108 „pentru”, 1 „contra” Număr necesar pentru adoptare: minimum 233 de voturi Moțiunea a fost respinsă de plen. A doua moțiune: „Opriți politizarea companiilor publice” Cea de-a doua moțiune de cenzură a vizat stoparea numirilor politice în companiile de stat și protejarea proprietății publice. Rezultat vot: 121 „pentru”, 1 „contra” Număr necesar pentru adoptare: minimum 233 de voturi Și această moțiune a fost respinsă, fiind a doua eșuată în aceeași zi. A treia moțiune: „Guvernul mimează reforma – ASF, ANRE și ANCOM” Opoziția a criticat lipsa de profesionalism și politizarea autorităților administrative autonome, precum ASF, ANRE și ANCOM. Rezultat vot: 120 „pentru”, 1 „contra” Număr necesar pentru adoptare: minimum 233 de voturi Este a treia moțiune respinsă duminică. A patra moțiune: „Opriți sărăcirea românilor! Tăiați de la voi, nu de la ei!” Ultima moțiune de cenzură a vizat pachetul de măsuri privind redresarea și eficientizarea resurselor publice. Rezultat vot: 119 „pentru” Număr necesar pentru adoptare: minimum 233 de voturi Nici această moțiune nu a trecut.

Moțiunea de cenzură pe sănătate, respinsă (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Politică

Moțiunea de cenzură pe sănătate, respinsă, abia s-au adunat 40% din voturile necesare

Moțiunea de cenzură pe sănătate, respinsă. Moțiunea de cenzură intitulată „Demisia Guvernului Bolojan - cel mai bun tratament pentru sistemul de sănătate, dar și pentru România”, depusă de Opoziție la proiectul de reformă a sănătății, a fost respinsă. Moțiunea de cenzură pe sănătate, respinsă Rezultatul votului: 108 voturi pentru și unul contra. Citește și: George Simion, singurul lider politic care susține greva magistraților pentru pensii speciale: „Acești profitori se aruncă asupra unei puteri a statului” Pentru adoptarea moțiunii erau necesare minimum 233 de voturi „pentru”. Bolojan: moțiunea este plină de contradicții Premierul Ilie Bolojan a declarat, duminică, în plenul Parlamentului, că documentul este „plin de contradicții” și reprezintă mai degrabă un exercițiu politic al Opoziției. „Reforma sănătății este o necesitate. Pacienții și medicii resimt zilnic problemele cronice din sistem. Nu este vorba de tăieri, ci de reașezare și eficiență”, a subliniat Bolojan. Principalele direcții ale reformei în sănătate Premierul a prezentat șapte motive pentru susținerea reformei propuse de Guvern. Printre acestea: Creșterea accesului la servicii medicale Bolojan a explicat că măsurile vor sprijini în special pacienții vulnerabili, din zone rurale sau seniorii și bolnavii cronici. „Noua reglementare nu limitează accesul, ci organizează. Traseul pacientului devine mai clar, iar resursele sunt utilizate eficient”, a afirmat premierul. Management profesionist și responsabil Guvernul propune indicatori de performanță pentru manageri și șefii de secții, eliminarea numirilor fără concurs și sancțiuni mai mari pentru raportările fictive. „Medicina primară este stâlpul sistemului”, a spus Bolojan. Reforma vizează o plată mai corectă pentru medicii de familie, bazată pe calitate și muncă reală. Dezvoltarea ambulatoriilor de specialitate Pacienții vor fi încurajați să se adreseze medicinii de familie și ambulatoriului, reducând presiunea pe spitale. Acces la medicamente moderne și eficiente Premierul a subliniat că mecanismul de acces la medicamente inovative va fi schimbat, pentru a fi predictibil și sustenabil. Medicamentele inovative fără alternativă terapeutică nu vor fi afectate. Se extinde lista de medicamente compensate și gratuite prin introducerea de noi molecule generice și biosimilare. Se încurajează prescrierea medicamentelor generice, pentru a asigura tratamente eficiente și accesibile. Fonduri și salarii distribuite mai eficient Bolojan a mai precizat că fondurile pentru spitale vor fi folosite eficient, iar alocările pentru salariile personalului medical se vor face în principal prin raportare la serviciile oferite pacienților. În final, premierul a acuzat Opoziția că a dorit doar să „bifeze un exercițiu politic”, fără a aduce soluții reale. „Având în vedere contradicțiile din moțiune, vă rog să o respingeți”, a transmis Ilie Bolojan.

Crin, proiect electoral respins (pensionarea magistraților) (sursa: Facebook/Crin Antonescu)
Eveniment

Proiectul lui Crin Antonescu de a crește vârsta de pensionare a magistraților, respins în Parlament

Crin, proiect electoral respins (pensionarea magistraților). Plenul Senatului a respins miercuri propunerea legislativă de modificare a unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Proiectul a întrunit 74 de voturi pentru respingere, patru contra și șapte abțineri. Crin, proiect electoral respins (pensionarea magistraților) Inițiativa legislativă fusese adoptată anterior de Camera Deputaților și prevedea reducerea ratei de înlocuire la pensionare de la 80% la 65%, precum și accelerarea creșterii vârstei de pensionare pentru magistrați, cu șase luni pe an, până la 65 de ani. Citește și: Șeful DNA explică cum scapă marii evazioniști: ANAF nu face sesizări, dosarele, mutate la tribunale Proiectul a fost inițiat de Crin Antonescu și ulterior preluat în Parlament de mai mulți lideri politici: senatorul PNL Cătălin Predoiu, deputatul PSD Marcel Ciolacu, liderul UDMR Kelemen Hunor și reprezentantul minorităților Varujan Pambuccian. Senatoarea SOS România Nadia Cerva a solicitat retrimiterea proiectului la comisie, însă plenul a respins propunerea. Critici privind schimbarea de poziție Nadia Cerva a acuzat coaliția de guvernare de inconsecvență: „Aceiași oameni și aceleași partide au susținut proiectul în Camera Deputaților, spunând că este vital. Acum, în Senat, votează respingerea, fără o motivare clară. Știm ce urmează: o Ordonanță de la Guvern”, a declarat aceasta. Argumentele opoziției și ale USR Senatorul USR Ștefan Pălărie a explicat că votul negativ nu vizează reforma pensiilor speciale în sine, ci respingerea unui proiect considerat „electoralist” și lipsit de consultări. Potrivit acestuia, CSM a avizat negativ inițiativa, iar Consiliul Legislativ a avertizat asupra lipsei măsurilor tranzitorii, ceea ce ar fi putut bloca sistemul judiciar. Reacția altor senatori Senatorul neafiliat Gheorghe Vela a susținut respingerea, acuzând o parte dintre judecători și membri ai CSM că urmăresc doar „salarii mari și pensionare timpurie”, fără să contribuie la îmbunătățirea justiției. „Trebuie să vină o zi a scadenței pentru aceste pensii nesimțite”, a spus Vela. De cealaltă parte, senatorul PNL Daniel Fenechiu a afirmat că strategia coaliției este transparentă și că măsurile vor fi incluse într-un nou proiect al Guvernului, construit după consultări cu magistrații. Atacuri politice și acuzații de electoralism Senatoarea Nadia Cerva a acuzat Guvernul și coaliția că blochează dezbaterea parlamentară pentru a înlocui proiectul cu o inițiativă venită pe cale guvernamentală, „fără consultări reale”. La rândul său, senatorul AUR Laurențiu Plăeșu a declarat că proiectul a fost „strict electoral”, amintind că a fost folosit în campania prezidențială ca mesaj împotriva pensiilor speciale. AUR a anunțat retragerea de la vot. Alte decizii în plenul Senatului Tot miercuri, Senatul a luat act de mai multe informări privind proiecte de lege pentru aprobarea unor ordonanțe de urgență ale Guvernului, printre care: OUG nr. 40/2025 privind gospodărirea integrată a zonei costiere; OUG nr. 41/2025 referitoare la gestionarea investițiilor finanțate prin PNRR și din fonduri publice naționale.

Rusia respinge pacea, susține Nicușor Dan (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Eveniment

Nicușor Dan spune că Rusia nu vrea pace în acest moment și că noi sancțiuni SUA ar ajuta negocierile

Rusia respinge pacea, susține Nicușor Dan. Preşedintele României, Nicuşor Dan, a declarat luni, la Roşia Montană, că Rusia nu are intenţia de a încheia războiul, iar singura cale de a o forţa să participe la „o masă de negocieri adevărată” o reprezintă sancţiunile economice. Perspectivele unei întâlniri trilaterale Întrebat cum vede reuniunea de la Casa Albă dintre Donald Trump şi Volodimir Zelenski, urmată de discuţii extinse cu liderii europeni, Nicuşor Dan a subliniat că obiectivul său este organizarea unui summit tripartit. Citește și: EXCLUSIV Oprea (SGG) a cerut 24 de milioane de lei de la o firmă pe care o fondase. Nu a declarat niciodată suma „Eu sper să ajungem să avem întâlnirea trilaterală adevărată Trump-Putin-Zelenski. Asta este locul în care eu îmi doresc să ajungem”, a spus şeful statului. Reuniunea de la Washington: susţinerea europeană pentru Ucraina La întâlnirile de la Washington participă şi lideri europeni importanţi: preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, preşedintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Friedrich Merz, premierul britanic Keir Starmer, premierul italian Giorgia Meloni, preşedintele finlandez Alexander Stubb şi secretarul general al NATO, Mark Rutte. Nicuşor Dan a salutat faptul că Donald Trump şi-a exprimat intenţia de a sprijini organizarea rapidă a unui summit tripartit, într-un orizont de una-două săptămâni. Rusia respinge pacea, susține Nicușor Dan Şeful statului a subliniat că o eventuală primă întâlnire Trump-Putin-Zelenski nu ar fi „nicidecum ultima”, ci doar începutul unui proces diplomatic. „Eu cred că în acest proces vom vedea că Rusia nu e serioasă, cum n-a fost de trei ani şi jumătate. Rusia nu îşi doreşte pacea în momentul ăsta. E în ofensivă, a câştigat teritoriu. Dacă şi-ar fi dorit pacea, ar fi participat la negocieri până acum”, a explicat preşedintele. Sancţiunile economice – cheia presiunii asupra Moscovei Potrivit lui Nicuşor Dan, singura modalitate de a aduce Rusia la negocieri reale este prin sancţiuni economice ferme. „Rusia e în suferinţă economică, în urma sancţiunilor deja aplicate de lumea occidentală. Dacă Statele Unite adoptă un nou pachet de măsuri, aşa cum a fost discutat în Congres, acesta va fi un argument principal şi important”, a precizat şeful statului. Vizita la Roşia Montană Declaraţiile au fost făcute cu prilejul vizitei preşedintelui la Roşia Montană, unde s-a aflat împreună cu familia. Nicuşor Dan a vizitat Galeriile romane şi s-a întâlnit cu voluntari ai campaniei „Adoptă o Casă la Roşia Montană”.

Moțiunea împotriva Guvernului, respinsă de Parlament (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Prima moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, respinsă de Parlament

Moțiunea împotriva Guvernului, respinsă de Parlament. Guvernul condus de Ilie Bolojan a trecut, luni, de primul test parlamentar major. Moțiunea de cenzură inițiată de Opoziție a fost respinsă de plenul reunit al Parlamentului, fiind departe de a obține numărul necesar de voturi pentru demiterea Executivului. Moțiunea împotriva Guvernului, respinsă de Parlament Intitulată „Au ruinat țara și acum îi obligă pe români să achite nota de plată – afară cu Guvernul ipocrit”, moțiunea de cenzură a fost susținută de 131 de parlamentari din AUR, POT, S.O.S. România și alți deputați neafiliați. Citește și: Șeful Regiei Protocolului de Stat, criticat de Bolojan, indemnizații astronomice în 2025 În total, s-au exprimat 138 de voturi, dintre care 134 "pentru" și 4 "împotrivă". Pentru ca moțiunea să fi trecut era nevoie de 233 de voturi favorabile. Angajarea răspunderii pe pachetul de măsuri fiscale Moțiunea a fost depusă după ce Guvernul Bolojan și-a angajat răspunderea în Parlament asupra primului pachet de măsuri fiscale, destinat reducerii deficitului bugetar. Opoziția a acuzat Executivul că „a uzurpat puterea legitimă” și că „batjocorește voința poporului român”. „Suntem aici ca să corectăm ce nu funcționează” Prezent la dezbaterea moțiunii, premierul Ilie Bolojan a apărat deciziile Guvernului, subliniind că primele semnale economice sunt pozitive. „O parte din criticile Opoziției sunt cunoscute, altele sunt exagerate. Da, România are un deficit mare și cheltuieli ridicate – de aceea ne-am angajat răspunderea. Îi invit pe colegii din Opoziție să vină cu soluții, nu doar cu acuze”, a afirmat Bolojan. „AUR nu are alternativă și doar vinde iluzii electorale” Sorin Grindeanu, președintele interimar al PSD și al Camerei Deputaților, a acuzat AUR că nu dorește cu adevărat căderea Guvernului, ci doar capital electoral. „AUR știe că nu are niciun plan coerent pentru România. Vor doar să bifeze electoral un moment și să vândă iluzii. România are nevoie de luciditate, nu de lozinci”, a declarat Grindeanu. George Simion: „Vom depune toate moțiunile posibile” După votul din Parlament, liderul AUR, George Simion, a criticat guvernarea și a anunțat noi acțiuni de opoziție. „Guvernul umilește românii. Vom depune toate moțiunile la care avem dreptul și vom contesta măsurile fiscale la Curtea Constituțională. Asta ne cer alegătorii”, a spus Simion. Ce spune Constituția despre angajarea răspunderii Guvernului Potrivit articolului 114 din Constituția României, Guvernul își poate angaja răspunderea în fața Parlamentului asupra unui program, a unei declarații de politică generală sau a unui proiect de lege. Dacă moțiunea de cenzură eșuează, proiectul de lege propus se consideră adoptat, iar aplicarea devine obligatorie pentru Executiv.

CCR validează numirea lui Mihai Busuioc (sursa: Inquam Photos/Alexandru Busca)
Eveniment

CCR consideră că tablagiul Busuioc e bun de judecător constituțional, a respins sesizarea SOS

CCR validează numirea lui Mihai Busuioc. Curtea Constituțională a României (CCR) a respins marți, cu unanimitate de voturi, sesizarea privind numirea lui Mihai Busuioc în funcția de judecător al CCR. Potrivit deciziei, Busuioc îndeplinește condiția constituțională privind vechimea de minimum 18 ani în domeniul juridic. CCR validează numirea lui Mihai Busuioc În cadrul controlului de constituționalitate asupra hotărârilor Parlamentului, CCR a constatat că Hotărârea Senatului nr. 64/2025, privind numirea unui judecător la Curtea Constituțională, este conformă cu Legea fundamentală, în raport cu criticile formulate. Citește și: Magistrații sunt disperați: Nicușor Dan nu le semnează decretele de pensionare CCR a subliniat, în comunicatul transmis, că Mihai Busuioc are o vechime de peste 18 ani în specialitatea studiilor juridice, îndeplinind astfel cerințele prevăzute la articolul 143 din Constituție. Sesizarea, formulată de partidul S.O.S. România Contestația privind numirea lui Mihai Busuioc a fost depusă de Partidul S.O.S. România, care a invocat neîndeplinirea criteriului de vechime. CCR a considerat aceste obiecții neîntemeiate. Numirea lui Mihai Busuioc în funcția de judecător constituțional a avut loc săptămâna trecută, în plenul Senatului. Acesta a fost propus de grupul senatorial PSD și a primit 79 de voturi "pentru" și 36 "împotrivă". Busuioc îl înlocuiește pe Marian Enache la CCR Mihai Busuioc va ocupa locul lăsat liber de Marian Enache, al cărui mandat de judecător constituțional expiră pe 12 iulie. Enache a fost președinte interimar al Curții începând cu data de 11 iunie. Condițiile pentru a deveni judecător al CCR Potrivit Constituției României, pentru a fi numit judecător al CCR, o persoană trebuie să îndeplinească următoarele criterii: Studii juridice superioare Competență profesională ridicată Cel puțin 18 ani de activitate în domeniul juridic sau în învățământul juridic superior Numirea se face de fiecare Cameră a Parlamentului, la propunerea Biroului permanent și pe baza recomandării Comisiei juridice. Funcția este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția celor didactice în învățământul juridic superior (conform articolelor 143 și 144 din Constituție).

Iranul respinge cererea SUA privind uraniul (sursa: khamenei.ir)
Internațional

Ayatollahul Ali Khamenei respinge cererea SUA ca Iranul să nu mai îmbogățească uraniu

Iranul respinge cererea SUA privind uraniul. Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a declarat miercuri că renunțarea la îmbogățirea uraniului contravine intereselor naționale ale țării, respingând astfel una dintre principalele cerințe ale Statelor Unite în cadrul negocierilor privind programul nuclear iranian. Iranul respinge cererea SUA privind uraniul Declarația a fost făcută în cadrul unui discurs televizat, cu ocazia comemorării ayatollahului Khomeini. Citește și: Cum își bate joc ANAF de banii care ar trebui recuperați de la penali: nici un gest timp de 18 luni „Îmbogățirea uraniului este vitală pentru programul nostru nuclear. Cine sunteți voi să decideți ce are voie Iranul să facă?”, a afirmat Khamenei. Negocieri mediate de Oman Propunerea americană pentru un nou acord nuclear a fost transmisă Teheranului sâmbătă, prin intermediul Omanului, care joacă rol de mediator între ministrul iranian de externe Abbas Araghchi și emisarul SUA pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, numit de președintele Donald Trump. După cinci runde de negocieri, persistă diferențe majore între pozițiile Iranului și ale SUA, în special în două puncte critice. Iranul refuză să renunțe complet la activitățile de îmbogățire a uraniului pe teritoriul său și respinge trimiterea în afara țării a stocurilor de uraniu înalt îmbogățit. Aceste condiții sunt considerate de Washington esențiale pentru a preveni dezvoltarea armelor nucleare. Programul nuclear este „pașnic” Oficialii iranieni susțin că programul nuclear are exclusiv scopuri pașnice, în ciuda acuzațiilor repetate ale Occidentului privind intențiile de înarmare atomică. Khamenei a respins ideea opririi îmbogățirii, spunând că ar reprezenta o renunțare la autosuficiența tehnologică a Iranului. SUA menține presiunea maximă asupra Teheranului Administrația Trump a relansat în ianuarie politica de „presiune maximă” asupra Iranului. Sancțiunile economice au fost extinse. Au fost amenințări cu intervenții militare, iar regimul de la Teheran, izolat diplomatic. Statele Unite s-au retras în 2018 din acordul nuclear JCPOA (2015), semnat împreună cu celelalte state membre permanente ale Consiliului de Securitate al ONU (Rusia, China, Regatul Unit, Franța) și cu Germania și Uniunea Europeană. Iranul, criză interne Pe plan intern, Iranul se confruntă cu grave probleme economice și sociale, printre care crize energetice și deficit de apă, inflație și deprecierea rialului iranian. În acest context, presiunea socială și tensiunile regionale sunt în creștere. În același timp, milițiile sprijinite de Teheran suferă pierderi în conflictele regionale, în special în confruntările cu Israelul, care a amenințat în repetate rânduri că ar putea ataca instalațiile nucleare iraniene.

Condițiile Moscovei pentru armistițiu în Ucraina (sursa: TASS)
Internațional

Putin pune condiții imposibile pentru un armistițiu în Ucraina, Kievul le-a respins deja

Condițiile Moscovei pentru armistițiu în Ucraina. Rusia a transmis Ucrainei, printr-un memorandum publicat luni, că acceptarea unui armistițiu de 30 de zile este condiționată de retragerea totală a trupelor ucrainene din regiunile revendicate de Moscova: Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson. Condițiile Moscovei pentru armistițiu în Ucraina Documentul a fost înmânat delegației ucrainene în cadrul negocierilor de la Istanbul. Citește și: Bolojan le spune contabililor de comune că ar trebui să gestioneze mai multe localități, ca să-și justifice salariul Memorandumul cere recunoașterea internațională a anexării celor patru regiuni menționate, precum și a Crimeei, ocupată de Rusia din 2014. Alte condiții impuse de Kremlin includ neutralitatea Ucrainei, renunțarea la aderarea la alianțe militare, precum NATO, limitarea dimensiunii armatei ucrainene Solicitări suplimentare Rusia a formulat cereri suplimentare. Printre acestea se numără ridicarea sancțiunilor economice internaționale, renunțarea Ucrainei la revendicarea de despăgubiri, oprirea livrărilor de arme din Occident și stoparea schimburilor de informații militare cu partenerii internaționali. De asemenea, Moscova solicită o interdicție clară privind desfășurarea armelor nucleare pe teritoriul ucrainean. Condiții privind drepturile minorității rusofone  Documentul include și solicitări legate de drepturile persoanelor vorbitoare de rusă din Ucraina, precum și eliberarea prizonierilor politici, civili și militari. De asemenea este pretinsă dizolvarea formațiunilor naționaliste ucrainene din cadrul forțelor armate, în conformitate cu retorica Kremlinului privind „denazificarea” Ucrainei. Ucraina a respins anterior aceste condiții maximaliste  

Germania respinge la graniță migranții ilegali (sursa: Facebook/Matthias Krieger - für mehr Bewegung in unserem Regensburg)
Internațional

Germania va respinge la graniță toți migranții clandestini, exceptând femeile gravide și copiii

Germania respinge la graniță migranții ilegali. Noul ministru german de interne, Alexander Dobrindt, a declarat miercuri că a ordonat poliției de frontieră să respingă migranții clandestini la granițele Germaniei. Excepție vor face doar copiii și femeile gravide, considerate grupuri vulnerabile. Germania respinge la graniță migranții ilegali Într-o conferință de presă susținută la Berlin, Dobrindt a explicat că această decizie urmărește limitarea migrației ilegale. Citește și: BREAKING Nicușor Dan prezintă un sondaj care arată că Simion ar câștiga alegerile prezidențiale El a anulat oficial instrucțiunile verbale emise în perioada crizei migratorii din 2015, când Angela Merkel a permis intrarea refugiaților. Aceste directive neformale împiedicau până acum poliția de frontieră să returneze solicitanții de azil. Coaliția Merz-Scholz își asumă combaterea migrației ilegale Noul guvern german, condus de cancelarul Friedrich Merz, format dintr-o coaliție între CDU-CSU (centru-dreapta) și SPD (centru-stânga), a făcut din combaterea migrației ilegale o prioritate. Obiectivul declarat este și acela de a stopa ascensiunea formațiunii de extremă dreapta AfD. Tema migrației Creștin-democrații au cerut măsuri ferme, invocând seria recentă de atacuri comise de refugiați. Compromisul înscris în programul de guvernare prevede menținerea controalelor la frontieră și returnarea migranților ilegali, inclusiv a celor care cer azil, dar cu condiția desfășurării acestor măsuri „în coordonare cu vecinii europeni”. Deși programul guvernamental vorbește despre cooperare europeană, nu este clar dacă ordinul recent al ministrului Dobrindt a fost coordonat cu țările vecine, în special Austria și Polonia. Critici: măsurile ar încălca valorile UE Mai mulți critici ai noii politici de migrație susțin că deciziile guvernului federal contravin valorilor și normelor Uniunii Europene. S-au ridicat semne de întrebare privind angajamentele Germaniei în privința drepturilor refugiaților.

Nicușor Dan respinge ideea alegerilor anticipate (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Eveniment

Nicușor Dan: Oricine ar câștiga prezidențialele, alegerile anticipate parlamentare nu sunt oportune

Nicușor Dan respinge ideea alegerilor anticipate. Primarul Capitalei și candidat independent la alegerile prezidențiale, Nicușor Dan, a declarat că organizarea alegerilor anticipate nu ar fi oportună pentru România, indiferent de rezultatul scrutinului pentru Președinție. Nicușor Dan respinge ideea alegerilor anticipate „România nu are nevoie acum de alegeri anticipate, indiferent cine câștigă Președinția. Citește și: ANALIZĂ Cu cât ar trebui să crească prezența la turul II pentru ca Nicușor Dan să-l bată pe Simion Ne aflăm într-o perioadă de instabilitate de peste un an, marcată de alegeri anulate, un președinte interimar, iar acum un guvern interimar. Alegerile anticipate ar însemna încă câteva luni de incertitudine”, a afirmat Nicușor Dan, în cadrul unei conferințe de presă susținute la sediul său de campanie. Edilul a subliniat că România are deja un Parlament cu un mandat valid pentru încă trei ani și jumătate, iar președintele ales trebuie să colaboreze cu acesta pentru a forma un guvern stabil. Critici la adresa lui Marcel Ciolacu Nicușor Dan a declarat că nu consideră potrivit ca Marcel Ciolacu să rămână în fruntea Guvernului după alegerile parlamentare din noiembrie 2024. „Nu cred că a fost o decizie potrivită. Timp de două săptămâni, România va fi condusă într-un regim provizoriu. Este o situație care se mai întâlnește și în alte țări, dar accentul trebuie pus pe guvernarea care începe imediat după 18 mai”, a precizat candidatul independent. Posibilitatea unui guvern de coaliție pro-occidentală Întrebat despre posibila formare a unui guvern minoritar USR-PNL-UDMR-minorități, sprijinit de PSD, Nicușor Dan a admis că „este una dintre variante”. El a accentuat însă că discuția despre viitoarea guvernare este una serioasă și va avea loc după al doilea tur al alegerilor prezidențiale. România are nevoie de reforme curajoase „Țara noastră are nevoie de reforme, iar acestea trebuie asumate de un guvern cu curaj. Care dintre partidele pro-occidentale vor accepta această misiune și care vor fi liniile de guvernare reprezintă o discuție tehnică, ce va începe imediat după 18 mai”, a concluzionat Nicușor Dan.

BEC a respins candidatura Dianei Șoșoacă (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Candidatura Dianei Șoșoacă, respinsă de BEC, care i-a acceptat pe Terheș, Șandru și George Simion

BEC a respins candidatura Dianei Șoșoacă. Biroul Electoral Central (BEC) a decis, în şedinţa de sâmbătă, respingerea a cinci candidaţi la Prezidenţialele din mai şi înregistrarea a alte cinci candidaturi. Candidaţii respinşi sunt Diana Şoşoacă (SOS România), Matei Vanea (independent), Paul Ispas (independent), Constantin Vieriu (independent) şi Maria Marcu (independent). Au fost acceptate dosarele de candidatură depuse de preşedinta USR, Elena Lasconi, Cristian Terheş (Partidul Naţional Conservator Român), Lavinia Şandru (Partidul Umanist Social Liberal), George Simion (AUR) şi John-Ion Banu-Muscel (independent). BEC a respins candidatura Dianei Șoșoacă După respingerea candidaturii sale, Diana Iovanovici-Șoșoacă a declarat că va contesta decizia BEC și va depune plângere penală împotriva instituției și a Curții Constituționale. Citește și: Publicație conservatoare din SUA cere retragerea trupelor de la baza Kogălniceanu: „Este timpul să renunțăm la România” "Voi depune plângere penală împotriva celor de la BEC, împotriva celor de la CCR. Acesta este un stat stalinist!", a spus Șoșoacă într-un videoclip live pe Facebook. Aceasta a susținut că va cere sprijin internațional, afirmând că intenționează să contacteze Donald Trump și Vladimir Putin. George Simion: „Am trecut de BEC, așteptăm decizia CCR” Liderul AUR, George Simion, a anunțat pe Facebook că și-a văzut candidatura validată de BEC, dar așteaptă confirmarea și de la Curtea Constituțională. "Am trecut de BEC, acum să vedem dacă trecem de CCR și revenim la democrație", a transmis Simion. Lasconi: „Moment important pentru cei care cred în dreptate” Președinta USR, Elena Lasconi, a reacționat după validarea candidaturii sale, subliniind importanța momentului pentru susținătorii săi. "Astăzi, BEC mi-a validat candidatura la alegerile prezidențiale! Este un moment important - nu doar pentru mine, ci pentru toți cei care cred în curaj și în dreptate." Lasconi a adăugat că România trebuie să își mențină direcția proeuropeană și a criticat candidații pe care i-a catalogat drept extremiști. "Știu că poate sunt români supărați că nu toate candidaturile au fost validate de BEC. Dar nu le putem permite candidaților extremiști să schimbe direcția proeuropeană a României." Ultima zi pentru depunerea candidaturilor Sâmbătă, 15 martie, este ultima zi în care pot fi depuse candidaturi la Biroul Electoral Central. Potrivit calendarului oficial, termenul limită este ora 24:00.  

Ponta și Antonescu, respinși de CCR, cere ex-judecătorul Danileț (sursa: Hotnews)
Politică

Ponta și Antonescu trebuie respinși de CCR pentru tentativa de lovitură de stat din 2012 (judecător)

Ponta și Antonescu, respinși de CCR - asta ar trebui să se întâmple cu candidaturile celor doi, spune fostul judecător Cristi Danileț. Ponta și Antonescu, respinși de CCR Danileț își motivează părerea cu evenimentele din vara lui 2012. Citește și: Amabilități între suveraniști: Becali a făcut-o „idioată” pe Anca Alexandrescu, ea i-a spus că „a îmbătrânit degeaba” "Dacă Georgescu este respins pentru ce a făcut în anul 2024, atunci Antonescu și Ponta trebuie respinși pentru ceea ce au făcut în anul 2012.Atunci, cei doi au atacat la propriu statul, au schimbat lideri politici, au desființat instituții, au avut declarații belicoase împotriva CCR, CSM și instituțiilor UE. Acțiunile lor nu s-au limitat la declarații - precum au făcut Șoșoacă și Georgescu - ci actele lor au fost concrete, măsurile lor au fost desființate cu greu de Curtea Constituțională de atunci și Comisia Europeană a atenționat România că a deraiat de la principiile statului de drept. Tentativă de lovitură de stat Ceea ce au făcut ei atunci a fost numit <tentativă de lovitură de stat> și a speriat Europa. Comisia de la Veneția a spus, textual: <Guvernul şi Parlamentul României au adoptat o serie de măsuri într-o succesiune rapidă, care au condus la demiterea din funcţie a Avocatului Poporului, a preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, la limitarea competenţelor Curţii Cons tuţionale, la modificări ale condiţiilor legate de referendumul privind suspendarea Preşedintelui Republicii şi la suspendarea în sine a Preşedintelui. Comisia de la Veneţia este de părere că aceste măsuri, luate atât individual cât şi în ansamblu, sunt problema ce din punctul de vedere al cons tuţionalităţii şi al statului de drept.>În plus, în urmă cu câțiva ani Antonescu l-a susținut pe față pe Georgescu, iar în ultimele luni Ponta și-a arătat acordul constant față de declarațiile actuale ale lui Georgescu. Prin urmare, acești doi indivizi nici nu au ce căuta în politică, darămite să aibă pretenții de a fi aleși în cea mai înaltă funcție a statului.", a scris ex-judecătorul pe Facebook.

BEC a publicat decizia de respingere a candidaturii lui Georgescu Foto: Facebook
Politică

BEC a publicat decizia de respingere a candidaturii lui Georgescu: au fost invocate deciziile CCR

BEC a publicat decizia de respingere a candidaturii lui Georgescu: au fost invocate deciziile CCR de respingere a candidaturii lui Șoșoacă și de anulare a alegerilor.  Citește și: Piedone se laudă cu gestul de eroism făcut în fața protestatarilor pro-Georgescu care devastau Centrul Vechi: comisarii s-au ascuns în restaurante Între cei zece membri BEC care au decis să invalideze candidatura lui Georgescu sunt și cinci judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție. BEC a publicat decizia de respingere a candidaturii lui Georgescu „Anulând procesul electoral în curs (n.red. alegerile din decembrie) și dispunând reluarea în integralitate a acestuia (inclusiv cu privire la depunerea de candidaturi) ca urmare a conduitei candidatului de nerespectare a reglementarilor procedurii electorale, esențiale pentru democrație și statul de drept, Curtea Constituțională a tranșat implicit și general obligatoriu și cu privire la neîndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru înregistrarea candidaturii depuse de către candidatul Georgescu Călin, fiind inadmisibil ca, la reluarea procesului electoral, să se considere că aceeași persoană îndeplineste condițiile pentru a accede la funcția de Președinte al României. În concluzie, atât timp cât instanta de contencios constitutional a statuat deja cu privire la aspectele mai sus menționate, îndeplinirea celorlalte condiții de înregistrare a candidaturii și a semnului electoral, apare ca irelevantă”, arată motivarea BEC.  Biroul Electoral mai arată că deciziile CCR sunt obligatorii și a amintit că Georgescu a avut „ o atitudine în manifestă contradicție cu valorile de esenţă ale statului de drept”.  O atitudine în manifestă contradicție cu valorile statului de drept „Relevant pentru Biroul Electoral Central este faptul că hotărârea Curţii Constituţionale, anterior menționată, analizează şi statuează cu privire la maniera în care candidatul a cărui candidatură face obiectul prezentei verificări de legalitate, a înţeles să se raporteze la condiţiile care rezultă din formula sacrosanctă a jurământului depus de persoana aleasă în funcția de Preşedinte al României, fiind relevată o atitudine în manifestă contradicție cu valorile de esenţă ale statului de drept. Or, statuările Curţii Constituţionale din Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024, statuări obligatorii şi pentru Biroul Electoral Central, conduc la concluzia că, în ceea ce priveşte candidatura domnului Georgescu Călin, aceasta nu întruneşte condiţiile de legalitate întrucât candidatul, prin nerespectarea regulilor procedurii electorale, a încălcat însăşi obligația (expressis verbis prevăzută în Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 2 din 5 octombrie 2024) de a apăra democrația, care se întemeiază tocmai pe sufragii corecte, integre și imparţiale, în conformitate cu legea, în lipsa cărora este alterat însuşi fundamentul ordinii constituţionale actuale”, se arată în hotărârea BEC. 

Respingerea lui Călin Georgescu, motivele BEC (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Politică

Candidatura lui Călin Georgescu va ajunge pe masa CCR. Ce motive a invocat BEC pentru respingere

Respingerea lui Călin Georgescu, motivele BEC. Biroul Electoral Central (BEC) a respins candidatura lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale, decizia fiind luată cu zece voturi pentru și patru împotrivă. Argumentele oficiale includ atât aspecte de formă, cât și de fond. Reacțiile nu au întârziat să apară, iar fostul președinte Traian Băsescu și liderul AUR, George Simion, au comentat public hotărârea. Din nou, Elon Musk a avut ceva de spus. Acum, decisivă va fi Curtea Constituțională, pe masa căreia va ajunge contestația la decizia BEC (vezi AICI calendarul CCR). Respingerea lui Călin Georgescu, motivele BEC Candidatura lui Călin Georgescu a fost respinsă cu zece voturi pentru și patru împotrivă, atât pentru condiții de formă, cât și pe fond. Citește și: Echipa lui Antonescu: penalul Thuma, penalul Alexe, ex-penalul Roșca și ex-sereistul Tuță Decizia ar avea legătură și cu declarația de avere depusă de Călin Georgescu, în care apar diferențe față de cea de la alegerile din noiembrie 2024. Traian Băsescu, tranșant Fostul președinte Traian Băsescu a declarat pentru Digi24 că Biroul Electoral Central trebuie să indice motivele pe baza cărora au respins înregistrarea candidaturii lui Călin Georgescu în alegerile prezidențiale, „pentru că nu merge cu o bălmăjeală fără probe”. „BEC trebuie să se demonstreze clar ce articole a încălcat, trebuie o delimitare foarte exactă a faptelor, nu <credem că>. Purtătorul de cuvânt al BEC să iasă cu o declarație și să argumenteze, să iasă cu o explicație. Să menționeze dacă sunt motive legate de finanțare sau de orice natură, trebuie motive convingătoare. Este esential ca în momentele urmatoare BEC să dea motive convingătoare, spunând ce condiții a încălcat”, a declarant Băsescu la Digi24. El a mai spus că crede că George Simion este principalul beneficiar al invalidării candidaturii lui Georgescu. Un nou abuz, susține Simion Liderul AUR, George Simion, a susținut că respingerea dosarului este „un nou abuz, și o continuare a loviturii de stat dată pe 6 decembrie” „Reprezentanții din Bec ai partidelor guvernamentale și cei 5 judecători de la ICCJ au cumulat 10 voturi contra candidaturii, date conform “conștiinței”, fără a lua în calcul în vreun fel actele / legalitatea. Doar 4 voturi pentru candidaturi (aur, sos, pot și usr). Nicio urmă de legalitate, nicio justificare!!! Asta e dictatură, pe față deja!!!”, a transmis Simion. Reacționează și Elon Musk Elon Musk a reacționat la o postare a jurnalistului și comentatorului politic suedez Peter Imanuelsen, care se declară susținător al libertății, preluând mesajul acestuia și comentând: „Este o nebunie”. Exclusivitățile DeFapt.ro, cu un simplu click pe "Urmăriți" în dreapta sus Imanuelsen a scris pe rețelele sociale: „BREAKING: România i-a INTERZIS lui Călin Georgescu să candideze la președinție. El a câștigat primul tur de scrutin înainte ca acesta să fie anulat. Acum conduce din nou în sondaje. Așa că, pur și simplu, i-au interzis să candideze. Apropo, acest lucru se întâmplă într-o țară din UE.” În replică, Elon Musk a reacționat scurt, comentând: „E o nebunie”.    

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră