joi 28 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: reformă

35 articole
Eveniment

Marea reformă administrativă, schimb de funcționari

Marea reformă administrativă, schimb de funcționari. O modificare a Codului administrativ, propusă de guvern zilele trecute, s-a dovedit a fi de mult mai mică anvergură decât ar fi nevoie pentru un început de reformă administrativă. Marea reformă administrativă, schimb de funcționari Anunțul inițial, făcut înaintea ședinței de guvern de săptămâna trecută, și poziționarea pe primul loc pe lista documentelor propuse în dezbaterea Executivului păreau să marcheze o decizie importantă. N-a fost să fie. Citește și: Activitate militară și diplomatică intensă peste Atlantic, NATO contracarează amenințarea nucleară a lui Putin: vizită-fulger a consilierului de securitate al lui Biden la Istanbul Guvernanții s-au gândit să ofere posibilitatea constituirii unor consorții administrative a căror menire este doar să facă mai accesibil accesul la resursa umană specializată. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Marea reformă administrativă, schimb de funcționari (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Arafat, o nouă palmă lui Rafila (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Arafat, o nouă palmă lui Rafila

Arafat, o nouă palmă lui Rafila. Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, a atras atenţia sâmbătă că o posibilă modificare "fără niciun motiv" a sistemului medical de urgenţă românesc, care a funcţionat "eficient" în pandemie, ar putea conduce la prăbuşirea acestuia, asemenea unui domino. Arafat, o nouă palmă lui Rafila "Când gândim rezilienţa sistemului sanitar nu putem să o facem pe bucăţi, ci în întregul său. Luăm sistemul de urgenţă unde sunt multe discuţii acum. (...) Sistemul medical de urgenţă în România s-a dezvoltat după un anumit model, cu foarte multe interdependenţe. SMURD e dependent de UPU, este dependent de aviaţia Ministerului de Interne, de pompieri, ca să funcţioneze. Este o entitate interconectată. Este interconectat şi cu serviciile de ambulanţă cu care lucrează împreună pe teren. Este un sistem funcţional care s-a dovedit a fi foarte eficient în timpul pandemiei. Venim acum şi spunem: vrem să schimbăm. Ok. Schimbăm. Dar venim cu ceva mai bun decât am avut, cu ceva care ar funcţiona mai bine? Odată ce ai creat un sistem, dacă îl atingi undeva şi greşeşti că l-ai atins acolo, tot sistemul cade precum dominoul", a afirmat Raed Arafat, la Black Sea and Balkans Security Forum. BSBSF este organizat de către New Strategy Center, organism controlat de George Scutaru, fost consilier al lui Klaus Iohannis. Reformă "fără absolut nici un motiv" El a explicat că, la reconstruirea sistemului, s-ar pierde ceea ce s-a câştigat anterior. "Va trebui să începi să îl construieşti din nou şi s-ar putea să nu reuşeşti să faci acelaşi lucru şi să pierzi ceea ce ai câştigat în sistemul respectiv. (...) Sistemele care se dovedesc că funcţionează în timpul unui dezastru vor trebui întărite şi introduse lecţiile învăţate şi îmbunătăţite prin lecţiile învăţate. Nu trebuie venit şi reformat de la zero fără absolut niciun motiv. Şi nu vorbesc numai de sistemul de urgenţă, ci de orice sistem", a spus Raed Arafat. Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă a pledat pentru constituirea de stocuri şi a arătat că unele dintre acestea au fost folosite în criza refugiaţilor din Ucraina. Achiziții pentru protecție civilă "Noi ne-am pregătit foarte mult în ultimii ani pe partea de protecţie civilă şi am cumpărat echipamente despre care ni s-a spus că nu ar fi trebuit să le cumpărăm pentru că sunt bani pierduţi: generatoare electrice de mare capacitate, tabere pentru persoane care rămân fără adăpost şi ne-am trezit cu taberele folosite în criza refugiaţilor. Noi nu le-am planificat pentru asta, dar le aveam de doi ani şi de aceea am putut să reacţionăm imediat", a adăugat Arafat. El le propune companiilor să îşi constituie un "cont de rezilienţă" pentru a nu renunţa la personalul calificat în perioadele de criză. Un exemplu dat de Raed Arafat este cel din industria aeroporturilor, după pandemie, când mii de bagaje au fost pierdute din cauza lipsei de personal pentru că cei la care s-a renunţat la începutul crizei COVID nu au mai vrut să revină, iar instruirea unui nou personal necesită timp. Business sau societate? "Dacă am lua o decizie undeva ca 1% din profitul anual să fie pus într-un cont intangibil pentru a face faţă dezastrelor - în loc să dăm afară oamenii dintr-o firmă, prin aceşti bani îi ţinem pe perioada unei crize, trei, patru, cinci, şase luni, şi îi plătim cu 70% din salariu, dar nu îi dăm afară. Acest cont să fie numit contul pentru rezilienţă. Am ieşi mult mai repede dintr-un dezastru decât dacă în timpul dezastrului dăm afară tot personalul dintr-o companie, după care încercăm să o construim din nou când trece dezastrul. Citește și: VIDEO Viktor Orban, la Moscova. Este singurul lider european care participă la înmormântarea lui Gorbaciov Dar astfel de lucruri trebuie să fie gândite din timp. Din punctul de vedere al cuiva care lucrează în domeniul protecţiei civile şi în sistemul medical de urgenţă înseamnă pregătirea mentalităţii, continuităţii sistemului. Şi asta înseamnă finanţare previzibilă, adecvată şi înţelegerea mecanismului de pregătire - de ce trebuie să ai stocuri, redundanţă, cheltuieli pe care nu poţi să le justifici prin cost eficienţă doar din punct de vedere al bussiness-ului şi trebuie să te gândeşti din punct de vedere al funcţionalităţii societăţii în timpul unei provocări", a explicat Raed Arafat.

Kövesi ajută reforma Justiției din Moldova (sursa: Facebook/EPPO)
Eveniment

Kövesi ajută reforma Justiției din Moldova

Kövesi ajută reforma Justiției din Moldova. Laura Codruţa Kövesi, şefa Parchetului European, întreprinde o vizită la Chişinău în perioada 11-14 iulie, comunică media de la Chişinău, citând surse din cadrul Delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova, potrivit Deschide.md. Kövesi ajută reforma Justiției din Moldova Cu ocazia acestei vizite, Kövesi se va întâlni cu mai mulţi reprezentanţi ai administraţiei de la Chişinău, inclusiv cu preşedintele Maia Sandu, cu care s-a văzut ultima dată în ianuarie 2021 la Bruxelles, deja în calitate procuror-şef al Parchetului European. Maia Sandu declarase atunci că doreşte să colaboreze cu instituţia europeană pentru a impulsiona reformele din sistemul justiţiei în Republica Moldova. Citește și: Germania continuă să sprijine Gazprom și funcționarea Nord Stream 1, conducta prin care Berlinul primește gaz rusesc. Ucraina denunță ipocrizia cancelarului Scholz Laura Codruţa Kövesi va fi însoţită de Marius Bulancea, care coordonează unitatea de operaţiuni a instituţiei. Kövesi ocupă, din septembrie 2019, funcţia de procuror-şef al Parchetului European, pe o perioadă de 7 ani.

Ministrul Justiției din Republica Moldova, Sergiu Litvinenco, vrea „reformarea” Curții Supreme Foto: Facebook
Politică

Ministrul Justiției vrea „reformarea” Curții Supreme

Ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, a scris pe Facebook că vrea „reformarea” Curții Supreme de Justiție (CSJ) și că a inițiat discuții în acest scop. Potrivit lui Litvinenco, CSJ ar trebui să fie „un etalon de profesionalism și integritate pentru întregul sistem de justiție”. Ministrul Justiției vrea „reformarea” Curții Supreme Ministrul a menționat că reforma sistemică a justiției a început cu evaluarea integrității candidaților la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii și Consiliului Superior al Procurorilor (așa-zisul pre-vetting) și va continua cu reformarea CSJ și evaluarea externă extraordinară a judecătorilor și procurorilor (vettingul). „Am considerat necesar să avem discuții cu profesioniștii din domeniul justiției, reprezentanții societății civile și partenerii de dezvoltare, pentru a înțelege care este viziunea lor vizavi de reforma acestei instanțe”, a scris Litvinenco, pe Facebook. În ianuarie, într-un interviu pentru Europa Liberă, el spunea că dorește transformarea Curții Supreme de Justiție într-o instituție de casație, cu micșorarea numărului de judecători. Corbu, România: suspiciuni e plagiat, bani negri, dosar secretizat În România, o investigație jurnalistică făcută de LINX arăta că Alina Corbu, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, „are un trecut nu tocmai lipsit de pete negre”. „Există mari dubii asupra tezei de doctorat pe care a susținut-o în 2010, la Facultatea de Drept a Universității București, teză publicată în volum în același an. LINX (un proiect al Centrului Român pentru Jurnalism de Investigație) a descoperit zeci de fragmente preluate fără sursă, citări incorecte, greșeli de gramatică”, arătau ziariștii. Corbu cere statului daune de un milion de euro Foto: Inquam/ Octav Ganea „În al doilea rând: în 2014, Corbu a primit 40.000 de lei de la tatăl ei, fără ca nici o declarație de avere a acestuia – consilier local în Vaslui – să justifice suma. Sunt ceea ce se numesc „bani negri". În ultimul rând, două articole publicate recent au dezvăluit faptul că judecătorul Corbu, achitat definitiv în 2018 într-o anchetă a DNA, a interzis studierea dosarului penal aflat acum în arhiva unei instanțe și a cerut scoaterea acestuia de pe lista proceselor aflate pe site-ul instituției. Sunt trei pete pe ceea ce pare un „success story" unic în viața publică din România”, se mai arăta în investigație. Citește și: Șefa Înaltei Curți, Alina Corbu, cere statului daune morale de un milion de euro pentru că presa a relatat despre acuzațiile care i-au fost aduse de DNA (presa) Tot la secret este și dosarul în care Alina Corbu cere daune de un milion de euro de la statul român fiindcă a fost trimisă în judecată de DNA. Citește și: EXCLUSIV Naval Group vrea să construiască cele patru corvete militare într-un timp record în Franța, după ce Gheorghe Bosânceanu a blocat semnarea contractului cu MApN

Elevii, tot mai slabi la învățătură (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Elevii, tot mai slabi la învățătură

Elevii, tot mai slabi la învățătură. Schimbări în educaţie, renunţarea la teze, la media semestrială şi schimbarea formei de notare. Elevii, tot mai slabi la învățătură De asemenea, se susţine introducerea catalogului electronic, care trebuie tipărit şi arhivat, dar şi a meselor calde în şcoli. Sorin Cîmpeanu a anunţat modificările din sistemul educaţional pentru anul 2022-2023. Citește și: Va accepta Putin ca ONU să supervizeze o operațiune de deblocare a portului Odesa pentru a permite exportul cerealelor din Ucraina? Marele risc: un atac rusesc de pe mare Printre schimbările majore, Ministerul Educaţiei a anunţat introducerea unei singure medii anuale la fiecare materie, iar numărul minim de note pentru o disciplină va trebui să fie egal cu N plus 3, N reprezentând numărul de ore alocate la o disciplină într-o săptămână. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră