joi 28 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: razboi

677 articole
Politică

Geoană desființează minciunile lui Georgescu

Fostul secretar general adjunct al NATO, Mircea Geoană, desființează minciunile lui Căl Georgescu: „România nu va intra în război, scenariul privind oprirea instalării președintelui Trump este aberant”. Citește și: George Simion dă semnalul că îl abandonează pe Călin Georgescu: „Nici noi nu ne dorim haos. România trebuie să fie în UE și NATO” Călin Georgescu a susținut sâmbătă seară, într-o intervenție telefonică la postul Realitatea Plus, că, prin anularea prezidențiale din țara noastră, „se forțează intrarea în război a României cu Rusia, pentru a se declara stare de necesitate” în SUA, „iar Donald Trump să nu poată să își preia mandatul”. Potrivit candidatului independent, aceste „intervenții” reprezintă „ultimele zvâcniri ale lui George Soros”. Geoană desființează minciunile lui Georgescu Acum, Geoană apreciază că aceste declarații ale lui Georgescu sunt periculoase și iresponsabile. „România nu va intra în război, iar scenariul privind oprirea instalării președintelui Trump este aberant. Declarațiile lui Călin Georgescu sunt periculoase și iresponsabile și nu pot fi în niciun fel justificate de frustrarea anulării alegerilor prezidențiale. Întâlnirea Trump-Zelenski de la Paris indică exact contrariul - șansele unui armistițiu, în viitorul apropiat, cresc”, a afirmat fostul secretar general adjunct al NATO, care a fost și ambasador la Washington DC. ?????? Everyone applauded when Zelensky entered Notre Dame Cathedral, and Trump came up again to congratulate the Ukrainian president. pic.twitter.com/84qCl67kix— MAKS 24 ??? (@Maks_NAFO_FELLA) December 7, 2024

Geoană desființează minciunile lui Georgescu Foto: X/Twitter
Pierderile umane ale Ucrainei în război (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Pierderile umane ale Ucrainei în război

Pierderile umane ale Ucrainei în război. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut publice pierderile suferite de Ucraina de la începutul invaziei rusești, în urmă cu aproape trei ani. Potrivit acestuia, conflictul a avut un impact devastator asupra armatei ucrainene. Pierderile umane ale Ucrainei în război Conform unei declarații postate de Zelenski pe rețelele sociale, Ucraina a pierdut 43.000 de soldați pe câmpul de luptă: Citește și: GALERIE FOTO Călin Georgescu, păzit ca Putin. Gărzile de corp, în slujba unui mercenar român care are trupe în Congo și este suspectat de legături cu gruparea rusă Wagner „De la începutul războiului, Ucraina a pierdut 43.000 de soldați uciși pe câmpul de luptă”, a scris președintele ucrainean. În plus, el a menționat că 370.000 de soldați au fost răniți, însă jumătate dintre aceștia au revenit în luptă. Trump cere o încetare imediată a focului și negocieri Președintele ales al Statelor Unite, Donald Trump, a intervenit în discuțiile despre conflictul din Ucraina, solicitând o încetare imediată a focului și demararea negocierilor de pace. Pe platforma sa, Truth Social, Trump a subliniat necesitatea de a pune capăt conflictului pentru a preveni escaladarea acestuia: „Ar trebui să avem o încetare a focului imediată și ar trebui să înceapă negocieri. Prea multe vieți s-au pierdut în van, prea multe familii au fost distruse, și, dacă asta va continua, ar putea să se transforme în ceva mai mare, mai rău”, a declarat Trump. În mesajul său, Trump a făcut referire la pierderi semnificativ mai mari decât cele comunicate de Zelenski. Conform fostului președinte american, Ucraina ar fi pierdut 400.000 de soldați, iar numărul civililor afectați este și el considerabil: „Ucraina a pierdut, într-un mod ridicol, 400.000 de soldați și mai mulți civili”, a scris acesta. O perspectivă sumbră asupra războiului Războiul din Ucraina continuă să producă pierderi umane devastatoare și să afecteze profund stabilitatea regiunii. Apelurile pentru negocieri și soluții diplomatice devin din ce în ce mai urgente, în timp ce liderii globali subliniază riscurile unei escaladări a conflictului.

40% din bugetul Rusiei pentru război (sursa: kremlin.ru)
Internațional

40% din bugetul Rusiei pentru război

40% din bugetul Rusiei pentru război. Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a promulgat bugetul de stat pentru perioada 2025-2027, care include o sumă considerabilă pentru apărare. Conform decretului publicat duminică pe portalul oficial de informaţii juridice, cheltuielile pentru apărare sunt estimate la 13,5 trilioane de ruble (aproape 126,844 miliarde de euro) pentru anul 2025. 40% din bugetul Rusiei pentru război Suma alocată apărării pentru 2025 reprezintă o creştere de 24,4% faţă de anul 2024, reflectând angajamentele financiare pentru continuarea campaniei militare din Ucraina. Citește și: Un membru al Academiei îl laudă pe Călin Georgescu: „Pare să aibă știința zonelor obscure ale jocurilor pe care le fac puternicii lumii” Aceasta echivalează cu 6,31% din Produsul Intern Brut (PIB) estimat al Rusiei pentru anul viitor. Cheltuielile pentru apărare şi securitate naţională vor reprezenta aproximativ 40% din cheltuielile totale ale bugetului Rusiei. Aceasta va depăşi alocările financiare pentru sectoarele educaţie, sănătate, economie şi politică socială, cumulate. Proiecţii pentru 2026 şi 2027 Deşi în 2025 cheltuielile pentru apărare sunt semnificative, acestea vor suferi o uşoară reducere în anii 2026 şi 2027, conform legii bugetului, aprobată în noiembrie anul trecut de către ambele camere ale Parlamentului Rusiei. Este important de menţionat că cifrele incluse în bugetul militar pentru anul 2025 nu reflectă alocările clasificate, care sunt destinate finanţării efortului militar al Rusiei, precum şi alte cheltuieli sensibile, considerate secrete.

Mesaje disperate ale PSD în județul Vaslui Foto: Vremea Noua
Politică

Mesaje disperate ale PSD în județul Vaslui

Mesaje disperate ale PSD în județul Vaslui, ex-fief al baronului Dumitru Buzatu: dacă este scos de la guvernare vine războiul, se taie pensiile și se aprobă căsătoriile între persoane de același sex. Publicația Vremea Nouă a publicat un mesaj care circulă pe grupurile de whatsapp ale PSD, mesaj în care se arată cum trebuie mobilizați alegătorii, inclusiv supravegheați cum votează. Citește și: Omul de afaceri Porumboiu, beneficiar al unor uriașe subvenții de la UE, îl susține pe Georgescu: „Om inteligent care mai spune și lucruri trăsnite” Vremea Nouă cere Poliției să se mobilizeze. Mesaje disperate ale PSD în județul Vaslui Ce conține mesajul de mobilizare al PSD, așa cum a fost el publicat de Vremea Nouă: „să avem lista cu oamenii pe fiecare sat și să îi convingem să ne voteze, spunându-le ce se poate întâmplă dacă ajung alții la guvernare. Mesajele trebuie să facă trimitere la riscul de a intra în război, tăierea pensiilor, căsătoria între persoane de același sex etc” „Să se meargă și prin intimidare și pe forță cu mesaje: – în fiecare zi să postăm mesajele venite de la echipa de comunicare PSD, să distribuim cu text mesajele candidaților” „mesajele care vor circulă în aceste zile de campanie trebuie să facă trimitere la faptul că dacă PSD nu va fi la guvernare, se vor opri proiectele, investițiile, se vor tăia pensiile, ajutoarele de hrană și de încălzire, vor veni instituțiile să verifice dacă au autorizații la case, la gard, vor veni să le verifice animalele etc” „Primarii pot organiza ceremonie de depunere de coroane și o masă tradițională cu fasole, cu ocazia zilei naționale, pe dată de 1 decembrie. Dacă nu vor să organizaze public, se poate face acest lucru pe fiecare sat, în două-trei locații, la oameni acasă, unde să vină și dintre cei care nu ne-ar vota sau ar vota cu altcineva, să îi convigem, la un pahar, de importantă votului de duminică” „Unde există azile de bătrâni să se facă cerere de urnă mobilă și să meargă primarul acolo cu șeful de azil să vorbească cu oamenii” „Când le înmânați alegătorilor buletinul de vot, începeți cu senatul, că sunt mai puțini candidați, desfaceti buletinul și țineți un deget pe PSD. Pe cât puteți, încercați să vedeți cum au votat. Primarul și consilerul local din satul respectiv să vb cu oamenii” În județul Vaslui, Marcel Ciolacu a luat peste 30% din voturi, fiind urmat de Căln Georgescu - 23% și George Simion - 16,73%. Acestea sunt datele înainte ca CCR să ordone renumărarea voturilor.

Costurile ecologice ale războiului din Ucraina (sursa: Facebook/Ministerul Protecției Mediului și Resurselor Naturale al Ucrainei)
Mediu

Costurile ecologice ale războiului din Ucraina

Costurile ecologice ale războiului din Ucraina. Invazia rusă în Ucraina a provocat daune estimate la 71 miliarde de dolari asupra mediului și a generat emisii masive de gaze cu efect de seră. Declarațiile au fost făcute marți de ministrul ucrainean al protecției mediului, Svetlana Grinciuk, în cadrul COP29 de la Baku. Costurile ecologice ale războiului din Ucraina Ministrul ucrainean a subliniat că natura este o „victimă tăcută” a conflictului, impactul ecologic al războiului având consecințe globale. Citește și: AUDIO BLAT PSD-AUR Piedone și Simion se alintă cu „Satana” și „Sătănel”. „Susținem pe cine stabilim noi doi, da?”, propune Piedone, iar liderul AUR aprobă Distrugerea pădurilor, care joacă un rol crucial în absorbția carbonului, exacerbează efectele schimbărilor climatice. Conform estimărilor guvernului ucrainean, daunele asupra mediului cauzate de război se ridică la 71 miliarde de dolari. Peste 180 milioane de tone de emisii de carbon au fost eliberate în atmosferă. Activitățile militare au generat 51,6 milioane de tone de emisii de carbon, iar incendiile 27,2 milioane de tone. Reconstrucția infrastructurii ar putea adăuga alte 56 milioane de tone de emisii de carbon. Pădurile distruse și efectele pe termen lung Invazia rusă a distrus trei milioane de hectare de păduri ucrainene. Această pierdere masivă afectează echilibrul natural al ecosistemului și contribuie la intensificarea crizei climatice globale. Reconstrucția ecologică a Ucrainei Ministrul Grinciuk a declarat că Ucraina este conștientă de necesitatea de a integra sustenabilitatea climatică în reconstrucție. Proiectele de energie regenerabilă la scară redusă sunt considerate o soluție mai durabilă și mai rezistentă la posibile atacuri viitoare. Angajamentele Ucrainei față de Uniunea Europeană În cadrul procesului de aderare la Uniunea Europeană, Ucraina s-a angajat să atingă neutralitatea climatică până în 2050. Acest obiectiv rămâne o prioritate, chiar și în contextul războiului, demonstrând angajamentul țării față de tranziția verde. Impactul ecologic al invaziei ruse asupra Ucrainei este un semnal de alarmă pentru comunitatea internațională. Războiul nu afectează doar regiunea, ci și echilibrul climatic global, subliniind necesitatea unor măsuri urgente pentru reconstrucție durabilă și protecția mediului.

Președintele nord-corean cere pregătiri de război (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Președintele nord-corean cere pregătiri de război

Președintele nord-corean cere pregătiri de război. Liderul nord-coreean Kim Jong Un a cerut forțelor armate să-și concentreze eforturile pe pregătirile de război, a relatat agenția de presă de stat KCNA. Președintele nord-corean cere pregătiri de război Într-un discurs adresat comandanților militari la Phenian, Kim a calificat peninsula coreeană drept „cel mai mare focar al lumii” și a acuzat Statele Unite și Coreea de Sud că au intensificat tensiunile la un nivel „fără precedent”. Citește și: Raport Finanțe: Guvernul trebuia să încaseze, în 2024, 2,5 miliarde euro din fondurile structurale și de coeziune, dar a încasat zero în nouă luni Sâmbătă, „Financial Times” a dezvăluit că Phenianul susține Rusia în războiul său împotriva Ucrainei cu soldați, muniție și echipament greu, inclusiv 50 de obuziere autopropulsate M1989 Koksan și 20 de lansatoare de rachete multiple. Aceste livrări au fost efectuate recent, marcând o escaladare a cooperării militare între Coreea de Nord și Rusia. Prezența soldaților nord-coreeni în Rusia Departamentul de Stat al SUA și surse sud-coreene indică faptul că peste 10.000 de soldați nord-coreeni luptă activ în regiuni de graniță precum Kursk, alături de forțele ruse împotriva trupelor ucrainene. Această desfășurare masivă este completată de livrări continue de muniție și alte resurse militare. Cooperarea dintre cele două țări a fost formalizată printr-un acord de apărare reciprocă, consolidând alianța strategică în fața presiunilor internaționale. Acest pact subliniază sprijinul activ al Phenianului pentru eforturile militare ale Moscovei. Escaladarea tensiunilor Acțiunile Coreei de Nord amplifică preocupările globale privind stabilitatea regională și extinderea conflictului din Ucraina. Peninsula coreeană rămâne un punct fierbinte al geopoliticii, iar legăturile strânse dintre Phenian și Moscova ridică semne de întrebare cu privire la viitorul echilibrului de putere în regiune.

Ramura armată Hamas a fost învinsă (sursa: aa.com.tr)
Internațional

Ramura armată Hamas a fost învinsă

Ramura armată Hamas a fost învinsă. Comandantul armatei israeliene a declarat duminică în faţa trupelor sale în război contra Hamasului palestinian şi Hezbollahului libanez că Israelul duce un "război de durată" şi a promis că îi va distruge pe cei care atacă Israelul. Ramura armată Hamas a fost învinsă "Acesta este un război de lungă durată", a declarat generalul Herzi Halevi, afirmând totodată că ramura armată a Hamas a fost "învinsă", în ajunul comemorării atacului mişcării islamiste palestiniene asupra teritoriului israelian, atac care a declanşat războiul în Fâşia Gaza. Citește și: Firma care-i plătește BMW-ul lui Exarhu, profit net de peste un milion de lei în 2023. SRL-ul, deținut integral de realizatorul radio Situaţia din regiune a intrat pe o spirală a escaladării după atacul fără precedent comis la 7 octombrie anul trecut de comandouri ale grupării islamiste palestiniene Hamas, care au pătruns în comunităţi din sudul Israelului unde au ucis circa 1.200 de persoane şi au luat ostatice alte 250. Riposta Israelului a venit sub forma ofensivei în Fâşia Gaza, guvernată de Hamas, unde bombardamentele israeliene au ucis peste 41.000 de palestinieni, potrivit Ministerului Sănătăţii din guvernul Hamas, au dus la strămutarea întregii populaţii din enclavă, au provocat o criză umanitară şi au dus la acuzaţii de genocid pe care Israelul le neagă. De atunci, tirurile transfrontaliere între gruparea şiită libaneză Hezbollah şi Israel au devenit aproape cotidiene, determinând strămutarea populaţiei de ambele părţi ale graniţei. Situaţia s-a degradat şi mai mult după eliminarea de către Israel a mai multor lideri de la vârful grupărilor Hamas şi Hezbollah, aliate ale Iranului, inamicul său declarat.

Rusia, război cu NATO și UE (sursa: Facebook/Andrius Kubilius)
Internațional

Rusia, război cu NATO și UE

Rusia, război cu NATO și UE. Uniunea Europeană trebuie să-şi întărească rapid apărarea, deoarece Rusia ar putea fi pregătită pentru o confruntare în şase până la opt ani, a declarat Andrius Kubilius, desemnat pentru a deveni primul comisar al UE pentru apărare, într-un interviu acordat agenţiei Reuters. Rusia, război cu NATO și UE Nou creatul post de comisar reflectă faptul că securitatea a ajuns în fruntea agendei politice a UE după invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022, menţionează Reuters. Citește și: VIDEO Imagini spectaculoase după ce ucrainenii au distrus un depozit uriaș de muniție. Explozia, perfect vizibilă din satelit Kubilius, fost prim-ministru al Lituaniei, vecină cu Rusia, a fost numit cu obiectivul de a stimula industria armamentului de pe continent, determinând ţările UE să cheltuiască mai mult pe arme europene şi să facă achiziţii în comun, precum şi încurajând companiile să coopereze mai mult peste graniţe. Estimările NATO "Miniştrii apărării şi generalii NATO sunt de acord că Vladimir Putin ar putea fi pregătit pentru confruntarea cu NATO şi UE în 6-8 ani", a declarat miercuri Kubilius, un critic aprig al Rusiei şi un susţinător al Ucrainei. "Dacă luăm în serios aceste estimări, atunci este timpul să ne pregătim corespunzător, şi este un timp scurt. Asta înseamnă că trebuie să luăm decizii rapide şi decizii ambiţioase", a subliniat el. Kubilius a mai spus că prima sa misiune în calitate de comisar va fi să exploreze, împreună cu comisarul desemnat pentru afaceri externe, Kaja Kallas, de ce resurse are nevoie Uniunea Europeană pentru a fi pregătită pentru o provocare militară. El îşi propune să finalizeze un studiu exploratoriu în primele 100 de zile.

Peste 66.000 de soldaţi ruşi ucişi (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Peste 66.000 de soldaţi ruşi ucişi

Peste 66.000 de soldaţi ruşi ucişi. Site-ul independent rus Mediazona, în colaborare cu serviciul rus al BBC, a transmis sâmbătă că a identificat peste 66.000 de soldaţi ruşi ucişi de la începutul invaziei declanşate de Moscova în Ucraina în februarie 2022. Peste 66.000 de soldaţi ruşi ucişi Numărătoarea lor, publicată într-o anchetă comună şi oprită la 30 august 2024, provine din exploatarea anumitor informaţii, cum ar fi comunicate de presă oficiale sau articole din mass-media şi postări de pe reţelele de socializare, precum şi din monitorizarea mormintelor din cimitire. Citește și: Cea mai mare pensie din România: 20.000 de euro, după recalculare. Este încasată de un pensionar cu numai 18 ani de cotizare din sistemul bancar "Până la 30 august, ştiam numele a 66.471 de soldaţi ruşi care au murit în război", a precizat Mediazona într-un comunicat pe Telegram. La mijlocul lunii aprilie, cele două instituţii media au declarat că au identificat peste 50.000 de soldaţi ruşi ucişi în Ucraina din 24 februarie 2022. Cele două instituţii media avertizează însă că numărătoarea lor nu pretinde a fi exhaustivă. Kremlinul invocă "legea secretelor de stat" La sfârşitul lunii februarie, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a estimat că 31.000 de militari ucraineni au fost ucişi, în timp ce armata rusă a comunicat doar în foarte rare ocazii despre pierderile sale militare, iar aceste cifre sunt considerate în mare parte minimizate. Kremlinul a invocat "legea secretelor de stat" şi "regimul special" pentru a justifica absenţa comunicării oficiale cu privire la pierderile militare ruseşti. La începutul lunii iunie, când a fost întrebat despre acest subiect în timpul unei întâlniri cu agenţiile internaţionale de ştiri, preşedintele rus Vladimir Putin a refuzat să pună o cifră asupra pierderilor ruseşti în Ucraina, precizând doar că acestea sunt "mai mici" decât pierderile ucrainene, într-un "raport de unu la cinci". În august 2023, cotidianul american The New York Times, citând oficiali americani, a estimat pierderile militare ruseşti la 120.000 de morţi

Mesaj șoșocist al lui Ciolacu Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Mesaj șoșocist al lui Ciolacu

Mesaj șoșocist al lui Marcel Ciolacu: “România nu va fi atrasă în niciun război!“. Astfel de afirmații mai fac premierul Ungariei, Viktor Orban, și senatoarea SOS România, Diana Șoșoacă. Citește și: Nu tuturor pensionarilor li s-au recalculat pensiile. Care sunt pensionarii excluși și care sunt motivele Însă Ciolacu ignoră faptul că, prin articolul 5 al Tratatului NATO, România se obligă să răspundă unei agresiuni asupra oricărui alt aliat. “Părţile convin că un atac armat împotriva uneia sau mai multora dintre ele, în Europa sau în America de Nord, va fi considerat un atac împotriva tuturor părţilor şi, în consecinţă, sunt de acord că, dacă are loc un asemenea atac armat, fiecare dintre ele, în exercitarea dreptului la autoapărare individuală sau colectivă, recunoscut prin art. 51 din Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite, va sprijini partea sau părţile atacate, prin realizarea imediată, individual şi împreună cu celelalte părţi, a oricărei acţiuni pe care o consideră necesară, inclusiv folosirea forţei armate, în vederea restabilirii şi menţinerii securităţii în spaţiul Atlanticului de Nord“, arată articolul 5. Mesaj șoșocist al lui Ciolacu Însă, azi, Ciolacu a mers chiar mai departe și a respins complet posibilitatea reintroducerii armatei obligatorii. “În esenţă, un preşedinte are două prerogative fundamentale: este comandantul suprem al armatei şi reprezintă ţara în relaţiile internaţionale. Din această perspectivă, vreau să vă spun foarte clar: România nu va intra şi nu va fi atrasă în niciun război! Pacea şi stabilitatea sunt condiţiile fundamentale pentru prosperitate. Voi avea grijă să rămână aşa! Voi fi garantul independenţei naţionale, dar nu voi fi niciodată de acord cu reintroducerea serviciului militar obligatoriu. Avem nevoie de o armată de profesionişti. La fel cum avem nevoie de echipamente moderne”, a afirmat Marcel Ciolacu în faţa delegaţilor prezenţi la congresul PSD. „Alocarea a 2,5% din PIB pentru Apărare va continua şi pe viitor. În domeniul politicii externe, îmi doresc însă o abordare mai ambiţioasă care să fie caracterizată prin pragmatism şi urmărirea obiectivelor naţionale în parteneriat cu aliaţii noştri din Uniunea Europeană şi NATO”, a adăugat preşedintele PSD. Însă guvernul Ciolacu a alocat, în 2023, sub 1,6% din PIB față de apărare, deși se angajase să cheltuie 2,5% din PIB.

Hamas respinge negocierile de încetarea focului (sursa: Facebook/Israel Defense Forces)
Internațional

Hamas respinge negocierile de încetarea focului

Hamas respinge negocierile de încetarea focului. După mai bine de zece luni de război, joi și vineri au avut loc la Doha negocieri între Israel și țările mediatoare: Statele Unite, Qatar și Egipt. Hamas respinge negocierile de încetarea focului Discuțiile în jurul unui încetare a focului în Fâșia Gaza au eșuat după ce Hamasul palestinian a respins „dictatele americane”. La finalul negocierilor de la Doha negocieri între Israel și țările mediatoare a fost făcută o propunere de acord revizuită de către Statele Unite, principalul aliat al statului ebraic. Pentru Statele Unite, o încetare a focului ar face posibilă evitarea unei escalade militare regionale după amenințarea Iranului de a răzbuna asasinarea liderului Hamas Ismaïl Haniyeh, atribuită Israelului. Nefiind participat la ultimele discuții, Hamas dorește aplicarea planului anunțat de președintele american Joe Biden pe 31 mai. Acest plan prevede o primă fază cu un armistițiu de șase săptămâni însoțit de o retragere israeliană din zonele cele mai dens populate din Gaza, precum și eliberarea ostaticilor răpiți pe 7 octombrie. Retragerea completă a trupelor israeliene din Gaza ar urma să aibă loc ulterior într-o a doua fază. Pentru a-și justifica absența la masa de negocieri, Hamas acuză Israelul că a adăugat „noi condiții” textului inițial, inclusiv „menținerea trupelor israeliene” la granița egipteană cu Gaza, precum și „dreptul de veto” asupra prizonierilor palestinieni care ar putea fi schimbati cu ostatici israelieni. Crezând că cea mai recentă propunere americană va fi sinonimă cu un „pas uriaș înapoi”, Sami Abou Zohri, un executiv al Hamas, a considerat că anunțul unei viitoare încetări a focului este o „iluzie”.

Mine rusești neexplodate în Marea Neagră (sursa: Facebook/MapN)
Eveniment

Mine rusești neexplodate în Marea Neagră

Mine rusești neexplodate în Marea Neagră. Scafandrii specializaţi EOD din şase state au neutralizat peste 100 de mine eşuate în Marea Neagră provenite din atacurile Rusiei asupra Ucrainei din ultimii doi ani, a precizat Ministerul Apărării Naţionale (MapN) pentru Agerpres. Mine rusești neexplodate în Marea Neagră Din cele 105 mine, Forţele Navale din România au detonat şase mine, scafandrii specializaţi din Bulgaria au neutralizat alte cinci, cei din Turcia au identificat şi neutralizat alte cinci, cei din Rusia, trei mine, cei din Georgia, o mină, iar scafandrii specializaţi din Ucraina au neutralizat 85 de mine. Citește și: EXCLUSIV Cariera fantastică a „tablagiului” cu Academia de Poliție, pensionar special la 42 de ani: ajutor de șef de post de comună, Pașapoarte, spion, membru PSD, secretar de stat la Interne Din cele şase mine eşuate în sectorul românesc al Mării Negre şi neutralizate de specialiştii Forţelor Navale, una provine din atacurile Rusiei făcute la gurile Dunării sau ale Niprului şi a fost distrusă marţi, 13 august, în zona grindului Chituc, judeţul Constanţa. După ce în februarie-martie 2014, Rusia a anexat ilegal Crimeea, forţele ruse au intensificat după data de 24 februarie 2022, atacurile armate asupra Ucrainei, incluzând porturile de la Marea Neagră şi cele de la Dunăre, iar presa internaţională a apreciat războiul ca fiind cel mai mare conflict armat înregistrat pe continent după Al Doilea Război Mondial şi cel mai costisitor. Potrivit pescarilor de la Marea Neagră şi din Delta Dunării, activitatea de capturare a resursei piscicole a fost afectată în ultimii doi ani, din cauza războiului ruso-ucrainean. De asemenea, multe nave de croazieră care ajungeau în porturile fluviale şi maritime româneşti şi-au anulat sosirile, pe fondul conflictului declanşat de Rusia.

Armata obligatorie nu poate fi evitată (sursa: Facebook/MApN)
Eveniment

Armata obligatorie nu poate fi evitată

Armata obligatorie nu poate fi evitată, crede Iulian Fota, profesor la Academia de Informații a SRI și secretar de stat pentru afaceri strategice în Ministerul Afacerilor Externe până de curând. Războiul, foarte probabil "În primul rând, în acest context geopolitic foarte periculos, Borell a avut o declarație foarte relevantă din punctul ăsta de vedere, asta ar trebui să facem și noi în România. Trebuie să luăm în serios în calcul pregătirea pentru război. Citește și: Armata obligatorie trebuie să suplinească lipsa resurselor României, care nu-și permite o armată profesionistă mare, spune generalul (r) Mircea Mîndrescu, fost comandant NATO Pregătirea pentru război trebuie să includă mai multe decizii, iar una dintre ele este cea legată de modul în care vom aborda războiul care, mai devreme sau mai târziu, o să vină peste noi. Sunt mai multe soluții puse pe masă în momentul acesta. Unele proaste, aia cu patru luni nu e o soluție serioasă. Acolo nu o să se întâmple nimic. Nu poți să faci, să obții un militar rezonabil în patru luni. E prea mic termenul.", a spus Fota într-un dialog cu DeFapt.ro. Armata obligatorie nu poate fi evitată "Eu, personal, nu m-aș mai încurca cu jumătăți de măsură. Aș merge pe variante mai lungi de timp ca măcar dacă tot aduc oamenii în armată să îi pregătesc suficient de bine încât după aia să poți conta pe ei ca militari. Nu ca niște cetățeni care au o armă în mână. Citește și: Armata obligatorie, necesară pe model elvețian, spune generalul (r) Bădălan, fost șef al Armatei: „La război, se reia prin lege serviciul militar obligatoriu, dar nu mai e timp de pregătire” Personal, cred că varianta obligativității nu trebuie exclusă pentru că până la urmă astea sunt vremurile. Fiecare dintre noi, conform Constituției, avem datoria să ne apărăm patria. Deci, nu văd de ce încă mergem cu jumătăți de măsură și încercăm să nu ne angajăm într-o discuție care e foarte serioasă și care oricum trebuie făcută mai devreme sau mai târziu. E vorba de conștiința omului. E vorba de responsabilitatea lui față de propria țară, e vorba de conștientizarea vremurilor. Deci, încă o dată, a fost o diferență de atitudine, de aia lumea nord europeană și protestantă este mai bogată decât asta sud europeană.". "Este mult mai scump să nu îți aperi țara" "Nu văd care sunt dificultățile financiare și logistice să facem așa ceva. Astea nu sunt lucruri care se realizează peste noapte. Sunt lucruri care se realizează pe un plan în timp, treptat, cu măsuri foarte bine explicate. Citește și: Armata obligatorie în România, o măsură urgentă, a sugerat Klaus Iohannis: „Trebuie să intensificăm eforturile pentru a consolida rezerva de personal militar” Problema este în felul următor, pentru că trebuie să mergem la esență: este mai scump să nu-ți aperi țara decât să ți-o aperi, este mult mai scump să nu îți aperi țara. Asta înseamnă pierderea libertății, înseamnă riscarea integrității teritoriale, îngrădirea suveranității, poate chiar dispariția noastră ca țară. Vezi cazul Poloniei, care a dispărut de pe hartă de două ori. Polonia nu întâmplător abordează astăzi mult, mult, mult mai serios decât România problema apărării sale. Pentru că polonezii știu din propria istorie ce înseamnă ca dintr-o dată să nu mai exiști ca țară pe hartă. Deci, e mult mai scump decât să nu îți aperi țara, decât să ți-o aperi.". Democrația și libertatea trebuie apărate "De la 2,5%, 3%, 4%, cât o fi bugetul Apărării, cât o fi nevoie să fie bugetul Apărării, până la atitudini inclusiv individuale, pentru că totuși avem o problemă de conștiință, chiar dacă noi fugim de ea. Avem o țară, ne lăudăm că suntem români, ne batem cu pumnul în piept, dar în momentul cel mai dificil... Citește și: Armata obligatorie: MApN spune că legea care a suspendat serviciul militar obligatoriu a avut „impact asupra structurii sistemului național de apărare” și cere reglementări noi Lumea trebuie să înțeleagă un lucru important, cu două fațete: democrația, ca și libertatea, le ai dacă le aperi. Dacă nu le aperi și nu te lupți pentru ele, nu o să ai nici democrație, nici libertate pentru tine, ca țară, ca popor. Libertatea și democrația, dacă le vrei, trebuie să le aperi. Asta înseamnă inclusiv prin confruntare mlitară, dacă cineva te agresează. Nu vrea nimeni să plece la război și românii sunt iubitori de pace. Ce faci dacă vine altul cu parul peste tine?". "Nu este o decizie a Armatei" "Asta nu este o decizie a Armatei. Este o decizie politică! Faptul că lumea pune chestiunea asta în seama Armatei (într-un fel aici, este și vina Armatei, pentru că comunicarea strategică e proastă pe subiectul ăsta)... Citește și: Armata obligatorie sau angajarea soldaților și gradaților profesioniști: Ministerul Apărării oferă salarii foarte mici, care încep de la 2.439 de lei și nu trec de 4.126 de lei Plecatul la război este o decizie politică, nu Armata hotărăște plecarea la război. Pregătirea pentru război este o decizie politică! Încorporare, voluntariat pe patru luni, pe șase luni, toate astea nu se pot face fără lege. Înseamnă că sunt decizii politice. Apărarea unei țări nu e treaba Armatei. Treaba Armatei este să respecte ordinele și să facă tot ce poate când le primește. Dar deciziile de organizare, de plecare la război, de pregătire pentru război, sunt decizii politice. Deci, astea trebuie să fie deciziile PNL-ului, ale PSD-ului, ale USR-ului și cine o mai fi prin Parlament. Apărarea țării este înainte de orice obligația partidelor politice și a politicienilor, care pot fi deputați, simpli deputați, sau pot fi președintele, premierul unei țări. Nu Armata trebuie să stabilească cine petrece timp în încorporări, durată de timp, și așa mai departe. Armata dă un sfat. Explică avantajele diferitelor variante, dar decizia în final este a politicului. Politicul te cheamă la Armată și te încorporează dacă nevoile țării cer așa ceva.". "Rusia este o amenințare pentru toată Europa" "Rusia este o amenințare pentru toată Europa și după o perioadă de, cum să spun, superficialitate, și dezlânare, chiar incompetență a tuturor statelor europene și occidentale... aici au și americanii, la fel ca și noi, partea lor de vină: au înțeles într-un sfârșit că nu putem evita scenariile proaste, nu mai putem ignora posibilitatea ca Rusia să folosească forța militară împotriva noastră. Regula de bază în securitatea națională e să speri în ce e mai bine, dar să te pregătești pentru ce e mai rău, toată Europa a decis că e momentul pentru că așa e rațional, așa e prudent, să se pregătească pentru război. Sau ăia care sunt deștepți care au început deja să o facă, că sunt mai avansați decât noi. Noi, ăștialalți, care sperăm că dracu' nu-i atât de negru... asta e o formă de incompetență și superficialitate, încă o mai tărăgănăm. Suntem la doi ani de la război și noi de abia acuma ne punem problema ca să facem niște lucruri fără să știm exact cum le facem. Mai trec încă doi ani de război până ne hotărâm noi ce și cum.".

Armata obligatorie, necesară pe model elvețian, spune generalul (r) Eugen Bădălan (în dreapta) (sursa: mapn.ro)
Eveniment

Armata obligatorie, necesară pe model elvețian

Armata obligatorie, necesară pe model elvețian - stagiu de trei luni, plus pregătire anuală până în 30 de ani, spune fostul șef al Armatei, generalul în rezervă Eugen Bădălan. "Eu aș opta pentru serviciul militar obligatoriu" Într-o discuție cu DeFapt.ro, generalul Bădălan, fost comandant al Statului Major General (SMG), a explicat de ce sistemul actual de serviciu militar voluntar nu este eficient pentru a apăra România. Citește și: Armata obligatorie în România, o măsură urgentă, a sugerat Klaus Iohannis: „Trebuie să intensificăm eforturile pentru a consolida rezerva de personal militar” "Din câte știu eu, anunțul șefului Apărării a fost că au în intenție să facă serviciu militar voluntar, inclusiv cu rezervă voluntară. Am auzit și eu câțiva politicieni vorbind de serviciul militar obligatoriu. Dar, deocamdată, poziția oficială a Ministerului Apărării nu o știm în legătură cu asta. Citește și: De ce l-a luat Simion pe Neamțu în AUR: E campanie electorală, nu pot mânca singur atâta rahat Poziția președintelui nu o știm, poziția celor doi președinți de la Camera Deputaților și Senat, dar și a primului ministru, nu le știm. Eu aș opta pentru serviciul militar obligatoriu. Nu cum a fost, ci într-un sistem, să zicem, după modelul elvețian. Sistemul elvețian prevede că toți care au obligații militare sunt încorporați fac o perioadă scurtă de instruire, după care merg la domiciliu cu echipamentul și armamentul individual. Citește și: Armata obligatorie: MApN spune că legea care a suspendat serviciul militar obligatoriu a avut „impact asupra structurii sistemului național de apărare” și cere reglementări noi În următorii zece ani, fac o convocare de pregătire de o lună de zile. În felul acest au și armata pregătită și rezerva.", a contextualizat fostul șef al SMG. "Nu problema banilor se pune" "Nu am stat să fac un calcul al costurilor pentru că astfel de chestiuni nu se fac la început. Când vrei să ai ceva nu începi cu gândul la costuri. Dacă facem învățământul după câți bani ne permitem să dăm în învățământ, înseamnă că o să condamnăm România la lipsă de educație. Citește și: Armata obligatorie sau angajarea soldaților și gradaților profesioniști: Ministerul Apărării oferă salarii foarte mici, care încep de la 2.439 de lei și nu trec de 4.126 de lei Dacă facem sănătatea după câți bani am putea noi, chipurile, să dăm la sănătate, înseamnă să condamnăm populația României la boală continuă. Același lucru putem să îl spunem despre apărare. Nu problema banilor se pune. Ci problema adoptării unui sistem pe care după aceea îl suportăm conform costurilor. La armata pe baza de voluntariat a făcut cineva calculul costurilor? Păi, atunci despre ce vorbim?", s-a întrebat retoric generalul. "Armata de voluntari este o armată de mercenari" "Eroarea s-a făcut atunci când s-a optat pentru armate de voluntari. Pentru că armata de voluntari este o armată de mercenari care stopează legătura dintre cetățenii statului respectiv și propria armată. Armata de mercenari nu mai are sentimentul că își servește țara și cetățenii acelei țări. Citește și: De ce armata obligatorie în România este un scenariu luat în calcul: în fiecare lună, 500 de angajați ai MApN se pensionează sau demisionează. Deficit mare de personal Nu! El se duce acolo, optează pentru o profesie care îi aduce niște bani mai mulți sau mai puțini. E o altă formă de forță de muncă, nu de apărat țara. Foarte mulți tineri din ziua de azi nu își doresc să facă armata pentru că așa i-am educat noi. Să nu mai vrea să facă armată. Articolul 52 din Constituție spune că cetățenii României au dreptul și obligația de a-și apăra țara. Citește și: Armată obligatorie în UE, presiuni din ce în ce mai mari. Germania ia în calcul mai multe scenarii, țările nordice și baltice au impus deja sistemul. În România, proiect de lege neclar Dacă ei sunt obligați să își apere țara, statul nu este obligat să îi pregătească pentru a o putea apăra? Păi? Despre asta vorbim. Dacă cetățeanul român este obligat să își apere țara, statul român este obligat să îi asigure pregătirea.", a conchis Bădălan. Armata obligatorie, necesară pe model elvețian "Conform legislației în vigoare, în caz de mobilizare și război, în România se revine la serviciul militar obligatoriu. Așa prevede legea actuală. Adică, aștept să se declanșeze războiul, iar după aia îl iau în armată dar nu pot să îl trimit pe front. Întâi trebuie să îl pregătesc. Ca să îl pregătesc îmi trebuie măcar cinci-șase luni. Dar în timpul ăsta războiul se termină. Trebuie măcar să aibă capacitatea să se autoprotejeze, dacă nu poate proteja pe alții. În opinia mea, modelul elvețian este foarte nimerit. Ar merge foarte bine pentru România. Îi încorporezi pe toți care au obligații militare, îi pregătești trei luni de zile. Ulterior, în fiecare an, îi chemi după ce stabilești o perioadă de timp de pregătire. Astfel încât, cam până la vârsta de 30 de ani, să îi am în permanență pregătiți. Și cu asta am rezolvat problema. Dacă se adoptă acest sistem, după ce s-a adoptat fac calculele costurilor. Nu fac calculele înainte și zic că e prea scump. Așa că las țara fără apărare pentru că e prea scump.", a încheiat fostul șef al Armatei.

Confruntare militară Iran - Israel, foarte probabilă (sursa: Facebook/Yoav Gallant)
Eveniment

Confruntare militară Iran - Israel, foarte probabilă

Confruntare militară Iran - Israel, foarte probabilă. Ministrul Apărării israelian Yoav Gallant a declarat duminica aceasta că ţara sa este pregătită să gestioneze orice fel de scenariu care ar putea apărea în relaţia cu inamicul său declarat, Iranul, în contextul în care Israelul este în alertă pentru eventuale represalii după un presupus atac israelian asupra consulatului iranian din Damasc, soldat cu uciderea unor generali iranieni la 1 aprilie. Confruntare militară Iran - Israel, foarte probabilă Gallant a făcut aceste declaraţii după ce a participat la o "evaluare operaţională a situaţiei" cu ofiţeri de rang înalt din armată. Citește și: Armată obligatorie în UE, presiuni din ce în ce mai mari. Germania ia în calcul mai multe scenarii, țările nordice și baltice au impus deja sistemul. În România, proiect de lege neclar "La încheierea evaluării, ministrul Gallant subliniază că comunitatea de apărare a încheiat pregătirile de răspuns în cazul evoluţiei oricărui scenariu cu Iranul", a anunţat biroul său. Iranul a ameninţat să răspundă unui atac atribuit Israelului asupra consulatului iranian din capitala siriană Damasc în care au fost ucişi şapte membri ai Corpului Gardienilor Revoluţiei. Israelul nu a confirmat că s-ar fi aflat în spatele loviturii. Şi SUA sunt în alertă maximă şi se pregătesc pentru un posibil atac al Iranului care să vizeze interese israeliene sau americane în regiune. Furie la Teheran Un consilier militar al liderului suprem al Iranului, Ali Khamenei, a declarat duminica aceasta că ambasadele Israelului "nu mai sunt în siguranţă", sugerând că Teheranul ar putea ataca sediile diplomatice al statului israelian ca răzbunare pentru atacul asupra consulatului iranian din Damasc, atribuit Israelului. "Niciuna dintre ambasadele regimului sionist (Israel) nu mai este în siguranţă", a declarat Yahya Rahim Safavi, consilier pentru afaceri militare al celei mai înalte autorităţi a Republicii Islamice Iran, într-un omagiu adus militarilor ucişi în atacul asupra consulatului iranian din Damasc, a informat agenţia SNN. "Confruntarea cu acest regim brutal este un drept legal şi legitim" al Iranului, a spus Safavi, care a fost comandant şef al Gardienilor Revoluţiei între 1997 şi 2007. Consilierul militar a considerat că Israelul a "încălcat toate legile internaţionale" într-o referire la atacul asupra consulatului iranian din Damasc în care au murit şapte membri ai Gardienilor Revoluţiei şi şase cetăţeni sirieni şi pentru care Teheranul a dat vina pe Tel Aviv. Doi generali grei uciși la Damasc Printre cei ucişi în atac s-au numărat comandantul Forţei Quds din Siria şi Liban, generalul de brigadă Mohammad Reza Zahedi, şi adjunctul acestuia, generalul de brigadă Mohammad Hadi Haj Rahimi. Presa israeliană a relatat că Israelul a închis ambasade în întreaga lume, ceea ce, potrivit lui Safavi, evidenţiază "teama" Tel Avivului. Safavi se alătură astfel listei autorităţilor iraniene care au promis răzbunare pentru atacul de luni asupra consulatului iranian. "Regimul malefic va fi pedepsit de oamenii noştri curajoşi. Îi vom face să se căiască de această crimă şi de altele asemănătoare, cu ajutorul lui Dumnezeu'', a avertizat ayatollahul Khamenei la scurt timp după atac.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră