miercuri 17 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: razboi

732 articole
Eveniment

Forțele ucrainene i-au împins pe ruși afără din Ucraina într-o zonă de lângă Harkov: "Domnule președinte, am reușit!"

Forțele ucrainene ajung la granița de lângă Harkov. O unitate ucraineană care luptă la nord de Harkov anunță că a ajuns la granița cu Rusia, cu mesajul: "Am ajuns la granița cu Rusia: "Domnule președinte, am reușit!" O înregistrare video difuzată de unitate arată un mic grup care duce un țăruș albastru și galben la linia de frontieră. https://twitter.com/olex_scherba/status/1525967632524091394 Forțele ucrainene ajung la granița de lângă Harkov Armata ucraineană a declarat luni că, în jurul Harkovului, "inamicul își concentrează principalele eforturi pentru a-și menține pozițiile și a împiedica înaintarea trupelor noastre" în direcția frontierei. Citește și: România, marele atu al Ucrainei în criza cerealelor? Țara invadată de Rusia nu poate exporta grânele. Germania e sceptică, din cauza diferențelor de ecartament. Aurescu, optimist În ultimele zile, forțele ucrainene au avansat spre graniță în mai multe locuri la nord și est de Harkov, al doilea oraș ca mărime al țării înainte de începerea invaziei, pe măsură ce forțele rusești s-au retras, potrivit CNN. Oficialii ucraineni au declarat săptămâna trecută că au eliberat sate de la periferia orașului. Avansurile lor amenință jena simbolică de a expulza forțele Kremlinului înapoi la propria graniță, în timp ce reprezintă o amenințare strategică de a tăia liniile de aprovizionare ale Rusiei în Ucraina și forțele sale mai la sud în regiunea Donbas.

Forțele ucrainene ajung la granița de lângă Harkov (sursa: Captura video)
Germania rupe prietenia cu Rusia (sursa: Pexels)
Internațional

Germania anunță că nu va mai importa petrol rusesc, indiferent de sancțiunile UE

Germania "rupe" prietenia cu Rusia. Germania intenţionează să înceteze să mai importe petrol din Rusia de la finele acestui an, chiar dacă Uniunea Europeană (UE) nu va reuşi să ajungă la un acord cu privire la un embargo la nivelul UE cu privire la ţiţeiul rusesc, au declarat oficialii guvernamentali citaţi de Bloomberg. Eforturile Berlinului destinate încheierii de contracte cu furnizorii alternativi înregistrează progrese, iar guvernul german este încrezător că poate rezolva problemele de logistică rămase în decurs de şase-şapte luni, susţin oficialii care au dorit să îşi păstreze anonimatul. Germania "rupe" prietenia cu Rusia În condiţiile în care miniştrii de Externe din UE se întâlnesc luni la Bruxelles pentru a discuta o nouă rundă de sancţiuni impuse Rusiei, diplomaţii au lansat ideea unei amânări a embargoului după ce Ungaria s-a opus la propunerea iniţială a Comisiei Europene, pe motiv că încetarea importurilor de petrol din Rusia ar crea probleme pentru economia sa. Citește și: România, marele atu al Ucrainei în criza cerealelor? Țara invadată de Rusia nu poate exporta grânele. Germania e sceptică, din cauza diferențelor de ecartament. Aurescu, optimist În schimb, oficialii citaţi de Bloomberg susţin că guvernul condus de cancelarul german Olaf Scholz este hotărât să continue cu planul său naţional de încetare a importurilor de petrol din Rusia, ca parte a sancţiunilor europene impuse Rusiei pentru invadarea Ucrainei, potrivit Agerpres. Potrivit cifrelor oficiale, ponderea ocupată de ţiţeiul rusesc în consumul de petrol al Germaniei a scăzut deja până la 12%, de la un nivel de 35% înaintea războiului din Ucraina. Provocările care au mai rămas de rezolvat de autorităţile de la Berlin includ obţinerea de petrol dintr-o sursă alternativă pentru o importantă rafinărie din estul Germaniei, care se bazează pe ţiţeiul rusesc livrat prin conducta Drujba şi care este operată de producătorul rus Rosneft PJSC. Germania are surse alternative de petrol Autorităţile germane au decis că poate fi utilizată o veche conductă petrolieră care face legătura între portul Rostock de la marea Baltică şi rafinăria de la Schwedt, însă din cauza capacităţii sale reduse poate acoperi doar 60% din necesarul rafinăriei. În consecinţă, autorităţile lucrează acum la creşterea presiunii de pompare în această conductă şi la modernizarea infrastructurii astfel încât mai mult petrol să ajungă la rafinăria de la Schwedt. Această rafinărie asigură aprovizionarea cu combustibil a aeroportului internaţional din Berlin şi a majorităţii benzinăriilor din capitala Germania şi a landului Brandenburg. De asemenea, este analizată varianta ca necesarul de combustibil al aeroportului internaţional din Berlin să vină de la o altă rafinărie, posibil din Bavaria. Iniţial, petrolul non-rusesc pentru rafinăria de la Schwedt ar urma să vină de la rezerva naţională amplasată în apropiere de portul Wilhelmshaven, de unde va fi transportat prin canalul Kiel până la Rostock şi de acolo prin vechiul oleoduct până la rafinăria de la Schwedt. Însă în condiţiile în care grupul petrolier rus Rosneft nu este interesat să schimbe furnizorul de petrol pentru rafinăria de la Schwedt, Germania pregăteşte un act legislativ care va permite preluarea controlului la rafinărie de la compania rusă, începând chiar cu data de 1 iunie. Comisia Europeană a propus un embargo pentru importurile de ţiţei brut rusesc în decurs de şase luni, iar importurile de produse petroliere rafinate ar urma să înceteze la finele lui 2022. Însă premierul ungar Viktor Orban a sugerat că un embargo petrolier ar trebui să fie discutat la un summit al liderilor UE, următorul astfel de summit fiind programat pentru finele lunii mai.

Istoria se repetă
Internațional

Iată cum arată "rusificarea" sistemului de învățământ din Ucraina în zonele ocupate

Istoria se repetă. Când soldații ruși mascați au răscolit casa Ninei din nord-estul Ucrainei la ora 6 dimineața într-o zi de la sfârșitul lunii aprilie, nu căutau arme. În schimb, căutau manualele ei de ucraineană. Trupele i-au ținut soțul și fiica sub amenințarea armei, dar Nina, în vârstă de 48 de ani, a declarat pentru CNN că știa că pentru ea veniseră. În calitate de director de școală, ea crede că au văzut-o ca pe un inamic. Istoria se repetă "Căutau peste tot, chiar și în canalizare și în toaleta exterioară", a explicat ea. "Au găsit manuale școlare și tutoriale pentru limba ucraineană". Citește și: România, marele atu al Ucrainei în criza cerealelor? Țara invadată de Rusia nu poate exporta grânele. Germania e sceptică, din cauza diferențelor de ecartament. Aurescu, optimist Nina nu este singură. Oficialii ucraineni spun că educatorii din zonele din țară recent ocupate de Rusia au raportat cazuri tot mai multe cazuri de intimidare, amenințări și presiuni pentru a adapta programele școlare pentru a se alinia la retorica pro-rusă. Pe măsură ce războiul se desfășoară în Ucraina, educația a devenit o victimă a conflictului - și un potențial câmp de luptă în lupta pentru controlul țării. Înainte ca trupele rusești să invadeze țara la 24 februarie, aproximativ 4,23 milioane de elevi erau înscriși în școlile din întreaga țară, potrivit datelor compilate de Institutul de Analiză Educațională din Ucraina, o agenție de stat. Acum, milioane de copii de vârstă școlară au fost strămutați în interiorul țării sau au fost forțați să fugă în străinătate împreună cu familiile lor.

Suedia încă un pas spre NATO (sursa: Facebook/Magdalena Andersson)
Internațional

Premierul Suediei va cere luni sprijinul Parlamentului pentru aderarea țării nordice la NATO

Suedia, încă un pas spre NATO. Premierul suedez Magdalena Andersson va cere luni sprijinul parlamentului de la Stockholm în vederea depunerii candidaturii ţării sale la NATO, a anunţat ea duminică, după ce Partidul Social Democrat, aflat la guvernare, a renunţat la opoziţia faţă de aderarea la alianţa militară, transmit Reuters şi AFP. "Mâine mă voi asigura că există o largă susţinere în Riksdag pentru o candidatură la NATO, iar apoi vom putea lua o decizie la nivelul guvernului", a declarat Andersson într-o conferinţă de presă. Suedia, încă un pas spre NATO Candidatura la NATO se bucură deja de susţinere în parlamentul suedez. O candidatură comună cu Finlanda este "cel mai bun" lucru pentru Suedia şi securitatea sa, a adăugat şefa guvernului suedez. Citește și: România, marele atu al Ucrainei în criza cerealelor? Țara invadată de Rusia nu poate exporta grânele. Germania e sceptică, din cauza diferențelor de ecartament. Aurescu, optimist Joi, preşedintele finlandez Sauli Niinisto şi premierul Sanna Marin au anunţat la rândul lor că Finlanda va cere aderarea la NATO "fără întârziere", potrivit CNN. Invazia militară rusă asupra Ucrainei a redeschis dezbaterea în Suedia şi Finlanda cu privire la statutul lor militar. Cele două ţări sunt asociate la Alianţa Nord-Atlantică de la jumătatea anilor '90 prin intermediului programului 'Parteneriat pentru Pace'.

Sprijin nemțesc pentru căile ferate române și poloneze sursa: Facebook/Annalena Baerbock)
Internațional

Comportamentul Kremlinului echivalează cu repudierea acordului cu NATO, spune ministrul german de Externe

Comportamentul Rusiei echivalează cu repudierea unilaterală a acordului de cooperare cu NATO din 1997, a declarat duminică ministrul de externe al Germaniei, Annalena Baerbock, transmite Reuters. Rușii au "rupt" acordul cu NATO "Guvernul rus a spus clar că Actul fondator NATO-Rusia nu mai valorează nimic. Aşadar, acum trebuie să recunoaştem că şi acestui act de bază i-a fost pus capăt unilateral de către Rusia, nu de NATO", a declarat Baerbock reporterilor la sfârşitul unei întâlniri a miniştrilor de externe ai NATO. Citește și: România, marele atu al Ucrainei în criza cerealelor? Țara invadată de Rusia nu poate exporta grânele. Germania e sceptică, din cauza diferențelor de ecartament. Aurescu, optimist Acordul a fost conceput pentru a construi încredere şi a limita prezenţa forţelor ambelor părţi în Europa de Est, potrivit Agerpres. NATO a suspendat cooperarea practică cu Rusia în 2014, după ce Moscova a ocupat peninsula ucraineană Crimeea. Rusia şi-a suspendat misiunea la NATO şi a închis biroul alianţei la Moscova în octombrie 2021 ca răspuns la expulzările diplomaţilor ruşi. https://www.youtube.com/watch?v=Q1guc9O7Z4I&ab_channel=NATONews

Închisoare pe viață la 21 de ani (sursa: regionalis.fr)
Internațional

Un soldat în vârstă de 21 de ani va deveni primul rus judecat pentru crime de război în Ucraina. Riscă închisoarea pe viață

Și-a distrus viața pentru Vladimir Putin. Un soldat în vârstă de 21 de ani va deveni primul rus judecat pentru crime de război în cadrul unui proces care va avea loc vineri la Kiev. Vadim Shishimarin va apărea în fața primului proces pentru crime de război de când Rusia a invadat Ucraina în februarie. El este acuzat de uciderea unui bărbat de 62 de ani în regiunea Sumi din Ucraina, potrivit biroului procurorului general al țării. Și-a distrus viața pentru Vladimir Putin Ancheta susține că Șișimarin a împușcat mortal un civil neînarmat care mergea pe bicicletă pe marginea drumului în satul Chupakhivka, la 28 februarie. Potrivit procurorului, trupele rusești au intrat în sat cu o mașină furată cu roțile găurite, după ce convoiul lor a fost atacat de forțele ucrainene. Citește și: De ce se dau lupte grele cu pierderi rusești uriașe pentru Insula Șerpilor: mica stâncă din Marea Neagră este esențială pentru atacul asupra Odesei și joncțiunea cu Transnistria Când au văzut un bărbat care se deplasa cu bicicleta spre casă în timp ce vorbea la telefon, unul dintre membrii grupului i-a ordonat sergentului să îl ucidă pentru ca acesta să nu îi raporteze armatei ucrainene. Șișimarin ar fi tras cu un Kalașnikov de mai multe ori prin fereastra deschisă spre capul civilului, spun procurorii, potrivit CNN. "Șișimarin se află în prezent în arest. Procurorii și anchetatorii SBU au adunat suficiente dovezi ale implicării sale în încălcarea legilor și obiceiurilor de război, combinate cu o crimă premeditată", a declarat procurorul general ucrainean Iryna Venediktova într-o declarație pe Facebook. Dacă va fi găsit vinovat, Șișimarin riscă de la zece ani până la închisoare pe viață.

Ucraina va primi încă 500 de milioane de euro de la UE (sursa: Facebook/Josep Borrell)
Internațional

UE va acorda Ucrainei un sprijin militar în valoare de 500 de milioane de euro, anunță Borrell

Ucraina va primi încă 500 de milioane de euro de la UE. Uniunea Europeană va oferi Ucrainei un sprijin militar în valoare de 500 de milioane de euro, potrivit șefului diplomației blocului Josep Borrell. "Vom oferi o nouă tranșă de 500 de milioane de euro în plus pentru sprijin militar Ucrainei", a declarat vineri Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, în drum spre o reuniune a miniștrilor de externe din G7, care a avut loc la Weissenhaus, în Germania. Ucraina va primi încă 500 de milioane de euro de la UE De asemenea, G7 va "pune mai multă presiune asupra Rusiei" în ceea ce privește sancțiunile economice, potrivit lui Borrell. Diplomatul s-a declarat "optimist" că se poate ajunge la un acord privind un embargo al UE asupra importurilor de petrol rusesc, subliniind necesitatea de a "scăpa de dependența de petrol de Rusia". Grupul celor mai bogate națiuni din lume urmează să discute, de asemenea, despre dezinformarea din timpul războiului și despre creșterea prețurilor la energie și alimente, a precizat Borrell. Citește și: De ce se dau lupte grele cu pierderi rusești uriașe pentru Insula Șerpilor: mica stâncă din Marea Neagră este esențială pentru atacul asupra Odesei și joncțiunea cu Transnistria El a adăugat că, atunci când va fi vorba de relațiile cu Rusia, G7 va "prezenta un front unit" și "va ieși cu un mesaj puternic", potrivit CNN. Mai multe arme trebuie trimise în Ucraina pentru a ajuta la "menținerea presiunii" asupra președintelui rus Vladimir Putin, a declarat vineri ministrul britanic de externe Liz Truss. "Este foarte important în acest moment să menținem presiunea asupra lui Vladimir Putin prin furnizarea de mai multe arme Ucrainei, prin sporirea sancțiunilor", a declarat Truss, în drum spre o reuniune a miniștrilor de externe din Grupul celor șapte (G7) la Weissenhaus, în Germania. Ministrul de externe a spus că "unitatea G7 a fost vitală în timpul acestei crize pentru a proteja libertatea și democrația", referindu-se la relațiile dintre, Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia și Statele Unite.

Războiul va continua mult timp (sursa: kremlin.ru)
Eveniment

Rusia va apăra independența și suveranitatea republicii Lugansk, transmite Putin într-un mesaj de felicitare

Războiul va continua mult timp . Vladimir Putin a felicitat joi autointitulata republică populară Lugansk (RPL) pentru cea de-a opta "aniversare a declaraţiei de independenţă" şi l-a asigurat pe liderul separatist prorus al acestei regiuni din estul Ucrainei, Leonid Pasecinik, că Rusia va apăra "suveranitatea" acestui teritoriu, recunoscut numai de Moscova, transmite EFE. Războiul va continua mult timp "Cetăţenii RPL sărbătoresc astăzi (joi - n.r.) această aniversare în condiţii dificile, apărându-şi patria cu arma-n mână. Sunt sigur că, în colaborare cu forţele noastre, vom apăra independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a republicii", a susţinut Putin în scrisoarea sa de felicitare. Citește și: De ce se dau lupte grele cu pierderi rusești uriașe pentru Insula Șerpilor: mica stâncă din Marea Neagră este esențială pentru atacul asupra Odesei și joncțiunea cu Transnistria Liderul de la Kremlin a apreciat că acordul de pace, cooperare şi ajutor reciproc între Rusia şi aşa-zisa RPL, semnat la 21 februarie, după ce Moscova a recunoscut unilateral "republicile" proruse Lugansk şi Doneţk, "va servi drept bază sigură pentru întărirea legăturilor de frăţie şi alianţă între ţările noastre", potrivit Agerpres. "Primiţi sincerele noastre felicitări cu ocazia Zilei republicii populare Lugansk. Vă doresc sincer sănătate şi succese, iar tuturor locuitorilor din Lugansk, (le doresc să dea dovadă de) vitejie, curaj şi tenacitate în lupta lor pentru un viitor în pace şi securitate", a continuat Putin. Autoproclamata republică populară Lugansk şi-a declarat "independenţa" la 12 mai 2014, la o zi după "republica populară" Doneţk, după dezacorduri faţă de protestele proeuropene care aveau loc la Kiev şi care au dus la înlăturarea de la putere a preşedintelui prorus Viktor Ianukovici. Ambele "republici" au fost recunoscute de Rusia cu doar trei zile înainte ca Moscova să lanseze invazia împotriva Ucrainei vecine.

Drama de la Azovstal continuăl (sursa: Twitter/Θανάσης Νάκος)
Internațional

Forțele ruse încearcă să pătrundă în combinatul siderurgic Azovstal din Mariupol

Rușii forțează intrarea în Azovstal. Trupele rusești încearcă să pătrundă pe teritoriul combinatului siderurgic Azovstal, unde luptătorii ucraineni din garnizoana Mariupol țin apărarea. "Ocupanții încearcă să pătrundă în oțelăria Azovsta lcu foc de acoperire. Se întâmplă practic în direct. Situația devine mai complicată pe zi ce trece", a postat pe Telegram Petro Andriușcenko, consilier al primarului din Mariupol, relatează Ukrinform. Rușii forțează intrarea în Azovstal Luptătorii Regimentului Azov și camarazii lor apără Mariupol de mai bine de 75 de zile. În buncărele oțelăriei Azovstal, asediate de inamic, se află aproximativ 600 de soldați grav răniți. Rușii bombardează în mod constant teritoriul Azovstal cu tot felul de arme, inclusiv avioane și artilerie navală, încercând în mod repetat să îl asalteze. Citește și: De ce se dau lupte grele cu pierderi rusești uriașe pentru Insula Șerpilor: mica stâncă din Marea Neagră este esențială pentru atacul asupra Odesei și joncțiunea cu Transnistria Ministrul pentru reintegrarea teritoriilor ocupate temporar, Iryna Vereshchuk, a declarat că operațiunea specială de evacuare din Azovstal va începe cu salvarea militarilor grav răniți și se va desfășura în mai multe etape. https://www.youtube.com/watch?v=kwXQkr9KIno&ab_channel=HariExtreme Anterior, Ucraina a propus Rusiei să schimbe luptătorii grav răniți din Azovstal cu prizonieri ruși, în conformitate cu regulile standard de schimb de prizonieri. Potrivit lui Vereshchuk, în prezent este imposibil de deblocat Azovstal prin mijloace militare. Apărătorii Azovstalului nu vor fi luați prizonieri, iar rușii nu sunt de acord cu procedura de extragere.

Forțele ucrainene continuă să apere sudul țării (sursa: Twitter/@UkrArmyBlog)
Internațional

Kievul anunță că a lansat peste 100 de atacuri asupra pozițiilor ruse în ultimele 24 de ore

Armata Ucrainei încearcă să apere sudul ţării, bombardat masiv de forţele Rusiei, iar în acest sens, în ultimele 24 de ore, unităţi de rachete, artilerie şi avioane ale Kievului au lansat peste 100 de atacuri împotriva poziţiilor ruse, a informat vineri Comandamentul Operativ Sud al Ucrainei, transmite EFE. Potrivit buletinului de război difuzat de agenţiile locale ucrainene, ruşii au pierdut în ultimele 24 de ore 57 de militari, şase vehicule blindate şi trei motorizate pe frontul sudic. Forțele ucrainene continuă să apere sudul țării În regiunea ocupată Herson (sud), comandamentul militar ucrainean a acuzat că ruşii vor să întindă "o capcană legislativă, prin convocarea unui pseudo-referendum pentru includerea acestei zone în Federaţia Rusă". Citește și: De ce se dau lupte grele cu pierderi rusești uriașe pentru Insula Șerpilor: mica stâncă din Marea Neagră este esențială pentru atacul asupra Odesei și joncțiunea cu Transnistria Totuşi, potrivit ucrainenilor, "steagurile ucrainene sunt vizibile pe toate străzile din Herson, ca dovadă că populaţia nu acceptă simbolurile, puterea şi stilul de viaţă impuse de duşman", potrivit Agerpres. Între timp, în regiunea Nikolaev (Mikolaiv), la est de oraşul-port Odesa, forţele ruse au continuat să bombardeze instalaţii industriale, infrastructura urbană şi suburbană cu artilerie şi lansatoare de rachete. Prin aceasta, "duşmanul vrea să pună presiune psihologică pe civili, încercând să-i oblige să accepte noul sistem (politic şi administrativ) impus de ruşi", potrivit buletinului de război. În regiunea de coastă Odesa, situată în nord-vestul Mării Negre, ruşii continuă să destabilizeze situaţia cu atacuri pentru a crea un coridor terestru din provincia ucraineană Crimeea, anexată ilegal de Rusia în 2014, şi regiunea separatistă vecină Transnistria, din Republica Moldova. Potrivit ucrainenilor, grupul naval rus în Marea Neagră constă în prezent din patru nave şi două submarine care transportă peste 30 de rachete de croazieră Kalibr.

Ucraina contraatacă. Rușii sunt în retragere (sursa: Twitter/Defence of Ukraine)
Internațional

Contraofensiva ucraineană din Harkov începe să semene cu respingerea atacurilor rusești din Kiev

Contraofensiva ucraineană din jurul orașului Harkov din nord-estul țării "începe să semene foarte mult cu contraofensiva care a alungat în cele din urmă trupele rusești de la Kiev și le-a scos în întregime din vestul Ucrainei", a declarat Institutul pentru Studiul Războiului în ultima sa evaluare a conflictului. Aceasta "a forțat comandamentul rus să facă alegeri dificile", inclusiv prin faptul că a determinat unitățile rusești să își concentreze bombardamentele pentru a ataca trupele ucrainene mai degrabă decât orașul. Ucraina contraatacă. Rușii sunt în retragere Între timp, este posibil ca forțele rusești să renunțe la eforturile lor de a încercui trupele ucrainene de-a lungul liniei Izium-Slovyansk-Debaltseve în estul Ucrainei în favoarea încercuirii mai puțin adânci a orașelor Severodonetsk și Lisichansk din Luhansk. Citește și: De ce se dau lupte grele cu pierderi rusești uriașe pentru Insula Șerpilor: mica stâncă din Marea Neagră este esențială pentru atacul asupra Odesei și joncțiunea cu Transnistria Cu toate acestea, era "neclar dacă forțele rusești pot încercui, și cu atât mai puțin captura Severodonețk și Lisichansk, chiar dacă își concentrează eforturile asupra acestui obiectiv mult redus", a declarat institutul, potrivit The Guardian. Ofensivele rusești s-au împotmolit de fiecare dată când au lovit o zonă construită de-a lungul acestui război, iar aceste zone este puțin probabil să fie diferite. Rapoartele continue și din ce în ce mai numeroase despre demoralizarea și refuzul de a lupta în rândul unităților rusești sugerează că puterea efectivă de luptă a trupelor rusești din est continuă să fie scăzută și ar putea scădea și mai mult. În plus, dacă rușii renunță la eforturile de a avansa din Izium, forțele ucrainene ar putea să-și concentreze eforturile pe apărarea Severodonetsk-Lisichansk sau, în cel mai rău caz, pe spargerea unui încercuire rusă înainte ca aceste așezări să cadă. Cu toate acestea, grupul de reflecție a remarcat, de asemenea, că forțele rusești controlează probabil, începând cu 12 mai, aproape tot orașul Rubizhne și au cucerit probabil orașul Voevodivka, la nord de Severodonetsk. Acestea vor lansa probabil o ofensivă terestră asupra sau în jurul Severodonetsk în zilele următoare. Succesul relativ al operațiunilor rusești în această zonă, combinat cu eșecul lor de a avansa de la Izyum și cu scăderea notabilă a energiei acestei încercări de avansare, sugerează că este posibil ca ei să renunțe la axa Izyum. De asemenea, raportul a menționat că forțele rusești își consolidează poziția pe Insula Șerpilor, în Marea Neagră, în încercarea de a bloca comunicațiile maritime ucrainene în apropierea orașului-port cheie Odesa.

Rușii sunt spălați pe creier de propaganda putinistă (sursa: rzeszow.wyborcza.pl)
Internațional

Putin a reușit să-i convingă pe ruși că albul e negru și negrul e alb, spune un istoric polonez

Rușii sunt spălați pe creier de propaganda putinistă. Scriitorul, ziaristul şi istoricul polonez Adam Michnik a declarat joi că primirea Premiului Prinţesa de Asturias pentru Comunicare şi Ştiinţe Umane pe anul 2022 este "un semnal de sprijin" pentru forţele democrate care "se opun" populismului şi autoritarismului în estul Europei. Totodată, în contextul invaziei ruse în Ucraina, Michnik a comentat totodată că preşedintele rus Vladimir Putin a reuşit să-i convingă pe concetăţenii săi că albul este negru şi negrul este alb, transmite EFE. Rușii sunt spălați pe creier de propaganda putinistă "Este o recompensă pentru ziarul meu care, în ultimii 30 de ani a încercat să-şi îndeplinească misiunea de a proteja democraţia în Polonia şi în întreaga regiune", a declarat pentru EFE redactorul-şef al prestigiosului ziar liberal Gazeta Wyborcza. În ultimele luni, Michnik a avut o atitudine critică la adresa Kremlinului ca urmare a invaziei declanşate de Rusia în Ucraina, însă nu ezită să critice şi guvernul ultraconservator de la Varşovia şi atrage atenţia cu privire la riscurile populismului pe continentul european. Citește și: De ce se dau lupte grele cu pierderi rusești uriașe pentru Insula Șerpilor: mica stâncă din Marea Neagră este esențială pentru atacul asupra Odesei și joncțiunea cu Transnistria "Cea mai mare realizare a lui Putin a fost să convingă mare parte a societăţii (ruse) că albul este negru şi negrul este alb şi că nu există război în Ucraina, ci doar o operaţiune specială", a declarat Michnik, una dintre principalele figuri ale opoziţiei anti-comuniste din anii '80 ai secolului trecut şi un punct de reper în apărarea democraţiei, potrivit Agerpres. Reţeta împotriva populismului este formarea cetăţenilor, consideră ziaristul polonez, căci, "dacă ignorăm educaţia, golurile care rămân pot fi umplute de Vox, Le Pen sau Orban", referiri la partidul de extremă dreapta din Spania, la lidera extremei drepte franceze Marine Le Pen şi la premierul ungar Viktor Orban. În joc în aceste momente în Ucraina este şi modelul european al democraţiei, al relaţiilor internaţionale şi al modului de viaţă, susţine Michnik, făcând o comparaţie cu Războiul Civil spaniol care, spune ziaristul, a prefigurat "ceea ce avea să urmeze". Ucraina, apărătorul păcii în Europa Pentru a apăra pacea în Europa, este obligatoriu să apărăm Ucraina, spune Michnik, care a salutat în acest context schimbarea de atitudine a guvernului german, odată cu decizia luată de Berlin de a furniza arme Kievului. "Dezbaterea îmi aminteşte ceea ce s-a întâmplat cu Kosovo. Care mesaj este cel mai important în istorie? Niciodată să nu mai existe un Auschwitz, niciodată să nu mai existe un război", reflectează el. A adopta atitudinea "să nu mai existe vreodată un război" şi a te opune totodată trimiterii de arme în Ucraina înseamnă a o lăsa fără apărare în faţa lui Putin şi a atrocităţilor pe care le comite armata rusă, consideră Michnik. "Desigur, şi eu aş prefera să continuăm pe calea păcii şi a demilitarizării, dar astăzi este important să apărăm Ucraina", avertizează jurnalistul polonez.

Semne bune de la Bruxelles pentru România (sursa: Twitter/Elisa Ferreira)
Eveniment

Comisarul european pentru coeziune și reforme spune că a avut o discuție "foarte bună" ministrul Marcel Boloș

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş a discutat la Bruxelles cu Elisa Ferreira, comisarul european pentru coeziune și reforme despre creșterea absorbţiei fondurilor europene din actualul exerciţiu bugetar. Semne bune de la Bruxelles pentru România "Foarte bună discuție cu ministrul @BolosMarcel pentru a ajuta la mobilizarea tuturor #CohesionPolicy resurselor pentru coeziunea teritorială și dezvoltarea economică în România", a scris comisarul pe Twitter. https://twitter.com/ElisaFerreiraEC/status/1524652329496203264 Noul ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, a subliniat că „prioritatea imediată pentru România” este „creşterea absorbţiei fondurilor europene din actualul exerciţiu bugetar. Potrivit ministrului, în acest sens, Guvernul României pregăteşte deja măsuri concrete împreună cu europarlamentarii români. Citește și: Perversa mașinărie de propagandă a lui Putin a inventat o nouă temă: „Washingtonul vrea un nou Holodomor în Ucraina”. Holodomor e foametea criminală provocată de Stalin Ministrul a explicat într-o postare pe Facebook că a discutat despre acest obiectiv, anunţând că Guvernul pregăteşte măsuri concrete, alături de „europarlamentarii ce reprezintă întreg spectrul politic din România”. Potrivit ministrului, „au fost discuţii foarte constructive, în cadrul cărora am dezbătut pe larg stadiul pregătirii cererii de plată aferente PNRR, cu accent pe parteneriatul şi elementele de sprijin de care avem nevoie din partea structurilor UE”. Boloş a explicat că, în opinia sa, întreaga activitate a liderilor politici „trebuie să se concentreze în acest moment pe utilizarea cât mai eficientă a banilor europeni pe care îi avem la dispoziţie”. „Este un proces în care nu ne permitem să facem paşi greşiţi”, susţine Marcel Boloş.

Ucraina cere cu insistență să adere la UE (sursa: Agerpres)
Internațional

Dmitro Kuleba: Kievul cere să i se rezerve un loc în UE, chiar dacă procesul de aderare va dura mult timp

Ucraina cere cu insistență să adere la UE. Şeful diplomaţiei ucrainene Dmitro Kuleba a cerut joi ca un loc să fie "rezervat" pentru ţara sa în Uniunea Europeană (UE), chiar dacă negocierile de aderare ar urma să dureze timp îndelungat, informează AFP. "Auzim foarte des că Ucraina aparţine familiei europene şi că la ora actuală este important să fie rezervat acest loc" pentru ţară în UE, a declarat Kuleba la televiziunea publică germană, la începutul unei vizite în Germania. Ucraina cere cu insistență să adere la UE "Nu vorbim propriu-zis de aderarea Ucrainei la UE cât mai repede posibil, însă este foarte important pentru noi să rezervăm acest loc pentru Ucraina", a afirmat Kuleba la postul public ARD. Kievul şi-a depus candidatura la aderare în UE pe 28 februarie, la câteva zile după declanşarea invaziei ruse, însă unele ţări membre occidentale sunt rezervate, inclusiv asupra acordării pentru Ucraina a unui statut de ţară candidată, dorind să evite o procedură de aderare accelerată. Citește și: Perversa mașinărie de propagandă a lui Putin a inventat o nouă temă: „Washingtonul vrea un nou Holodomor în Ucraina”. Holodomor e foametea criminală provocată de Stalin Preşedintele francez Emmanuel Macron a apreciat luni, la Berlin, că va fi nevoie "de decenii" pentru ca o ţară ca Ucraina să poată adera la UE şi a sugerat ca, între timp, ea să facă parte dintr-o "comunitate politică europeană", care să poată include de asemenea Regatul Unit, retras din UE în 2020. Această idee este susţinută şi de cancelarul federal german Olaf Scholz, potrivit Agerpres. În acelaşi interviu pentru ARD, Dmitro Kuleba a salutat reacţia Germaniei la războiul cu Rusia şi a subliniat că acum Berlinul şi-a asumat un rol de lider, după tensiunile care au existat în relaţiile dintre Berlin şi Kiev, potrivit Reuters. Kuleba a apreciat drept pozitive schimbările survenite, după ce Germania a decis să livreze arme grele Ucrainei şi să sprijine embargoul propus al UE asupra livrărilor de petrol rusesc, în urma presiunilor din partea unor aliaţi ai săi. Vizita lui Dmitro Kuleba în Germania va include de asemenea participarea la reuniunea miniştrilor de externe ai ţărilor din G7, pe coasta Mării Baltice.

Luptătorii din Azovstal cel ajutorul "zeului" SpaceX Twitter Foto: SpaceX Facebook
Internațional

Un comandant ucrainean care luptă în combinatul Azovstal cere ajutorul lui Elon Musk să intervină pentru a-i salva din acel iad

Luptătorii din Azovstal cel ajutorul "zeului" SpaceX. Un comandant ucrainean care se numără printre combatanţii aflaţi sub asediul forţelor ruse în combinatul siderurgic Azovstal din Mariupol, oraş-port la Marea Azov, a adresat miercuri un apel direct miliardarului american Elon Musk, ca aceasta să intervină pentru a-i salva, informează joi AFP. "Oamenii spun că dumneavoastră veniţi de pe altă planetă pentru a-i învăţa pe oameni să creadă în imposibil. (...) În locul unde trăiesc eu, este aproape imposibil să supravieţuieşti", a scris pe Twitter Serghei Volîna, comandant al Brigadei 36 de puşcaşi marini din Mariupol. Luptătorii din Azovstal cel ajutorul "zeului" SpaceX "Ajutaţi-ne să plecăm din Azovstal într-o altă ţară. Dacă nu dv, atunci cine? Daţi-ne o pistă", a continuat el, precizând că şi-a creat un cont de Twitter special pentru a intra în contact cu cel mai bogat om din lume, care încearcă să cumpere această reţea socială pentru 44 miliarde de dolari. Militarul a cerut "fiecărei persoane de pe planeta Pământ" să ajute pentru ca Elon Musk să fie la curent cu apelul său. Citește și: Perversa mașinărie de propagandă a lui Putin a inventat o nouă temă: „Washingtonul vrea un nou Holodomor în Ucraina”. Holodomor e foametea criminală provocată de Stalin Kievul a anunţat săptămâna aceasta că peste o mie de soldaţi, dintre care mulţi răniţi, se află în continuare în combinatul siderurgic unde se află un labirint subteran de mari dimensiuni ce datează din epoca sovietică. Acesta este singurul bastion de rezistenţă al oraşului-port strategic Mariupol, controlat deja, exceptând combinatul, de ruşi, potrivit Agerpres. Femei, copii şi persoane în vârstă au fost evacuate în cadrul unei misiuni umanitare coordonată de Naţiunile Unite şi de Crucea Roşie (CICR). Elon Musk are 92 de milioane de abonaţi pe Twitter, dintre care tot mai mulţi utilizatori din Ucraina, pentru a fi informaţi şi a găsi ajutor. Excentricul miliardar l-a provocat la mijlocul lui martie pe preşedintele rus Vladimir Putin la o "luptă unu la unu", având drept miză Ucraina. O încărcătură cu terminale de servicii de internet prin satelit Starlink din partea lui Elon Musk a sosit la începutul lui martie în Ucraina, pentru a ajuta să fie conectate la internet zone lovite de atacuri ale armatei ruse, care a invadat Ucraina pe 24 februarie.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră