joi 28 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: rachete

138 articole
Eveniment

Pentagonul dat Ucrainei lovească interiorul Rusiei

Pentagonul a dat Ucrainei „verde” să lovească ținte din interiorul Rusiei cu ajutorul dronelor, susțin surse The Times. Este vorba de „un acord tacit” al oficialilor militari din SUA, scrie publicația britanică. În plus, potrivit The Times, SUA iau acum în considerare posibilitatea să ofere Kievului arme cu rază lungă, fie sisteme ATACMS, fie drone care pot rămâne în aer circa 24 de ore. Pentagonul a dat Ucrainei „verde” să lovească interiorul Rusiei „Washingtonul este acum mai puțin îngrijorat de faptul că noi lovituri cu rază lungă în interiorul Rusiei ar putea duce la o escaladare dramatică. Atacurile răzbunătoare ale Moscovei au implicat până în prezent lovituri convenționale cu rachete împotriva țintelor civile. Anterior, Pentagonul a fost precaut cu privire la atacurile Ucrainei asupra Rusiei, deoarece se temea că Kremlinul va riposta fie cu arme nucleare tactice, fie prin țintirea națiunilor NATO vecine. (…) Washingtonul nu vrea să fie văzut în mod public dând undă verde atacurilor Kievului asupra pământului rus. Poziția sa cu privire la atacurile Ucrainei în interiorul Rusiei a fost definită săptămâna aceasta de Antony Blinken, secretarul de stat, care a spus: „Nu i-am încurajat și nici nu le-am permis ucrainenilor să lovească în interiorul Rusiei”. Cu toate acestea, o sursă din ministerul Apărării din SUA a spus: „Nu îi spunem Kievului: «Nu loviți rușii [în Rusia sau Crimeea]». Nu le putem spune ce să facă. Depinde de ei cum își folosesc armele. Dar când folosesc armele pe care le-am furnizat, singurul lucru asupra căruia insistăm este ca armata ucraineană să se conformeze legilor internaționale ale războiului și convențiilor de la Geneva”, relatează The Times. Publicația britanică arată că, acum, SUA iau în considerare să furnizeze Kievului arme cu rază lungă de acțiune. „Nimic nu este în afar discuțiilor”, a spus un oficial american, sub acoperirea anonimatului. ⚡️Lithuania called on the USA or European countries to provide Ukraine with long-range missiles, such as American-made ATACMS, or a European analogue - Politico. pic.twitter.com/2Iel3nwkKj— FLASH (@Flash_news_ua) December 7, 2022 Sistemele ATACMS ar avea un impact „dramatic” Kievul vrea sisteme ATACMS, care bat la 190 de mile și, potrivit The Times, ar avea un impact „dramatic”. În plus, Ucraina speră să primească drone de tip MQ-1C Grey Eagle, care au o rază de acțiune de 250 de mile, sunt înarmate cu patru rachete Hellfire sau opt rachete Stinger, pot rămâne în aer mai mult de 24 de ore și sunt echipate cu sisteme de recunoaștere sofisticate. Un expert citat de The Times apreciază că administrația SUA este prea preocupată de riscul escaladării conflictului, iar Ucraina ar trebui să primească armele necesare pentru a câștiga războiul. Publicația de la Londra mai arată că loviturile pe teritoriul Rusiei, la distanțe de sute de kilometri de front, cu drone ucrainene modificate au fost o lovitură strategică dură pentru Kremlin. „Perspectiva ca valuri de drone ucrainene să se îndrepte către bazele militare rusești a stârnit îngrijorări în rândul armatei ruse. «Nu suntem în măsură să contracarăm eficient aceste drone. Vor avea loc raiduri masive asupra bazelor aeriene din interiorul Rusiei, precum și asupra altor ținte militare și de infrastructură. Teoretic, pot ajunge chiar la Moscova» , a declarat un soldat rus anonim pentru canalul Volya Telegram”, mai scrie The Times. Citește și: De ce s-a răzgândit Austria în privința Croației în Schengen: a primit acces la un terminal de gaze lichefiate și a fost amenințată că nu va primi contracte de infrastructură (IntelliNews)

Pentagonul a dat Ucrainei „verde” să lovească ținte din interiorul Rusiei Foto: Twitter
Rusia, drone și rachete din Iran (sursa: TASS)
Internațional

Rusia, drone și rachete din Iran

Rusia, drone și rachete din Iran. Moscova a trimis o comandă de sute de drone şi rachete balistice Teheranului, potrivit unei surse diplomatice de la Naţiunile Unite, transmite miercuri DPA. Rusia, drone și rachete din Iran "Ştim că Iranul intenţionează să-şi sporească, în cantităţi semnificative, livrările de vehicule aeriene fără pilot şi de rachete către Rusia", a declarat sursa, sub rezerva anonimatului. Decizia Moscovei ar fi motivată de lipsa acută de armament şi muniţii. "Nu cred că transporturile au fost deja încărcate, dar în mod clar ele au fost comandate", a adăugat sursa citată. Forţele ruse au folosit deja în Ucraina sute de drone Shahed-136, produse în Iran. Rusia a negat că ar fi folosit aşa-numite drone kamikaze, deşi în noiembrie Teheranul a recunoscut că a furnizat drone Rusiei. O rezoluţie adoptată de Consiliul de Securitate al ONU după încheierea acordului nuclear din 2015 cu Iranul îi interzice Teheranului asemenea acorduri privind armele. În luna octombrie, SUA, Regatul Unit, Franţa şi Germania au cerut o anchetă a ONU asupra atacurilor în care au fost folosite arme iraniene în Ucraina. Kuleba invocă "consecințe grave" Ministrul de Externe ucrainean, Dmitro Kuleba, a avertizat marţi Iranul în legătură cu "consecinţele" livrărilor sale de arme către Rusia, potrivit agenţiei de presă Ukrinform, citată de Xinhua. Citește și: A fi sau a nu fi în Schengen? Austria nu cedează, în ciuda asigurărilor Comisiei Europene că Bucureștiul îndeplinește condițiile, și refuză accesul României în clubul liberei circulații "Semnalul nostru către ei (partea iraniană) a fost foarte clar. În primul rând, fie vă opriţi, fie vă veţi confrunta cu o serie dintre cele mai grave consecinţe. În al doilea rând, indiferent ce beneficii aveţi de pe urma cooperării cu Rusia prin furnizarea de drone sau alte arme, pentru voi consecinţele negative vor depăşi orice beneficii", a spus Kuleba într-un briefing online. Kievul urmăreşte atent "fiecare pas" al Iranului în chestiunea cooperării tehnico-militare cu Rusia, a adăugat şeful diplomaţiei ucrainene.

Un oficial ucrainean mârâie la Moldova Foto: Facebook Alexei Arestovici
Eveniment

Un oficial ucrainean mârâie la Moldova

Un influent oficial ucrainean, Alexei Arestovici, consilier în cadrul administrației președinției ucrainene, mârâie la Republica Moldova, după ce o nouă rachetă rusească a căzut pe teritoriul ei: „Se așteaptă o altfel de reacție, pe care cel puțin eu nu am auzit-o”. Alexei Arestovici este un ofițer de informații ucrainean născut în Georgia, cu grad de locotenent-colonel, blogger, actor, cronicar politic și militar. Presa a speculat că ar putea fi succesorul lui Zelenski la președinția Ucrainei. Un oficial ucrainean mârâie la Moldova „Este rău să fii vecina unei țări în care se desfășoară un război. Însă, dacă totuși s-a întâmplat așa să fie, ar trebui să iei o poziție mai decisivă. Eu am așteptat o declarație mai serioasă din partea Republicii Moldova. Totuși, până la urmă ei știu mai bine ce să facă cu teritoriul lor. Căderea unei rachete este un semn al agresiunii militare. Iar în general, faptul că ei au penetrat spațiul lor aerian este evident că este o agresiune militară. Moldova este deja a treia oară supusă unei agresiuni militare. Se așteaptă o altfel de reacție, pe care cel puțin eu nu am auzit-o”, a declarat Arestovici, în cadrul unei intervenții live, citat de newsmaker.md. Poliția din Republica Moldova a descoperit, luni, o rachetă căzută în vecinătatea orașului Briceni, foarte aproape de granița cu Ucraina și România. Premierul Natalia Gavrilița a spus că noul val de rachete asupra Ucrainei „generează consecințe directe și asupra țării noastre”. Oficialul a declarat că autoritățile depun toate eforturile ca să țină situația sub control și să nu admită riscuri pentru cetățenii Moldovei. Citește și: Cancelarul Austriei, atac direct la primirea României în Schengen: 75.000 de imigranți ilegali au traversat România, Bulgaria și Ungaria fără ca autoritățile de acolo să-i înregistreze

Rusia începe să știe de frica Ucrainei Foto. Twitter
Eveniment

Rusia începe să știe de frica Ucrainei

Rusia începe să știe de frica Ucrainei: Moscova pregătește sute de adăposturi, de la granița cu Ucraina în Siberia. Potrivit Moscow Times, ar fi început identificarea adăposturilor, evaluarea stării lor și marcarea cu semne publice. Citește și: Republica Moldova se pregătește de un nou blackout. Deficitul de energie pentru marți, 29 noiembrie: 74% Rusia începe să știe de frica Ucrainei Măsura pare să vină în contextul în care SUA sunt pe cale să ofere Kievului așa numite „bombe cu diametru mic lansate de la sol” (GLSDB). Ele sunt produse Boeing, sunt relativ ieftine la un preț de circa 40.000 dolari și bat circa 150 kilometri, dublu față de rachetele HIMARS folosite în prezent. „Panouri care direcționează oamenii către buncăre au fost instalate în Belgorod, la doar 25 de mile de Ucraina, și Rostov-Pe Don, la aproximativ 40 de mile distanță, precum și Novokuznetsk, un oraș industrial din Siberia ale cărui fabrici se crede că furnizează oțel pentru tancurile rusești. Unele semne au fost observate și la Moscova. Consiliul de Securitate al Rusiei a ordonat recent un inventar complet al adăposturilor anti-bombe ale țării, care sunt situate în principal în subsolurile blocurilor”, scrie The Times. Se estimează că aproximativ 16.500 de adăposturi antiaeriene sunt împrăștiate prin Rusia. Presa independentă a raportat anterior că locațiile lor sunt clasificate și ascunse publicului, mai arată Moscow Times. Autoritățile din Moscova au comandat luna trecută un șablon de design pentru semnele pentru adăposturile anti-bombe, deoarece rezidenții au început să găsească semne improvizate pe clădirile rezidențiale. Măsura apare exact când Ucraina ar urma să primească sistemele GLSDB. GLSDB-urile sunt ghidate de GPS, pot depăși unele interferențe electronice și pot fi utilizate în toate condițiile meteorologice și împotriva vehiculelor blindate. Foto: Twitter Motorul rachetei M26 este relativ accesibil, iar GBU-39 costă aproximativ 40.000 de dolari bucata, ceea ce face ca obuzele GLSDB să fie ieftine. Foto: Twitter Sistemele GLSDB sunt produse de Boeing în parteneriat cu compania suedeză de armament SAAB, dezvoltarea acestora începând încă din 2019.

Republicanii, rachete cu rază lungă Ucrainei (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Republicanii, rachete cu rază lungă Ucrainei

Republicanii, rachete cu rază lungă Ucrainei. Congresmeni republicani din Camera Reprezentanţilor a SUA au promis că, şi după ce partidul lor va prelua în ianuarie controlul acestei camere a Congresului, acest partid îşi va menţine sprijinul bipartizan - împreună cu democraţii - faţă de ajutorul militar oferit Ucrainei, dar nu va accepta modul netransparent şi fără o responsabilitate asupra deciziilor de care îl acuză pe preşedintele democrat Joe Biden în acordarea acestui ajutor. Sprijin promis, dar nu "cec în alb" Liderul republican Kevin McCarthy a cerut astfel mai multă responsabilitate decizională şi a promis că, dacă va fi preşedinte al Camerei Reprezentanţilor, nu va accepta din această poziţie un "cec în alb" pentru finanţarea ajutorului militar destinat Ucrainei în războiul acesteia cu Rusia. "Nu vom scrie un cec în alb", a confirmat congresmanul republican Michael McCaul, membru al comitetului de politică externă din Camera Reprezentanţilor, într-un interviu comun cu McCarthy acordat postului ABC, la care s-a alăturat şi Mike Turner, congresman republican din comitetul de informaţii al Camerei. Potrivit lui Michael McCaul, cel mai recent pachet de ajutor militar oferit Ucrainei "ne-a fost comunicat în ziua votului, iar membrii au avut la dispoziţie doar câteva ore să parcurgă toate acele pagini". Republicanii, rachete cu rază lungă Ucrainei "Republicanii nu vor conduce în acest mod. Noi avem acum o voce şi vom face acest lucru cu simţul răspunderii şi cu transparenţă în faţa poporului american", a subliniat McCaul. "Este vorba despre banii contribuabilului american. Diminuează aceasta voinţa noastră de a ajuta poporul ucrainean în lupta sa? Nu, dar o vom face în mod responsabil", a explicat congresmanul republican. Atât acesta cât şi colegul său Mike Turner au asigurat că preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski "va avea sprijin bipartizan" în SUA pentru continuarea ajutorului militar. Mai mult, amândoi au susţinut trimiterea de rachete cu rază lungă de acţiune armatei ucrainene, iar Turner a subliniat că sunt de asemenea importante sistemele antiaeriene care să fie uşor de folosit de către militarii ucraineni. 19,7 miliarde de dolari, ajutor Pe de altă parte, aceşti doi congresmeni republicani au subliniat potenţialele consecinţe globale ale unei teoretice victorii militare a Rusiei în Ucraina. Citește și: VIDEO China: Proteste fără precedent în ultimii ani, împotriva dictaturii Partidului Comunist și a restricțiilor anti-COVID Secretarul de stat american Antony Blinken a anunţat miercuri un nou pachet de ajutor militar american pentru Ucraina, în valoare de circa 400 de milioane de dolari. Odată cu acesta, asistenţa militară pe care Washingtonul a oferit-o Ucrainei de când Joe Biden este preşedinte al SUA ajunge la circa 19,7 miliarde de dolari. Pe lângă livrarea de arme moderne şi muniţii, SUA ajută Ucraina şi cu informaţii despre trupele ruse obţinute cu ajutorul sateliţilor şi al avioanelor-spion.

Ucrainenii trag zilnic mii de obuze (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Ucrainenii trag zilnic mii de obuze

Ucrainenii trag zilnic mii de obuze. Ucraina poate trage zilnic mii de obuze de artilerie împotriva invadatorilor ruşi, în timp ce forţele NATO în Afganistan trăgeau 300 de lovituri pe zi, potrivit The New York Times. Ucrainenii trag zilnic mii de obuze Potrivit unor responsabili NATO, cantitatea de artilerie utilizată este stupefiantă. În Afganistan, forţele NATO ar fi putut trage până la 300 de obuze de artilerie pe zi şi nu aveau probleme cu apărarea antiaeriană. Dar Ucraina poate trage mii de obuze zilnic şi rămâne îngrijorată pentru apărarea antiaeriană împotriva rachetelor ruseşti şi a dronelor de fabricaţie iraniană. "O zi în Ucraina echivalează cu o lună sau chiar mai mult în Afganistan", declară Camille Grand, expert în apărare în Consiliul european pentru relaţii externe, fost până de curând secretar general adjunct al NATO pentru investiţiile în apărare. Un înalt responsabil al NATO a declarat că, vara trecută, în regiunea Donbas, ucrainenii trăgeau între 6.000 şi 7.000 de obuze de artilerie pe zi, în timp ce ruşii lansau între 40.000 şi 50.000 de obuze zilnic. Comparativ, SUA nu produc decât 15.000 de obuze lunar. NATO poate investi în obuze sovietice Occidentul depune eforturi pentru a găsi echipamente şi muniţii din perioada sovietică, tot mai rare, pe care Ucraina le poate utiliza în prezent, inclusiv rachete de apărare antiaeriană S-300, tancuri T-72 şi în special obuze de artilerie de calibru sovietic. "Occidentul încearcă de asemenea să propună sisteme alternative, chiar dacă ele sunt mai vechi pentru a înlocui stocurile în descreştere de rachete de apărare antiaeriană şi grenade antitanc costisitoare. Există discuţii cu privire la investiţii ale NATO în vechi uzine din Republica Cehă, Slovacia şi Bulgaria pentru a relansa fabricarea obuzelor de calibru sovietic 152 mm şi 122 mm pentru arsenalul de artilerie ucrainean datând în marte parte încă din epoca sovietică. Careul de nevoi de artilerie Potrivit lui Mark F. Cancian, fost strateg în materie de armament al Casei Albe, în prezent consilier principal la Centrul de studii strategice şi internaţionale din Washington, ucrainenii vor cel puţin patru sisteme de artilerie pe care Occidentul nu le-a furnizat şi pe care este puţin probabil să le furnizeze: rachete sol-aer cunoscute sub numele de ATACMS care ar putea lovi Rusia şi Crimeea; avioane de vânătoare occidentale; tancuri occidentale; şi o apărare antiaeriană mult mai avansată. Rachetele ATACMS, cu o rază de acţiune de 190 km, nu vor fi furnizate din teama de a nu atinge Rusia; tancurile şi avioanele de vânătoare sunt pur şi simplu prea complicate, necesitând un an sau mai mult pentru antrenament în utilizarea şi întreţinerea lor. În ceea ce priveşte apărarea antiaeriană, a declarat Cancian, NATO şi SUA au dezactivat cea mai mare parte a sistemelor de apărare antiaeriană cu rază scurtă de acţiune după Războiul rece şi nu se mai poate face mare lucru. Producţia lor poate lua până la doi ani. SUA poate furniza TOW și Hawk Washingtonul are în vedere de asemenea alternative mai vechi şi mai puţin costisitoare, ca de pildă să ofere Ucrainei rachete antitanc TOW, care sunt din abundenţă, în loc de Javelin, şi rachete sol-aer Hawk în locul versiunilor mai recente. Citește și: Statele Unite încearcă să taie toate tentaculele de spionaj ale Beijingului de pe teritoriul american: echipamentele și serviciile de telecomunicații chineze, interzise "Dar responsabilii exercită presiuni din ce în ce mai mari asupra Ucrainei pentru a fi mai eficientă şi a nu mai trage de pildă cu o rachetă care costă 150.000 de dolari asupra unei drone care costă 20.000 de dolari", se afirmă în articolul din The New York Times. Potrivit lui Cancian, vor fi necesari poate patru-cinci ani pentru a creşte capacitatea de producţie a obuzelor de 155 mm, conform publicaţiei citate.

Ce urmează după atacul asupra Poloniei? (sursa: flickr/NATO)
Internațional

Ce urmează după atacul asupra Poloniei?

Ce urmează după atacul asupra Poloniei? Doi cetățeni polonezi au fost uciși marți seară pe teritoriu polonez lângă granița cu Ucraina de ceea ce pare să fi fost un atac cu rachete. Primele informații pe surse indicau rachete rusești ca fiind responsabile de incident. Oficial, doar Rusia a comunicat pe subiect Până târziu în noapte, nu existau, însă, confirmări oficiale de nicăieri. La o oră după atac, Pentagonul anunța că încă adună informații despre incident. NATO nu comunicase nimic pe subiect, în afara unei poziții neoficiale pentru AFP a unui oficial, sub anonimat: "Examinăm în prezent aceste informaţii şi suntem în strânsă coordonare cu Polonia, aliatul nostru". Aproape de miezul nopții, secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a postat un mesaj pe Twitter. Nuanța importantă din postarea lui Stoltenberg este că important e să fie stabilite faptele. Spoke with President Duda @prezydentpl about the explosion in #Poland. I offered my condolences for the loss of life. #NATO is monitoring the situation and Allies are closely consulting. Important that all facts are established.— Jens Stoltenberg (@jensstoltenberg) November 15, 2022 La fel, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Alarmed by reports of an explosion in Poland, following a massive Russian missile strike on Ukrainian cities.I extend my condolences and my strongest message of support and solidarity with Poland and our Ukrainian friends.— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) November 15, 2022 Singura poziție oficială dată marți seară a venit din partea Ministerului rus al Apărării, care a negat (pe Telegram) că Moscova ar fi avut vreo implicare. "Declaraţiile presei şi oficialilor polonezi despre o presupusă cădere a unor de rachete ruseşti în apropierea localităţii Przewodow reprezintă o provocare intenţionată cu scopul de a crea o escaladare a situaţiei", a scris Ministerul rus al Apărării pe contul său de Telegram. "Nu a fost efectuată nicio lovitură asupra obiectivelor din apropierea frontierei polono-ucrainene" de către armata rusă. Imaginile "dărâmăturilor publicate de presa poloneză de la faţa locului din localitatea Przewodow nu au nicio legătură" cu proiectile ruseşti, potrivit aceleiași surse. Ce urmează după atacul asupra Poloniei? Recent, fragmente ale unor rachete ruseşti au căzut în Republica Moldova, în localitatea Naslavcea, fără să producă victime. Polonia este membră a NATO şi găzduieşte pe teritoriul său aproximativ 10.000 de soldaţi americani. Articolul 5 din Tratatul Alianţei Atlantice prevede că, dacă un stat membru este victima unui atac armat, ceilalţi membri vor considera acest act de violenţă drept un atac armat îndreptat împotriva tuturor membrilor şi vor adopta măsurile considerate necesare pentru a veni în ajutorul ţării atacate. Citește și: Fluxul de petrol prin conducta Drujba spre Ungaria a fost oprit. Viktor Orban a convocat Consiliul de Securitate al Ungariei "Guvernul României, prin ministerele şi instituţiile de linie, este în contact cu aliaţii şi analizează situaţia generată de căderea rachetelor pe teritoriul Poloniei. Suntem alături de aliaţii şi prietenii poloni şi pregătiţi să procedăm în funcţie de evoluţia situaţiei", a arătat Executivul de la București într-un comunicat de presă transmis marţi seara. "România este deplin solidară cu prietenul şi aliatul nostru, Polonia, în urma ştirilor îngrijorătoare legate de exploziile de pe teritoriul său. Suntem în contact cu partenerii şi aliaţii noştri. Suntem NATO", a scris președintele Klaus Iohannis, marţi seara, pe Twitter. Ucraina cere summit NATO Ministrul de Externe ucrainean, Dmitro Kuleba, a cerut NATO să organizeze de urgență un summit la care să invite Ucraina. Kuleba a arătat că Kievul este gata să asigure securitatea NATO, deși nu este stat membru al Alianței. Ukraine reaffirms its full solidarity with Poland and stands ready to provide any necessary support. Collective response to Russian actions must be tough and principled. Among immediate actions: a NATO summit with Ukraine’s participation to craft further joint actions... 1/2— Dmytro Kuleba (@DmytroKuleba) November 15, 2022

Rusia neagă atacul, dar propagandiștii jubilează Foto: Twitter Nexta
Eveniment

Rusia neagă atacul, dar propagandiștii jubilează

Victimele rachetelor rusești care au lovit Polonia sunt doi agricultori care lucrau pe o combină, arată imaginile de la fața locului. Între timp, Rusia neagă atacul, prin ministerul Apărării, că ar fi lovit Polonia, dar propagandiștii săi jubilează. Rusia neagă atacul, dar propagandiștii jubilează „Nu au existat lovituri asupra țintelor din apropierea graniței de stat ucrainene-polone cu arme rusești. Fragmentele publicate de presa poloneză de la scena din Przewodów nu au nimic de-a face cu armele rusești”, a susținut partea rusă. „A fost cel mai puternic tir al Rusiei de până acum, iar unele dintre rachete au trecut în Polonia, unde două persoane au fost ucise, potrivit unui oficial american. A fost pentru prima dată în acest război când proiectilele rusești au căzut asupra unei țări NATO. Purtătorul de cuvânt al guvernului polonez, Piotr Mueller, nu a confirmat imediat informația venită de la un înalt oficial al serviciilor de informații americane, care a vorbit sub condiția anonimatului din cauza naturii sensibile a situației”, arată Associated Press. Încă nu este clar dacă racheta care a căzut în Polonia nu fusese deviată de antiaeriana din Ucraina - așa cum s-a întâmplat acum câteva zile, când fragmente dintr-un proiectil rusesc au căzut în Republica Moldova. I specifically refrained from guessing what was the origin of the missile but this is such a big crater that I can hardly believe that this came from an interceptor missile. #Ukraine #Poland #Russia pic.twitter.com/wmSBxbFaN7— (((Tendar))) (@Tendar) November 15, 2022 Totuși, analiștii care au examinat primele filmări devenite publice apreciază că craterul este prea mare ca să provină de la o rachetă interceptată sau să fi fost vorba doar de fragmente dintr-un proiectil. Poliția și armata poloneză au demarat o investigație. Margarita Simonyan: "Now Poland has its own Belgorod Oblast. What did you think?" pic.twitter.com/qoXOG17Qb0— Dmitri (@wartranslated) November 15, 2022 Între timp, redactorul-șef al Russia Today, unul din principalele canale rusești de propagandă, și-a exprimat deschis bucuria pentru incidentul din Polonia, pe canalul ei de Telegram. „Acum, Polonia are propriul Belgorod. Ce se așteptau?”, a scris ea, făcând referire la presupusa bombardare de către Ucraina a unei regiuni rusești de la graniță. Citește și: BREAKING Fluxul de petrol prin conducta Drujba spre Ungaria a fost oprit. Viktor Orban a convocat Consiliul de Securitate al Ungariei

Polonia, lovită de rachetă din Ucraina? (sursa: Radio Zet)
Internațional

Rachete rusești în Polonia, doi morți

Rachete rusești în Polonia, doi morți. Mai multe agenții de presă (Reuters, AP) transmit că tirurile de rachete rusești de marți nu s-au limitat la teritoriul ucrainean, ci au ajuns și în Polonia. Potrivit surselor citate, ar fi doi morți. Rachete rusești în Polonia, doi morți Express publică mai multe fotografii cu pagubele create de rachete. Doi oameni au murit după ce două rachete au lovit marţi satul Przewodow din Polonia, în apropierea frontierei cu Ucraina, în timpul atacurilor ruseşti asupra oraşelor şi infrastructurii ucrainene, semnalează presa locală preluată de Reuters. Citește și: Rusia a lăsat Republica Moldova în întuneric: loviturile asupra Ucrainei au avariat o linie care asigura transportul de energie către Chișinău Pompierii de la faţa locului nu au putut da detalii. Premierul polonez Mateusz Morawiecki a cerut întrunirea de urgenţă a comitetului guvernamental pentru securitatea şi apărarea naţională, a anunţat pe Twitter un purtător de cuvânt al cabinetului de la Varşovia. Pentagonul încă adună informații Un înalt oficial din domeniul informaţiilor din SUA a declarat pentru Associated Press că rachetele erau ruseşti. Dar departamentul american al apărării a comunicat că deocamdată nu poate confirma ştirile despre incident. "Adunăm în continuare informaţii", a declarat generalul de brigadă Patrick Ryder, purtător de cuvânt al Pentagonului (LIVE VIDEO).

Maia Sandu a mers la Naslavcea (sursa: presedinte.md)
Eveniment

Maia Sandu a mers la Naslavcea

Maia Sandu a mers la Naslavcea. Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, s-a deplasat joi la Naslavcea, satul din nordul republicii unde au căzut fragmentele unei rachete ruse. Maia Sandu a discutat cu localnicii, în mare parte persoane în etate, şi, după cum precizează un comunicat al preşedinţiei, s-a arătat întristată de faptul că nu toată lumea înţelege ce se întâmplă în Ucraina şi că Rusia se face vinovată de aceste nenorociri. Maia Sandu a mers la Naslavcea Maia Sandu a subliniat că cetăţenii trebuie să fie uniţi în aceste vremuri, iar lupta cu dezinformarea trebuie să fie mai eficientă. Potrivit preşedintei Republicii Moldova, 21 de gospodării din Naslavcea au avut de suferit de pe urma incidentului cu racheta rusă, iar suma pagubelor se ridică la aproape 68.000 de lei moldoveneşti. Autorităţile locale au asigurat-o pe şefa statului că în scurt timp vor acoperi cheltuielile necesare pentru reparaţia locuinţelor. "Noi ne dorim ca toţi oamenii să se simtă în siguranţă în propriile case, pe străzi, în ţările lor. Cu toţii merităm să trăim în pace", a declarat Maia Sandu. Moscova: "Act neprietenos" În dimineaţa zilei de 31 octombrie, Federaţia Rusă a lansat mai multe zeci de rachete asupra Ucrainei. Una dintre rachetele lansate de armata rusă şi doborâte de sistemul antiaerian ucrainean a căzut pe teritoriul localităţii Naslavcea din Republica Moldova. Citește și: Frustrarea generalilor ruși poate duce la folosirea unei arme nucleare tactice în Ucraina, potrivit informațiilor deținute de Washington. Alertă la Casa Albă În aceeaşi zi, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că incidentul de la Naslavcea reaminteşte importanţa luptei împotriva Federaţiei Ruse. Ca răspuns la incident, autorităţile moldovene au declarat persona non grata un diplomat al Ambasadei Rusiei la Chişinău. Moscova a calificat acest gest ca fiind un "act neprietenos", care "demontează colaborarea moldo-rusă".

Putin atacă prin Coreea de Nord (sursa: kremlin.ru)
Eveniment

Putin atacă prin Coreea de Nord

Putin atacă prin Coreea de Nord. Phenianul a lansat miercuri cel puţin zece rachete de diferite tipuri, a declarat armata sud-coreeană la scurt timp după ce a confirmat că o rachetă balistică a căzut pentru prima data în apropierea apelor sud-coreene, relatează AFP. Putin atacă prin Coreea de Nord "Coreea de Nord a lansat astăzi cel puţin zece rachete de diferite tipuri spre Est şi Vest", a indicat Statul Major Interarme din Seul, în timp ce preşedintele sud-coreean a ordonat o "reacţie rapidă" la ultimele "provocări" ale Phenianului. "Această lansare de rachetă nord-coreeana este extrem de neobişnuită şi inacceptabilă, având în vedere că a căzut în apropierea apelor teritoriale sud-coreene la sud de linia de limită nordică, pentru prima dată" de când peninsula a fost divizată, a explicat Kang Shin-chul, director de operaţiuni în cadrul Statului Major Interarme. În ultimele luni, actele agresive ale lui Kim Jong Un s-au înmulțit, în ciuda reacțiilor negative și a avertismentelor lansate de Coreea de Sud, Japonia și SUA. Multe voci susțin că aceste acte agresive nu sunt întâmplătoare și sunt rezultatul unei coordonări cu Moscova pentru a disipa resursele militare americane.

Atac asupra infrastructurii energetice a Ucrainei Foto: Twitter
Eveniment

Atac asupra infrastructurii energetice a Ucrainei

Atac fără precedent asupra infrastructurii energetice a Ucrainei: Ukranergo susține că loviturile din ultimele 24 de ore au fost mai intense decât cele din 10 octombrie. Joi, 40% din rețeaua electrică a Ucrainei fusese afectată. Atac asupra infrastructurii energetice a Ucrainei „Sâmbătă, de la Volyn din vestul Ucrainei până la Zaporizhzhia din sud-est, au raportat lovituri asupra instalațiilor electrice. Alarmele aeriene, care indică posibile rachete în vecinătate, au sunat de mai multe ori în toată țara, din regiunea Transcarpatia din sud-vest până la Harkov, la mai bine de 1.000 de kilometri spre nord-est, sau până la Khersonul ocupat. Se pare că aproximativ 18 rachete cu rază lungă de acțiune au fost doborâte. Oficialii ucraineni, inclusiv ministrul de externe Dmytro Kuleba, continuă să lanseze apeluri urgente către aliați pentru sisteme de apărare aeriană mai bune. Multe regiuni se confruntă acum cu întreruperi de curent și mai multe vor avea, de asemenea, întreruperi temporare a aprovizionării cu apă, au spus autoritățile”, scrie Bloomberg. Moving around Kyiv looking for electricity. The new weird reality.Today, Russia continued to target Ukraine’s energy infrastructure.— Oleksiy Sorokin (@mrsorokaa) October 22, 2022 Rusia a avariat peste 400 de instalații din 16 regiuni ucrainene între 10 și 20 octombrie. Premierul Denis Șmihal a declarat că printre acestea se numără zeci de companii energetice. "Situația rămâne dificilă, dar sub control", a declarat Șmihal, potrivit Interfax. Citește și: Putin vrea să suprime „telefonul roșu”, singura cale de comunicare urgentă cu SUA la nivel înalt în situații de criză. Pentagonul i-a transmis Moscovei că e „important” să nu o facă Ucraina a fost nevoită să oprească, în octombrie, exporturile de energie. Președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a declarat că rachetele rusești ar fi survolat din nou această țară. Însă purtătoarea de cuvânt a ministerului Apărării a negat această informație.

Termocentrală ucraineană importantă, lovită de ruși (sursa: energo.dtek.com)
Internațional

Termocentrală ucraineană importantă, lovită de ruși

Termocentrală ucraineană importantă, lovită de ruși. O rachetă rusească a lovit miercuri o termocentrală importantă din Burştin, în vestul Ucrainei, a anunţat guvernatoarea regiunii Ivano-Frankivsk, Svitlana Onişciuk, potrivit Interfax Ukraine. Termocentrală ucraineană importantă, lovită de ruși Termocentrala pe cărbune alimentează cu electricitate cinci milioane de consumatori din trei regiuni ucrainene, adică peste 10% din populaţia ţării dinainte de război. Într-o declaraţie video pe Telegram, Onişciuk a precizat că bombardamentul a provocat un incendiu la centrală, dar nimeni nu a fost rănit. Zona respectivă, aflată la sute de kilometri de front, nu a fost afectată prea mult până acum de conflictul armat declanşat de Rusia în februarie. Termocentrala de la Burştin mai fusese totuşi lovită de patru rachete în 10 octombrie, a afirmat guvernatoarea. Rachete și drone atacă peste tot Şi omologul ei din regiunea Viniţia, Serhi Borzov, a anunţat miercuri că ruşii au atacat instalaţii energetice, dar nu a dat detalii despre lovituri. La Kiev, apărarea antiaeriană a doborât mai multe rachete ruseşti, a anunţat primarul Vitali Kliciko. În regiunea Cernihiv, trei oameni au fost răniţi în urma unor atacuri cu drone, conform unui oficial de rang înalt al preşedinţiei ucrainene. Tot miercuri, apărarea antiaeriană a Ucrainei a doborât patru rachete lansate de avioane ruseşti şi zece drone kamikaze Shahed-136, de fabricaţie iraniană, au comunicat forţele aeriene ucrainene. Reuters reaminteşte că Iranul nu recunoaşte că livrează drone Rusiei. Zelenski se teme că sistemul poate ceda Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat săptămâna aceasta că 30% din centralele electrice ale ţării sale au fost lovite de atacurile ruseşti. El a discutat cu oficiali cu funcţii de conducere despre securitatea unităţilor de acest gen şi despre posibilitatea ca sistemul energetic al Ucrainei să cedeze. Citește și: Ministrul Dîncu, citat masiv de TASS, agenția de presă de stat rusă, când spune că Rusia are resurse să continue războiul și singura soluție pentru pace sunt negocierile, chiar dacă Ucraina pierde teritorii Andri Sadovi, primarul oraşului Lvov din vestul Ucrainei, a arătat într-o declaraţie televizată că reparaţiile la staţiile electrice avariate în ultimele zile vor dura câteva luni, iar până atunci, primăria a avertizat că până atunci s-ar putea produce pene de curent.

Iranul va aproviziona Rusia cu sisteme care bat 700 de kilometri Foto: Twitter
Eveniment

Iranul aproviziona Rusia sisteme bat 700 de kilometri

În timp ce Vestul refuză Ucrainei rachetele cu rază lungă, Iranul va aproviziona Rusia cu sisteme care bat până la 700 de kilometri, scrie Washington Post, citând surse din administrația americană. Este vorba de sistemele iraniene de rachete Fateh-110 și Zolfaghar, arată WP. Livrările iraniene vin în contextul în care Rusia pare să-și fi epuizat circa două treimi din rachetele cu rază lungă de acțiune, de la începutul războiului până acum. Încă din weekendul trecut, presa iraniană a început să vorbească despre un posibil transfer de rachete balistice din Iran către Rusia. De exemplu, un articol în limba franceză a semnalat faptul că atacul cu rachetă din localitatea Bogorodichnoye din Republica Populară Donețk avea semne ale unei rachete balistice cu rază medie de acțiune Khyber Shikan, cu o bătaie de 1.450 de kilometri, care a fost prezentată oficial abia în luna februarie, arată Defense România. Miniştrii de Externe europeni vor discuta luni despre transferul dronelor iraniene în Rusia şi ar putea ajunge la un acord politic privind viitoarele sancţiuni legate de o astfel de activitate, au declarat vineri doi diplomaţi, citaţi de Reuters. Iranul va aproviziona Rusia cu sisteme care bat 700 de kilometri „Într-un semn al extinderii rolului Iranului ca furnizor de echipamente militare pentru Moscova, Teheranul a trimis în Rusia, pe 18 septembrie, o delegație de oficiali pentru a finaliza discuția pentru transporturi suplimentare de arme, inclusiv două tipuri de rachete iraniene sol-sol, potrivit oficialilor unei țări aliate SUA, care monitorizează îndeaproape livrările de armament ale Iranului. O evaluare a informațiilor din ultimele zile ale unor oficiali ucraineni și americani arată că industria de armament iranianiană pregătește un prim transport de rachete Fateh-110 și Zolfaghar, două rachete balistice iraniene bine-cunoscute cu rază scurtă de acțiune, capabile să lovească ținte la distanțe de 300 și 700. kilometri, au declarat doi oficiali informați cu privire la acest subiect. Dacă livrarea va fi efectuată, ar fi prima vânzare a unor astfel de rachete către Rusia de la începutul războiului”, scrie Washington Post. Citește și: Tăcere ciudată la Kremlin în legătură cu desele atacuri recente asupra regiunii ruse Belgorod. Cel mai recent atac, și cel mai grav: 11 morți, 15 răniți grav, toți voluntari pentru Ucraina Rusia doar vopsește dronele iraniene „În august, aceiași oficiali au identificat anumite drone iraniene, seria Shahed și Mohajer-6, pe care Teheranul începea să le furnizeze Rusiei pentru a fi folosite în Ucraina. Rămășițele ambelor tipuri au fost recuperate, analizate și fotografiate de forțele ucrainene în ultimele săptămâni. Rusia pare să fi revopsit dronele și să le fi dat nume rusești. Oficialii informați cu privire la transportul planificat de rachete au spus că Iranul pregătește, de asemenea, noi livrări de vehicule aeriene fără pilot pentru Rusia, inclusiv „zeci” de Mohajer-6 suplimentare și un număr mai mare de avioane Shahed-136. Acestea din urmă, numite uneori drone „kamikaze”, deoarece sunt proiectate să se prăbușească în țintele lor, sunt capabile să livreze sarcini utile explozive la distanțe de până la 1.500 de mile. Consilierii tehnici iranieni au vizitat zonele controlate de Rusia în ultimele săptămâni pentru a oferi instrucțiuni privind operarea dronelor, au spus oficialii”, mai arată publicația din capitala SUA. "Approximately 300 Iranian drones remain in the Russian arsenal. They plan to buy several thousand more," says the Ukrainian Defense Minister.#Iran | #Russia | #Ukraine https://t.co/DZ5mSVkSlK— The Jerusalem Post (@Jerusalem_Post) October 16, 2022

Putin confirmă că n-are rachete multe (sursa: RIA Novosti)
Internațional

Putin confirmă că n-are rachete multe

Putin confirmă că n-are rachete multe. Preşedintele rus Vladimir Putin a avertizat vineri asupra unei "catastrofe globale" în cazul unei "confruntări directe" între Rusia şi NATO pe teritoriul Ucrainei, transmite agenţia EFE. Vrea "simţul raţiunii" de la NATO "Participarea oricărei forţe globale într-un contact direct, într-o confruntare directă cu armata rusă, este un pas foarte periculos care poate conduce la o catastrofă globală", a spus Putin la o conferinţă de presă la finalul unui summit regional desfăşurat la Astana, în Kazahstan. Răspunzând unei întrebări despre o eventuală desfăşurare de trupe ale NATO în Ucraina, liderul de la Kremlin şi-a exprimat încrederea că în cele din urmă va prevala "simţul raţiunii" în rândul celor care susţin o asemenea opţiune. Declaraţia sa coincide cu a 60-a aniversare a Crizei Rachetelor din Cuba din 1962, care a adus atunci SUA şi URSS în pragul celui de-al Treilea Război Mondial. Germania, criticată că nu vrea gaz rusesc Putin a mai spus despre NATO că decizia Germaniei de a prioritiza obligaţiile sale faţă de Alianţă în detrimentul propriilor interese economice este o "eroare" ce "are consecinţe negative pentru zona euro, în general, şi pentru Germania, în special". Consiliul de Securitate al Rusiei, condus de Putin, a avertizat săptămâna aceasta că, dacă Ucraina aderă la NATO, un asemenea "pas ar însemna o escaladare garantată către al Treilea Război Mondial". La conferinţa de presă din capitala kazahă el a mai spus, printre altele, că au fost mobilizaţi circa 222.000 din cei 300.000 de rezervişti prevăzuţi în ordinul său din 21 septembrie şi circa 16.000 dintre aceştia sunt deja angajaţi în luptă în Ucraina, promiţând că nu va exista vreo altă mobilizare în plus faţă de aceasta pe care a considerat-o necesară pentru a putea ţine o linie a frontului de circa 1.100 de kilometri. Putin confirmă că n-are rachete multe El a promis de asemenea că nu va ordona noi bombardamente masive asupra infrastructurilor ucrainene, ca represalii după explozia de pe podul Crimeii, susţinând că doar șapte din cele 29 de astfel de obiective stabilite de armata rusă nu au fost încă distruse, însă respectivele obiective neafectate sunt în continuare o ţintă, "dar mai încolo, vom vedea". Citește și: Distanța dintre Rusia și Occident crește: NATO securizează cerul Ucrainei, Moscova răspunde cu ce mai are – amenință că nu va mai permite exportul de cereale ucrainene pe Marea Neagră Preşedintele rus a mai afirmat că încă nu a decis dacă va participa în noiembrie la summitul G20 din insula indoneziană Bali şi că nu vede "necesitatea" unei întrevederi cu omologul său american Joe Biden, care la rândul său a spus mai devreme săptămâna aceasta că nu vede "vreo raţiune" de a se întâlni acum cu Putin.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră