joi 28 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: rachete

138 articole
Internațional

SUA ”examinează mai multe cereri” de livrare a unor rachete de croazieră de tip Tomahawk în Ucraina

SUA ”examinează mai multe cereri” de livrare a unor rachete de croazieră de tip Tomahawk în Ucraina, anunță vicepreședintele JD Vance, citat de news.ro.  ”Examinăm mai multe cereri ale europenilor”, a anunţat duminică vicepreşedintele american J. D. Vance, răspunzând unui jurnalist de la Fox News care-l întreba despre trimiterea de rachete de tip Tomahawk în Ucraina. El a spus însă că decizia aparține președintelui Trump, care va face un anunț. Citește și: Victorie uriașă în Moldova: PAS, partidul Maiei Sandu, va avea majoritate parlamentară și nu are nevoie de aliați SUA ”examinează mai multe cereri” de livrare a unor rachete Tomahawk în Ucraina SUA ar urma să vândă aceste rachete unor ţări europene care să le livreze după aceea Ucrainei.  Publicaţia Axios a dezvăluit joi această cerere ucraineană în marja Adunării Generale a ONU. Aceste livrări i-ar permite Kievului, potrivit lui Zelenski, să ”forţeze Rusia să accepte pacea”. Însă liderul de la Kiev nu a pronunţat numele acestei rachete americane - simbolul puterii de atac convenţional al Statelor Unite în ultimii 40 de ani. Două surse în domeniul securităţii, una ucraineană, cealaltă americană, au confirmat Axios, sub protecţia anonimatului, această cerere ucraineană. Ucrainenii lovesc deja în adâncime în Rusia, cu drone, a căror încărcătură explozivă este mult mai slabă decât a rachetelor de croazieră. Ei ţintesc în principal ţinte energetice şi industriale, dar au vizat şi Kremlinul sau baze aeriene, inclusiv strategice. Rachetele occidentale furnizate până în prezent Kievului - britanice de tip Storm Shadow, franceze de tip SCALP sau americane de tip ATACMS - au o rază de acţiune limitată, de maximum 300 de kilometri. Rachetele de tip Tomahawk au o rază de acţiune de 2.500 de kilometri şi o încărcătură de până la 450 de kilograme - de zece ori mai mare decât a majorităţii dronelor folosite de ucraineni. Ele zboară cu o viteză subsonică, de aproximativ 900 de kilometri pe oră, mai mică decât a rachetelor balistice, însă la o altitudine foarte joasă, care le permite să fie greu detectabile. Ele pot atinge, astfel, atât Kremlinul, cât şi principalele centre militare din Rusia, până la baza navală a Flotei Nordului la Severomorsk.  

SUA ”examinează mai multe cereri” de livrare a unor rachete Tomahawk în Ucraina Foto: Raytheon
Atac masiv al Rusiei asupra Ucrainei (sursa: (Telegram/Administrația militară regională Zaporojie)
Internațional

Atac devastator al Rusiei: Kievul și Zaporojie, principalele ținte ale sutelor de drone și rachete

Atac masiv al Rusiei asupra Ucrainei. Rusia a declanșat, în noaptea de sâmbătă spre duminică, un atac aerian masiv asupra Ucrainei, folosind sute de drone și rachete. Atac masiv al Rusiei asupra Ucrainei Potrivit autorităților de la Kiev, bilanțul preliminar indică cel puțin zece răniți în capitală și în orașul Zaporojie. Citește și: Șefa Colegiului Medicilor, după decesele celor șase copii la un spital din Iași: „Sancțiunile de care am auzit ieri nu rezolvă problema de fond” Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiga, a denunțat pe rețeaua X faptul că „sute de drone și rachete au distrus clădiri rezidențiale și au provocat victime civile” în timp ce oamenii dormeau. Șase răniți la Kiev, patru la Zaporojie Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a anunțat că șase persoane au fost rănite, dintre care cinci au necesitat spitalizare. În sud-estul țării, orașul Zaporojie a fost lovit de cel puțin patru ori, a declarat guvernatorul regiunii, Ivan Fedorov, care a raportat alți patru răniți. Riscuri la centrala nucleară Zaporojie Autoritățile de la Kiev acuză Moscova că încearcă să conecteze centrala nucleară Zaporojie din Energodar, cea mai mare din Europa, la rețeaua electrică rusă. Infrastructura a fost ocupată de trupele ruse încă din martie 2022, iar orice tentativă de reconectare implică riscuri majore pentru securitatea regională. Reacția Moscovei: drone ucrainene doborâte Ministerul rus al Apărării a susținut, duminică dimineață, că 41 de drone ucrainene au fost doborâte în timpul nopții. Informațiile nu au putut fi verificate independent. Polonia mobilizează aviația militară Atacurile rusești asupra Ucrainei au avut consecințe și asupra securității regionale. Polonia a anunțat mobilizarea aviației sale în mod „preventiv”, după ce aproximativ 20 de drone rusești au intrat în spațiul său aerian în ultimele zile. În paralel, trei avioane de luptă rusești au fost semnalate și pe cerul Estoniei în mai puțin de două săptămâni.

Țărmul românesc al Mării Negre, vulnerabil: MApN nu a primit rachetele Raytheon-Kongsberg (sursa: rtx.com/Kongsberg)
Investigații

EXCLUSIV MApN, ignorat de Washington: bateriile de coastă antinavă plătite vor fi livrate în 2028

Țărmul românesc al Mării Negre, vulnerabil: deși Ministerul Apărării a plătit deja Guvernului SUA 276,4 milioane de dolari pentru achiziția unui sistem de baterii de coastă bazat pe rachetele „Naval Strike Missile” de la Guvernul SUA, livrarea acestuia întârzie fără nici o explicație. Țărmul românesc al Mării Negre, vulnerabil Sistemul complet trebuia livrat până în la sfârșitul anului trecut, dar Departamentul de Război al SUA a anunțat public că acesta va fi trimis în România până în septembrie 2028. Citește și: EXCLUSIV Incident grav în sediul MApN (România, NATO): o pană uriașă de curent, rezolvată în zece zile Ministerul Apărării Naționale (MApN) de la București, însă, susține că informațiile făcute publice de americani sunt eronate, iar livrarea ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2025. Nu se știe cine minte în comunicarea publică, dar un lucru este cert: România rămâne vulnerabilă la Marea Neagră fără un sistem operațional de baterii de coastă. Bugetul inițial: 137 de milioane de euro Povestea controversată a bateriilor de coastă a început în anul 2018, când MApN a demarat o procedură competitivă (nu licitație) pentru achiziția unui Sistem de Instalații Mobile de Lansare rachete antinavă (SIML) care să intre în dotarea Forțelor Navale Române. Pentru această achiziție s-a pus la bătaie suma de 137 milioane de euro. Contractul conținea obligativitatea de offset: câștigătorul urma să transfere tehnologie și să investească în industria de apărare românească 80% din valoarea contractului. În cursa pentru adjudecarea contractului s-au calificat compania suedeză SAAB și francezii de la MBDA. Procedură anulată, contract dublat și primit de SUA Dar MApN, sub conducerea ministrului liberal Nicolae Ciucă, a decis anularea procedurii de achiziție. Motivul: contractul urma să fie atribuit direct Guvernului SUA printr-un acord de tipul „Guvern la Guvern”. La rândul său, Executivul american plasa contractul companiilor Raytheon și Kongsberg. De data aceasta, însă, acordul avea o valoare de 285.839.989 de dolari (potrivit unui răspuns al MApN pentru DeFapt.ro). Cu aproape 140 de milioane de dolari mai mult decât contractul scos la licitație. Mai mult, statul român a renunțat la offset, adică la investițiile în industria românească. Decizia i-a nemulțumit pe suedezi de la SAAB, care au transmis o scrisoare dură conducerii MApN: „bugetul de achiziții alocat pentru această capacitate a fost crescut semnificativ, în timp ce capacitatea va fi redusă și nu oferă raporturi calitate-preț pentru contribuabilii români în comparație cu alte oferte comerciale”. MApN vorbește de livrare în 2024, Pentagonul - în 2028 Ministerul Apărării Naționale a semnat acordul „G2G” cu Guvernul SUA la data 23 aprilie 2021. Patru zile mai târziu, a fost emis un comunicat de presă prin care MApN anunța că „derularea contractului va avea loc în perioada 2021-2024, iar Sistemul de instalații mobile de lansare rachete antinavă va fi livrat în trimestrul IV al anului 2024”. Surpriza a venit, doi ani mai târziu, de la actualul Departament de Război al SUA. Printr-un comunicat oficial, Pentagonul anunța că atribuirea contractului s-a făcut către Raytheon Missiles & Defense, iar livrările ar urma să fie finalizate până în septembrie 2028. În același timp, valoarea contractului, potrivit acestui comunicat, era de numai 208,7 milioane de dolari, cu posibilitatea de creștere până la 217,1 milioane de dolari. Ministerul Apărării mai pune un an Referitor la neconcordanța majoră privitoare la datele de livrare, DeFapt.ro a solicitat MApN un punct de vedere în legătură cu comunicatul Departamentului de Război al SUA. Răspunsul MApN este halucinant: „Ministerul Apărării Naționale nu emite păreri despre posibilele declarații ale unor terțe părți.” Mai mult, Ministerul Apărării de la București și-a contrazis propriul comunicat de presă emis în anul 2021: „sistemul de instalații mobile de lansare rachete antinavă va fi livrat începând cu finalul anului 2025, în concordanță cu graficul aprobat, nefiind vorba de întârzieri.” Avans plătit de 97% din contract Sistemul de instalații mobile de lansare rachete antinavă este compus din patru platforme de lansare, respectiv două platforme de comandă, două platforme de sprijin logistic și rachetele aferente. Pentru acest sistem s-a plătit în avans Guvernului Statelor Unite ale Americii o sumă de 1.216.292.629 lei. Adică în jur 276,4 milioane de dolari (97% din suma întregului contract), conform răspunsului MApN la solicitarea DeFapt.ro. Practic, MApN mai trebuie să plătească o diferență de aproape 9,5 milioane de dolari, care va fi achitată în perioada 2025 – 2027 (conform datelor oferite DeFapt.ro de către Ministerul Apărării). Nici mentenanța SIML nu este atribuită În contradicție cu comunicatul de presă din 2021, reprezentanții MApN au ținut să precizeze în răspunsul transmis către DeFapt.ro că „achiziția decurge conform graficului prevăzut în Acordul Guvern la Guvern.  Datorită gradului de complexitate ridicată al sistemului și specificul derulării procedurilor de achiziție prin programului FMS, termenele privind derularea programului și graficul de livrări depind de o multitudine de factori de natură operațională și sunt negociate de comun acord cu Guvernul SUA”. Pe lângă problemele cu graficul de livrare, americanii de la Raytheon, cei cărora le-a fost atribuit contractul de către Guvernul SUA, sunt obligați să găsească un partener din industria de apărare românească pentru a putea realiza mentenanța SIML.   „În acest moment, producătorul este în curs de identificare a operatorului economic”, a mai transmis MApN.   

Rusia lansează 805 drone asupra Ucrainei (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Noaptea celui mai mare atac aerian asupra Ucrainei: peste 800 de drone și 13 rachete

Rusia lansează 805 drone asupra Ucrainei. Forțele aeriene ucrainene au anunțat că Rusia a atacat în noaptea de sâmbătă spre duminică cu 805 drone și 13 rachete. Este cel mai mare număr de drone folosit simultan de la începutul invaziei, în februarie 2022. Rusia lansează 805 drone asupra Ucrainei Apărarea antiaeriană a reușit să dobore 751 de drone și patru rachete, potrivit datelor comunicate. Citește și: George Simion, singurul lider politic care susține greva magistraților pentru pensii speciale: „Acești profitori se aruncă asupra unei puteri a statului” Ministerul Apărării de la Moscova a precizat că loviturile au vizat complexul militar-industrial al Ucrainei și infrastructura de transport. Pe de altă parte, oficialii de la Kiev susțin că atacurile au avut ca efect și distrugeri civile semnificative. Executivul de la Kiev, lovit pentru prima dată Premierul ucrainean Iulia Sviridenko a declarat că, pentru prima dată de la începutul războiului, sediul executivului de la Kiev a fost lovit, iar în urma atacului s-a declanșat un incendiu. „Vom reconstrui clădirile. Dar viețile pierdute nu pot fi aduse înapoi. Inamicul ne terorizează și ne ucide oamenii în toată țara, în fiecare zi”, a transmis Sviridenko. Victime civile în capitala Ucrainei Atacul asupra Kievului s-a soldat cu trei morți în rândul civililor: două femei și un copil de doar un an. Tragedia accentuează apelurile autorităților ucrainene pentru sprijin suplimentar din partea partenerilor occidentali. Zelenski cere aliaților întărirea apărării antiaeriene Președintele Volodimir Zelenski a reacționat, catalogând atacul drept o crimă intenționată și o „prelungire a războiului”. „Astfel de omoruri acum, când diplomația reală ar fi putut începe de mult, sunt o crimă intenționată. Cerem din nou aliaților să întărească apărarea antiaeriană a Ucrainei”, a scris Zelenski.

Moscova renunță la moratoriul privind rachetele (sursa: Serviciul de presă al Ministerului Apărării din Rusia)
Internațional

Rusia renunță oficial la moratoriul privind rachetele cu rază scurtă și medie de acțiune

Moscova renunță la moratoriul privind rachetele. Ministerul rus de Externe a anunțat luni, printr-un comunicat oficial, că Federația Rusă nu se mai consideră obligată să respecte moratoriul unilateral impus anterior asupra desfășurării de rachete cu rază scurtă și medie de acțiune. Moscova renunță la moratoriul privind rachetele Decizia vine în contextul amplificării tensiunilor militare în Europa și Asia-Pacific. Citește și: Fostul ministru de Externe Baconschi scrie despre rețeaua rusă în România și cum a fost finanțată Autoritățile ruse susțin că evoluțiile recente din domeniul securității internaționale au anulat condițiile care justificau menținerea moratoriului. Potrivit declarației oficiale a Ministerului de Externe de la Moscova: „Întrucât situaţia evoluează în direcţia desfăşurării unor rachete americane cu rază scurtă şi medie de acţiune în Europa şi în regiunea Asia-Pacific, Ministerul rus de Externe constată dispariţia condiţiilor pentru menţinerea unui moratoriu unilateral asupra desfăşurării unor arme similare.” Tratatul INF, abandonat oficial de SUA în 2019 Contextul deciziei are legătură cu destrămarea Tratatului privind Forţele Nucleare Intermediare (INF), semnat în 1987 de Statele Unite și URSS. În 2019, Washingtonul s-a retras oficial din acord, acuzând Rusia că l-a încălcat. Kremlinul a respins însă aceste acuzații. Ca reacție, Rusia a anunțat atunci că va institui un moratoriu propriu privind dezvoltarea de rachete cu rază de acțiune între 500 și 5.000 de kilometri, categorie vizată de tratatul INF. Utilizarea rachetelor ATACMS în Ucraina Situația s-a deteriorat în 2023, când Statele Unite au furnizat Ucrainei rachete tactice ATACMS, cu o rază de acțiune de aproximativ 300 km, care au fost folosite împotriva unor ținte militare din teritoriul rus. În urma acestor atacuri, președintele Vladimir Putin a declarat public intenția de a relua producția și desfășurarea acestor tipuri de arme. Lavrov acuză NATO și SUA de acțiuni destabilizatoare În decembrie 2023, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a reiterat poziția Moscovei, acuzând SUA și Alianța Nord-Atlantică de acțiuni destabilizatoare în proximitatea granițelor Rusiei și în zone considerate de Kremlin drept de interes strategic. Lavrov a subliniat că Rusia este pregătită să răspundă pe măsură în plan militar.

Moșteanu, cu „bomba” SHORAD-VSHORAD sub scaun (sursa: Facebook/Angel Tîlvăr, Rafael Advanced Defense Systems, Ionuț Moșteanu)
Investigații

EXCLUSIV „Bomba” de sub scaunul lui Moșteanu: sistemul de rachete SHORAD-VSHORAD de 2,2 miliarde EUR

Moșteanu, cu „bomba” SHORAD-VSHORAD sub scaun: pesedistul Angel Tîlvăr, fostul ministru al Apărării, i-a lăsat actualului ministru al Apărării, Ionuț Moșteanu, un contract exploziv de 2,2 miliarde de euro. Moșteanu, cu „bomba” SHORAD-VSHORAD sub scaun Este vorba de achiziția sistemului de apărare antiaeriană SHORAD – VSHORAD de la compania israeliană Rafael.  DeFapt.ro a dezvăluit că sistemul oferit de israelienii de la Rafael nu este unul integrat, așa cum s-a cerut în caietul de sarcini. Mai mult, prezintă „neconcordanțe tehnice majore”: radarele provin din Polonia, iar rachetele, din Israel, fără să mai fi fost cumpărat de alte state NATO. Citește și: Încă o decizie halucinantă a ICCJ în favoarea pensionarilor speciali: stagiul militar se consideră vechime în funcția de consilier juridic În plus, statul Israel a interzis exporturile de muniție și tehnică militară până la finalizarea conflictelor militare în care este implicat, așa că rachetele nu vor ajunge prea curând în România. La fel se întâmplă în cazul dronele Watchkeeper X, contractate de la Elbit, companie israeliană care a invocat „forța majoră” din cauza acelorași războaie în care este implicat statul israelian.  Acord parlamentar încă din 2017 Comisiile reunite pentru apărare, ordine publică și siguranță națională ale Parlamentului au avizat favorabil programul de înzestrare cu tehnică militară „Sistemul integrat de arme SHORAD – VSHORAD” pe 18 aprilie 2017. Programul prevedea înzestrarea forțelor terestre și aeriene cu 21 de sisteme integrate SHORAD – VSHORAD, a căror misiune este apărarea antiaeriană la înălțimi și distanțe foarte mici, mici și medii. Ulterior a fost aprobată achiziția a 27 de sisteme, cu o valoare estimată de 2,7 miliarde euro fără TVA. Direcția Generală pentru Armamente, aflată sub comanda generalului maior Theodor Incicaș, s-a ocupat de documentația tehnică. Apoi, Romtehnica, sub conducerea liberalului Nicolae Nasta, de achiziția propriu-zisă. Din patru ofertanți, a rămas doar Rafael Procedura de achiziție a fost lansată în noiembrie 2023 cu o valoare de 9,48 miliarde lei, echivalentul a 1,907 miliarde euro.   Caietul de sarcini a fost cumpărat de companiile Diehl (Germania), MBDA (Franța), Lig Nex1 (Coreea de Sud) și Rafael (Israel). DeFapt.ro a dezvăluit că firma sud-cooreană Lig Nex1 a fost eliminată din licitație pentru că nu a depus în termen dovada constituirii garanției de participare în original. Lig Nex1 a contestat decizia de eliminare la CNSC, dar a pierdut. Diehl și MBDA s-au retras pentru că ofertele lor erau mult prea mari față de valoarea maximă stabilită de MApN.  Tîlvăr a acoperit „gaura” de 10% Compania israeliană Rafael a rămas singură în procedura de licitație. DeFapt.ro a dezvăluit că oferta depusă de israelieni a fost de 2,2 miliarde de euro, deci cu aproximativ 230 de milioane de euro în plus față de suma alocată de MApN (o majoare a contractului cu aproape 10%). Aflat la final de mandat și consiliat de generalul maior Theodor Incicaș, ministrul Angel Tîlvăr a făcut rost de cele 230 de milioane de euro pentru a suplimenta valoarea contractului.   Sistemul Rafel, „cârpit”: radare - din Polonia, rachete - din Israel Însă sistemul SHORAD – VSHORAD ofertat de Rafael are mai multe probleme de ordin tehnic. Pe de o parte, nu este un sistem integrat, așa cum s-a cerut în caietul de licitație. Surse din cadrul MApN susțin că acesta era un motiv clar de a exclude din licitație oferta depusă de compania israeliană. Ceea ce nu s-a întâmplat. „Nu are un sistem unitar de preluare a țintelor. Nu este un sistem integrat, așa cum s-a menționat în caietul de sarcini. S-au constatat neconcordanțe tehnice majore pentru care au cerut o sumedenie de derogări. Ei vin cu produse dispersate. Radarele vin din Polonia, iar rachetele, din Israel. Vor să le asambleze cumva în România”, au arătat sursele DeFapt.ro. Cu toate acestea ministrul Angel Tîlvăr a pregătit contractul pentru semnare cu o clauză prin care israelienii se obligă să remedieze toate neconcordanțele tehnice până la momentul livrării.  Tîlvăr i-a lăsat lui Moșteanu actele gata, doar să le semneze În plin scandal legat de achizițiile militare, Ministerul Apărării Naționale a emis un scurt comunicat de presă referitor la achiziția SHORAD-VSHORAD. Potrivit acestuia, MApN a anunțat că, „după parcurgerea unei proceduri competitive, autoritatea contractantă, respectiv Direcția Generală pentru Armamente din MApN, prin CN Romtehnica SA, a comunicat operatorilor economici implicați rezultatul procedurii de atribuire. În urma comunicărilor nu au fost depuse contestații, iar procedura de atribuire urmează să fie finalizată prin semnarea Acordului Cadru între autoritatea contractantă și operatorul economic desemnat câștigător.” Practic, Ministerul Apărării, sub conducerea noului ministru, Ionuț Moșteanu, urmează să semneze Acordul Cadru cu compania Rafael. Dacă Rafael primește contractul, e foarte probabil să nu poată livra Surse din cadrul MApN au explicat pentru DeFapt.ro că semnarea acestui Acord Cadru cu compania israeliană Rafael ar putea bloca pe termen nelimitat achiziția sistemului SHORAD – VSHORAD din mai multe motive. Principalul motiv este legat de faptul că statul Israel se află în război pe mai multe fronturi, motiv pentru care a interzis exportul de muniție și tehnică militară. „Israelul așteaptă rachete de la americani pentru că pe ale lor le-au consumat în conflictele din Fâșia Gaza și Iran. Au nevoie de cel puțin doi – trei ani pentru a-și reface stocurile de rachete. Sub acest pretext, compania Rafael poate invoca oricând clauza de forță majoră, lucru știut foarte clar de fostul ministru Angel Tîlvăr și generalul Theodor Incicaș. Dacă se fac că nu știu, avem exemplul companiei Elbit, care nu poate onora contractul privind livrare de drone Watchkeeper X pe care statul român le-a plătit în avans. S-a plătit în avans 60 de milioane de dolari, în timp ce România se împrumută la dobânzi colosale pentru a acoperi găurile bugetare. Suntem sănătoși la cap? Ăsta e jaf!”, susțin surse din cadrul MApN.  Artizanii acestei afaceri controversate care pun în pericol apărarea țării sunt pesedistul Angel Tîlvâr, fostul ministrul al Apărării, generalul maior Theodor Incicaș, fostul șef al Direcției Generale pentru Armamente, dar și fostul și actualul șef al Romtehnica, Nicolae Nasta, respectiv Răzvan Mincu. DeFapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere de la pesedistul Angel Tîlvăr, dar acesta nu a dat curs solicitării.  Precedentul dronelor Watchkeeper X, blocate de forța majoră DeFapt.ro a dezvăluit că Elbit Systems Ltd., companie israeliană, nu poate livra cele trei sisteme de drone Watchkeeper X plătite în avans de Ministerul Apărării Naționale din cauza războaielor în care este implicat statul Israel. Din acest motiv, Elbit a cerut Ministerul Apărării Naționale să recunoască clauza de „eveniment de forță majoră”.   „Compania Elbit Systems Ltd a transmis autorității contractante o solicitare de recunoaștere a unui Eveniment de Forță Majoră, precizând că războiul din Fâșia Gaza a afectat modul de îndeplinire de către Elbit a obligațiilor asumate prin contract”, conform unui răspuns transmis de MApN la solicitarea DeFapt.ro Dronele Watchkeeper X urmau să intre în dotarea Armatei Române în primăvara acestui an. 

România cumpără sisteme portabile Mistral 3 (sursa: mbda-systems.com)
Investigații

EXCLUSIV România cumpără sisteme portabile de rachete Mistral 3 de la guvernul francez

România cumpără sisteme portabile Mistral 3: Ministerul Apărării Naționale se pregătește să semneze un contract de aproximativ 600 de milioane de euro. Suma acoperă achiziția a 231 de sisteme de rachete portabile Mistral 3, achiziție derulată prin programul european EDIRPA. Contractul va fi semnat direct cu Ministerul Apărării din Franța, fără intermediari. Citește și: Fost director de pușcărie, care a administrat și Romaero, plasat de fostul ministru PSD Bogdan Ivan în conducerea Romarm Programul european EDIRPA, din care fac parte nouă state europene, prevede achiziția comună de rachete Mistral 3 produse de compania franceză MBDA. Ambasada Franței la București a emis, în premieră, un comunicat de presă prin care atrage atenția asupra informațiilor false legate de această achiziție. Diplomatul a menționat că „toate țările beneficiază de aceleași condiții de achiziție (preț avantajos, calitate și performanță), ca de altfel și Franța”. Mai mult, a avertizat autoritățile române să nu saboteze achiziția, așa cum a făcut anterior Ministerul Apărării Naționale, atunci când la conducerea Direcției Generale pentru Armamente se afla generalul Theodor Incicaș. La prima încercare, licitația a fost anulată Parlamentul României a aprobat programul de înzestrare cu rachete portabile antiaeriene (MANPADS) în vara anului 2022. Valoarea estimată a achiziției a fost calculate de oficialii MApN la 662,5 milioane euro, conform documentelor transmise parlamentarilor. Pe scurt, programul prevedea achiziția a 231 de sisteme de rachete portabile, suport logistic și echipamente specifice de instruire și antrenament. După două luni, MApN a anunțat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice că valoarea estimată a contractului este de 677,298 milioane euro, cu aproape 15 milioane de euro mai mult decât aprobase Parlamentul. Francezii de la MBDA au rămas singuri în cursa pentru adjudecarea contractului, dar au renunțat, în cele din urmă. Pe de-o parte, oferta lor a fost mai mare decât valoarea estimată a contractului. Pe de altă parte nu s-au înțeles cu oficialii MApN asupra termenilor și condițiilor din caietul de sarcini. Într-un final, licitația a fost anulată. Însă generalul Theodor Incicaș, în calitate de șef al Direcției Generale pentru Armamente, s-a repliat: a propus achiziția pe repede înainte a 54 de sisteme MANPAD Chiron cu o valoare de peste 90 de milioane de dolari de la firma LIG Nex1, o societate implicată în mai multe scandaluri de corupție în Coreea de Sud. România cumpără sisteme portabile Mistral 3 La nivelul Comisiei Europene, în contextul războiului ruso-ucrainean, s-a decis ca statele membre să facă achiziții comune de armament din motive economice și de interoperabilitate. Așa a luat naștere Programul european EDIRPA, în cadrul căruia s-a decis să se facă mai multe achiziții comune în funcție de nevoile fiecărui stat. România, prin Ministerul Apărării Naționale, a intrat în programul de achiziție comună a sistemelor de rachete portabile Mistral 3 de la producătorul francez MBDA. La acest program au aderat inițial cinci state, apoi au fost cooptate încă patru, printre care și România. Surse din cadrul MApN au declarat pentru DeFapt.ro că România, prin Ministerul Apărării Naționale, va cumpăra 231 de sisteme de rachete portabile Mistral 3, la fel cum era prevăzut în licitația inițială. Valoarea contractului pe care îl va semna cu Ministerul Apărării din Franța va fi de aproximativ 600 de milioane de euro. Ambasada Franței la București a anunțat printr-un comunicat de presă că „statul francez propune rachete de ultimă generație Mistral 3 (MBDA) în cadrul unei achiziții comune pentru nouă țări, inclusiv Franța și România. Astfel, toate țările beneficiază de aceleași condiții de achiziție (preț avantajos, calitate și performanță), ca de altfel și Franța. Prețul propus României este mult mai mic decât bugetul de 700 de milioane de euro aprobat de Parlamentul de la București pentru acest echipament.” România primește înapoi 30 de milioane de euro de la Comisia Europeană România va primi înapoi 30 de milioane de euro de la Comisia Europeană, care a contribuit cu 60 de milioane de euro la acest program. Sursele consultate de către DeFapt.ro arată că „restul sumei de 30 de milioane de euro va fi împărțită între celelalte state incluse în program, pentru că au deja în dotare echipamentele Mistral. Ei doar și-au suplimentat cantitățile, dar vor cumpăra mai puțin decât România.” Diferența până la cele 600 de milioane de euro pe care le va plăti România pentru achiziția sistemului de rachete Mistral 3 va fi acoperită din împrumuturile acordate prin „Security Action for Europe”. Acesta este un programul prin care statele membre ale UE pot accesa împrumuturi în valoare totală de 150 de miliarde de euro pentru proiectele de achiziții militare. România și-a exprimat inițial intenția de a împrumuta cinci miliarde de euro. „Avantajul acestui program este că ai o perioadă de grație de zece ani. Te împrumuți acum la dobânzi mici de 2,5% până la 3%, dar începi să returnezi banii peste zece ani. De aici e mare supărare a generalilor care s-au opus până acum acestei achiziții. Nu vor mai putea să obțină comisioane și spăgi”, a mai spus un oficial al MApN, sub anonimat.     

Iranul lovește Israel, morți și răniți (sursa: X/Truthseeker)
Internațional

Rachetele iraniene au ucis 13 israelieni și au rănit aproape 300 de persoane

Iranul lovește Israel, morți și răniți. Conflictul dintre Israel și Iran a atins un nou nivel de violență, bilanțul victimelor crescând dramatic în urma atacurilor cu rachete și drone lansate de Iran de sâmbătă seara. Potrivit autorităților israeliene, numărul total al morților a ajuns la 13, iar peste 300 de persoane au fost rănite, unele grav. Iranul lovește Israel, morți și răniți În orașul Bat Yam, din apropierea Tel Avivului, atacurile au provocat moartea a patru persoane, printre care un băiat de 10 ani, o fetiță de 8 ani și două femei în vârstă de 69 și 80 de ani. Citește și: Care este structura anului școlar 2025-2026: cum alternează cursurile cu vacanțele Potrivit serviciului de urgență Magen David Adom (MDA), în urma acestui atac au fost rănite 99 de persoane, dintre care patru în stare gravă. Șapte persoane dispărute Poliția israeliană a declarat că șapte persoane sunt date dispărute în urma bombardamentelor, iar operațiunile de căutare sunt în desfășurare. Comandantul Daniel Hadad a transmis că situația din Bat Yam rămâne critică. Trei femei și o adolescentă ucise în Tamra În orașul Tamra, situat în sud-vestul Galileii, o clădire cu trei etaje a fost complet distrusă. Inițial, MDA a confirmat moartea a trei femei, însă Spitalul Rambam din Haifa a raportat ulterior decesul unei a patra victime. Potrivit biroului premierului Netanyahu, printre victime se află și o adolescentă de 13 ani. Atacuri și la vest de Ierusalim În zona Shfelah, la vest de Ierusalim, rachetele iraniene au provocat cel puțin 37 de răniți, inclusiv doi în stare critică, conform datelor furnizate de MDA. În Rehovot, un bărbat a fost descoperit în viață sub dărâmături, după ce un imobil s-a prăbușit în urma loviturilor. Ofensiva israeliană continuă De vineri, armata israeliană desfășoară o ofensivă masivă împotriva Iranului, vizând sute de situri nucleare și militare. Scopul declarat al acțiunii este de a împiedica regimul iranian să se doteze cu armament nuclear. Ca reacție, Iranul a lansat valuri de rachete balistice și drone asupra teritoriului israelian. Escaladare fără precedent în Orientul Mijlociu Aceste atacuri marchează o escaladare militară fără precedent între cele două state rivale. Situația rămâne extrem de tensionată, iar autoritățile israeliene au confirmat duminică dimineață bilanțul actualizat de 13 decese cauzate de atacurile iraniene.

Atac masiv în Ucraina, 12 morți (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Putin țintește Kievul de câteva zile cu drone și rachete. Morți și răniți grav, zilnic

Atac masiv în Ucraina, 12 morți. Ucraina a fost vizată duminică dimineață de un atac aerian de proporții, soldat cu cel puțin 12 victime. În același timp, dronele ucrainene au provocat închiderea temporară a patru aeroporturi din Moscova, cu doar câteva ore înainte de finalizarea unei noi etape din schimbul de prizonieri dintre Rusia și Ucraina. Atac masiv în Ucraina, 12 morți Este a doua noapte la rând în care forțele ruse lansează atacuri masive. Potrivit Forțelor Aeriene Ucrainene, aproximativ 250 de drone și 14 rachete balistice au fost lansate în noaptea de vineri spre sâmbătă, ținta principală fiind capitala Kiev. Citește și: Protestul la care a instigat George Simion pe 26 mai, neautorizat: Jandarmeria nu a fost notificată oficial Potrivit serviciilor de urgență, regiunea Kiev a trăit o „noapte de teroare”, soldată cu patru morți și 16 răniți, inclusiv trei copii În regiunea Nikolaiev, o clădire de cinci etaje a fost lovită de o dronă, provocând un deces și cinci răniți În orașul Hmelnîțkîi, aflat în vestul țării, patru persoane au fost ucise, iar cinci au fost rănite în urma atacurilor lansate de armata rusă În regiunea Jitomir, un bombardament rusesc a ucis trei copii cu vârste de 8, 12 și 17 ani Kievul, din nou sub teroare aeriană Potrivit autorităților, peste zece drone rusești au fost detectate în spațiul aerian al Kievului duminică dimineață. Primarul Vitali Kliciko a confirmat că Kievul a fost ținta unui atac masiv. Atacuri și interceptări în alte regiuni În regiunea Krîvîi Rih, apărarea aeriană a doborât 5 drone și 11 rachete Atacuri au fost semnalate și în regiunea Herson (sud) și regiunea Ternopil (vest) Moscova: zeci de drone și aeroporturi închise La Moscova, primarul Serghei Sobianin a raportat peste o duzină de drone ucrainene, fără a anunța victime. Autoritatea pentru aviația civilă rusă (Rosaviatsia) a precizat că patru aeroporturi din capitala rusă au fost închise temporar și redeschise ulterior. O nouă etapă a schimbului de prizonieri Valul de atacuri a avut loc cu puțin timp înainte de etapa finală a unui schimb de prizonieri între Rusia și Ucraina. Aceasta este considerată singura realizare concretă în urma discuțiilor directe de la Istanbul din luna mai. Sâmbătă, au fost schimbați 307 prizonieri ruși pentru 307 soldați ucraineni Vineri, prima etapă a inclus 270 de soldați și 120 de civili de fiecare parte, în cadrul unui schimb planificat de tip 1.000 pentru 1.000.

Atac rusesc cu rachete asupra Kievului (sursa: dsns.gov.ua)
Internațional

Putin, din ce în ce mai sălbatic: atac cu rachete asupra Kievului. Incendii de proporții și răniți

Atac rusesc cu rachete asupra Kievului. Trei persoane au fost rănite duminică în urma unui atac cu rachete asupra Kievului, a anunţat primarul capitalei ucrainene, Vitali Kliciko. Acest atac vine la doar două zile după atacul devastator asupra oraşului natal al preşedintelui Volodimir Zelenski, soldat cu 18 morți, dintre care jumătate copii. Atac rusesc cu rachete asupra Kievului Kliciko a transmis inițial pe canalul său de Telegram despre "explozii în capitală" și un "atac în curs cu rachete" asupra Kievului. Citește și: Armata rusă - mai mare, mai solidă, mai pregătită de luptă decât acum trei ani. Arsenalul rus de artilerie, mai mare decât cel european și american la un loc Ulterior, el a confirmat că cel puțin trei persoane au fost rănite în urma exploziilor produse în trei cartiere diferite. În zonele afectate au izbucnit incendii, autoritățile intervenind pentru stingerea lor. Alertă antiaeriană în mai multe regiuni din Ucraina În contextul atacului, apărarea antiaeriană ucraineană a emis alerte pentru regiunile Harkov, Nikolaev și Odesa. Acestea au fost declanșate după ce rachete au pătruns prin nordul regiunii Cernigov și se îndreptau spre sud, semnalând o intensificare a ofensivei ruse în Ucraina. Polonia își mobilizează aviația militară Ca reacție la atacurile tot mai frecvente asupra vestului Ucrainei, comandamentul forțelor armate poloneze a reacționat. Aviația poloneză și cea a aliaților NATO au început operațiuni în spațiul aerian polonez, din cauza "intensității activității aviației Federației Ruse", potrivit unui comunicat. Zelenski critică reacția slabă a SUA la atacul de la Krivîi Rih Sâmbătă, președintele Volodimir Zelenski a criticat dur "reacția slabă" a Statelor Unite după atacul cu rachete de vineri asupra Krivoi Rog, orașul său natal, în care 18 oameni au fost uciși și 72 răniți, inclusiv numeroși copii. Deși ambasadoarea americană în Ucraina, Bridget Brink, s-a declarat "îngrozită" de atacul cu rachetă balistică, ea nu a menționat direct responsabilitatea Rusiei. Ezitarea ambasadoarei a fost criticată de Zelenski, care a acuzat Washingtonul că „se teme să rostească cuvântul «rus» atunci când vorbește despre rachete”.

Phenianul începe anul 2025 testând rachete (sursa: KCNA)
Internațional

Phenianul începe anul 2025 testând rachete

Phenianul începe anul 2025 testând rachete. Coreea de Nord a lansat luni, în direcția Mării Japoniei, o rachetă balistică cu rază intermediară (IRBM), marcând primul său test de acest tip din ultimele două luni. Testul a fost detectat de armatele Coreei de Sud și Japoniei și a fost confirmat de agențiile internaționale de presă. Phenianul începe anul 2025 testând rachete Statul Major comun (JCS) din Coreea de Sud a informat că lansarea a avut loc din zona Phenian, în jurul orei 12:00 (3:00 GMT). Citește și: Bolojan susține că este nevoie disperată de eliminarea risipei bugetare: Riscăm să intrăm în incapacitate de plată Distanța parcursă a fost de aproximativ 1.100 de kilometri. Punctul de impact: Marea Japoniei. Reacția Japoniei Ministerul Apărării din Japonia a confirmat că proiectilul a căzut în afara zonei sale economice exclusive (ZEE). Guvernul japonez a format o echipă specială pentru a colecta informații și a evalua posibilele daune. Purtătorul de cuvânt al guvernului, Yoshimasa Hayashi, a declarat că situația este monitorizată îndeaproape. Primul test din 2025 Acesta este primul test efectuat de Coreea de Nord în 2025 și vine după lansările multiple de rachete cu rază scurtă de acțiune din 5 noiembrie 2024. În 2024, Phenianul a lansat în luna mai multe rachete balistice cu altitudine maximă de 100 km, care au parcurs o distanță de 400 km. Aceste lansări au fost interpretate ca o provocare legată de alegerile prezidențiale din SUA. Coincidență cu vizita lui Antony Blinken în Seul Prezentul test a avut loc în timpul vizitei secretarului de stat al SUA, Antony Blinken, la Seul. Blinken, alături de omologul său sud-coreean, Cho Tae-yul, a condamnat acțiunea Coreei de Nord, calificând-o drept o încălcare gravă a rezoluțiilor ONU. Declarații oficiale În cadrul unei conferințe de presă comune, Antony Blinken a declarat: „Condamnăm testul efectuat de RPDC astăzi, o nouă încălcare a multiplelor rezoluții ale Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite.” Cho Tae-yul a reafirmat angajamentul Coreei de Sud pentru securitatea regională și cooperarea strânsă cu SUA în fața provocărilor nord-coreene. Escaladare și tensiuni în regiune Lansarea din 2025 evidențiază continuarea provocărilor din partea regimului nord-coreean, amplificând tensiunile din regiune. Comunitatea internațională urmărește îndeaproape situația, iar răspunsurile coordonate ale Coreei de Sud, Japoniei și SUA sunt esențiale pentru menținerea stabilității în Asia de Est.

Fregată rusă, cu rachete, în Atlantic (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Fregată rusă, cu rachete, în Atlantic

Fregată rusă, cu rachete, în Atlantic. O fregată rusă, dotată cu rachete de croazieră hipersonice de ultimă generație Zircon, a intrat în Oceanul Atlantic după finalizarea unor exerciții în Canalul Mânecii, au informat agențiile de presă ruse. Fregată rusă, cu rachete, în Atlantic Echipajul fregatei Amiral Golovko, echipată cu rachete antinavă Zircon, a desfășurat exerciții complexe de combatere a terorismului, respingând atacuri simulate cu drone aeriene și maritime din partea unui inamic imaginar, conform agențiilor de stat ruse. Citește și: Isărescu, cu salariu de peste un milion de lei pe an, plus pensie, spune că „Țara trebuie să treacă printr-o anumită dietă” Aceasta este prima misiune extinsă a fregatei de la intrarea sa în Marina rusă în decembrie 2023. Nava a părăsit baza din nordul Rusiei pe 2 noiembrie și continuă să îndeplinească sarcini în Atlantic. Rachetele hipersonice Zircon Rachetele Zircon, cu o rază de acțiune de 900 km și capabile de viteze de câteva ori mai mari decât sunetul, reprezintă o provocare pentru sistemele de apărare. Acestea au fost adoptate în cadrul eforturilor Rusiei de a-și întări forțele nucleare, la ordinul președintelui Vladimir Putin în 2023. Alături de sistemul Avangard, activ din 2019, rachetele Zircon formează nucleul arsenalului hipersonic rusesc. Moscova consideră aceste arme esențiale pentru a depăși sistemele de apărare antirachetă americane, percepute ca o amenințare potențială pentru rachetele nucleare rusești.

SUA aprobă vânzarea de rachete Taiwanului (sursa: kongsberg.com)
Internațional

SUA aprobă vânzarea de rachete Taiwanului

SUA aprobă vânzarea de rachete Taiwanului. Statele Unite au anunțat vineri aprobarea vânzării unor sisteme de rachete sol-aer către Taiwan, o tranzacție în valoare de peste un miliard de dolari. SUA aprobă vânzarea de rachete Taiwanului Acest acord, care urmează să fie validat de Congres, include echipamente antiaeriene avansate precum NASAMS și 123 de rachete, conform agenției americane de vânzare a echipamentelor militare. Citește și: Guvernul anunță, oficial, că va crește toate impozitele majore: TVA, accize, impozit pe profit sau venit. Termenul folosit în document: „revizuire” Suma totală a tranzacției ajunge la 1,16 miliarde de dolari, reflectând sprijinul continuu al SUA pentru apărarea Taiwanului, chiar dacă nu recunosc insula ca stat independent. Sprijin militar adițional: echipamente radar În aceeași zi, Washingtonul a anunțat și o altă vânzare către Taiwan, constând în sisteme radar, cu o valoare de 828 de milioane de dolari. Echipamentul va fi furnizat din stocurile Forțelor Aeriene ale SUA, întărind capacitățile de supraveghere și apărare ale insulei. Reacția Beijingului Beijingul a reacționat dur la acest sprijin american oferit Taiwanului, acuzând Washingtonul de amestec în afacerile sale interne. De altfel, China consideră Taiwanul o provincie a sa, nereunificată din 1949, și promovează o „reunificare pașnică”, însă fără a exclude opțiunea forței militare. Intensificarea tensiunilor în regiune Recent, tensiunile au crescut odată cu activitatea militară sporită în zona Taiwanului. În octombrie, Taiwanul a raportat o incursiune record de 153 de avioane chineze într-o singură zi, în contextul manevrelor militare desfășurate de Beijing. În plus, luna trecută, China a sancționat mai multe companii americane din industria apărării, ca răspuns la aprobarea de către SUA a unor vânzări similare către Taipei. Sprijinul american, politică de echilibru delicat Deși Statele Unite recunosc oficial Republica Populară Chineză ca guvern legitim, ele continuă să ofere Taiwanului un suport militar semnificativ, ceea ce provoacă frecvent tensiuni în relațiile sino-americane. Politica SUA urmărește să sprijine apărarea Taiwanului fără a provoca un conflict deschis cu Beijingul, care rămâne sensibil la orice formă de sprijin militar pentru insulă.

Stoltenberg, despre deciziile utilizării armelor occidentale (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

Stoltenberg, despre deciziile utilizării armelor occidentale

Stoltenberg, despre deciziile utilizării armelor occidentale. Orice decizii specifice privind utilizarea de către Ucraina a rachetelor cu rază lungă de acţiune în interiorul teritoriului rus trebuie să fie luate de aliaţi în mod individual, a declarat luni secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Stoltenberg, despre deciziile utilizării armelor occidentale "Le revine aliaţilor în mod individual să fie decizii specifice cu privire la modul în care pot fi utilizate armele lor. Aliaţii au politici diferite în acest sens", a declarat Stoltenberg pe postul de radio LBC. Citește și: EXCLUSIV Aflat în vizorul DNA pentru relația cu generalul Dumitru Dumbravă (ex-SRI), afaceristul Tufan vinde terenuri de 4,8 milioane de euro și sponsorizează un partid cu 750.000 lei Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut presiuni asupra aliaţilor Ucrainei pentru a livra arme cu rază lungă de acţiune, ceea ce ar permite Kievului să atace aerodromurile militare şi instalaţiile forţelor aeriene ruse mult în spatele liniei frontului, chiar şi pe teritoriul Rusiei. În prezent are loc o discuţie cu privire la autorizarea în principiu a utilizării acestor arme împotriva ţintelor de pe teritoriul rus. Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că va percepe utilizarea armelor de precizie occidentale cu rază lungă de acţiune împotriva unor ţinte în interiorul teritoriului rus ca o implicare a NATO în război.

NATO, război cu Rusia, avertizează Putin (sursa: kremlin.ru)
Internațional

NATO, război cu Rusia, avertizează Putin

NATO, război cu Rusia, avertizează Putin. Preşedintele rus a spus joi că, în cazul în care Occidentul ar permite Ucrainei să lovească teritoriul rus cu rachete cu rază lungă de acţiune, aceasta ar însemna că "ţările NATO sunt în război cu Rusia". NATO, război cu Rusia, avertizează Putin "Dacă se va lua o astfel de decizie, aceasta nu va însemna altceva decât implicarea directă a ţărilor NATO, a SUA şi a ţărilor europene în războiul din Ucraina. Acest lucru ar schimba însăşi natura conflictului. Citește și: GALERIE FOTO O rachetă rusească a lovit o navă aflată în apele Zonei Economice Exclusive ale României din Marea Neagră. Vasul, care transporta cereale, plecase din Ucraina Ar însemna că ţările NATO sunt în război cu Rusia", a declarat Putin la televiziunea de stat după ce a luat cuvântul la un forum cultural la Sankt Petersburg, conform unei înregistrări video postate pe Telegram de un jurnalist din grupul de presă de pe lângă preşedinţia rusă. Un transcript al declarației a fost publicat și pe site-ul Kremlinului Ucraine cere cu insistență permisiunea Ucraina cere cu insistenţă permisiunea de a lovi ţinte în profunzimea teritoriului rus cu rachetele care i-au fost livrate de către Occident. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a criticat joi "întârzierea" în dezbaterile pe această problemă. SUA au refuzat în mod special să facă acest lucru până acum, de teama unei escaladări care ar putea duce la un conflict direct cu Rusia, având în vedere că ambele ţări sunt puteri nucleare. Secretarul de stat american Antony Blinken a promis totuşi miercuri la Kiev examinarea de "urgenţă" a cererilor militare ale Ucrainei. Preşedintele american Joe Biden şi premierul britanic Keir Starmer urmează să abordeze această problemă la întâlnirea lor anunţată pentru vineri.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră