marți 28 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

psd

1563 articole
Eveniment

Accident grav, produs de un deputat PSD care a pătruns pe contrasens. Șimon a fost ministru al Economiei în regimul Dragnea

Accident grav, produs marți de un deputat PSD, Gheorghe Șimon, care a pătruns pe contrasens pe un drum județean din Maramureș. Șimon a fost ministru al Economiei, între 2017 și 2018, în regimul Dragnea. Accident grav, produs de un deputat PSD „Șimon a fost implicat într-un grav accident rutier pe DJ 186 pe raza localității Strâmtura. Conform informațiilor noastre un autoturism condus de un bărbat în vârstă de 52 de ani din Brăilea a fost acroșat de autoturismul Mercedes condus de deputatul PSD Gheorghe Șimon (62 ani) din Vișeu de Sus. Se pare că deputatul ar fi pătruns pe contrasens din motiv deocamdată neelucidate. În urma impactului mașina condusă de brăilean a fost proiectată pe partea opusă a sensului de mers, răsturnându-se pe plafon. Autoturismul de lux condus de deputatul PSD a distrus un gard oprindu-se în curtea unui localnic”, scrie Vasile Dale, pe blogul său. Două femei din Brăila au ajuns la spital. Cei doi șoferi au fost testați cu aparatul etilotest dar și cu aparatul drog test. Ambele testări au fost negative. Circulația rutieră pe DJ186 a fost blocată timp de 40 de minute. „Cercetarea la fața locului a fost coordonată de către prim-procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Dragomirești. Circulația a fost oprită pe ambele sensuri aproximativ 40 de minute. În cauză, polițiștii efectuează cercetări, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă”, transmite Poliția. Citește și: VIDEO Dana Budeanu a închis o stradă publică din București cu o barieră cât un gard, ilegal. Clotilde Armand a amendat-o și i-a demontat construcția

Accident grav, produs de un deputat PSD care a pătruns pe contrasens. Șimon a fost ministru al Economiei în regimul Dragnea
Guvernul Ciolacu vrea să crească acciza la carburanți pentru a acoperi deficitul - surse. Toate mărfurile se vor scumpi, dar PSD refuză să taie tichetele de vacanță și bonurile de masă
Eveniment

Guvernul Ciolacu vrea să crească acciza la carburanți pentru a acoperi deficitul - surse. Toate mărfurile se vor scumpi, dar PSD refuză să taie tichetele de vacanță și bonurile de masă

Guvernul Ciolacu vrea să crească acciza la carburanți pentru a acoperi deficitul, afirmă surse politice citate de Antena 3. În consecință, toate mărfurile se vor scumpi, dar PSD refuză să taie tichetele de vacanță și bonurile de masă. În plus, social-democrații au refuzat să desființeze ministerul Familiei și să-l comaseze cu cel al Muncii, pentru a reduce cheltuielile bugetare. Chiar și cu astfel de măsuri, România nu va reuși să se încadreze în deficitul de 4,4% convenit cu Uniunea Europeană și ar vrea să negocieze cu Bruxellesul un deficit de 5,5% mai afirmă acest post TV. Ciolacu vrea să crească acciza la carburanți pentru a acoperi deficitul “Prima majorare a accizei ar urma să aibă loc chiar de la 1 septembrie, cu 10 bani pe litru. Dulciurile, alcoolul și tutunul se vor scumpi și ele, după același plan. În acest context, Marcel Ciolacu se întâlnește la ora 15:00 cu reprezentanții industriei tutunului. Mai mult, tot de la 1 septembrie, peste aproximativ 2 milioane de angajați ar putea primi salarii mai mici, pentru că scutirea de taxe pentru 200 de lei din salariul minim ar putea fi eliminată, iar angajații din construcții, agricultură și industria alimentară vor fi nevoiți să achite contribuția la sănătate de 10% din salariu“, susține Antena 3. PNL ar vrea să aie tichetele de vacanță și bonurile de masă ale bugetarilor, dar colegii social-democrați refuză. O altă variantă luată în calcul pentru a crește încasările la buget este un impozit de 1% pe proprietățile imobiliare de peste 500.000 de euro. Citește și: Putin are nevoie de Wagner: sute de mercenari au fost văzuți intrând în Republica Centrafricană, unde președintele în exercițiu depinde de ei pentru a supraviețui TVA-ul va rămâne 9% pentru alimente și medicamente, în timp ce pentru restul produselor și serviciilor TVA-ul va crește la 19%.

“Gaura bugetară“ a ajuns la 10 miliarde de euro, la șase luni, iar liberalii cer reducerea cheltuielilor statului
Economie

“Gaura bugetară“ a ajuns la 10 miliarde de euro, la șase luni, iar liberalii cer reducerea cheltuielilor statului

“Gaura bugetară“ a ajuns la 10 miliarde de euro, la șase luni, iar liberalii cer reducerea cheltuielilor statului, scrie Ziarul Financiar, citându-l pe liberalul Tănase Stamule. În consecință, pe agenda discuțiilor dintre liberali și PSD se află o listă de 40 de taxe și impozite care ar putea fi majorate. Conform informaţiilor ZF, soluţia va fi un mix între majorarea veniturilor la buget, în mod cert prin creşteri de taxe, şi reducerea de cheltuieli publice, care sunt scăpate de sub control. “Gaura bugetară“ a ajuns la 10 miliarde de euro „Este sigur că va creşte taxarea în funcţie de nivelul cheltuielilor. Se analizează toate taxele, 40 de taxe, de la TVA la impozitul pe venit, dividende etc. În funcţie de cât reducem cheltuielile, vom vedea cât cresc taxele. Nu este corect să plătească numai PNL pentru statul gras“, a afirmat Tănase Stamule, profesor universitar de economie şi unul dintre cei care negociază reforma fiscală şi reducerea cheltuielilor bugetare. Tănase Stamule Foto: Facebook În acest moment însă, coaliţia nu a luat nicio decizie concretă, dar sunt analizate toate taxele, în număr de 40. Liberalii în acest moment negociază diminuarea cheltuielilor publice, în vreme ce social-democraţii merg mai degrabă pe creşteri de taxe. Săptămâna aceasta este decisivă şi, până la finalul ei, guvernul trebuie să vină cu OUG-ul pentru măsurile fiscale, mai arată Ziarul Financiar. Citește și: A vorbit Patriarhul pentru cei care n-au știut și n-au văzut bătrânii bolnavi și chinuiți din azile: Evanghelia ne îndeamnă să fim milostivi cu bolnavii, ajutându-i la spital sau în casele lor „Este o realitate. Sunt 5 luni de execuţie bugetară, 2,33% din PIB deficitul bugetar, 37 de miliarde de lei. Aceasta este realitatea astăzi. Nu putem sta cu mâna în sân pentru că după cinci luni 2,33% deficit bugetar nu este de joacă şi tocmai de aceea încă de la audieri şi din primele zile de mandat, aceasta este a doua săptămână de când am mandatul de ministru al Finanţelor, m-am concerntrat pe acest plan de măsuri care urmează să fie agreat la nivelul coaliţiei şi să putem gesiona corespunzător riscul de deficit bugetar”, declara ministrul de Finanțe Marcel Boloş acum două săptămâni.

Crima din Grădina Botanică readuce la suprafață problemele din orașul Olguței Vasilescu: Craiova, locul 35 într-un top al celor mai periculoase și nesigure orașe din Europa
Eveniment

Crima din Grădina Botanică readuce la suprafață problemele din orașul Olguței Vasilescu: Craiova, locul 35 într-un top al celor mai periculoase și nesigure orașe din Europa

Crima din Grădina Botanică readuce la suprafață probelemele din orașul Olguței Vasilescu: în aprilie 2023, Craiova ocupa locul 35 într-un top al celor mai periculoase și nesigure orașe din Europa. Topul a fost făcut de site-ul Numbeo și a fost citat inițial de Pro TV. Citește și: Adolescentul ucigaș cu sânge rece din Craiova trecuse toate examinările psihologice la liceul militar din oraș, deși apropiații susțin că era de multe ori agresiv. Cine răspunde Constanța era pe 45 (46,2), Iași, pe locul 104 (30,7) și București, pe locul 116, cu indicele 28.2. Poziția către coada clasamentului înseamnă că acel oraș este considerat sigur pentru locuitorii săi și turiști, din punct de vedere al infracționalității. Timișoara era și mai sigură, pe locul 136 (24,4) și Cluj-Napoca, locul 140 (22,5). O fată de 14 ani și un tânăr de 20 de ani au fost înjunghiați de un băiat de 17 ani, care a fost reţinut. Adolescenta a murit marți. Marţi după amiază, un tânăr de 17 ani s-a întâlnit cu cele două victime în Grădina Botanică din Craiova, iar între aceştia a izbucnit un conflict în urma căruia tânărul de 17 ani ar fi aplicat mai multe lovituri de cuţit celor doi. Tânărul de 17 ani a fost reţinut pentru 24 de ore pentru omor şi de tentativă la omor, fiind introdus în Centrul de Reţinere şi Arestare Preventivă din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Dolj. El urmează să fie prezentat instanţei cu propunere de arestare preventivă. Craiova, locul 35 într-un top al celor mai periculoase orașe din Europa „Datele din această secțiune provin din sondaje efectuate de vizitatorii site-ului nostru web. Întrebările din aceste sondaje sunt concepute astfel încât să fie similare cu multe sondaje științifice și guvernamentale (...) Indicele de criminalitate este o estimare a nivelului general al criminalității într-un anumit oraș sau țară. Considerăm că un nivel al criminalității mai mic de 20 este foarte scăzut, un nivel al criminalității între 20 și 40 este scăzut, un nivel al criminalității între 40 și 60 este moderat, un nivel al criminalității între 60 și 80 este ridicat, iar un nivel al criminalității mai mare de 80 este foarte ridicat. Indicele de siguranță este, pe de altă parte, exact opusul indicelui de criminalitate. În cazul în care orașul are un indice de siguranță ridicat, acesta este considerat foarte sigur”, scrie Numbeo. O jurnalistă TVR, din Craiova, Ramona Săseanu a scris pe Facebook: „O fată de 14 ani a murit ieri, după ce a fost înjunghiată în Grădina Botanică din Craiova. Un tânăr de 19 de ani luptă pentru viața lui, iar medicii SCJU Craiova fac tot ce pot să-l salveze după ce și el a fost înjunghiat, tot în Grădină Botanică. Asta în timp ce polițiștii locali păzesc, probabil, florile si toate inepțiile care "înfrumusețează" locul. Pe lângă faptul că aceste două fapte nu trebuiau să se întâmple, consider că demisia sau demiterea șefului Poliției Locale trebuie să aibă loc. Craiova a devenit un loc nesigur pentru copii și adolescenți. Aceștia sunt bătuți în mijloacele de transport în comun, tâlhăriți în plin centru și iată că s-a ajuns și la omor”. Tăcere dinspre primarul Olguța Vasilescu Olguța Vasilescu, primarul PSD al Craiovei, extrem de activă pe rețelele sociale, nu a făcut nici un comentariu după crima din Grădina Botanică. Citește și: Judecătorul Danileț, analiză juridică a romanului Ion de Rebreanu, subiect de Bac: tatăl Anei nu îi mai dă lui Ion pământurile promise – nerespectare a unui contract civil Ultimul eveniment făcut public de Poliția Locala Craiova este despre câțiva hoți de trandafiri, „pedepsiți cu amenzi usturătoare”, pe data de 17 iunie, scrie Gazeta de Sud. Suspectul crimei din Grădina Botanică a Craiovei ar fi băiat de polițist, mai scrie această publicație.

Petarda abrogării pensiilor speciale pentru parlamentari, a treia tentativă: impact bugetar aproape inexistent. În 2010, Boc le-a abrogat, dar Ciolacu și PSD le-au reintrodus în 2015
Politică

Petarda abrogării pensiilor speciale pentru parlamentari, a treia tentativă: impact bugetar aproape inexistent. În 2010, Boc le-a abrogat, dar Ciolacu și PSD le-au reintrodus în 2015

Petarda abrogării pensiilor speciale pentru parlamentari, a treia tentativă: măsura va avea un impact bugetar aproape inexistent. Ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, a susținut, azi, că impactul va fi „semnificativ”. Petarda abrogării pensiilor speciale pentru parlamentari „Ne aşteptăm să avem un impact semnificativ din implementarea acestei legi, să vedem forma în care ea va fi aprobată. De la reforma privind pensiile speciale la eliminarea acestui cumul între salariu şi pensie, vom continua cu alte măsuri care ţin de utilizarea eficientă a banilor statului şi de gestionarea corespunzătoare a resurselor limitate pe care le avem”, a spus Boloș. Datele privind plata pensiilor speciale ale parlamentarilor nu sunt publice, însă, în 2020, G4Media scria că s-ar cheltui 10 milioane de euro pe an. Pornind de la premiza că între timp aceste cheltuieli au crescut masiv, cu 50%, nu s-a depăși 15 milioane de euro. Dar, în 2023, toate cheltuielile cu pensiile care nu sunt bazate pe contributivitate - inclusiv din poliție și armată - sunt estimate la circa 2,2-2,4 miliarde euro. Deci pensiile parlamentarilor reprezintă circa 0,67% din totalul cheltuielilor cu pensiile speciale. Dacă toate aceste pensii consumă circa 0,85% din PIB, înseamnă că cele ale parlamentarilor reprezintă sub 0,001% din PIB. Aceasta este a treia tentativă de a elimina aceste pensii. Ultima, din 2020, a fost anulată de CCR-ul dominat de judecători apropiați PSD. Însă, în 2010, guvernul Boc abrogase toate pensiile speciale, mai puțin cele ale parlamentarilor. Citește și: EXCLUSIV Avionul donat de Țiriac SMURD-ului, reparații umflate cu milioane EUR. Aeronava, folosită de Gabriel Oprea la „zboruri speciale”. Investigația DNA, după o dezvăluire Defapt.ro În 2015, la inițiativa PSD, au fost legiferate din nou. Printre inițiatorii legii de reintroducere a pensiilor speciale: Marcel Ciolacu, actualul președinte PSD. Alexandru Stănescu, fratele actualului secretar general al PSD Paul Stănescu, a semnat și el proiectul. Ciolacu și Paul Stănescu Foto: Facebook Mai mult, legea din 2015 permitea cumulul pensiei speciale cu cea obișnuită, ceea ce nu fusese posibil până în 2015. Proiectul a fost respins de prședintele Iohannis, dar PSD și aliații săi, UDMR și formațiunea lui Dan Voiculescu, l-au votat din nou.

Luna de miere a ținut patru zile: Ciolacu taie din puterea PNL în Executiv, liderii celor două partide se atacă pe Facebook
Politică

Luna de miere a ținut patru zile: Ciolacu taie din puterea PNL în Executiv, liderii celor două partide se atacă pe Facebook

Luna de miere a ținut patru zile a noii guvernări: Ciolacu taie din puterea PNL în Executiv, liderii celor două partide se atacă pe Facebook. Liderii PNL s-au reunit în ședință în această dimineață pentru a discuta situația. În decembrie 2022, Guvernul a aprobat înfiinţarea unei agenţii aflate în subordinea Secretariatului General al Guvernului, care va evalua performanţa conducerii companiilor de stat - aceasta fiind miza disputei de acum în legătură cu numirea, de către liberali, a viitorului secretar general al Guvernului. Ciolacu taie din puterea PNL în Executiv Care este situația din coaliție, la începutul acestei săptămâni: Marcel Ciolacu refuză să-l numească pe secretarul general al guvernului, Mircea Abrudean, susținut de PNL. În guvernarea Ciucă, pesedistul Marian Neacșu a fost numit șef al SGG, deși fusese condamnat penal. Marian Neacșu, promovat vicepremier, va avea drept de avizare asupra tuturor proiectelor cu impact bugetar - un atac direct la ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, de la PNL. Vicepreședintele PNL Pavel Popescu a răspuns, atacându-l pe Adrian Câciu, noul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene. „Refuzul PSD de a-l numi pe colegul nostru, Mircea Abrudean, în poziţia de secretar general al Guvernului reprezintă o încălcare gravă a protocolului dintre partidele noastre. În condiţiile în care un ministru falimentar ca dl Câciu a putut fi «reciclat» în portofoliul Fondurilor Europene după ce a îngropat Finanţele României, Mircea Abrudean, un profesionist, trebuie numit urgent în funcţia de secretar general al acestui Guvern”, a scris Pavel Popescu, duminică pe Facebook. La Suceava, un parlamentar PSD l-a atacat pe vicepreședintele PNL Gheorghe Flutur pentru situația unor drumuri județene. „Starea acestor drumuri o cunoaşte dl Flutur? După atâţia ani în fruntea CJ Suceava cum poate explica starea deplorabilă a drumurilor respective? Lipsa de interes şi investiţii în aceste drumuri judeţene este cumva o sancţiune aplicată de CJ Suceava primarilor PSD care conduc comunele prin care aceste drumuri trec?”, a scris pe Facebook senatorul Ioan Stan, șeful organizației județene a PSD. „Cât despre centurile pe care dumnealui se lăuda în 2020 că le va face până la sfârşitul mandatului, acestea rămân mai departe pe hârtie după cum tot pe hârtie au rămas aproape toate proiectele anunţate în campania electorală de acum 3 ani”, a mai scris Stan. Conducerea PNL discută primele tensiuni cu premierul Ciolacu Foto: PNL Sighiartău anticipează demisii în PNL Recent, un alt lider PNL, Robert Sighartău, a scris pe Fcaebook că, deși a votat programul de guvernare, îl consideră nerealist. „Programul prezentat de către premierul Ciolacu nu reflectă principiile liberale ale economiei de piață cu care PNL i-a obișnuit pe alegatorii lui (...) Mi se pare un program nerealist, scris de către cineva care nu are legatură cu economia reală”, a arătat Sighiartău. De altfel, acesta a scris că, dacă în decembrie PNL scade sub intenția de vot pe care o are acum va cere demisia „conducerii restrânse” care a negociat guvernul Ciolacu, respectiv Nicolae Ciucă, Lucian Bode, Gheorghe Flutur, Rareș Bogdan, Iulian Dumitrescu și Dan Motreanu. Citește și: Penalul specialist în furaje pus de Ciolacu vicepremier a luat anul trecut peste 250.000 lei de la EximBank. Marian Neacșu nu are nici o legătură profesională cu activitatea bancară

Nicuşor Dan: PSD în Bucureşti - o caracatiţă care se ascunde în spatele unor iepuraşi gigant
Politică

Nicuşor Dan: PSD în Bucureşti - o caracatiţă care se ascunde în spatele unor iepuraşi gigant

Nicușor Dan, la congresul USR: „Şi ce înseamnă PSD în Bucureşti? Dacă îmi permiteţi o metaforă zoologică, este o caracatiţă (...) care se ascunde în spatele unor iepuraşi gigant”. Foto: Inquam/ Octav Ganea Primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, a fost prezent sâmbătă la Congresul USR, unde a afirmat că în Bucureşti lupta politică nu se poartă între forţele de stânga şi dreapta, ci între dreapta şi PSD. PSD - o caracatiţă care se ascunde în spatele unor iepuraşi „Noi suntem în aceeaşi paradigmă de 30 de ani. Nu este între dreapta şi stânga. Este între dreapta şi PSD. Şi ce înseamnă PSD în Bucureşti? Dacă îmi permiteţi o metaforă zoologică, este o caracatiţă, împreună cu nişte rechini, care se ascund în spatele unor iepuraşi gigant şi a unor ouă de dinozaur. Şi sunt convins că o să avem cu toţii înţelepciunea politică să ne punem în acord cu ceea ce vor oamenii de la noi şi să nu permitem revenirea la putere a PSD-ului în Bucureşti", a spus edilul general. Foto: Inquam/ Octav Ganea Nicuşor Dan le-a transmis celor prezenţi la congres că se bucură să îi revadă şi a mulţumit USR "pentru decizia corectă" de acum trei ani. De asemenea a mulţumit consilierilor generali USR pentru "colaborarea foarte bună", inclusiv în ce priveşte închiderea companiilor municipale. Totodată, a declarat că are o colaborare "foarte bună" ci viceprimarul Horia Tomescu şi cu liderul USR Bucureşti, Vlad Voiculescu. În acest sens a făcut referire la proiecte precum consolidarea malurilor lacului Herăstrău şi digitalizarea spitalelor. "Dar e ceva şi mai important de atât, ceva matematic. Ca să mergi de la minus 50 la plus 50 sau ca să mergi de la zero la plus 100 e acelaşi efort şi îţi cere acelaşi timp. Cu diferenţa că de la minus 50 la 0, nu te vede nimeni. Şi noi am fost în situaţia asta. Şi sunt recunoscător USR, PNL, PMP că am menţinut acordul politic în Bucureşti, în condiţiile în care părea că nu se întâmplă nimic şi aproape toată media spunea că nu se întâmplă nimic. Pentru asta vă mulţumesc încă o dată", a spus el. Nicuşor Dan a mai precizat că în momentul în care a preluat mandatul de primar general a găsit "o primărie în faliment", cu o datorie curentă de trei miliarde de lei şi cu conturile blocate. El a adăugat că Planul Urbanistic General nu era actualizat de 20 de ani, iar contractul era blocat de şapte ani. De asemenea, era "blocat" contractul pentru achiziţia de tramvaie, iar achiziţiile pentru troleibuze şi autobuze electrice erau "eşuate". Ratingul Capitalei, peste cel al României Primarul general a reamintit că agenţia Fitch a acordat recent PMB un rating individual cu patru trepte deasupra ratingului naţional, ceea ce înseamnă că Primăria a "recâştigat încrederea" pieţei financiare şi a mediului privat. El a menţionat că 14.000 de bucureşteni şi-au exprimat până în prezent opinia despre dezvoltarea oraşului, în cadrul consultării publice privind viitorul Plan Urbanistic General. Totodată, sunt în derulare contractele pentru achiziţia de tramvaie, autobuze electrice, troleibuze, dar şi pentru reabilitarea reţelei de termoficare şi a liniilor de tramvai. Citește și: La un spital aflat în prag de faliment, directorul financiar are 28.000 lei pe lună. Rafila, acum 15 zile: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu” Decizia din 2020 privind candidaturile comune, corectă "Există un singur lucru care contează în politică, acela de a acţiona aşa cum îţi spun să acţionezi oamenii care ţi-au dat mandatul să acţionezi în numele lor. Noi toţi am fost în situaţia asta în 2020, momentul în care aveam o guvernare PSD-Firea care îşi bătea joc de banul public, care ignora problemele reale ale Bucureştiului, se concentra pe acţiuni de imagine, de faţadă. Şi atunci a fost o decizie dificilă, dar foarte corectă faţă de aşteptările unui întreg electorat de dreapta din Bucureşti, ca PNL şi USR să decidă un acord politic pentru primari comuni la cele şapte primării din Bucureşti", a mai spus primarul general.

STENOGRAME PNL: „Nu poți să fii copia PSD și să vrei să câștigi”. Ședința nervoasă în PNL înainte de constituirea noului Guvern
Eveniment

STENOGRAME PNL: „Nu poți să fii copia PSD și să vrei să câștigi”. Ședința nervoasă în PNL înainte de constituirea noului Guvern

„Nu poți să fii copia PSD și să vrei să câștigi”, a spus europarlamentarul PNL Vasile Blaga într-o ședință a conducerii PNL de dinainte de constituirea noului Guvern, arată stenograme publicate de Antena 3. În aprilie, tot Blaga spunea: „Am ajuns ospătari la guvernare”. Nu poți să fii copia PSD „Nu poți să îți propui să iei la alegeri scor cu doi în față. Nu poți să fii copia PSD și să vrei să câștigi. Trebuie să fii original”, ar fi spus, acum, Vasile Blaga. Potrivit stenogramelor publicate de Antena 3, fostul ministru Dan Vâlceanu ar fi amenințat că nu va vota guvernul Ciolacu: „Eu nu o să votez guvernul condus de Marcel Ciolacu! Nu pot vota un guvern condus de omul care a atacat cel mai tare PNL! Nu pot!”. Însă, imediat, prim-vicepreședintele PNL Lucian Bode a spus că vor fi excluși din partid toți cei care nu vor vota noul Executiv. „Să fie clar, cine nu votează acest guvern va fi dat afară din partid”, a spus Bode. În ședință ar fi avut loc și un schimb de replici între vicepreședintele Robert Sighartău și președintele formațiunii, Nicolae Ciucă. „Din păcate majoritatea deciziilor nu au fost luate aici. În teritoriu suntem întrebați și ce se întâmplă cu PNL. Suntem la un moment important pentru PNL, iar ca imagine, PNL e total nepregătit. Presa ne spune că nu știm ce vrem și ce nu vrem, ne strigă în față. S-au luat decizii numai în grupul restrâns, președinte, secretar general și prim-președinți, așa cum s-a propus și lista de miniștri”, a afirmat Sighartău. „Îmi asum responsabilitatea. Dacă puteți să faceți mai bine, feel free!”, a fost replica fostului premier. Citește și: Minciună flagrantă în programul de guvernare al cabinetului Ciolacu: românii nu au „cele mai mici câștiguri din UE”, cum afirmă acest document oficial În dezbatere a intervenit și fostul ministru de Interne Lucian Bode: „Trebuie să evităm ca la această rocadă să trimitem în guvern miniștrii irelevanți politic, am demobiliza filialele. Să evităm să lăsăm liderii PNL fără tribună executivă. MAI este foarte important: Ministerul Afacerilor Interne, dar și funcția de vicepremier sunt foarte importante. Dar cred că eu, Bode, putem onora aceste funcții. Cu PSD la anul, sau nu, să știm ce vrem. Cel mai rău lucru ar fi să fim indeciși, asta ar însemna dezastru”.

Guvernul Ciolacu anunță oficial că vrea să se împrumute cu 10% din PIB: „Pe termen mediu, datoria publică să nu depășească pragul de 60% din PIB”. Acum, ea este doar 50%
Economie

Guvernul Ciolacu anunță oficial că vrea să se împrumute cu 10% din PIB: „Pe termen mediu, datoria publică să nu depășească pragul de 60% din PIB”. Acum, ea este doar 50%

Guvernul Ciolacu anunță oficial, în programul de guvernare, la pagina 26, la capitolul privind politicile fiscal-bugetare, că vrea să se împrumute cu 10% din PIB: „Pe termen mediu, datoria publică să nu depășească pragul de 60% din PIB (indicator de convergență nominală pentru trecerea la euro)”. Guvernul Ciolacu vrea să se împrumute cu 10% din PIB La 15 mai 2023, presa a anunțat că datoria publică a României a trecut de 700 miliarde de lei şi de 50% din PIB, după doar primele două luni din acest an. „Guvernul Ciucă a adăugat încă 40 mld. lei la datoria publică a României în primele două luni din 2022, arată datele publicate luni de Ministerul Finanţelor. Astfel, datoria publică a ajuns la 707 mld. lei, adică peste 50% din PIB-ul realizat de România în ultimul an. Spre comparaţie, la finalul lui 2019, înainte de izbucnirea crizelor, România avea o datorie publică de 373 mld. lei, care însemna o pondere de 35% din PIB de atunci. Între timp, datoria guvernamentală, internă şi externă, s-a dublat”, scria Ziarul Financiar la 15 mai 2023. Citește și: EXCLUSIV De ce l-a iertat ANAF pe Marcel Ciolacu de o țeapă de 11.000 de euro dată statului Necesarul de finanţare al României este de circa 150 mld. lei în 2023, care înseamnă deficitul bugetar din anul curent şi refinanţarea datoriei vechi. Cu cât datoria a crescut, cu atât România a cheltuit mai mult cu dobânzile. La final de aprilie, conform execuției bugetare, Guvernul cheltuise deja 0,8% din PIB pe plata dobânzilor.

Avalanșă de majorări de taxe și impozite în proiectul de guvernare al cabinetului Ciolacu - surse Antena 3. Jalonul privind pensiile speciale - înghețat până în 2025, la fel ca banii din PNRR
Politică

Avalanșă de majorări de taxe și impozite în proiectul de guvernare al cabinetului Ciolacu - surse Antena 3. Jalonul privind pensiile speciale - înghețat până în 2025, la fel ca banii din PNRR

Avalanșă de majorări de taxe și impozite în proiectul de guvernare al cabinetului Ciolacu: impozit progresiv pe salarii, taxă de 1% pe cifra de afaceri și majorări ale taxelor pe mașini și case, potrivit surselor Antenei 3. În schimb, banii colectați vor fi risipiți pe diferite pomeni, precum „1,5 milioane de români vor avea 1.000 de euro net (până în 2025)” - deși postul nu explică această măsură. Foto: Captură video Avalanșă de majorări de taxe și impozite În ceea ce privește pensiile speciale, probabil că guvernul Ciolacu va „îngheța” aplicarea acestui jalon din PNRR până în 2025, însă și banii aferenți acestui jalon vor rămâne la Bruxelles până când reforma va fi îndeplinită. Taxa de 1% pe cifra de afaceri va fi aplicată doar companiilor care au o cifră de afaceri peste 100 de milioane de euro, a explicat Adrian Negrescu, un economist apropiat PSD, la Antena 3. El a estimat că măsura ar aduce la buget circa 3,8 miliarde de lei. Potrivit lui Negrescu, este posibil ca anul viitor să crească și TVA-ul cu 2%, în 2024. Programul economic al viitorului Guvern va cuprinde, din perspectiva PSD, și o serie de propuneri care deja figurează în PNRR și trebuiau îndeplinite de actualul ministru al Muncii, Marius Budăi: recalcularea pensiilor - o nouă lege a pensiilor este jalon PNRR - și o nouă lege a salarizării unice - de asemenea, jalon PNRR. Foto: Captură video Nu este clar ce înseamnă „impozit mai mare case, mașini”, după cum anunță Antena 3. Citește și: La un spital aflat în prag de faliment, directorul financiar are 28.000 lei pe lună. Rafila, acum 15 zile: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu” PSD mai vrea ca salariul minim să ajungă la 500 de euro în 2025 - o altă măsură prin care încasările la bugetul statului vor crește.

Potențialul viitor ministru PSD al Justiției, Simona Maya Teodoriu, are o pensie specială de aproape 30.000 de lei pe lună. În 2018, era să-l scape pe Dragnea de pușcărie
Eveniment

Potențialul viitor ministru PSD al Justiției, Simona Maya Teodoriu, are o pensie specială de aproape 30.000 de lei pe lună. În 2018, era să-l scape pe Dragnea de pușcărie

Potențialul viitor ministru PSD al Justiției, Simona Maya Teodoriu, are o pensie specială de aproape 30.000 de lei pe lună. Ea a fost judecător la CCR între 2015 și 2019. Viitor ministru al Justiției, pensie specială de 30.000 de lei pe lună Potrivit declarației de avere din 2022 - care cuprinde anul fiscal 2021 - ea a primit o pensie de 357.756 de lei, anual. Alte venituri salariale de la stat - indemnizația de deputat, „drepturi salariale” de la CCR, salariu de la un institut al Academiei și salariu de la SNSPA - ajungeau la circa 290.000 de lei. În total, ea a câștigat, în 2021, 650.000 lei - toți banii fiind plătiți de la bugetul statului - adică o medie de 54.000 lei/ lună. În iunie 2018, Digi 24 scria despre ea: „Cine este Simona-Maya Teodoriu, judecătorul CCR care i-a dat o mână de ajutor lui Dragnea”. „CCR a decis că trebuie schimbată „de îndată” compunerea completelor de judecată de la Înalta Curte de Casație și Justiție, unde se judecă și apelul lui Liviu Dragnea în dosarul angajărilor fictive. Raportor în acest caz a fost judecătoarea Simona-Maya Teodoroiu, numită la CCR în 2015, din partea PSD, pe restul de mandat lăsat vacant de Toni Greblă”, explica acest post de televiziune. În perioada iulie 2007 – noiembrie 2014 a fost membru al Consiliului Naţional de Integritate din partea PSD. Promovată de aripa dură a PSD Teodoriu a fost secretar de stat la Justiție în mai multe rânduri: prima oară, din 2002 în 2005, când cea mai mare parte a timpului ministru plin a fost Rodica Stănoiu, și din 2012 în februarie 2015, în regimul Ponta. În septembrie 2019, Simona Maya Teodoroiu a fost numită agent guvernamental la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), printr-o decizie a fostului premier Viorica Dancilă. Presa relată ca fostul judecător CCR ar fi fost susținută în această funcție de vicepreședintele Camerei Deputaților, Florin Iordache. Citește și: PSD dă României al doilea premier cu studii superioare absolvite la 28 de ani, la o universitate privată. Biografia oficială a lui Ciolacu, de pe site-ul Parlamentului: fără slujbă până la 38 de ani Simona-Maya Teodoriu Foto: Facebook În iunie 2017, trei judecători CCR - Maya Teodoroiu, Valer Dorneanu și Marian Enache - considerau, în opinie separată, că interdicția impusă persoanelor condamnate penal de a ocupa funcția de membri ai Guvernului este neconstituțională, deoarece un condamnat penal este discriminat dacă i se interzice posibilitatea de a face parte din guvern, arăta, în 2020, Ziare.com.

Simbolic, viitorul premier PSD va fi desemnat în ziua comemorării mineriadei. Dosarul lui Iliescu și Petre Roman, un alt eșec al viitorilor pensionari speciali din Justiție
Politică

Simbolic, viitorul premier PSD va fi desemnat în ziua comemorării mineriadei. Dosarul lui Iliescu și Petre Roman, un alt eșec al viitorilor pensionari speciali din Justiție

Simbolic, viitorul premier PSD va fi desemnat în ziua comemorării mineriadei: la 13 iunie 1990, regimul Iliescu a început evacuarea cu forța a ultimilor manifestanți aflați în Piața Universității. În consecință, au izbucnit confruntări în protestatarii anti-Iliescu și forțele de ordine. În seara zilei de 13 iunie, la apelul lui Ion Iliescu - „Chemăm toate forțele conștiente și responsabile să se adune în jurul clădirii guvernului și televiziunii pentru a curma încercările de forță ale acestor grupuri extremiste, pentru a apăra democrația atât de greu cucerită” - minerii au plecat spre București. Au urmat două zile de violențe, orchestrate și sprijinite de puterea politică, împotriva studenților, a partidelor de opoziție și a presei independente. La 15 iunie 1990, Iliescu le-a mulțumit minerilor, iar aceștia s-au întors în Valea Jiului. Bilanţul oficial al morţilor este de 6, dintre care 4 prin împuşcare, iar al răniţilor - de câteva sute. Sute de persoane au fost reținute abuziv timp de mai multe zile. Viitorul premier PSD, desemnat în ziua comemorării mineriadei România a fost condamnată de Curtea Europeană pentru Drepturile Omului pentru tergiversarea acestui dosar. Potrivit deciziei CEDO, "toate dovezile din acest caz indică existenţa elementelor constitutive ale unei crime împotriva umanităţii, comise de oficiali ai statului român, inclusiv membri ai Guvernului şi militari cu grade importante". La 33 de ani de la aceste fapte, procurorii încă lucrează la dosarul Mineriadei în care este pusă sub acuzare conducerea politică de la acel moment, în frunte cu fostul președinte Ion Iliescu și fostul premier Petre Roman. Dosarul Mineriadei a fost trimis în judecată în 2017. Mai bine de doi ani a stat în Cameră preliminară la Curtea Supremă, iar în mai 2019, judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție au hotărât că ancheta nu este completă și trebuie retrimisă magistraților de la Parchetul General – este vorba de procurorii militari. Decizia nu a fost însă definitivă, fiind atacată atât de către Parchetul General, cât și de către sute de victime și de moștenitori ai acestora. Pe 10 decembrie 2020, instanța supremă a respins ca nefondate aceste contestaţii. Procurorul care instrumenta dosarul s-a pensionat în martie 2023 Dosarul se află în lucru la Parchet, după aproape trei ani. În februarie 2023, o victimă a minerilor scria pe Facebook că a fost rechemată la audieri, la Parchet. Procurorul militar Cătălin Ranco Pițu, care a instrumentat dosarul Revoluției, s-a pensionat la 15 martie 2023, după trei ani la conducerea Secției Parchetelor Militare din Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție. Cătălin Pițu, fost șef al parchetelor militare, cel care a instrumentat dosarul Mineriadei „Sistemul nostru de justiție este construit, astfel încât astfel de cazuri nu pot fi judecate, într-un ritm atât de rapid… Nu știu ce să spun. Dumnezeu știe cât vor mai trăi inculpații și care este viitorul dosarului”, spunea el în aprilie 2023, pentru Euronews. Pițu este absolvent al Facultății de Drept din cadrul Universității Ecologice București și deține un master în ”Securitate Judiciară” obținut la Facultatea de Științe Juridice din cadrul Universității ”Lucian Blaga” din Sibiu. Citește și: PSD dă României al doilea premier cu studii superioare absolvite la 28 de ani, la o universitate privată. Biografia oficială a lui Ciolacu, de pe site-ul Parlamentului: fără slujbă până la 38 de ani

Încă un succes al viitorilor pensionari speciali: soțul Olguței Vasilescu, Claudiu Manda, scapă, prin prescriere, de un dosar în care ajutoarele sociale erau mită pentru cumpărarea voturilor
Politică

Încă un succes al viitorilor pensionari speciali: soțul Olguței Vasilescu, Claudiu Manda, scapă, prin prescriere, de un dosar în care ajutoarele sociale erau mită pentru cumpărarea voturilor

Încă un succes al viitorilor pensionari speciali: soțul Olguței Vasilescu, europarlamentarul PSD Claudiu Manda, scapă, prin prescriere, de un dosar în care ajutoarele sociale erau folosite drept mită pentru cumpărarea voturilor. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a anunţat încetarea procesului fostului preşedinte PSD Dolj Claudiu Manda, în urma intervenirii prescripţiei penale. În acelaşi dosar, fostul director al Agenţiei Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (AJPIS) Dolj Marius Nicolae Simcelescu a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare, dar decizia nu este definitivă. Claudiu Manda scapă, prin prescriere, de un dosar În 2015, fostul primar PSD din Bratovoești, Ion Marin, a acordat ajutoare ilegale către 60 de săteni din Bratovoești. Când inspectorii agenției de plăți și inspecție socială au depistat această fraudă, primarul a apelat la europarlamentarul Claudiu Manda, soțul primarului Craiovei, Olguța Vasilescu. Primarul era deranjat de faptul că beneficiarii ajutoarelor sociale trebuiau să dea înapoi banii primiți ilegal, în total peste 300.000 de lei, și asta însemna că aceștia nu l-ar mai fi votat. De altfel, în acuzarea DNA se subliniază această problemă: “Trebuie arătat că punctul de pornire a întregii construcţii infracţionale l-a constituit temerea sau mai bine spus certitudinea faptului că PSD va pierde sprijinul electoral al beneficiarilor de ajutor social de pe raza comunei Bratovoeşti, nemulţumiţi de faptul că fuseseră obligaţi să restituie unele sume încasate în mod necuvenit cu titlu de ajutor social“. Manda s-a implicat personal și a sunat la agenția județeană de plăți și inspecție socială, dar funcționarii de acolo au refuzat să-l asculte pe director, un militant PSD, și să semneze documente falsificate. Până la urmă, afacerea din 2015 a fost depistată de DNA. Primarul PSD din Bratovoești și-a recunoscut fapta și a primit doi ani cu suspendare. Beneficiarii ajutoarelor sociale, alegători PSD În aprilie 2021, fostul preşedinte al PSD Dolj Claudiu Manda şi fostul director al Agenţiei Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (AJPIS) Dolj Marius Nicolae Simcelescu au fost trimişi în judecată de DNA pentru folosire a influenţei ori autorităţii în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, respectiv abuz în serviciu. Manda era acuzat că a intervenit, în 2015, pe lângă Simcelescu, pentru a şterge, în mod nelegal, datoriile unor beneficiari de ajutor social din comuna Bratovoeşti, în cazul cărora se constatase că a fost încasat în mod necuvenit. Intervenţia lui Manda „ar fi avut drept scop obţinerea, în mod necuvenit, pentru sine, pentru partid şi pentru primarul comunei Bratovoeşti, a sprijinului electoral al beneficiarilor de ajutor social", arăta DNA. „Intervenţia inculpatului Manda Iulian-Claudiu ar fi avut drept scop obţinerea, în mod necuvenit, pentru sine, pentru partid şi pentru primarul comunei Bratovoeşti, a sprijinului electoral al beneficiarilor de ajutor social din comuna Bratovoeşti, faţă de care AJPIS Dolj dispusese anterior recuperarea sumelor obţinute în mod nelegal cu titlu de venit minim garantat (VMG) şi de a le procura acestora, tot în mod necuvenit, un folos reprezentat de scutirea lor de a mai restitui sumele datorate către AJPIS Dolj", arăta DNA. Citește și: ANALIZĂ Dezastrul de după grevă: viitorul premier s-a dovedit un laș, AUR – în ascensiune, deficitul bugetar va exploda și va ucide PNRR, opoziția de dreapta – inexistentă Dosarul DNA a fost trimis la Înalta Curte.

Ciolacu arată cum se vor plăti noile majorări salariale din sectorul bugetar: suprataxă de 1% pe cifra de afaceri a marilor companii și revenirea la impozitare progresivă
Eveniment

Ciolacu arată cum se vor plăti noile majorări salariale din sectorul bugetar: suprataxă de 1% pe cifra de afaceri a marilor companii și revenirea la impozitare progresivă

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, arată cum se vor plăti noile majorări salariale din sectorul bugetar: suprataxă de 1% pe cifra de afaceri a marilor companii și revenirea la impozitare progresivă. El nu a făcut o legătură directă între aceste majorări de salarii, care vin în contextul unui deficit bugetar mult mai mare decât cel planificat, și majorările de taxe și impozite pe care le-ar dori introduse după ce preia guvernarea. Ciolacu arată cum se vor plăti noile majorări salariale Liderul PSD Marcel Ciolacu a fost întrebat cum va arăta taxarea pe muncă în noul programul de guvernare, după preluarea funcţiei de premier. ”Eu îmi continui demersul ca la un moment dat România să intre într-o impozitare progresivă”, a fost răspunsul său, citat de news.ro. „Ne-au atras atenția și cei de la Comisia Europeană și de la Banca Mondială că problema sunt excepțiile pe care le avem în acest moment şi care nu mai creează un climat concurențial corect. Îmi mențin părerea că marile companii ar trebui să plătească impozit cel puțin 1% din cifra de afaceri", a mai susținut liderul PSD. „Nu va exista nici un impozit progresiv, așa cum susțin liderii social-democrați! Vom apăra cota unica, pentru ca trebuie sa încurajam munca. Poate ca social-democrații ar putea începe cu scăderea cheltuielilor pentru acei asistați sociali, care sunt apți de munca și nu vor sa muncească! Cota unică este linia roșie peste care nu se trece cu PNL în guvern!”, a scris, în replică la afirmațiile lui Ciolacu, deputatul PNL Florin Roman, pe Facebook. Citește și: Investigație The Times: Cercetătorii chinezi din Wuhan au manipulat viruși mortali, proveniți de la lilieci, pentru a-i transforma în arme. China dorea să schimbe echilibrul puterii mondiale Conform deputatului liberal, impozitarea cu 1% din cifra de afaceri pentru marile companii lovește în principal în companiile cu capital românesc: „Asta nu este patriotism economic, este protejarea companiilor străine”.

Pesediștii care conduc consilii județene iau spor de 50% pentru că absorb fonduri europene. Bolojan, președintele CJ Bihor, și Birta, primarul din Oradea - doar 25%
Eveniment

Pesediștii care conduc consilii județene iau spor de 50% pentru că absorb fonduri europene. Bolojan, președintele CJ Bihor, și Birta, primarul din Oradea - doar 25%

Pesediștii care conduc consilii județene iau spor de 50% pentru că absorb fonduri europene, arată datele publice de pe site-urile acestor instituții. În schimb, Ilie Bolojan, președintele CJ Bihor, și Florin Birta, primarul din Oradea iau doar un spor de 25%, deși acest județ și acest oraș sunt campioane la absorbție. Pesediștii care conduc consilii județene iau spor de 50% De exemplu, la Bistrița Năsăud, unde președinte este pesedistul Emil Moldovan, la indemnizația lunară de 18.720 de lei se adaugă un spor de 9.360 lei, denumit pompos „Majorarea indemnizației lunare conform art.16 alin.(2) din Legea-cadru nr.153/2017, cu modificările și completările ulterioare” - de fapt sporul pentru fonduri UE. Potrivit ultimei liste cu salarii de la acest consiliu județean, doar președintele și vicepreședinții beneficiază de acest spor, nu și angajații consiliului. Vicepreședinții consiliului județean sunt de la PSD și PMP. În Argeș, aceeași situație: președintele Ion Mânzină, de la PSD, și cei doi vicepreședinți, ambii de la PSD, iau un spor de 50% la salariul de bază pentru că lucrează cu fonduri europene. La ceilalți angajați ai primăriei, pe lista publicată nu figurează sporurile. Indemnizațiile conducerii sunt identice cu cele din Bistrița Năsăud, 18.720 de lei, plus spor de 9.360 lei. Și în Olt, unde președinte este Marius Oprescu, de la PSD, sporul pentru fonduri europene este de 50%, pentru conducerea consiliului. La fel în Botoșani, unde președinte al Consiliului Județean este Doina Feodorovici, de la PSD. Bacău, condus de Valentin Ivancea (PSD): sporuri de 50% pentru președinte și vicepreședinții consiliului județean. În mai multe județe conduse de lideri PSD, precum Teleorman, aceste informații sunt imposibil de găsit pe site-ul instituției. Citește și: Salarii uriașe la agenția pentru dezvoltarea infrastructurii în sănătate, dar care n-a pus piatra de temelie la nici un spital nou. Activitatea agenției, potrivit datelor de pe site: zero Bihorul, modest. Boc - 50% La Buzău și Vaslui, tot fiefuri PSD, președinții Consiliului Județean s-au limitat la sporuri de 25% din indemnizația lunară. În Bihor, lista salariilor precizează că indemnizațiile lunare ale președintelui - Ilie Bolojan - și ale vicepreședinților se majorează cu doar 25%. La Oradea, se precizează: „Indemnizatia lunară a primarului și indemnizaţiile lunare ale viceprimarilor au fost majorate cu 25% având în vedere implementarea proiectelor finantate din fonduri europene nerambursabile”. Salariile personalul nominalizat în echipele de proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile beneficiază de sporuri între 10 și 40% (maximum prevăzut fiind de 50%), în funcție de timpul alocat acestor proiecte. Dintre primarii PNL, Emil Boc primește sporul maxim, de 50%, pentru absorbția fondurilor europene. Și la CJ Arad, condus de liberalul Iustin Cionca, sporul acesta este dus la maximum, de 50%.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră