joi 16 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

psd

1563 articole
Eveniment

Companiile de stat, închise investitorilor străini: proiectul PSD-AUR limitează transparența și crește controlul politic

Comisia Economică a Senatului a adoptat marți un amendament depus de Petrișor Peiu la proiectul PSD privind interzicerea listării la bursă a companiilor de stat. Amendamentul permite companiilor să atragă capital prin emiterea de obligațiuni convertibile în acțiuni, care pot fi achiziționate însă exclusiv de cetățeni români și companii din România. În acest fel, inițiativa încearcă să răspundă nevoii de finanțare, menținând în același timp controlul statului asupra structurii acționariatului. O direcție care ar putea reduce transparența și readuce influența politică în centrul deciziilor economice. Amendament: acțiuni pentru români, prin mecanisme indirecte Amendamentul AUR introduce o excepție de la interdicția de vânzare a acțiunilor companiilor de stat, permițând atragerea de capital prin mecanisme indirecte: Citește și: Afirmație șocantă a aliatului PSD, deputatul AUR Tanasă, despre „planul” „demenților” care conduc UE - emisiunea de obligațiuni convertibile în acțiuni; - majorarea capitalului social prin emiterea de acțiuni noi. Elementul central al amendamentului este restricționarea accesului investitorilor străini: acțiunile pot fi vândute doar cetățenilor români și companiilor din România. Proiectul riscă să scadă atractivitatea României pentru investitori, să limiteze accesul la finanțare și să încetinească procesul de modernizare economică. În plus va afecta transparența companiilor de stat și va favoriza, din nou, politizarea acestora. Cum vor fi distribuite acțiunile Textul amendamentului stabilește și o structură clară de alocare a acțiunilor, în funcție de tipul investitorilor: - minimum 50% din acțiuni vor fi destinate investitorilor de retail (persoane fizice); - cel puțin 30% vor reveni fondurilor de investiții sau vehiculelor financiare care investesc majoritar în România (minimum 90% din active în proiecte sau entități românești). Aceste prevederi se aplică doar în măsura în care există cerere suficientă din partea acestor categorii de investitori. Controlul statului asupra acționariatului Practic, amendamentul creează un mecanism prin care statul poate controla mai strict cine ajunge acționar în companiile sale. În locul unei listări clasice la bursă, unde acțiunile pot fi cumpărate liber de orice investitor, inclusiv străin, soluția obligațiunilor convertibile introduce o etapă intermediară și condiționată. Investitorii nu devin acționari imediat, ci doar după conversie, în condiții stabilite dinainte, iar accesul este limitat explicit la cetățeni români și companii locale. În plus, distribuția acțiunilor este reglementată prin cote minime pentru investitori de retail și fonduri care investesc preponderent în România, ceea ce reduce semnificativ riscul intrării unor actori externi sau a unor achiziții masive necontrolate. Astfel, statul nu doar că își păstrează poziția majoritară, dar își asigură și un control indirect asupra structurii acționariatului, într-un mod mult mai predictibil decât în cazul unei piețe deschise. Impact asupra transparenței și pieței de capital Proiectul PSD și AUR ar putea reduce transparența în companii, afectând atractivitatea pieței de capital din România, care joacă un rol esențial în modernizarea companiilor de stat. Proiectul pleacă de la ideea de a evita listarea clasică la bursă. Or, listarea vine la pachet cu reguli stricte: - raportări trimestriale și anuale detaliate; - audituri independente; - obligații de comunicare publică rapidă a oricărui eveniment important. Dacă finanțarea se face prin mecanisme mai „controlate” (de exemplu, obligațiuni convertibile vândute într-un cerc limitat), există riscul ca unele dintre aceste obligații să fie relaxate. De asemenea, informația va circula mai puțin public și mai mult în cercuri restrânse. Riscul politizării și al concentrării capitalului Limitarea investitorilor la nivel local poate duce la implicarea fondurilor apropiate de stat, la influență politică în decizii economice și dependență de contracte publice. În plus, va scăde diversitatea de perspective, căci investitorii internaționali aduc standarde diferite și analize critice privind eficiența și guvernanța. Rolul investițiilor străine în economia României După aderarea la Uniunea Europeană, România a beneficiat de un aflux semnificativ de investiții străine directe, care au contribuit la modernizarea economiei și la creșterea productivității. Potrivit OCDE, integrarea în economia globală a fost un factor cheie pentru creșterea economică și pentru convergența veniturilor cu statele dezvoltate. De asemenea, participarea investitorilor internaționali a facilitat transferul de tehnologie, know-how și standarde de guvernanță corporativă. În acest context, limitarea accesului capitalului străin la companiile de stat ar putea reduce toate aceste beneficii. Riscul reducerii competitivității economice Unul dintre principalele riscuri ale unei astfel de măsuri este scăderea competitivității economiei românești. OCDE subliniază că, pentru a susține creșterea pe termen lung, România trebuie să îmbunătățească dinamismul mediului de afaceri, să stimuleze inovația și să atragă investiții . Restricționarea accesului la capital extern poate avea mai multe efecte: - reducerea competiției pentru achiziția de acțiuni; - scăderea valorii de piață a companiilor; - limitarea surselor de finanțare. În lipsa unei competiții internaționale, există riscul ca prețul acțiunilor să fie mai mic decât ar fi într-o piață deschisă, ceea ce poate afecta veniturile statului și eficiența alocării capitalului. Capital autohton vs. capital global Susținătorii măsurii invocă necesitatea consolidării capitalului românesc și a păstrării controlului asupra resurselor strategice. Această abordare nu este nouă și apare frecvent în economiile emergente. Argumentele principale sunt: - evitarea „vânzării” activelor strategice; - protejarea intereselor naționale; - dezvoltarea unei clase de investitori locali. Totuși, în practică, capitalul autohton din România este limitat comparativ cu cel internațional. Acest lucru ridică întrebarea dacă investitorii locali pot susține singuri nevoile de finanțare ale companiilor mari de stat. Impactul asupra guvernanței corporative Un alt efect posibil vizează guvernanța corporativă. Conform datelor OCDE, România a făcut progrese în alinierea la standardele internaționale de guvernanță, inclusiv prin adoptarea unor coduri mai stricte pentru companiile listate . Investitorii internaționali joacă un rol important în acest proces, deoarece solicită transparență, impun standarde ridicate de management, sancționează derapajele prin retragerea capitalului. Limitarea accesului acestora poate reduce presiunea pentru reforme și poate favoriza un control mai mare al statului asupra companiilor, inclusiv din perspectivă politică. Posibilă creștere a influenței politice În absența unei diversități de investitori, există riscul ca acționariatul să devină mai concentrat și mai dependent de contextul intern. Acest lucru poate duce la: - decizii economice influențate politic; - numiri în management bazate pe criterii non-economice; - scăderea eficienței operaționale. În economiile unde companiile de stat nu sunt expuse presiunii pieței, aceste riscuri sunt frecvent semnalate. Efecte asupra atractivității României pentru investitori România își propune să devină membră a OCDE, un obiectiv care implică respectarea unor standarde ridicate de deschidere economică și transparență. Aderarea la OCDE este asociată cu: - creșterea investițiilor; - reducerea costurilor de finanțare; - consolidarea încrederii în economie . În acest context, o măsură percepută ca protecționistă poate transmite un semnal negativ investitorilor internaționali, sugerând o posibilă schimbare de direcție în politica economică.

Companiile de stat, închise investitorilor străini: proiectul PSD-AUR limitează transparența și crește controlul politic
Afirmație șocantă a aliatului PSD, deputatul AUR Tanasă, despre „planul” „demenților” care conduc UE
Politică

Afirmație șocantă a aliatului PSD, deputatul AUR Tanasă, despre „planul” „demenților” care conduc UE

Afirmație șocantă a aliatului PSD, deputatul AUR Tanasă, despre „planul” „demenților” care conduc UE: „UE este condusă de niște demenți care au un singur plan: înlocuirea populației albe europene!”, a scris el pe twitter, azi. Tanasă a făcut acest comentariu când a distribuit o postare în care se afirmă: „Uniunea Europeană tocmai a semnat un acord cu Bangladesh pentru comerț și încurajarea migrației legale în numele celor 27 de membre”.  Citește și: ANALIZĂ Care este planul PSD: se folosește de AUR ca să îl alunge pe Bolojan, apoi ofertează PNL pentru un nou Guvern. AUR știe că va fi trădat Tanasă este purtător de cuvânt al AUR.  Afirmație șocantă a aliatului PSD, deputatul AUR Tanasă, despre „planul” „demenților” care conduc UE Mesajul său vine la câteva ore după ce PSD și AUR s-au înțeles să depună o moțiune de cenzură împotriva guvernului Bolojan. Întâmplător, ultimul mesaj scris de Tanasă pe Twitter conține exact aceeași afirmație: „UE e condusă de niște demenți!”. El repostează din nou o stire despre acordul UE-Bangladesh.  Repetiv, el scrie la 22 aprilie - al treilea mesaj personal, printre redistribuiri: „România este o țară condusă de niște demenți! Votați, nu-i vorbă! Dar demenți!”. De data aceasta e vorba de o informație că România va avea creștrere economică mai mică decât Ucraina.  În august 2025, CNCD s-a autosesizat după ce deputatul AUR Dan Tanasă a îndemnat românii să refuze comenzile livrate de imigranți: „Refuzați comanda dacă nu e livrată de un român. Nu mai încurajați importul de muncitori necalificați din Asia și Africa. Treziți-vă!”.  Polițistul Marian Godină a anunțat că a formulat o plângere penală în urma postării lui Dan Tănasă, pe care îl acuză de incitare la violență, ură sau discriminare față de muncitorii din Asia și Africa.  

Lovitură pentru Bolojan: apropiatul său, Valeriu Iftime, președintele CJ Botoșani, vrea guvern PSD-PNL
Politică

Lovitură pentru Bolojan: apropiatul său, Valeriu Iftime, președintele CJ Botoșani, vrea guvern PSD-PNL

Lovitură pentru Ilie Bolojan: apropiatul său, Valeriu Iftime, președintele CJ Botoșani și președinte interimar al PNL Botoșani, a declarat că vrea guvern PSD-PNL, chiar dacă acum social-democrații sunt aliați cu AUR pentru a demite Executivul. Bolojan i-ar fi propus omului de afaceri, finanțator al clublui FC Botoșani, să intre în politică.  Citește și: ANALIZĂ Care este planul PSD: se folosește de AUR ca să îl alunge pe Bolojan, apoi ofertează PNL pentru un nou Guvern. AUR știe că va fi trădat Lovitură pentru Bolojan: apropiatul său, Iftime, președintele CJ Botoșani,  vrea guvern PSD-PNL Acum, Iftime declară că „domnul Bolojan, pe care îl respect enorm de mult, are o mare problemă cu moţiunea asta şi retragerea noastră de la guvernare, pe care noi am aprobat-o, mai trebuie discutată”. „Faptul că noi suntem 14 procente în România, liberalii, cumva nu prea ai muzica ta. Trebuie să o cam asculţi. Din păcate, domnul Bolojan, pe care îl respect enorm de mult, are o mare problemă cu moţiunea asta şi retragerea noastră de la guvernare, pe care noi am aprobat-o, mai trebuie discutată”, a spus președintele CJ Botoșani pentru Agerpres.  „Eu încă mai sper că PNL va rămâne la guvernare în continuare, într-o formulă cu un PSD restructurat sau cu altă politică, cu o altă viteză, ca să nu mai fie acea frână trasă, cum spune domnul Bolojan. Nu văd altă formă de guvernare decât un compromis foarte grav cu AUR, cu PSD şi eu cred că preşedintele nu va accepta situaţia asta. (...) Opinia mea este ca liberalii să rămână la guvernare, pentru că există o anumită logică a lucrurilor şi un punct de echilibru în dezvoltarea asta, pentru că ce a făcut până acum guvernul condus de domnul Bolojan, un guvern de coaliţie, ce-i drept, dar cu un prim-ministru foarte serios, ăsta e drumul pe care trebuie să îl parcurgem. Dacă ne abatem de la drumul ăsta, cred că va fi complicat pentru fiecare român”, a mai arătat Iftime. 

Primul lider PNL, Ionuț Stroe, aliatul lui Băluță, care cere menținerea alianței cu PSD. „E nevoie de reconstrucția unei majorități ancorate în valorile europene”
Politică

Primul lider PNL, Ionuț Stroe, aliatul lui Băluță, care cere menținerea alianței cu PSD. „E nevoie de reconstrucția unei majorități ancorate în valorile europene”

A apărut primul lider PNL, Ionuț Stroe, aliatul lui Daniel Băluță în Sectorul 4, care cere menținerea alianței cu PSD chiar și după moțiunea de cenzură, pentru a se evita ca AUR să guverneze: „E nevoie de maturitate politică acum și de reconstrucția unei majorități funcționale, credibile și ancorate în valorile europene”, a scris el, pe Facebook. Stroe este președintele PNL Sector 4, iar consilierii PNL din Consiliul Local al acestui sector votează proiectele lui Daniel Băluță.  Citește și: ANALIZĂ Care este planul PSD: se folosește de AUR ca să îl alunge pe Bolojan, apoi ofertează PNL pentru un nou Guvern. AUR știe că va fi trădat „Mie îmi place să vă spun, o repet de fiecare dată, Daniel este cel mai liberal primar social-democrat şi eu o cred şi o spun din tot sufletul, pentru că este un primar al investiţiilor, al dinamicii economice, este un primar cu o viziune mult asemănătoare, dacă n-aş putea spune identică, cu cea pe care noi, liberalii, încercăm să o promovăm”, spunea Stroe despre Băluță, în 2024.  Primul lider PNL, Ionuț Stroe, aliatul lui Băluță, care cere menținerea alianței cu PSD „Discuțiile din spațiul public despre un posibil guvern PSD–AUR mi se par extrem de serioase. Nu e un scenariu care poate fi tratat lejer sau cu jumătăți de măsură. Avem un risc real de derapaj de la direcția pe care România și-a asumat-o de ani de zile: una clar pro-occidentală și euroatlantică. Iar PNL, partidul meu, a transformat această direcție într-un brand real, asumat și foarte bine că am făcut acest lucru!   Cred că e momentul unei reveniri rapide la aceeași masă a partidelor pro-occidentale. Sub nicio formă nu ne putem permite un guvern în care extremismul intră pe ușă, fie direct, fie prin susținere. Nu e timp de orgolii, calcule mărunte sau jocuri tactice.   Da, știu: politica înseamnă compromis, dar nu orice compromis! Pentru mine, există o linie roșie: orientarea pro-occidentală a țării noastre și reputația României.   E nevoie de maturitate politică acum și de reconstrucția unei majorități funcționale, credibile și ancorate în valorile europene. Orice altă variantă ne duce într-o zonă de risc pe care nu ne-o permitem”, a scris Stroe. 

ANALIZĂ Care este planul PSD: se folosește de AUR ca să îl alunge pe Bolojan, apoi ofertează PNL pentru un nou Guvern. AUR știe că va fi trădat
Opinii

ANALIZĂ Care este planul PSD: se folosește de AUR ca să îl alunge pe Bolojan, apoi ofertează PNL pentru un nou Guvern. AUR știe că va fi trădat

Planul PSD este destul de clar: se folosește de AUR ca să îl alunge pe premierul Ilie Bolojan, apoi ofertează PNL pentru un nou Guvern, știind că mulți liberali își doresc să guverneze în continuare, fără actualul lor lider, afirmă surse politice.   PSD crede că se va repeta situația din 2021 și vor vinde noua guvernare PSD-PNL tot în numele stabilității și a conservării orientării pro-europene.  AUR știe că va fi trădat și este de acord. George Simion dovedește astfel că face opoziție și că are putere, puterea de a da jos un Executiv. În plus, este puțin probabil ca Simion să riște să se compromită la guvernare, într-un moment greu, alături de PSD. Ce va face PSD după ce trece moțiunea de cenzură? Va face o ofertă de nerefuzat PNL-ului: să mențină postul de premier. Lui Ilie Bolojan îi va oferi postul de președinte al Senatului - care este acum deținut de Mircea Abrudean, un apropiat al lui Bolojan - dar acesta va refuza, foarte probabil.  Cheia actualei situații politice sunt, deci, trădătorii din PNL care vor forța reluarea combinației cu PSD. Faptul că liberalii au votat împotriva unei reveniri la guvernare cu PSD, dacă social-democrații dau jos guvernul Bolojan cu ajutorul AUR, nu este relevant. Bolojan, odată dat jos, pierde din influență și mulți dintre colegii săi vor face orice să rămână conectați la bugetul de stat. Ce s-a decis acum o lună se poate schimba.  Cine conduce tabăra anti-Bolojan, în PNL? Hubert Thuma și aghiotanta sa, Nicoleta Pauliuc, promovată chiar în poziția de prim-vicepreședinte PNL, Adrian Veștea - președintele CJ Brașov, și el prim-vicepreședinte PNL, și, probabil, și Cătălin Predoiu. Deci, din patru prim-vicepreședinți PNL, trei sunt contra lui Bolojan, alături de actualul premier fiind doar primarul Capitalei, Cătălin Ciucu.  Probabil că, în aceste zile, subteran, se desfășoară negocieri dure pentru a convinge majoritatea liderilor liberali să-l abandoneze pe Bolojan, dacă moțiunea de cenzură trece. De aici și graba PSD: să nu-i dea timp lui Bolojan să se consolideze în PNL și să demareze reforme care să-i crească popularitatea.  Ce șanse sunt ca planul PSD să se îndeplinească? Foarte mari. PNL are o lungă istorie de trădări. Ce va fi la alegerile din 2028 e altă discuție...

Prima demisie majoră din PSD după alianța cu AUR: senatoarea Victoria Stoiciu, fost vicepreședinte. „Nu pot și nu voi gira niciodată normalizarea fascismului”
Politică

Prima demisie majoră din PSD după alianța cu AUR: senatoarea Victoria Stoiciu, fost vicepreședinte. „Nu pot și nu voi gira niciodată normalizarea fascismului”

Prima demisie majoră din PSD după alianța cu AUR: senatoarea Victoria Stoiciu, fost vicepreședinte al acestui partid, a anunțat pe Facebook că părăsește formațiunea. „Nu pot și nu voi gira niciodată  normalizarea fascismului”, a scris ea.  Citește și: Claudiu Năsui, la podcastul „Cum e, de fapt”: critici dure la tandemul Fritz-Moșteanu, care conduce USR-ul. „Un parazit nu-și părăsește niciodată gazda de bună voie” Stoiciu a fost consiliera fostului premier Marcel Ciolacu.  Prima demisie majoră din PSD după alianța cu AUR: senatoarea Victoria Stoiciu, fost vicepreședinte „Astăzi mi-am înaintat oficial demisia din Partidul Social Democrat. Decizia vine ca un pas firesc după ce ieri am refuzat să semnez moțiunea de cenzură, marcând momentul în care viziunea mea și direcția actuală a partidului au intrat pe contrasens total. Consider că este nevoie de un cordon sanitar absolut care să mențină forțele extremiste în izolare politică totală. Orice încălcare a acestui principiu nu reprezintă doar o eroare tactică, ci o normalizare a fascismului. Pas cu pas, până când monstrul va fi prea mare ca să îl răpunem.   Istoria este cel mai bun profesor. Ascensiunea fascismului în perioada interbelică nu s-a produs subit. A fost rezultatul unor concesii repetate făcute de forțele democratice, care au sacrificat viitorul pentru calcule politice mici și rațiuni de moment. De ce credeți că social-democrații germani păstrează cu sfințenie acest cordon sanitar în raport cu extremiștii lor? Pentru că se uită înapoi în istorie. Și nu vor să o repete.   Nu pot și nu voi gira niciodată normalizarea fascismului.. Este o linie roșie peste care nu se poate trece. Le mulțumesc colegilor social-democrați care m-au susținut în inițiativele legislative de până acum pentru buna colaborare. Din păcate, drumurile noastre se despart aici, nu pot face parte dintr-un proiect care sacrifică valorile democratice fundamentale pe altarul unor interese politice de etapă”, a scris ea, pe Facebook. 

Suspendarea președintelui, armă politică: ce arată cazul Băsescu și cât de vulnerabil este Nicușor Dan
Politică

Suspendarea președintelui, armă politică: ce arată cazul Băsescu și cât de vulnerabil este Nicușor Dan

Pe fondul actualei crize politice, în care PSD și AUR anunță depunerea unei moțiuni de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan, se conturează tot mai des întrebarea dacă tensiunile ar putea escalada până la suspendarea președintelui Nicușor Dan. Istoria politică recentă a României, marcată de episoadele din 2007 și 2012 ale lui Traian Băsescu, arată că o astfel de procedură nu este niciodată exclusiv juridică, ci rezultatul unor confruntări politice majore între instituții. Suspendarea președintelui, instrument politic Suspendarea președintelui României este unul dintre cele mai puternice instrumente constituționale aflate la dispoziția Parlamentului, dar și unul dintre cele mai complexe din punct de vedere politic. Citește și: VIDEO EXCLUSIV Fostul ministru USR Claudiu Năsui relatează, la podcastul “Cum e, de fapt?“, cum îi cerea SRI să naționalizeze COS Târgoviște Deși procedura este clar reglementată, aplicarea ei depinde mai puțin de litera legii și mai mult de echilibrele de putere din Legislativ. Ce spune Constituția: temeiul legal al suspendării Potrivit Constituției României, președintele poate fi suspendat „în cazul săvârșirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituției”, potrivit Articolului 95. Totuși Constituția nu definește exact ce înseamnă „fapte grave”, lăsând Parlamentului o marjă semnificativă de interpretare. În practică, suspendarea este, în egală măsură, o procedură juridică și una politică. Prima etapă: inițierea procedurii în Parlament Suspendarea nu poate începe oricum. Este nevoie de o inițiativă formală semnată de cel puțin o treime dintre deputați și senatori. Propunerea este comunicată imediat președintelui, care are dreptul să ofere explicații în fața Parlamentului. Acest moment este, de regulă, unul cu puternică încărcătură politică, în care acuzațiile sunt formulate public, iar pozițiile se cristalizează. Avizul CCR: obligatoriu, dar nu decisiv Înainte de vot, Parlamentul trebuie să solicite un punct de vedere de la Curtea Constituțională a României. Acest aviz este însă consultativ. Cu alte cuvinte, este obligatoriu ca procedură, dar nu este obligatoriu ca rezultat. Parlamentul poate decide suspendarea chiar și în cazul unui aviz negativ al Curții. Această nuanță explică de ce suspendarea este, în esență, un act politic validat juridic, nu invers. Votul decisiv: majoritatea absolută Decizia de suspendare aparține Parlamentului, reunit în ședință comună. Pentru ca suspendarea să fie aprobată, este nevoie de votul majorității parlamentarilor, nu doar al celor prezenți. Acest prag ridicat face ca suspendarea să fie imposibilă fără o coaliție largă sau fără o ruptură majoră în actuala majoritate parlamentară. Referendumul: momentul în care decide electoratul Dacă Parlamentul votează suspendarea, procedura nu se oprește aici. În maximum 30 de zile trebuie organizat un referendum pentru demiterea președintelui. În acest punct, decizia se mută de la Parlament la cetățeni: - votul popular validează sau respinge demiterea - președintele poate reveni în funcție dacă referendumul nu confirmă suspendarea Astfel, suspendarea este doar o etapă intermediară, nu o sancțiune definitivă. Cine conduce țara în timpul suspendării Pe durata suspendării, atribuțiile prezidențiale sunt preluate temporar de președintele Senatului, conform mecanismului de interimat prevăzut de Constituție, în Articolul 98. Dacă această funcție nu poate fi exercitată, interimatul revine președintelui Camerei Deputaților. Este o soluție de continuitate instituțională, menită să evite blocajul la nivelul statului. Procedura separată: înalta trădare Distinct de suspendarea politică există și procedura prevăzută de Articolul 96, care vizează fapta de înaltă trădare. În acest caz, este necesar votul a două treimi din parlamentari, iar competența de judecată aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție Aceasta nu mai este o procedură politico-constituțională, ci una penală, cu consecințe mult mai grave. O procedură profund politică, cazul Traian Băsescu Deși cadrul constituțional este clar, experiența politică arată că suspendarea nu este doar o chestiune de legalitate, suspendarea din 2007 a președintelui Traian Băsescu fiind un exemplu clar. A fost prima suspendare a unui președinte în istoria României post-decembristă și s-a petrecut pe fondul unui conflict deschis între Traian Băsescu și o majoritate parlamentară formată din PSD, PNL și alte partide. Parlamentul a votat suspendarea, după ce a acuzat încălcări ale Constituției. Însă Curtea Constituțională a României a emis un aviz negativ, motivând nu există încălcări grave ale Constituției. Cu toate acestea, Parlamentul a mers mai departe și a votat suspendarea, ignorând avizul CCR. Finalul a fost decis de electorat: la referendum, aproximativ 74% dintre votanți au respins demiterea, iar Băsescu a revenit în funcție. Conflictul politic nu a fost validat popular. Suspendarea din 2012: criză instituțională și polarizare extremă Al doilea episod, din 2012, a fost și mai tensionat. Guvernul USL (PSD + PNL) a inițiat suspendarea lui Traian Băsescu într-un context de confruntare instituțională dură. Suspendarea a fost votată rapid în Parlament. CCR a emis din nou un aviz consultativ, care nu a blocat însă procedura. Deși la referendum, majoritatea votanților au optat pentru demitere, referendumul a fost invalidat din cauza prezenței insuficiente. Președintele a revenit în funcție. Cum ar putea fi suspendat Nicușor Dan Un scenariu de escaladare a crizei politice spre suspendarea președintelui Nicușor Dan ar deveni plauzibil doar în condițiile unui conflict instituțional prelungit și vizibil. O astfel de situație ar putea apărea dacă șeful statului ar refuza să țină cont de existența unei majorități parlamentare clare în procesul de desemnare a premierului sau dacă ar propune în mod repetat candidați fără susținere reală în Parlament, blocând formarea unui guvern funcțional. În același timp, intrarea într-un conflict deschis cu Legislativul – prin decizii percepute ca obstrucționând voința majorității – ar putea alimenta argumentul politic necesar inițierii suspendării. Într-un astfel de context, suspendarea nu ar mai fi doar o ipoteză teoretică, ci expresia unei rupturi majore între instituțiile fundamentale ale statului.

Cum a acaparat PSD marile companii de stat modificând legea. Controlul politic, amenințat de reformele lui Bolojan
Politică

Cum a acaparat PSD marile companii de stat modificând legea. Controlul politic, amenințat de reformele lui Bolojan

Criza politică din România scoate la iveală tensiuni structurale mai vechi, aflate la intersecția dintre deciziile politice și interesele economice. Retragerea PSD din Coaliția de guvernare, în contextul disputei privind reforma companiilor de stat, are la bază o problemă sistemică: influența politică a PSD asupra acestor companii. În același context, după publicarea listei așa-numiților „băieți deștepți” din energie, PSD și AUR au anunțat inițierea unor demersuri comune pentru depunerea unei moțiuni de cenzură împotriva Guvernului Bolojan. Alianța conjuncturală, între un partid tradițional și unul cu discurs suveranist, dincolo de retorica politică, are de fapt în spate interese legate de companiile de stat și a controlului asupra resurselor strategice. Numiri politice, înlesnite legal Pentru a înțelege actuala criză, este esențial să ne întoarcem în 2017, când majoritatea PSD-ALDE a modificat legislația votând în plen un proiect de modificare a OUG 109/2011, cadrul legal care reglementa guvernanța corporativă a companiilor de stat. Citește și: VIDEO EXCLUSIV Fostul ministru USR Claudiu Năsui relatează, la podcastul “Cum e, de fapt?“, cum îi cerea SRI să naționalizeze COS Târgoviște Potrivit unui raport al organizației Expert Forum, aceste modificări au eliminat obligația aplicării principiilor de guvernanță corporativă pentru o serie de companii majore. Printre acestea se numărau Romgaz, Hidroelectrica, Complexul Energetic Oltenia, TAROM, CNAIR, companiile CFR, Transgaz, Transelectrica, Romsilva, RAPPS, Loteria Română și Poșta Română. Concret, nu mai erau obligatorii: - selecția competitivă a conducerii - criteriile de performanță - raportările și mecanismele de transparență - protecția acționarilor minoritari Autorii raportului avertizau că aceste schimbări riscă să readucă un model în care companiile sunt administrate „în propriul interes al grupărilor teritoriale de partid”, prin numirea unor „oameni de casă” în locul managerilor selectați pe criterii profesionale. Oamenii PSD-ului Consecințele au fost imediate. Unul dintre cele mai elocvente exemple privind influența politică în companiile de stat este cel al CFR SA și CFR Marfă. În 2018, la doar un an după modificarea guvernanței corporative a companiilor de stat, la CFR SA, companie care avea aproximativ 25.000 de angajați, Consiliul de Administrație a fost format din persoane cu trasee profesionale eterogene, fără a avea legătură cu specificul domeniului. De exemplu, Marius Mihuț Pițigoi provenea din mediul privat, fiind dealer auto în grupul lui Ion Țiriac. Era asociat în afaceri cu fostul ministru PSD Ioan Rus. Niculae Teodorescu activa de decenii în aparatul guvernamental, fără experiență directă în transporturi feroviare. Cea mai discutată numire a fost însă cea a lui Marian Octavian Șerbănescu, adus în conducerea companiei de fostul ministru al Transporturilor Felix Stroe. Fără experiență relevantă în domeniul feroviar, acesta provenea din cadrul RAJA Constanța, regie de apă aflată în coordonarea aceluiași ministru. Traseul său profesional a fost perceput drept un exemplu de transfer politic dintr-un sector în altul, fără o justificare tehnică solidă. Un model similar s-a regăsit și la CFR Marfă, companie aflată de ani de zile în dificultate financiară, cu pierderi și datorii în creștere. Conducerea acesteia a fost alcătuită din persoane cu legături directe sau indirecte cu zona politică. Ionel Minea a ocupat anterior funcția de secretar de stat în perioada guvernării conduse de Mihai Tudose, iar Ștefăniță Munteanu era consilier al premierului Viorica Dăncilă. Un caz emblematic este cel al lui Răzvan Adrian Moga, fiul senatorului PSD Nicolae Moga, care a ajuns în Consiliul de Administrație fără experiență relevantă în transporturi. Activitatea sa profesională anterioară includea funcții în organizații de vânătoare și administrarea unor mici firme imobiliare. De asemenea, Gheorghe Daniel Saviuc provenea din zona politică, fiind consilier al deputatului PSD Petru Gabriel Vlase. Companii de stat, pe mâna PSD În anii care au urmat, deși au existat tentative de reformă, inclusiv sub presiunea Uniunii Europene, sistemul a rămas neschimbat. În 2024, două din trei companii ale statului erau conduse de oameni numiți politic. La CFR Marfă, toți cei șapte membri ai Consiliului de Administrație fuseseră numiți provizoriu de Ministerul Transporturilor, condus de Sorin Grindeanu, lider PSD. Unul dintre administratori, Niculaie Bordei, a fost consilier PSD la Sectorul 6 între 2012 și 2020. La Transelectrica, companie strategică și profitabilă, conducerea provizorie includea persoane cu legături directe cu PSD. Directorul general Ștefăniță Munteanu a fost consilier personal al fostului premier Mihai Tudose, iar Florin Cristian Tătaru, membru al Directoratului, a fost deputat PSD de Maramureș. Și în cazul TAROM apar astfel de conexiuni cu PSD-ul. Monica Săsărman, numită în Consiliul de Administrație, s-a înscris în PSD după excluderea din PNL. Marcu Mirel Alexandru era prezentat drept susținător financiar al PSD, iar Iulian Daniel Idolu a fost ales local din partea PSD în Timiș. AUR și energia: între discurs suveranist și efecte economice controversate Poziționarea AUR în domeniul energiei a fost una constant critică față de liberalizarea pieței și de politicile fiscale aplicate producătorilor. Discursul public al partidului s-a construit în jurul ideii de „protejare a consumatorului român” și de combatere a „speculei” din piața energiei. Însă, inițiativele legislative promovate au generat controverse privind impactul lor real. Un exemplu relevant este proiectul susținut de parlamentarii AUR pentru modificarea regimului de supraimpozitare a producătorilor de energie regenerabilă. Acesta propunea ajustarea modului de calcul al taxei de 80% aplicate veniturilor suplimentare, prin scăderea costurilor de achiziție din baza de impozitare și introducerea unor excepții pentru producătorii cu prețuri mai mici. În forma existentă la acel moment, legislația prevedea impozitarea drastică a veniturilor obținute peste pragul de 450 lei/MWh — o măsură justificată de autorități prin nevoia de a redistribui profiturile excepționale generate în contextul crizei energetice. Propunerea AUR venea astfel într-un moment în care marii producători reclamau deja presiunea fiscală și riscurile asupra investițiilor. Organizațiile din sectorul energiei regenerabile au criticat dur aceste politici fiscale, avertizând că supraimpozitarea poate duce la insolvențe și la retragerea unor capacități de producție, afectând securitatea energetică a României.

Frăția AUR-PSD se oficializează la Pitești: viceprimar AUR, ales cu voturile PSD
Politică

Frăția AUR-PSD se oficializează la Pitești: viceprimar AUR, ales cu voturile PSD

Frăția AUR-PSD se oficializează la Pitești: un viceprimar AUR a fost ales cu voturile PSD. Din 2024, al doilea post de viceprimar era liber. Celălalt post era ocupat de PSD.  Citește și: VIDEO EXCLUSIV Fostul ministru USR Claudiu Năsui relatează, la podcastul “Cum e, de fapt?“, cum îi cerea SRI să naționalizeze COS Târgoviște Consilierul local Ion Dumitrache (AUR) va fi al doilea viceprimar al municipiului Piteşti.  Frăția AUR-PSD se oficializează la Pitești: viceprimar AUR, ales cu voturile PSD Dumitrache a fost ales cu votul unanim al consilierilor PSD şi AUR, după ce reprezentanţii PNL şi USR au părăsit sala. Propunerea ar fi fost făcută de primarul PSD Cristian Gentea, arată unele publicații locale. "În urma numărării voturilor, pentru domnul consilier Dumitrache Ion - 13 voturi voturi exprimate, niciun vot nu este nul, 13 voturi 'da' , zero voturi 'nu'", a anunţat preşedintele de şedinţă, consilierul local PSD Dumitru Tudosoiu. La Pitești, PSD are 9 consilieri locali, PNL – 6, USR – 4, AUR – 3 și PMP – 1. Cealaltă funcţie de viceprimar al municipiului Piteşti este ocupată de social-democratul Lucreţiu Tudor.Primarul municipiului Piteşti, Cristian Gentea, aflat la al doilea mandat, este tot membru PSD. 

Grindeanu, fotografiat la masă cu un urmărit general și ambasadoarea SUA în Grecia - presă
Politică

Grindeanu, fotografiat la masă cu un urmărit general și ambasadoarea SUA în Grecia - presă

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a fost fotografiat la masă cu un urmărit general, Adrian Gheorghe Rafael, și cu ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle. Imaginile au fost publicate de site-ul presa-libera.ro. Citește și: VIDEO EXCLUSIV Fostul ministru USR Claudiu Năsui relatează, la podcastul “Cum e, de fapt?“, cum îi cerea SRI să naționalizeze COS Târgoviște Potrivit acestui site, la discuții participa și ministrul Energiei, Bogdan Ivan.  Grindeanu, fotografiat la masă cu un urmărit general și ambasadoarea SUA în Grecia „Întâlnirea a avut loc în seara zilei de 31 martie, între orele 21:00 și 23:00, la exclusivistul restaurant Isoletta. Într-o atmosferă extrem de relaxată, udată din belșug cu vin și presărată cu hohote de râs, Sorin Grindeanu stătea la loc de cinste. Lângă el se aflau Bogdan Ivan, ministrul Energiei, și Kimberly Guilfoyle, ambasadoarea Statelor Unite în Grecia (cunoscută publicului larg și pentru o apariție virală într-o rochie transparentă la un eveniment oficial de la Atena). La prima vedere, scena părea un exercițiu de networking politic la nivel înalt, orchestrat de personaje precum Florin Lazăr Vlădică și Adrian Thiess, acesta din urmă fiind un maestru de ceremonii cunoscut pentru aducerea în România a unor figuri politice americane de prim rang (...) Elementul care schimbă radical perspectiva asupra acestei întâlniri este persoana așezată strategic în capul mesei. Pe baza imaginilor și a fotografiilor publice, individul a fost identificat ca fiind Adrian Gheorghe Rafael. Cine este acest personaj care împarte zâmbete și pahare cu elita PSD și diplomația americană? Este finul lui Adrian Thiess și, mult mai grav, un infractor condamnat definitiv la 3 ani de închisoare cu executare pentru trafic de influență. Mai mult, la ora la care servea cina alături de miniștrii României, Adrian Gheorghe Rafael se afla în URMĂRIRE GENERALĂ”, scrie presa-libera.ro.  Rafael ar fi luat o mită de 150.000 de euro pentru a-l influența pe Marcel Vela, la acel moment primar în Caransebeș, pentru a truca o licitație.  Potrivit Europa Liberă, „Rafael Adrian Gheorghe, omul de bază al fostului ministru de Interne Marcel Vela, a fost condamnat în octombrie 2021 la 3 ani închisoare cu executare după ce ar fi luat o mită de 150.000 de euro. Influent membru al PNL, a fugit în Italia înainte de condamnare. Gheorghe nu a fost extrădat deoarece s-a considerat că o suprafață de 4 metri pătrați în celulă nu este suficientă pentru a executa pedeapsa în România.” „În imagini mai apar alte patru persoane, deocamdată neidentificate, ceea ce sugerează că structura și scopul acestei întâlniri sunt mult mai ample și mai obscure decât o simplă ieșire la restaurant”, mai arată publicația. 

ANALIZĂ II Efectul pe plan extern al concubinajului PSD-AUR: torpilarea relației cu SUA și UE
Opinii

ANALIZĂ II Efectul pe plan extern al concubinajului PSD-AUR: torpilarea relației cu SUA și UE

România a construit excelent relația cu SUA în ultimele luni: discret, eficient și fără să genereze contra-reacții din partea Uniunii Europene. Principalul element al acestei construcții a fost oferirea, fără comentarii și condiții, a bazei aeriene Kogălniceanu pentru trupele americane implicate în războiul cu Iranul. Alte state din UE fie au refuzat accesul avioanelor americane, fie au ezitat sau au impus condiții.  Statele Unite au răspuns aproape imediat României: pe surse, Wall Street Journal a anunțat că SUA ar putea aduce trupe staționate în vestul Europei pentru a consolida apărarea României. Secretarul de stat Rubio ar putea vizita România și există un portofoliu de proiecte economice de interes comun, de la minerale rare la cooperare în sectorul energetic.  Toate aceste proiecte vor fi făcute praf de un regim PSD-AUR. Simion a făcut mare paradă că este pro-Trump, dar nici un om rațional nu-l credea. Politicile sale economice sunt copy-paste după Venezuela sau Belarus: ceaușism, naționalism-comunism. Nu este nimic de dreapta la AUR. Nu cred că cineva de la Washington s-a lăsat păcălit de AUR.  Însă AUR s-a demascat când a refuzat să voteze, în plenul Parlamentului, cererea SUA privind dislocarea unor forțe și echipamente militare pe teritoriul României. Liderii AUR i-au făcut „slugi” pe cei care au susținut-o.  Pe scurt, AUR nu va avea cu SUA relația pe care a avut-o Viktor Orban, după talpa pusă americanilor când au avut nevoie de susținerea României. Tot ce s-a construit va fi pus in stand-by.  Cât despre relația cu UE, iată ce scria Sorin Grindeanu la 26 martie: „Am reafirmat că excludem orice variantă de colaborare politică cu AUR și că urmărim cu îngrijorare semnalele tot mai dese de apropiere dintre partidul premierului și liderii formațiunii extremiste conduse de George Simion. O asemenea apropiere PNL-AUR reprezintă o amenințare pentru viitorul oricărei coaliții pro-europene și un pericol pentru viitorul european al României!”.  Acum, schimbăm PNL cu PSD și iată ce iese: „O asemenea apropiere PSD-AUR reprezintă o amenințare pentru viitorul oricărei coaliții pro-europene și un pericol pentru viitorul european al României!”.  Am scris deja despre problemele tehnice din PNRR, dar acolo mai este o problemă: Comisia Europeană poate fi mai tolerantă și să accepte închiderea unor jaloane așa-și-așa, borderline, dacă vede că ești decis să faci reforme. Dar când te combini cu sabotorii UE, abia au scăpat de Viktor Orban că vine altul..., cu siguranță va fi mai dură în toate evaluările... Singurul lucru care nu poate coborî mai jos în relația cu UE este credibilitatea PSD. La 26 martie spunea una, iar după fix o lună s-a răsucit cu 180 de grade. Nu-i prima oară când PSD face asta la Bruxelles, nu cred că mai exista vreun naiv care să fie surprins.  În sfârșit, concubinajul AUR-PSD, garanția populismului deșănțat, anticapitalist, și a corupției, va arunca în aer relația și așa subțire cu finanțatorii internaționali. Costurile cu dobânzilor se vor duce în sus, asta dacă vor mai dori să împrumute România.  PS: proiectele de reunificare economică cu Basarabia - poduri, autostrăzi, căi ferate, energie - putem să uităm de ele...

ANALIZĂ Atacul AUR-PSD împotriva guvernului Bolojan înseamnă pierderea a miliarde de euro din PNRR
Opinii

ANALIZĂ Atacul AUR-PSD împotriva guvernului Bolojan înseamnă pierderea a miliarde de euro din PNRR

PSD blocase sau tergiversase mai toate reformele din PNRR care i-ar fi afectat clientela sau bazinul electoral. Bolojan spera ca, scăpat de această piatră de moară, să accelereze ritmul și să recupereze întârzierile.  Citește și: Fostul ministru USR Claudiu Năsui relatează, la podcastul “Cum e, de fapt“, cum îi cerea SRI să naționalizeze COS Târgoviște Asocierea cu AUR garantează că PNRR-ul este îngropat.  De ce? Dacă moțiunea de cenzură este depusă la început de mai și trece, până cel mai devreme la început de iunie nu va apare un nou Executiv. Se pierde cel puțin 30 de zile, în cea mai optimistă evaluare, de reforme, în condițiile în care PNRR trebuie închis - reforme și investiții - până la 31 august 2026.  Mai rău, dacă PNL și USR refuză să se mai asocieze cu PSD și se țin de cuvânt, opțiunile sunt un guvern Grindeanu-Simion sau alegeri anticipate, deci nici o șansă pentru PNRR, nici o șansă ca reforma administrativă să continue sau să se reducă deficitul bugetar.  Ce reforme vor ucide Grindeanu și Simion: Reforma pieței de energie electrică, prin înlocuirea cărbunelui din mixul energetic - AUR și mai ales Călin Georgescu s-au opus dur acestei măsuri, deși cărbunele este devastator de scump, în România, dincolo de faptul că poluează. Acesta este un jlon PNRR de 771 milioane de euro Decarbonizarea sectorului de încălzire-răcire/ permiterea prosumatorilor (inclusiv blocurilor de apartamente și asociațiilor de locatari) să producă și să vândă excesul de energie solară și, eventual, eoliană, în forme mai flexibile, precum și introducerea de stimulente, inclusiv compensații cantitative - jalon de 771 milioane de euro. AUR și PSD nu sunt de acord. Legea salarizării unice, jalon de 771 milioane euro. PSD fie o va bloca, fie va veni cu o variantă care să crească iar salariile bugetarilor și să adâncească deficitul bugetar. Legea era in sarcina ministrilor PSD ai Muncii și, în trei ani, nici măcar nu au prezentat public un draft. Depolitizarea companiilor de stat, jalon de 771 milioane euro, cea mai mare problemă pentru PSD. Nu se va realiza.  Utilizarea terenurilor de stat ca zone de accelerare pentru investițiile în surse regenerabile de energie - cel puțin AUR se va opune ca pământurile pntru agricultură să fie folosite pentru eoliene și parcuri voltaice.  În plus, trebuie finalizată digitalizarea ANAF - un dezastru pentru clientela PSD, nu se va întâmpla.  Nici AUR, nici PSD, nu se vor atinge de privilegiile serviciilor secrete și ale Poliției și nu vor modifica legislația privind pensiile speciale ale angjaților din sistemul militarizat.  Pe lângă ratarea câtorva miliarde din PNRR, ne putem aștepta ca instabilitatea politică și riscul unei guvernări cu AUR să ducă la retrogradarea României, de către agențiile de rating, la categoria junk. 

PSD și-a oficializat relația cu AUR: scriu și depun împreună moțiunea de cenzură
Politică

PSD și-a oficializat relația cu AUR: scriu și depun împreună moțiunea de cenzură

PSD și-a oficializat relația cu AUR: cele două partide scriu și depun împreună moțiunea de cenzură. Întrebați dacă acest demers presupune și formarea, ulterioară, a unui guvern comun, negociatorii celor două formațiuni politice au evitat un răspuns clar.  Citește și: Fostul ministru USR Claudiu Năsui relatează, la podcastul “Cum e, de fapt“, cum îi cerea SRI să naționalizeze COS Târgoviște PSD și-a oficializat relația cu AUR: scriu și depun împreună moțiunea de cenzură Marian Neacșu (PSD) și Petrișor Peiu (AUR) sunt responsabili pentru redactarea moțiunii. Potrivit declarațiilor făcute de Marian Neacșu, procesul se află în fază tehnică. „S-a decis ca eu și dl Petrișor Peiu să ne ocupăm de partea tehnică a unei moțiuni de cenzură comune. Este exclusiv tehnic. După cum știți avem BPN la ora 14 în care se va lua decizia finală”, a spus Marian Neacșu. “Facem un demers comun de redactare a unei moțiuni de cenzură pentru a merge cu ea în Parlament, pentru a fi dezbătută undeva la începutul lunii mai, cu scopul de a demite Guvernul Bolojan. Cele două partide vor avea ședință în forurile de conducere. deocamdată, noi vă anunțăm că am declanșat demersul tehnic de a scrie acea moțiune”, a spus Petrișor Peiu. “Singurul lucru care s-a disuctat deocamdată este inițierea, scrierea și votarea unei moțiuni de cenzură (...) Deocamdată nu am discutat despre o colaborare de guvernare“, a mai susținut Peiu. “Vom vedea ulterior (...) Deciziile politice viitoare vor fi luate de către forurile politice“, a afirmat și Neacșu. 

Deputat USR: guvernul Bolojan poate supraviețui peste 45 de zile, demiterea, doar prin moțiune de cenzură
Politică

Deputat USR: guvernul Bolojan poate supraviețui peste 45 de zile, demiterea, doar prin moțiune de cenzură

Guvernul Bolojan poate supraviețui peste 45 de zile, întrucât demiterea se poate realiza doar prin moțiune de cenzură, susține deputatul USR Alexandru Dimitriu. El îl contrazice pe fostul ministru al Justiției din regimul Dragnea, Tudorel Toader.  Citește și: Claudiu Manda, nici o luare de cuvânt în plenul Parlamentului European în șapte ani Guvernul Bolojan poate supraviețui peste 45 de zile, demiterea, doar prin moțiune „Guvernul NU este demis automat la 45 de zile după retragerea PSD de la guvernare. Este doar un narativ fals, împins de pesedişti. O încercare disperată de a manipula realitatea. Dar, pentru a da greutate acestei poveşti, îl scot în faţă pe fostul ministru al Justiţiei din era lui Dragnea. Problema lor reală este alta: ştiu foarte bine că nu au voturile necesare pentru a dărâma Guvernul Bolojan, din care face parte şi USR. Așa că aleg varianta clasică: creează realități paralele.   Realitatea juridică este însă simplă și clară: Constituția României spune explicit, la art. 113, că Guvernul poate fi demis doar prin moțiune de cenzură, votată de majoritatea Parlamentului.   Art. 85 nu are nicio legătură cu demiterea Guvernului. El reglementează strict numirea și revocarea miniștrilor, în caz de remaniere sau de vacanță a funcției.   Restul? Propagandă”, a arătat Dimitriu.  „Câtă vreme n-ai încrederea Parlamentului, votul Parlamentului, puterile Guvernului nu sunt depline, rămâne un guvern cu puteri, capacitate juridică restrânsă. Interimat în 45 de zile, dar după 45 poate să schimbe interimarii și să mai rămână o perioadă, un ciclu din acesta.   Un guvern care e responsabil, cu loialitate față de Constituție, cum se spune, valori constituționale, nu rămâne cu capacitate restrânsă. Poate premierul foarte bine să-și constituie o majoritate nu neapărat guvernamentală, o majoritate parlamentară care să-l susțină, să-i dea un vot de încredere ca și guvern minoritar”, a susținut Tudorel Toader, citat de TVR Info. 

Claudiu Manda, nici o luare de cuvânt în plenul Parlamentului European în șapte ani
Politică

Claudiu Manda, nici o luare de cuvânt în plenul Parlamentului European în șapte ani

Secretarul general al PSD, Claudiu Manda, nu a avut nici o luare de cuvânt în plenul Parlamentului European în șapte ani, arată datele de pe site-ul Legislativului de la Strasbourg. Pentru comparație, europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan a avut circa 20 de luări de cuvânt doar într-un an. Citește și: Cum a amplificat ieșirea PSD de la guvernare criza economică din 2009: ce riscuri există acum Claudiu Manda este secretar general al PSD și soț al primarului Craiovei, Olguța Vasilescu.  Claudiu Manda, nici o luare de cuvânt în plenul Parlamentului European în șapte ani Manda nu a fost nici raportor al vreunui raport final - activitatea considerată a fi cea mai importantă. Siegfried Mureșan a avut de opt ori calitatea de raportor doar în această legislatură.  Claudiu Manda nu a avut nici o întrebare adresată Executivului european.  Într-un CV de pe site-ul Camerei Deputaților, se menționează că acesta ar ști limba engleză.  În precedenta legislatură, soțul Olguței Vasilescu a figurat pe locul II în clasamentul chiulangiilor. El a lipsit la mai mult de jumătate din voturile din plenul Parlamentului European, arăta Politico. „În ceea ce privește absențele de la vot, europarlamentarul social-democrat român Claudiu Manda s-a clasat pe locul al doilea, lipsind 43,6% din voturile din plen. Manda, la rândul său, a fost implicat într-un proces penal pentru acuzații de corupție în 2021, până când judecătorii au respins cauza în această primăvară. El a refuzat să comenteze”, a scris Politico.  Pe locul I se afla însă un europarlamentar grec aflat în închisoare. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră