marți 14 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

psd

1563 articole
Opinii

ANALIZĂ Cea mai mare problemă pentru PNL: nominalizarea lui Alexandru Nazare drept premier

Nu Cătălin Predoiu sau Hubert Thuma sunt cea mai mare problemă a PNL. Aceștia au fost deja identificați ca fiind agenți de influență ai PSD, demascați și dezarmați. Bolojan nici măcar nu se grăbește să facă un Congres PNL, ca să schimbe conducerea - deși trei dintre prim-vicepreședinți, Predoiu, Adrian Veștea și Nicoleta Pauliuc, îi sunt ostili și au militat pentru menținerea alianței cu PSD.  PNL este, deci, în acest moment sub controlul lui Bolojan, care efectiv trage partidul după el.  Problema este ce va face PNL dacă Nicușor Dan îl desemnează pe Alexandru Nazare drept premier. Nazare a jucat excepțional această oportunitate. A stat lipit de Bolojan și i-a lăudat măsurile, dar cu grijă, să nu-și ostilizeze PSD-ul. Din noiembrie 2025, cel puțin, numele să este vehiculat ca succesor al actualului șef al Guvernului, dar nimeni nu l-a asociat grupării anti-Bolojan Predoiu-Thuma. Ajuns în politică în cadrul PDL-ului, undeva prin 2007 - a fost susținut de fostul ministru al Transporturilor, Anca Boagiu, care l-a promovat în acei ani - actualul ministru de Finanțe are conexiuni politice bune. A fost secretar de stat la Transporturi din 2010 în 2012, ministru al Transporturilor în 2012, în cabinetul Ungureanu, ministru de Finanțe în guvernul Cîțu, timp de circa șase luni. Nu a lăsat nimic în urma sa, nici o măsură memorabilă. Dar nici nu a supărat pe nimeni. Probabil mulți îi sunt datori.  În octombrie 2024 este parașutat în CA-ul BNR - el find absolvent de Științe Politice, la SNSPA. Ca să ajungă ministru de Finanțe în cabinetul Bolojan, s-a suspendat din CA-ul BNR, deci poate reveni, dacă proiectele sale politice eșuează. Și încă un detaliu: Alexandru Nazare s-ar fi suspendat din PNL când a ajuns în CA-ul BNR, iar acum nu este, oficial, membru de partid. Pe scurt, are un profil de premier aproape perfect pentru actuala criză: continuator al măsurilor luate de Bolojan, semi-apolitic, nu a supărat pe nimeni din coaliția majoritară PSD-PNL-USR-UDMR (niciodată nu a atacat „greaua moștenire” a lui Ciolacu/Tanczos Barna și nu a prezentat vreo dezvăluire despre matrapazlâcurile PSD). Una peste alta, are o aură de „tehnocrat”, dar este foarte bine conectat politic. Nimeni nu poate indica vreo idee strălucită a acestui personaj sau vreun proiect pe care să-l inițieze și să-l finalizeze, dar după alde Ciolacu, standardele sunt destul de jos... Acest profil generează uriașe probleme pentru PNL, care nu îl va putea ataca, dacă este propus premier. Ba mai mult, este pretextul perfect ca unii lideri liberali să-l susțină, inclusiv intrând în guvern.  În sfârșit, faptul că presa evită să discute despre Nazare - ce biografie are, cine l-a ajutat în politică, ce afaceri are - poate fi un indiciu că este intenționat protejat. În schimb, apar zilnic diverse alte nume - așa cum, pe vremuri, la fiecare schimbare de guvern, se invoca numele tehnocratului Călin Georgescu.  Ce părere am eu despre această variantă? Nazare este garanția unui status quo favorabil PSD-ului: taxele rămân mari și nu se fac reforme în zonele care afectează cu adevărat formațiunea lui Grindeanu, adică în primul rând în companiile de stat. Profilul său, călduț, neconflictual cu PSD-ul, multe vorbe goale, de lemn..., ne arată la ce trebuie să ne așteptăm. Să ne amintim însă că și Ciucă părea vandabil: general, experiență în Irak, blabla. Și s-a terminat catastrofal. 

ANALIZĂ Cea mai mare problemă pentru PNL: nominalizarea lui Alexandru Nazare drept premier
Ministrul Educației, Mihai Dimian, măsurat în sondaje ca potențial candidat PSD la primăria Suceava. Dimian, susținut de PNL, un critic al guvernării Bolojan
Politică

Ministrul Educației, Mihai Dimian, măsurat în sondaje ca potențial candidat PSD la primăria Suceava. Dimian, susținut de PNL, un critic al guvernării Bolojan

Publicația locală Suceava Live scrie că ministrul Educației, Mihai Dimian, numit în această funcție cu sprijinul PNL, apare în sondajele comandate de PSD ca potențial candidat al acestui partid la primăria municipiului Suceava. „Nimic deosebit până aici, însă «măsurarea» actualului ministru al Educației, prof. univ. dr. ing. Mihai Dimian, ca potențial candidat pentru funcția de primar al municipiului reședință de județ, reprezintă un element de noutate ce merită notat. Deși acesta apare ca și candidat al PSD-ului în acest sondaj, informația devine cu atât mai interesantă, cu cât numirea în funcția de ministru s-a făcut la propunerea și cu susținerea PNL”, arată Suceava Live. Citește și: Ministrul Predoiu ignoră scandalul Drăgan/Recorder și laudă niște acțiuni banale ale Internelor Dimian, prieten mai vechi al PSD Suceava Live nu prezintă însă detalii care să susțină afirmațiile din articol. Pe de altă parte, articolul a apărut vineri și Dimian nu a reacționat până acum.  Damian a criticat de mai multe ori măsurile guvernului Bolojan. El nu este membru al vreunui partid, însă a primit votul în unanimitate al Biroului Permanent Național al PNL când a fost propus ministru al Educației.  Mihai Dimian a fost susținut de PSD atât în funcția de rector al Universității din Suceava Primar al Sucevei este Vasile Rîmbu, membru PSD. Însă, în martie 2026, a fost suspendat din PSD pentru o perioadă de șase luni, printr-o decizie a Biroului Permanent al Organizației Județene Suceava a PSD. „El a spus că nu face politică, dar a numit doar membri PNL. Oamenii de acasă trebuie să știe lucrurile astea. În toate funcțiile numite politic din primărie sunt doar membrii PNL. Oamenii au votat în 2024 schimbarea”, a explicat liderul organizației județene a PSD, Gheorghe Șoldan. 

Budăi anunță că PSD își asumă guvernarea, dar nu vrea să spună dacă Grindeanu va fi premier
Politică

Budăi anunță că PSD își asumă guvernarea, dar nu vrea să spună dacă Grindeanu va fi premier

Fostul ministru al Muncii Marius Budăi a anunțat, la site-ul controlat de PSD stiripesurse.ro, că partidul său ar prefera, ca prima variantă refacerea coaliției cu PNL, cu premier liberal, dar dacă nu se va reuși atunci social-democrații își vor asuma conducerea Executivului. Însă, întrebat dacă Grindeanu va fi premier, el a evitat un răspuns, arătând că decizia trebuie luată în cadrul „forurilor statutare ale partidului”.  Citește și: Guvern majoritar dominat de PSD, condus de Alexandru Nazare, acum ministru de Finanțe - surse politice Stiripesurse.ro este controlat de Iosif Bubble, soțul Dianei Tușa, deputat și vicepreședinte PSD.  Potrivit statului PSD, Consiliul Politic Național nominalizează candidatul PSD la funcția de Prim-ministru. PSD vrea Guvernul, dar îi lipsește piesa centrală, premierul „Cu refacerea Coaliției, cu un prim-ministru de la PNL, nu avem o problemă. Dacă că nu-și doresc, da, ne asumăm, cu prim-ministru de la noi”, a spus Budăi. Însă el nu a mai fost așa de ferm când a fost întrebat de premierul PSD: „Q: Premierul presupun că va fi Sorin Grindeanu. Și-a asumat acest lucru. Marius Budăi: Au fost aceste discuții în partid, dar - e foarte bine și eu îl felicit pe Sorin Grindeanu că spune public tot timpul asta - lucrurile acestea se decid într-un mod statutar, în cadrul forurilor statutare ale partidului”.  Presa îl întreabă de săptămâni pe Grindeanu dacă își asumă funcția de premier, dar acesta evită un răspuns clar.  Pe d ealtă parte, liderii PNL îl îndeamnă să își asume acest post. „Mi se pare normal ca primul cu care să se vadă domnul președinte Nicușor Dan, formal (...) și să-și propună să formeze Guvernul este domnul Sorin Grindeanu. Este pro-occidental, așa declară cel puțin..și să se vadă cu domnul Grindeanu să vadă ce soluții are, să se vadă cu AUR, și dacă se ajunge la concluzia că ei fug de această răspundere putem să ne asumăm în acest caz un guvern minoritar votat în Parlament, deci cu puteri depline, fără PSD, pentru a ne respecta deciziile consecutive (...) Sau... acuma nu am mandat din partea partidului meu, dar există și această opțiune cel puțin la nivel teoretic... domnul Grindeanu să-și asume guvernarea, domnul președinte Nicușor Dan să ne ceară un vot de investitură și atât...”, a spus prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu la podcastul DeFapt.ro. 

PSD, PNL, USR şi UDMR, acord ca noua lege a salarizării, jalon PNRR, să fie adoptată până la 1 iunie, anunță Administrația Prezidențială
Politică

PSD, PNL, USR şi UDMR, acord ca noua lege a salarizării, jalon PNRR, să fie adoptată până la 1 iunie, anunță Administrația Prezidențială

Administraţia Prezidenţială a anunţat vineri că, în urma unui proces de mediere desfăşurat sub coordonarea sa, Partidul Social Democrat, Partidul Naţional Liberal, Uniunea Salvaţi România şi Uniunea Democrată Maghiară din România au semnat un acord prin care se angajează să adopte noua lege a salarizării în sectorul public până la sfârşitul prezentei sesiuni parlamentare. Citește și: Guvern majoritar dominat de PSD, condus de Alexandru Nazare, acum ministru de Finanțe - surse politice Grindeanu și Bolojan au semnat acordul"Noua lege a salarizării constituie o etapă esenţială din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, având ca termen de îndeplinire data de 1 iulie", se arată într-un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.  Conform sursei citate, niciun angajat din sectorul public nu va înregistra o scădere a venitului total ca efect al aplicării noii legi, iar cheltuielile totale cu salariile din sectorul public în anul 2027 nu vor depăşi cheltuielile din 2026 cu mai mult de 8 miliarde de lei. Potrivit acordului, aplicarea noii legi nu va pune România în situaţia de a-şi încălca obiectivele fiscale asumate pe termen scurt, mediu şi lung. Noua lege a salarizării va intra în vigoare în totalitate la data de 1 ianuarie 2027, fără aplicare eşalonată, şi nu va mai fi modificată ulterior prin intervenţii speciale, a subliniat Administraţia Prezidenţială. Acordul care stă la baza angajamentului politic de a adopta noua legislaţie a fost semnat de Sorin Grindeanu - preşedintele PSD, Ilie Bolojan - preşedintele PNL, Dominic Fritz - preşedintele USR şi Kelemen Hunor - preşedintele UDMR.În baza acestui acord, Ministerul Muncii va publica proiectul de lege şi va organiza consultări cu toate categoriile vizate de lege. 

Statul administrează sute de societăți falite despre care nu știe nimic, creanțe recuperate: 7,48%
Economie

Statul administrează sute de societăți falite despre care nu știe nimic, creanțe recuperate: 7,48%

Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (A.A.A.S.) nu știe exact câte „entități” are în portofoliu, nu are date despre circa 740 de companii din acest portofoliu, iar rata de recuperare a creanțelor statului român este de 7,48% într-un scenariu optimist, arată o Informare a vicepremierului Oana Gheorghiu „privind stadiul administrării portofoliului de participaţii şi creanţe al statului de către Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (A.A.A.S.)”. Citește și: Guvern majoritar dominat de PSD, condus de Alexandru Nazare, acum ministru de Finanțe - surse politice AAAS este condusă de Florin Daniel Geantă, un fost deputat traseist care a fost ales pe listele PDL, a trecut la UNPR și apoi la PSD.  Nu se știe câte societăți falite sunt gestionate și ce a recuperat statul, de fapt  „Rata de recuperare a creanțelor, calculată pe baza datelor parțiale furnizate, este de 7,48%. Expunerea reală este probabil mai mare, iar rata reală de recuperare probabil mai mică”, se apreciază în informarea transmisă Guvernului. Mai exact, AAAS ar avea de recuperat, pentru statul român, creanțe de 2,76 miliarde de lei, din care a recuperat efectiv doar 206,8 milioane de lei. Sunt 30 de proceduri de recuperare a creanțelor care durează de peste 20 de ani.  Informarea mai arată că „59% din portofoliu rămâne netransparent”.  „Fără o evidență operativă a termenelor, există riscul ca A.A.A.S. să fi pierdut creanțe prin neînscriere la masa credală în termenul de 45 de zile prevăzut de art. 102 din Legea nr. 85/2014, prin nedeclarare sau prin neexercitarea căilor de atac. Existența și întinderea oricărei creanțe efectiv pierdute pe această cale, precum și caracterul culpabil al inacțiunii, pot fi stabilite numai prin auditul de la Recomandarea 2; prezenta notă nu afirmă producerea unui prejudiciu, ci semnalează riscul acestuia”, arată vicepremierul Oana Gheorghiu. În plus:  Pentru 69% din portofoliu, A.A.A.S. nu a raportat niciun demers instituțional.  Un număr semnificativ de proceduri depășesc termenele rezonabile, generând costuri nete fără perspectivă de recuperare.  „Invocarea propriei dezorganizări ca motiv de neîndeplinire a solicitărilor este inadmisibilă pentru o autoritate cu mandat de administrare a patrimoniului public” În consecință, Oana Gheorghiu a propus Guvernului să trimită corpul de control al prim-ministrului la AAAS, să ceară Curții de Conturi un audit, precum și „evaluarea oportunității menținerii A.A.A.S. ca instituție autonomă”. „Numai după finalizarea auditului de la Recomandarea 2 și exclusiv în funcție de concluziile acestuia, Guvernul poate evalua dacă menținerea A.A.A.S. în forma actuală este justificată sau dacă atribuțiile sale pot fi exercitate mai eficient de alte entități existente. Această recomandare nu presupune desființarea A.A.A.S. și nu se întemează pe constatările prezentei note, ci pe rezultatul auditului independent; ea este condiționată, nu paralelă cu probele”, se propune, la finalul informării.     

Alegătorii AUR și USR, cei mai puternici susținători ai alegerilor anticipate
Politică

Alegătorii AUR și USR, cei mai puternici susținători ai alegerilor anticipate

Prevzibil, alegătorii AUR își doresc cel mai mult alegerile anticipate, arată un sondaj INSCOP. Însă, pe locul II vine electoratul USR, deși acest partid a scăzut în intenția de vot, potrivit unui sondaj realizat tot de INSCOP.  Citește și: Guvern majoritar dominat de PSD, condus de Alexandru Nazare, acum ministru de Finanțe - surse politice Potrivit INSCOP, 50.7% dintre participanții la sondaj sunt de părere că cea mai bună soluție pentru depășirea actualei crize politice este formarea unui nou guvern în jurul partidelor reprezentate în Parlament, în timp ce 41.3% cred că ar trebui organizate alegeri parlamentare anticipate. Ponderea non-răspunsurilor este de 8%. Cu AUR pe primul loc în sondaje, alegătorii săi vor anticipate Din electoratul AUR, 62% vrea anticipate, doar 33% susține că este nevoie de un guvern format din actualele partide parlamentare. Circa 39% din alegătorii USR preferă anticipatele, 58% sunt pentru un guvern susținut de acest Legislativ. Un sfert din alegătorii PNL și 26% din cei ai PSD sunt pentru alegeri anticipate. Intenția de vot pentru PNL a depășit-o pe cea pentru PSD într-un sondaj INSCOP realizat în perioada 11-14 mai, adică în plină criză politică. Însă intenția de vot pentru USR a scăzut cu 2,5%, față de aprilie 2026, așa că este posibil ca alegătorii acestui partid să fi trecut la PNL. Intenția de vot pentru AUR a crescut foarte ușor, de la 37% în aprilie, la 38,2% în mai.  Bărbații, persoanele între 45 și 59 de ani și angajații din sectorul privat consideră într-o proporție mai ridicată decât restul populației că cea mai bună soluție ar fi organizarea de alegeri parlamentare anticipate. „În acest moment, nu se conturează o majoritate critică în favoarea alegerilor anticipate, doar 41% fiind de părere că cea mai bună soluție pentru depășirea crizei politice este organizarea de alegeri anticipate. Marea majoritate a votanților PNL, PSD și USR se opune alegerilor anticipate, în timp ce votanții AUR susțin alegerile anticipate ca soluție de ieșire din criză. Două treimi dintre români își doresc continuarea direcției pro-europene / pro-occidentale, însă un sfert din populație (26%) consideră că viitorul Guvern nu ar trebui să mai contiunue actuala direcție pro-europeană/pro-occidentală. Procentul este semnficativ mai mare în cazul votanților AUR (42% care nu susțin continuarea direcției pro-europene/pro-occidentale față de 49% care susțin direcția pro-europeană / pro-occidentală). Marea majoritate a votanților PNL (95%), USR (89%) și PSD (74%) susțin continuarea direcției pro-europene / pro-occidentale. Acest procent de 26% din populație sceptică față de direcția pro-occidentală a României este destul de apropiat de procentul de 22% dintre români care ar susține ideea ieșirii României din Uniunea Europeană”, a explicat directorul INSCOP, Remus Ștefureac.  Datele au fost culese în perioada 11-14 mai 2026. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu aleator fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.

Guvern majoritar dominat de PSD, condus de Alexandru Nazare, acum ministru de Finanțe - surse politice
Politică

Guvern majoritar dominat de PSD, condus de Alexandru Nazare, acum ministru de Finanțe - surse politice

Soluția actualei crize va fi un guvern majoritar PSD, dar condus de Alexandru Nazare, actualul ministru de Finanțe, afirmă surse politice. Miercuri, la Adevărul, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a sugerat o astfel de soluție, când a prezentat un portret „impersonal” al viitorului premier, despre care a spus că trebuie „să fie un om de dialog” și „să aibă cunoştinţe economice”. Citește și: Bolojan sugerează că Grindeanu nu muncește decât când e în campanie electorală Grindeanu și Nazare s-au protejat reciproc Acum trei săptămâni, la Antena 3, Sorin Grindeanu afirma: „Ministrul Nazare a fost un ministru bun (…) au fost și alți miniștri buni care nu sunt de la PSD”. Pe de altă parte, se poate observa că Alexandru Nazare, deși a lăudat, atent, guvernarea Bolojan, nu are nici un fel de critici la adresa PSD sau la adresa lui Grindeanu, în ultimele luni. Însă el este extrem de activ pe Facebook, încercând să-și compună o imagine de tehnocrat, preocupat strict de problemele de finanțe, nu de politică.  În acest moment, nu este pe deplin clar cum se va ajunge la această formulă. Majoritatea ar putea fi asigurată de PSD, UDMR, minorități, plus transfugi din diferite partide, de la PNL la POT, SOS sau chiar și AUR.  Este posibil ca președintele Nicușor Dan să facă inițial o propunere de premier care să pice în Parlament. Abia în fața riscului alegerilor anticipate, parlamentarii ar urma să voteze un nou Guvern. Nazare ar putea atrage și alți liberali care să-i susțină Guvernul, în numele stabilității și de teama alegerilor anticipate care ar putea fi câștigate de AUR.  La 6 mai, Nazare insista că vrea să rămână în Guvern, deși PNL votase trecerea în opoziție: „Am proiecte importante în derulare la Ministerul Finanţelor pe care intenţionez să le continui”, a spus el. Nazare a fost întrebat dacă ar putea fi premier într-un viitor guvern dominat de PSD, dar nu a dat un răspuns clar și nu a negat această posibilitate. La 5 mai, într-o postare pe Facebook, Nazare relua argumentele taberei anti-Bolojan din PNL, arătând că România are nevoie de stabilitate. „Menținerea ratingului și evitarea unei retrogradări depind de capacitatea de a demonstra stabilitate, coerență și predictibilitate în zilele următoare. În acest context, este esențială menținerea fermă a direcției în gestionarea finanțelor publice și conservarea echilibrelor macroeconomice - asigurarea continuității plăților şi angajamentelor publice, menținerea disciplinei fiscale, asigurarea continuității investițiilor, protejarea capacității de finanțare a statului și evitarea oricărei deteriorări a ratingului suveran. Nazare este însă membru al Consiliului de Administrație al BNR, însă și-a suspendat această poziție după ce a preluat Finanțele. Indemnizația netă lunară pentru membrii neexecutivi ai Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) este de 26.370 de lei. 

Siegfried Mureșan scrie cine conduce PSD
Politică

Siegfried Mureșan scrie cine conduce PSD

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan a reacționat, după ce președintele PSD, Sorin Grindeanu, a susținut că USR este ținut captiv de Ilie Bolojan, iar PNL ar fi condus de USR. „Efectiv, este captiv USR-ul. Chiar întrebam pe nişte reprezentanţi de la USR dacă ei realizează că preşedintele lor nu mai e Fritz, e Bolojan”, a spus Grindeanu, miercuri. Citește și: Bolojan sugerează că Grindeanu nu muncește decât când e în campanie electorală Acum, Mureșan îi răspunde că PSD este condus, de fapt, de Olguța Vasilescu, primarul PSD al Craiovei.  Olguța Vasilescu, ex-PRM, dă direcția în PSD „Sorin Grindeanu încearcă să dezbine PNL, spunând că suntem conduși după voința USR. Domnule Grindeanu, liderul PNL este președintele partidului, Ilie Bolojan. Atât.La noi nu e ca la PSD, unde președinte este Sorin Grindeanu, dar partidul e condus de Olguța Vasilescu”, a scris europarlamentarul, pe Facebook.   Oficial, Olguța Vasilescu nu mai are nici o funcție de conducere în PSD, ea abandonând inclusiv poziția de vicepreședinte regional. Însă soțul ei, europarlamentarul Claudiu Manda, este secretarul general al PSD, poziție din care gestionează, printre altele, finanțele partidului.    PNL și USR vor acționa coordonat în Parlament, a anunțat Dominic Fritz, la 7 mai: „Nu vom spune lucruri care să ne surprindă reciproc la Cotroceni”.    „Înseamnă că PNL şi USR, împreună, sunt cea mai mare facţiune din Parlament şi au împreună o forţă pentru a determina ca România să nu piardă calea reformistă şi pentru a ne opune la ce au început PSD şi AUR în Parlament şi orice decizii pe care va trebui să le luăm, le vom lua împreună”, a afirmat Dominic Fritz, la Digi24.   Siegfried Mureșan a afirmat, ieri, pe Facebook, că PNL va rămâne în opoziție: „Din opoziție vom susține, în Parlament, în mod responsabil, programele ce țin de implementarea PNRR, de implementarea programului european de apărare SAFE și de aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică – OCDE”.

Bolojan sugerează că Grindeanu nu muncește decât când e în campanie electorală
Politică

Bolojan sugerează că Grindeanu nu muncește decât când e în campanie electorală

Premierul PNL a răspuns, într-un interviu pentru postul B1 TV, acuzației președintelui PSD Sorin Grindeanu, care i-a reproșat că este în campania pentru alegerile prezidențiale. El i-a transmis lui Grindeanu și faptul că liderul PSD nu are soluții la criza pe care a generat-o.  Citește și: Sebastian Ghiță primea indicații de la un agent rus cum s-o comprimită pe Maia Sandu - document Armenia „Ideea e de a fi într-o campanie electorală e falsă. Eu întotdeauna muncesc de dimineață până seara. Se pare că domnul Grindeanu nu are percepția că dacă muncești o faci natural, ci trebuie să fii în campanie electorală”, a spus Bolojan.  Bolojan sugerează PSD să guverneze cu AUR Însă el a cerut ca PSD și AUR să rezolve criza pe care au generat-o.  „Dar, într-o logică politică, PSD și AUR au inițiat o moțiune și au dat jos guvernul și au probat că sunt capabile să facă o majoritate. Partidele din coaliție au probat că nu pot bloca moțiunea și nu pot face o majoritate. Pe cale de consecință, pe cei din PSD și AUR nu i-a blocat nimeni ca în două săptămâni să vină să își asume răspunderea (...). Bolojan nu e astăzi o piedică în formarea unei majorități. Trebuie să acționăm responsabil fiindcă România nu își permite să nu aibă un guvern care nu lucrează la capacitate. Coalițiile, indiferent cum se fac, nu sunt o problemă. Uneori trebuie să faci coaliții, nu cum vrei, ci prin mandatul pe care ți-l dă electoratul. PNL este pus în situația de a nu mai face coaliție cu PSD, din cauza unor realități. Când faci o coaliție, ca cea din 2025, cu 60%, nu faci o coaliție ca cineva să își asume o funcție, ci ca să rezolvi problemele pe care România le are. Cheltuielile mari, favoritismele, sinecurile, cheltuielile de la stat nu sunt o problemă de ieri, de azi”, a afirmat premierul. 

Primarul PSD Robert Negoiță spune că PSD e penibil când susține că nu colaborează cu AUR
Politică

Primarul PSD Robert Negoiță spune că PSD e penibil când susține că nu colaborează cu AUR

Primarul PSD al Sectorului 3, Ribert Negoiță, contrazice linia oficială a partidului său, îl acuză că a colaborat cu AUR și-i cere să găsească soluții la criza politică pe care a provocat-o. Negoiță nu este la prima critică la adresa PSD după ce acest partid a decis să-l destituie pe premierul Bolojan.  Citește și: Sebastian Ghiță primea indicații de la un agent rus cum s-o comprimită pe Maia Sandu - document Armenia Negoiță îi spune lui Grindeanu să pună la loc geamul pe care l-a spart „Păi dacă semnez moțiune cu AUR înseamnă… Dacă nici aia nu e colaborare, atunci ce mai înseamnă colaborare? Ai o listă comună în care pui de la A la Z nume de parlamentari de la un partid și de la celălalt și ai o echipă care lucrează în comun să elaboreze un text”, a spus primarul PSD la postul B1 TV.  „Suntem într-o zonă de penibil. N-avem voie, dar colaborăm. Avem zone în care, da, e voie, dar numai ca să…”, a mai arătat Negoiță. El a mai apreciat că cei care „au spart geamul” trebuie să-l și pună la loc. „Pe bună dreptate, oamenii din stradă, oamenii care se uită la noi, încep să se enerveze. (…) Cred că cine a generat o problemă, bunul simț spune, nu eu, că așa am învățat eu de la mine de la țară, de acasă, e că ăla care a spart geamul trebuie să găsească o soluție să apară geamul înapoi. Pentru că altfel ne bate vântul în casă și nu ne e bine niciunuia. Ca să nu las loc mai clar de atâta, n-am ce să zic”, a arătat edilul Sectorului 3. El părea sceptic ca PSD să aibă un plan. „OK, repet, atâta vreme cât a existat o moțiune, cei care au votat-o, cred că ar trebui să aibă pașii următori. Așa se vede de la mine. Sper din suflet că există un plan, că cine a întreprins demersurile pe care le-am văzut au și soluția de ieși de aici. Pentru că nu putem să stăm așa, jumătate de an, un an cu un guvern interimar. Nu cred că e varianta corectă”, a arătat Robert Negoiță. „Sincer, am dificultăți… că mă întreabă ai mei, maică-mea, mă întreabă prietenii, mă întreabă oamenii pe stradă: de ce a fost dat jos domnul Bolojan? Și, sincer, am dificultăți să răspund. N-am înțeles prea bine… E corupt, e incompetent… Am înțeles că e rigid. Ceea ce, să fii rigid are și componente negative, aspecte negative”, a mai spus el. 

Motivul surprinzător pentru care Sorin Grindeanu refuză ca Delia Velculescu să fie viitorul premier tehnocrat
Politică

Motivul surprinzător pentru care Sorin Grindeanu refuză ca Delia Velculescu să fie viitorul premier tehnocrat

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, are un argument împotriva Deliei Velculescu, despre care presa a scris că ar putea fi propusă premier tehnocrat: nu o cunoaște, nu a a auzit de dânsa decât acum câteva zile. Velculescu este acum director adjunct și șefă a misiunii Fondului Monetar Internațional (FMI) pentru Africa de Sud. Ea a condus misiunile FMI în Grecia, Cipru, Slovenia și Africa de Sud.  Citește și: Sebastian Ghiță primea indicații de la un agent rus cum s-o comprimită pe Maia Sandu - document Armenia Delia Velculescu nu trece testul de cunoștințe politice a lui Grindeanu „Ce ştie doamna despre politica din România şi cât e de ancorată? E de ajuns să vă spun că nu o cunosc. Eu v-am spus un profil şi nu vreau să discutăm personal, fiindcă n-am discutat personal niciodată”, a spus Grindeanu, la un interviu pentru Adevărul.  El a spus că i-a prezentat lui Nicușor Dan profilul „impersonal” al unui premier: „Noi vrem un prim-ministru care în primul rând să fie un om de dialog, ceea ce n-am avut în acești 11 ani. (..) Dacă vrei să ai un guvern de coaliţie, în primul rând trebuie să discuţi foarte mult cu toate partidele care formează acea coaliţie. Şi am avut o coaliţie formată din patru partide parlamentare, plus un grup al minorităţilor. Asta ar fi prima calitate. A doua, să fie ancorat în realităţile româneşti. Să ştiţi că e foarte greu pentru cineva care ar veni cumva, paraşutat, fără să ştie specificul politic din România, că poţi să fii tehnocrat, dar să ştii arhitectura politică din România, dacă îţi lipseşte acest lucru e foarte greu să gestionezi un guvern politic. Şi cât de cât ar fi de dorit să aibă cunoştinţe economice, având în vedere minusul major pe care l-a avut Ilie Bolojan, din acest punct de vedere”.  Delia Velculescu a promovat privatizări majore ale companiilor de stat în Grecia, Slovenia și Cipru.  „Privatizarea reprezintă una dintre aceste surse de finanțare fără îndatorare, care poate aduce beneficii nu doar financiare, ci și economice, în sensul că poate conduce la servicii mai bune și costuri mai mici pentru consumator, eliminând în același timp necesitatea unui sprijin direct sau indirect din partea contribuabililor. Modalitățile de privatizare trebuie adaptate la circumstanțele specifice. De exemplu, monopolurile ar trebui reglementate în mod corespunzător, interesele publice trebuie luate în considerare în mod adecvat, iar serviciile pot fi separate pentru a răspunde nevoilor specifice ale pieței. În cele din urmă, succesul unui program de privatizare depinde de modul în care acesta își atinge obiectivele”, arăta ea, în 2013, într-o publicație cipriotă.

VIDEO Analistul Radu Magdin explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, de ce Grindeanu a pierdut bătălia
Politică

VIDEO Analistul Radu Magdin explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, de ce Grindeanu a pierdut bătălia

Radu Magdin este unul dintre analiștii care înțeleg foarte bine PSD, iar acum crede că acest partid a pierdut bătălia cu Ilie Bolojan din multe motive. Dar una dintre explicațiile date de Magdin este: „Când ne întoarcem într-o zonă de virtute și nu de eficiență economică, PSD-ul mănâncă bătaie”. El spune că ascensiunea lui Bolojan nu poate fi explicată, așa cum încearcă să susțină PSD, prin simpla promovare, eventual cu ajutorul boților, pe rețelele sociale. Citește și: Sebastian Ghiță primea indicații de la un agent rus cum s-o comprimită pe Maia Sandu - document Armenia PSD ia bătaie când discuția este despre virtute Transcrierea discuției începe la minutul 0.24: „Q: Din bula noastră, care e, să zicem așa, o zonă PNL-USR, după părerea mea, se vede că Bolojan a ieșit bine din afacerea asta și Grindeanu prost. Dina ta, cum se vede? Radu Magdin: La fel. Mie mi se pare că, chiar dacă existau anumite argumente legitime de critică la nivelul domnului prim ministru, felul în care a avut loc operațiunea, debarcarea, o operațiune în două etape, aș spune eu, pentru că a fost un prim un fel de încălzire acum o lună și jumătate și un prim eșec și ulterior felul în care s au desfășurat lucrurile recent, au permis pe de o parte, zic eu, victimizarea și ulterior întărirea personalității politice sau personajului politic Bolojan, după caz. Deci, și din afară aș spune că este câștigător și cred că este câștigător și prin contrast. El ține o direcție. Poți să fii de acord cu direcția respectivă, poți să nu fii de acord cu direcția, dar pare că ține o direcție. Ceilalți nu par că țin o direcție, ci parcă merg în ping pong, că ezită.  Q: Eu eu aș zice personal că ceea ce îl ridică pe Bolojan este faptul că face ceva, pe când ceilalți...Dar întrebarea ar fi de ce Grindeanu a fost sinucigaș? Adică clar mi s-a părut că se duce în cap, nici măcar nu câștigă ceva. Radu Magdin: Cred că suntem ca într un fel de film western în care toată lumea s a crezut cowboy, dar până la urmă doar unul nu a clipit. Pe patternurile, pe modele noastre anterioare, foarte puține personalități politice au dus bătălii până la capăt sau au reușit să țină bătălii în formă continuată. Exemplul cel mai clar Băsescu (...) și care până la urmă a ieșit post două mandate ca majoritatea președinților noștri relativ uzat, dar iată că acum este reevaluat prin comparație cu epigonii. Deci din această perspectivă cred că calcul la nivel de Grindeanu a fost: «politica noastră este asta care este. Este un plan public și este un plan mai puțin public de negociere. În plan nepublic de negociere s-au strâns multe nemulțumiri. A, îl debarcăm». Dar nu s-au gândit, zic eu, și strategic, la toți pașii pe care îi au de făcut și la toate scenariile și nu s-au așteptat nici la atâta opoziție. În primul rând, cred că au greșit foarte mult insistând pe ideea de demisie și spun asta în calitate de persoană căpoasă, pentru că un om căpos nu și-ar da demisia dacă consideră că are dreptate. Și cred că asta a fost prima mare greșeală, un fel de neînțelegere a psihologiei adversarului tău politic. Q: Și ceea ce cred eu este că nu s-au așteptat...Bolojan efectiv a devenit erou  Radu Magdin: Da, este erou. Este erou. Pe de o parte, în mod normal, cred că oamenii simpatizează cu o persoană care pare că este atacată în general. Dacă după aia câștigă și bătălia morală și pare că e atacată injust, cu atât mai mult și dacă eroul nostru devine și puternic și rezistent, cu atât mai mult vine simpatia acolo. Sigur că mai poți să te joci pe social media, pe altele poți diferi găsi diferite narative, dar nu poți să spui că tot ce este în momentul de față la nivel de simpatie este o operațiune, pentru că nu este. E și mult comportament natural.  Q: Deci nu boții l-au făcut pe Bolojan, ci efectiv publicul... Radu Magdin: Eu nu sunt un expert în domeniu și nu pot nega faptul că partidele noastre au boți sau că am am și am văzut asta, dar nu cred că poți justifica tot boostul ăsta, tot comportamentul ăsta, pur și simplu punându-l pe seama unei operațiuni electronice, pentru că nu mi se pare o chestiune reală. S-a pierdut bătălia pentru dominație morală. El a ieșit câștigător și dintr-o dată mie mi se pare că acuma nu mai poți să nici să spui, să mai contești o serie de de pași cu care de exemplu eu ca poate ca cetățean nu am fost confortabil la nivel de austeritate, da, sau la împărțirea greutății în austeritate și ăsta...Pe moment suntem paralizați într-o zonă în care cineva pare că e băiatul bun și ce ne zis că sunt băieții răi că l-au atacat.  Q: Exact așa sunt și eu. Am fost foarte critic cu Bolojan pentru că a crescut taxele fără să reducă statul, dar acuma sunt în poziția în care merg cu valul... Radu Magdin: Dar s-a repolarizat discuția. Ne-am întors într o zonă de de virtute oarecum. Și, în general, când ne întoarcem într-o zonă de virtute și nu de eficiență economică, PSD-ul mănâncă bătaie”. 

Kelemen Hunor refuză ferm să se asocieze cu PSD, cere social-democraților să voteze guvern minoritar
Politică

Kelemen Hunor refuză ferm să se asocieze cu PSD, cere social-democraților să voteze guvern minoritar

Întrebat la Digi 24 dacă ia în calcul posibilitatea unui Guvern minoritar PSD din care să facă parte şi UDMR, Kelemen Hunor a răspuns: „Nu există. Nu se poate. Nu vrem, nu se poate”. El a spus că nu se poate „trezi” alături de AUR, care a dat jos actualul guvern.  Citește și: ANAF a respins contestația unui contribuabil cu ajutorul AI, care a invocat legi inexistente „Noi suntem acum în acea parte a fostei coaliţii care a fost dată jos de PSD şi de AUR. Logic, nu pot să mă trezesc pe partea cealaltă cu AUR. Nu PSD e problema cea mai mare. Deci nu există această posibilitate, că asta ar însemna că eu sunt alături de cei care au dărâmat Guvernul din care am făcut şi facem parte şi în acest moment. Plus, la noi există o linie roşie - AUR. Eu nu pot să trec peste asta. Nici măcar nu ajung să discut condiţiile PSD-ului sau să discut o formare a unei coaliţii minoritare. Plus, dacă ar fi o astfel de soluţie, asta ar însemna că eşti la mâna celor de la AUR. Nu se poate, nu pot accepta eu aşa ceva", a arătat Kelemen Hunor. Kelemen Hunor respinge și varianta ca Bolojan să rămână premier El a sugerat ca PSD să facă majoritate cu cei care au dărâmat guvernul. „PSD a arătat că există o majoritate când a dărâmat Guvernul, de 281 de voturi  (...) Ok, nu o să fie 281, să fie 240, 234, ca să fim la limită. Dar tot doar cu AUR se poate aduna această majoritate, nu se poate altfel. (...) Preşedintele, cel puţin, cum am înţeles eu din declaraţiile preşedintelui, a spus că nu doreşte o majoritate în spatele căreia e AUR. E o poziţionare corectă, din punctul meu de vedere. Sigur, eu accept că există şi alte abordări legitime sau corecte din punct de vedere matematic, politic eu nu pot să accept”, a arătat liderul UDMR. El a apreciat că un Guvern minoritar ar putea fi o soluţie pentru România, dar cu "o susţinere transparentă din Parlament şi acceptabilă".„Asta ce înseamnă? Ok, nu se poate altceva, atunci se poate merge şi pe Guvernul actual minoritar, dar PSD-ul atunci să dea voturile pentru a trece de această perioadă, până anul viitor. Fiindcă PSD-ul împreună cu noi, cu PNL, cu USR, am fost de acord cu proiectul de guvern, cu programul de guvern şi am muncit pentru a pune în aplicare acel program până acum două, trei săptămâni, când a fost dat jos Guvernul Bolojan. Deci pentru PSD nu este ceva nou. Eu înţeleg că nu se mai poate, nu mai vor, e de înţeles, nu vreau să comentez în niciun fel, dar atunci să dai o mână de ajutor nu pentru PNL, nu pentru UDMR, ci pentru a atinge jaloanele şi pentru a atrage fondurile şi pentru a ajuta societatea românească, până la urmă", a spus liderul UDMR. Kelemen Hunor speră la o „flexibilizare” când va apare amenințarea anticipatelor Întrebat dacă un astfel de Guvern ar putea să fie condus în continuare de Ilie Bolojan, el a răspuns: „Asta nu se va putea, cred eu, fiindcă a fost dat jos cu 281 de voturi. Şi nu poţi să pui PSD-ul în situaţia în care să voteze peste trei săptămâni ceea ce a dat jos. Aici trebuie să înţeleagă şi alţii că nu merge, indiferent cât de mult dorim, vrem, nu merge. Nu se poate. Cum nici PSD-ul nu poate dicta PNL-ului cine să fie premier. Nu se poate, că din afara PNL-ului nu poţi să spui tu cine să fie premierul propus de PNL. Nu se poate accepta aşa ceva. Asta înseamnă că tu ai distrus sau ai atacat autonomia unui partid cu care eşti la guvernare, ai fost în guvernare, deci nu se poate. Din ambele părţi trebuie o recalibrare a poziţiilor, o flexibilizare a poziţiilor". În opinia sa, cea mai bună soluţie este, "dacă la prima încercare nu reuşeşte un premier să obţină majoritate, la a doua încercare, fiecare mai flexibilizează poziţiile şi se caută un premier - o personalitate care are capacitatea de a aduna aceste voturi din PNL, USR, PSD, UDMR, minorităţi, aşa cum a fost"."Şi nu trebuie să ne gândim că mergem împreună până în 2028. Probabil că trebuie să ne gândim să mergem până în martie, aprilie anul viitor, să adoptăm bugetul undeva prin octombrie, noiembrie, înainte de decembrie şi să pornim ţara spre 2028 cu toate investiţiile şi cu toate proiectele puse pe masă. Şi dacă nu funcţionează coaliţia mai departe, ok, se poate regândi o variantă pentru următoarea perioadă. De aceea spuneam că s-ar putea să fim nevoiţi să mergem din etapă în etapă", a transmis preşedintele UDMR.

Omul lui Sebastian Ghiță, care conducea Digitalizarea, i-a făcut plângere penală Oanei Gheorghiu
Politică

Omul lui Sebastian Ghiță, care conducea Digitalizarea, i-a făcut plângere penală Oanei Gheorghiu

Dragoș-Cristian Vlad, pe care presa îl descrie drept un apropiat al grupării Sebastian Ghiță-Rovana Plumb și care a fost recent demis de la conducerea Autorității pentri Digitalizarea României, i-a făcut plângere penală Oanei Gheorghiu. Plângerea îl vizează și pe ministrul USR al Economiei, Irinel Darău. Citește și: PSD și AUR s-au aliat pentru a promova o lege care pedepsește societatea civilă „Dragoș Cristian Vlad este considerat un apropiat al grupării Sebastian Ghiță – Rovana Plumb. În 2017, când era un simplu funcționar în Ministerul Fondurilor Europene, el a fost numit de guvernul PSD în Consiliul de Administrație al Telekom Romania”, scria G4Media în 2022. Dragoș Vlad, supărat că Gheorghiu îi punea prea multe întrebări Acum, Dragoș Vlad îi „denunță” la DNA pe Gheorghiu și Darău.  „Prin prezentul denunt, doresc sa sesizez comitere umatoarelor fapte: demersuri care au condus la anularea unei proceduri de achiziție publică aferente unui pilon strategic al componentei de digitalizare în România, cu consecința prejudicierii grave a intereselor publice și cu riscul de pierdere a unor fonduri europene nerambursabile în valoare de aproximativ 471.182,97 lei; presiuni repetate asupra subsemnatului, în vederea încîlcării unor prevederi legale în domeniul achizițiilor publice; presiuni repetate în găsirea, cu celeritate, a unor soluții de colaborare cu grupul de societati SCHWARTZ (care cu siguranta urmarea dobandirea de foloase materiale de pe urma demersurilor – presinilor – respectiv incheierea de contracte preferentiale cu autotitatea al carei presedinte am fost si in final, am fost demis)”, se arată în denunțul publicat de Gândul.  Dragoș Vlad s-a plâns că solicitările care-i veneau de la Gheorghiu nu-l lăsau să lucreze: „Urmează apoi o cascadă de adrese și corespondențe pe diverse subiecte, în care se cereau, pe lângă situații și informații redundante privind stadiul implementării proiectelor europene și PNRR, date care erau deja raportate în sistemele informatice gestionate de Ministerul Fondurilor Europene. Ministerul menționat avea acces, prin funcționarii săi, la toate situațiile și la progresul proiectelor. Le puneam la dispoziție săptămânal și dădeam rapoarte”.  În 17 aprilie, lui Dragoș Vlad i s-a interzis să mai plece în călătorii peste hotare plătite de contribuabili pentru că rata jaloanele PNRR. 

România, tot mai aproape de Rusia și Georgia: proiectul AUR-PSD privind finanțarea ONG-urilor
Politică

România, tot mai aproape de Rusia și Georgia: proiectul AUR-PSD privind finanțarea ONG-urilor

România riscă să intre într-un conflict juridic cu instituțiile europene odată cu adoptarea, în Senat, a unui proiect de lege inițiat de partidul AUR privind finanțarea și transparența ONG-urilor. Textul legislativ, susținut prin vot și de senatorii PSD, a stârnit reacții dure din partea opoziției, a organizațiilor civice și a experților în drept european, care avertizează că măsurile propuse seamănă periculos de mult cu legislațiile adoptate anterior în Ungaria, Rusia sau Georgia împotriva societății civile. Ce prevede proiectul adoptat de Senat Deși inițiatorii susțin că proiectul urmărește exclusiv creșterea transparenței financiare în sectorul neguvernamental, criticii avertizează că efectele sale reale ar putea fi intimidarea donatorilor, paralizarea administrativă a ONG-urilor și restrângerea indirectă a libertății de asociere. Citește și: PSD și AUR s-au aliat pentru a promova o lege care pedepsește societatea civilă Textul legislativ impune asociațiilor și fundațiilor obligații extinse de raportare financiară. ONG-urile ar urma să declare toate sursele de venit, indiferent de proveniență, precum și identitatea completă a persoanelor sau entităților care le susțin financiar. Mai mult decât atât, aceste informații ar urma să fie publicate pe site-ul ANAF, devenind accesibile publicului larg. Inițiatorii proiectului afirmă că măsura este necesară pentru a crește gradul de responsabilitate și transparență al organizațiilor neguvernamentale și pentru a permite cetățenilor să identifice eventuale nereguli sau conflicte de interese. În schimb, opoziția parlamentară, reprezentată de USR, PNL și UDMR, susține că proiectul depășește cu mult limitele transparenței rezonabile și creează un mecanism de presiune asupra societății civile. O lege care divide scena politică Adoptarea proiectului în Senat a evidențiat și o schimbare interesantă în dinamica politică românească. Deși AUR și PSD se află oficial în zone ideologice diferite, votul comun pentru această inițiativă a alimentat speculațiile privind o convergență punctuală în raport cu limitarea influenței ONG-urilor critice. De cealaltă parte, opoziția susține că proiectul creează o prezumție implicită de suspiciune asupra organizațiilor civice. Argumentul central al contestatarilor este că ONG-urile sunt deja obligate să depună situații financiare, rapoarte și documente fiscale conform legislației în vigoare, iar noile cerințe nu adaugă transparență reală, ci introduc mecanisme suplimentare de control și expunere publică. Faptul că atât Consiliul Legislativ, cât și Consiliul Economic și Social au emis avize negative împotriva proiectului a amplificat criticile privind oportunitatea și constituționalitatea măsurilor propuse. Precedentul Ungariei și reacția Uniunii Europene Una dintre cele mai frecvente comparații făcute de juriști și organizațiile civice este cea cu legislația adoptată în Ungaria în perioada guvernării lui Viktor Orbán. În 2017, guvernul de la Budapesta a introdus o lege care obliga ONG-urile ce primeau finanțări externe peste un anumit prag să se înregistreze drept „organizații sprijinite din străinătate” și să publice listele donatorilor. Măsura a fost criticată dur de Comisia Europeană și contestată în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene. În 2020, CJUE a decis că legea ungară încalcă legislația europeană din mai multe motive fundamentale. Instanța europeană a considerat că stigmatizarea donațiilor externe afectează libera circulație a capitalului în interiorul Uniunii Europene, dar și drepturi fundamentale precum libertatea de asociere, viața privată și protecția datelor personale. Curtea a mai remarcat și existența unui efect de intimidare asupra societății civile, arătând că astfel de măsuri pot crea un climat de neîncredere și ostilitate față de organizațiile independente. În urma presiunilor europene și a riscului unor sancțiuni financiare majore, Ungaria a fost nevoită să abroge legea în 2021. Precedentul Ungariei este relevant nu doar din punct de vedere juridic, ci și financiar. În ultimii ani, Bruxellesul a condiționat accesul Ungariei la anumite fonduri europene de respectarea statului de drept și a independenței societății civile. În cazul în care România ar adopta o legislație considerată incompatibilă cu normele europene, există riscul declanșării unor proceduri similare. Legea „agentului străin” Deși proiectul românesc nu folosește explicit sintagma „agent străin”, numeroși experți afirmă că logica din spatele inițiativei este similară cu cea folosită în Rusia și, mai recent, în Georgia. În Rusia, legea „agentului străin”, adoptată inițial în 2012, obliga ONG-urile care primeau finanțare externă și desfășurau activități considerate „politice” să se înregistreze sub această etichetă. În timp, termenul a devenit un instrument de delegitimare și marginalizare publică a organizațiilor independente. În Georgia, o lege similară a declanșat în 2024 proteste masive de stradă și reacții dure din partea Uniunii Europene și a Statelor Unite. Criticii proiectului adoptat în Senat susțin că și în România se încearcă inducerea ideii că finanțarea externă sau donațiile private reprezintă, implicit, un motiv de suspiciune. Chiar dacă limbajul folosit este mai tehnic și aparent neutru, efectele pot fi asemănătoare. „Chilling effect” – efectul de descurajare Una dintre cele mai invocate temeri este apariția așa-numitului „chilling effect” – fenomen prin care cetățenii sau companiile evită să mai sprijine anumite organizații de teamă să nu devină ținta unor controale, atacuri publice sau presiuni politice. În state precum Rusia sau Georgia, publicarea registrelor donatorilor a avut efecte directe asupra capacității ONG-urilor de a funcționa. Mulți susținători financiari au preferat să se retragă pentru a evita asocierea publică cu organizații percepute drept incomode pentru putere. În România, criticii proiectului avertizează că publicarea listelor de donatori pe site-ul ANAF poate produce exact același rezultat. Problema este cu atât mai sensibilă cu cât multe organizații activează în domenii precum anticorupția, drepturile omului, protecția mediului sau monitorizarea instituțiilor statului. Pentru donatori, simpla apariție pe o listă publică poate deveni o sursă de anxietate sau vulnerabilitate. Birocrația ca instrument de presiune O altă critică majoră vizează sarcina administrativă suplimentară impusă ONG-urilor. Organizațiile mici, care funcționează deja cu resurse limitate și personal redus, ar putea fi obligate să investească timp și bani considerabili în raportări detaliate și proceduri birocratice complexe. Reprezentanții societății civile susțin că astfel de măsuri nu afectează doar ONG-urile mari și vizibile, ci mai ales organizațiile locale, mici, care oferă servicii sociale, educaționale sau medicale în comunități vulnerabile. Mai mult, proiectul prevede sancțiuni severe pentru nerespectarea obligațiilor, inclusiv posibilitatea desființării organizațiilor care nu declară complet identitatea donatorilor. Criticii consideră această sancțiune disproporționată și incompatibilă cu principiile unui stat democratic. Reacția societății civile Peste 430 de organizații neguvernamentale au semnat deja o scrisoare deschisă prin care cer respingerea proiectului. Semnatarii susțin că legea transformă raportarea financiară într-un instrument de control politic și creează premisele unei presiuni constante asupra organizațiilor independente. ONG-urile avertizează și asupra problemelor legate de protecția datelor personale. Publicarea identității donatorilor pe site-ul unei instituții fiscale ridică întrebări serioase privind compatibilitatea cu normele europene privind protecția datelor și viața privată. Pentru multe organizații, secretul donației reprezintă un principiu fundamental într-o societate democratică, tocmai pentru a proteja libertatea cetățenilor de a susține cauze civice fără teama unor consecințe sociale sau politice. România și riscul unei coliziuni cu legislația europeană Spre deosebire de Rusia sau Georgia, România este stat membru al Uniunii Europene, iar acest statut implică obligații juridice clare privind respectarea drepturilor fundamentale și a legislației comunitare. Din acest motiv, numeroși juriști consideră că adoptarea definitivă a proiectului în actuala formă ar putea genera rapid litigii la nivel european. În perioada următoare, Camera Deputaților va deveni spațiul central al acestei confruntări politice și juridice.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră