joi 28 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: prezenta

28 articole
Eveniment

Prezența la vot a scăzut, la ora 16.00, sub nivelul turului întâi din noiembrie 2024 cu aproape 1%

Prezența la vot la ora 16:00. Până la ora 16:00, duminică, 6.461.593 de alegători și-au exercitat dreptul de vot în primul tur al alegerilor prezidențiale, ceea ce reprezintă 35,92% din totalul celor înscriși în listele electorale permanente, potrivit datelor oferite în timp real de defapt.ro Prezența la vot la ora 16:00 Dintre cei care au votat până la ora 16:00: Citește și: LIVE Prezența la vot și rezultatele numărării, în timp real 3.974.277 de alegători provin din mediul urban; 2.487.316 de alegători provin din mediul rural. În plus, 74.262 de persoane și-au exprimat opțiunea electorală prin intermediul urnei mobile. Votul în țară și în diaspora Din totalul celor 6.461.593 de voturi exprimate: 5.715.830 de voturi au fost înregistrate în România, reprezentând 31,78% din alegători; 745.763 de cetățeni au votat în străinătate. Județele cu cea mai mare prezență la urne Cele mai ridicate procente de participare s-au înregistrat în următoarele județe: Ilfov – 43,77%; Argeș – 37,82%; Giurgiu – 36,82%; Constanța – 35,94%; Cluj – 35,72%. Județele cu cea mai scăzută prezență În schimb, participarea a fost mai redusă în: Vaslui – 22,13%; Satu Mare – 23,61%; Covasna – 25,26%; Harghita – 26,98%; Botoșani – 27,22%. Situația prezenței la vot în București În Capitală, prezența la urne a fost de 33,76%, cu diferențe semnificative între sectoare: Sector 1 – 38,60%; Sector 2 – 34,85%; Sector 3 – 28,24%; Sector 4 – 35,11%; Sector 5 – 31,46%; Sector 6 – 37,74%. Comparație cu alegerile din 2019 La primul tur al alegerilor prezidențiale din 2019, prezența la vot, tot până la ora 16:00, a fost de 36,76%, cu aproape un punct procentual mai mare decât în 2024. Pentru date actualizate privind prezența la vot, alegătorii pot accesa site-ul defapt.ro  

Prezența la vot la ora 16:00 (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Prezența la vot, până la 13:00 (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Peste 400.000 de voturi în plus la ora 13.00 față de primul tur al prezidențialelor din noiembrie

Prezența la vot, până la 13:00. Până duminică, la ora 13:00, un număr de 4.399.722 de alegători, reprezentând 24,46% din totalul celor înscriși pe listele electorale, s-au prezentat la urne pentru primul tur al alegerilor prezidențiale, potrivit datelor în timp real furnizate de https://defapt.ro/alegeri-prezidentiale Prezența la vot, până la 13:00 Din totalul votanților până la această oră: Citește și: LIVE Prezența la vot și rezultatele numărării, în timp real 2.749.926 de alegători au votat în mediul urban 1.649.796 de alegători au votat în mediul rural 35.903 persoane au votat prin urnă mobilă Votul în țară și în diaspora Dintre cei 4,3 milioane de votanți: 3.835.889 au votat în țară, adică 21,32% din totalul alegătorilor 563.833 au votat în străinătate, dintre care: 559.727 pe liste suplimentare 4.106 prin corespondență Votul în diaspora a început vineri, de la ora locală 7:00, și se încheie duminică la ora 21:00 (ora României). Județele cu cea mai mare prezență la vot Cele mai ridicate rate de participare s-au înregistrat în: Ilfov – 28,77% Argeș – 26,15% Giurgiu – 25,01% Constanța – 24,60% Prahova – 24,51% Olt – 24,45% Participarea a fost mai redusă în: Satu Mare – 15,20% Vaslui – 15,24% Covasna – 16,55% Maramureș – 17,31% Bistrița-Năsăud – 17,37% În Capitală, prezența la vot a fost de 21,81%, cu următoarea distribuție pe sectoare: Sector 1 – 24,86% Sector 2 – 22,67% Sector 3 – 18,16% Sector 4 – 22,78% Sector 5 – 20,23% Sector 6 – 24,43% Pentru comparație, la primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024 (tur ulterior anulat), prezența la ora 13:00 fusese de 21,99%, ceea ce indică o mobilizare ușor mai mare în acest an.

Xi Jinping participă la Parada Victoriei (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia anunță participarea președintelui chinez la Parada Victoriei, în ciuda avertizărilor Kievului

Xi Jinping participă la Parada Victoriei. Președintele Chinei, Xi Jinping, va efectua o vizită oficială în Rusia între 7 și 10 mai 2025, potrivit unui comunicat transmis duminică de Kremlin. Vizita are loc cu prilejul celebrării a 80 de ani de la înfrângerea Germaniei naziste în cel de-al Doilea Război Mondial. Xi Jinping participă la Parada Victoriei Pe parcursul vizitei, Xi Jinping se va întâlni cu omologul său rus, Vladimir Putin, pentru a discuta despre dezvoltarea parteneriatului strategic dintre cele două țări. Citește și: LIVE Prezența la vot și rezultatele numărării, în timp real Kremlinul a precizat că discuțiile vor fi urmate de semnarea mai multor documente oficiale. Lideri internaționali, așteptați la parada din 9 mai Rusia va organiza pe 9 mai parade și ceremonii oficiale dedicate comemorării sfârșitului războiului împotriva Germaniei naziste. Kremlinul a anunțat că sunt așteptați și alți lideri internaționali, fără a oferi însă o listă completă a celor care și-au confirmat participarea. Armistițiu propus de Putin, refuzat de Zelenski Cu ocazia acestui moment simbolic, Vladimir Putin a propus un armistițiu de trei zile, însă președintele ucrainean Volodimir Zelenski a reacționat afirmând că ar fi dispus să accepte doar o încetare a ostilităților pentru o perioadă de cel puțin 30 de zile. Putin a respins această variantă, reiterând că nu dorește o pauză temporară, ci o reglementare pe termen lung a conflictului cu Ucraina. Avertisment de la Kiev În contextul conflictului în desfășurare, Zelenski a avertizat că Ucraina nu poate garanta siguranța liderilor străini care aleg să participe la parada tradițională organizată la Moscova pe 9 mai. Riscurile de securitate sunt ridicate, iar tensiunile rămân la cote înalte.

Prezența lui Assad la Moscova, incertă (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Prezența lui Assad la Moscova, incertă

Prezența lui Assad la Moscova, incertă. Președinția rusă a refuzat să confirme informațiile privind prezența liderului sirian Bashar al-Assad în Rusia, după ce agențiile de știri ruse au relatat că acesta s-ar fi refugiat la Moscova împreună cu familia sa. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat că nu există nicio întâlnire planificată între Putin și Assad. Prezența lui Assad la Moscova, incertă Potrivit unor surse din Kremlin citate de agențiile de știri ruse, Bashar al-Assad și familia sa ar fi părăsit Siria în urma unei ofensive fulger a grupurilor rebele conduse de islamiști radicali. Citește și: Surse politice: datele la care vor fi reluate alegerile prezidențiale Informația nu a fost confirmată oficial, iar Kremlinul a evitat să ofere detalii: „Nu am nimic să vă spun despre deplasările președintelui Assad”, a afirmat Peskov. Decizia refugierii, aprobată de Putin? Întrebat dacă Vladimir Putin a luat personal decizia de a-i oferi refugiu liderului sirian, Peskov a recunoscut că astfel de hotărâri nu pot fi luate fără implicarea șefului statului: „Nu mai am nimic să vă spun”, a adăugat el. Referindu-se la evoluțiile recente din Siria, Dmitri Peskov a declarat că „întreaga lume a fost surprinsă de ceea ce s-a întâmplat”. El a reiterat că Rusia nu face excepție și că situația necesită o perioadă de ajustare și dialog. Viitorul bazelor militare rusești în Siria Rusia consideră esențială discutarea viitorului bazelor sale militare de la Tartus și Hmeimim cu noile autorități siriene. „Acesta este subiectul discuțiilor cu cei care vor fi la putere în Siria”, a spus Peskov, subliniind că Moscova face „tot posibilul” pentru a asigura securitatea acestor facilități. Rusia, care sprijină militar regimul lui Bashar al-Assad din 2015, anticipează o „perioadă foarte dificilă” din cauza instabilității din Siria. În acest context, Dmitri Peskov a evidențiat importanța menținerii unui dialog activ cu toate țările din regiune: „Rusia are o intenție puternică de a face acest lucru”, a conchis el.

AEP crește artificial diferența urban - rural (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

AEP crește artificial diferența urban - rural

AEP crește artificial diferența urban - rural: Autoritatea Electorală Permanentă central contabilizează voturile din diaspora la prezența urbană din țară. AEP crește artificial diferența urban - rural Astfel, înainte cu puțin de ora 12.00, numărul total de voturi era de aproximativ 2,7 milioane. Potrivit AEP, 1,6 milioane de voturi proveneau din urban și 1,1 milioane, din rural. Citește și: Informațiile „pe surse” de la exit-poll-uri au rol de a mobiliza activul de partid și ar trebui ignorate, recomandă sociologul Cătălin Stoica Rezulta, așadar, o diferență de prezență în favoarea urbanului din România de aproximativ 500.000 de voturi. În același timp, însă, voturile din străinătate erau de aproape 300.000. Așadar, în realitate, voturile din urbanul din țară erau de doar 1,3 milioane, nu de 1,6 milioane. Iar diferența față de rural era de doar 200.000, nu de 500.000. Prezența la vot, contabilizată în timp real de AEP (sursa: prezenta.roaep.ro)

Prezență bună la referendumul organizat de Nicușor Dan Foto: Facebook
Politică

Prezență bună la referendumul organizat de Nicușor Dan

Prezență bună la referendumul organizat de Nicușor Dan: peste 8% la ora 11.00, cu circa 1,8% sub prezența, în Capitală, la alegerile prezidențiale. La ora redactării acestei știri, 11.17, prezența la referendum era de 8,5% și se apropia rapid de 9%. La prezidențiale, prezența era de 10,35%. Datele sunt comunicate în timp real de AEP, pe site-ul prezenta.roaep.ro. Citește și: Ciolacu are șanse teoretice în turul II doar dacă se confruntă cu Simion. Ciucă, Lasconi, Geoană îl bat la un scor zdrobitor Prezență bună la referendumul organizat de Nicușor Dan „Avem date în timp real, cam 4-5% nu iau buletinele din cei care au votat până la ora asta. Când am plecat eu de acasă votaseră cam 40.000 pentru referendum şi cam 44-45.000 pentru alegerile prezidenţiale în Bucureşti”, aprecia Nicușor Dan în această dimineață, după ce a votat. „Am votat pentru referendumul local pentru ca Bucureştiul să devină un oraş ordonat, guvernabil, administrabil, cu o alocare a banilor acolo unde trebuie şi mai ales, (...) cum votez întotdeauna, împotriva mafiei imobiliare", a mai spus edilul-șef al Capitalei. Pentru ca referendumul să fie validat, este necesar ca 30% din 1,8 milioane, cât reprezintă numărul total de alegători din București, adică aproximativ 540.000 de persoane, să participe la vot. În plus, pentru ca rezultatele să fie valide, opțiunile valabil exprimate trebuie să reprezinte cel puțin 25% din totalul persoanelor cu drept de vot, ceea ce înseamnă cel puțin 450.000 de voturi valide. Referendumul trebuie votat de 50% plus 1 din votanți pentru a trece.

Publicul vârstnic crește prezența la europarlamentare (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Politică

Publicul vârstnic crește prezența la europarlamentare

Publicul vârstnic crește prezența la europarlamentare. Sociologul Barbu Mateescu a explicat de ce, până la ora 13.00, numărul de voturi la europarlamentare a fost mai mare decât cel din 2019. Publicul vârstnic crește prezența la europarlamentare "Prezența mai mare la europarlamentarele de azi față de cele precedente se datorează unei mobilizări mai mari a publicului vârstnic, cumva natural având în vederea suprapunerea de acum a europarlamentarelor cu localele. Citește și: Colecția de mașini și vila uriașă a lui Andrei Iordănescu, fiul lui Anghel Iordănescu, bugetar, candidat PSD și client al familiei Firea-Pandele Voturi în formatul 2019 / 2024 la ora 13: 18-24 ani: 205 mii / 224 mii 25-34 ani: 418 mii / 365 mii 35-44 ani: 576 mii / 577 mii 45-64 ani: 1,40 milioane / 1,59 milioane 65+ ani: 998 mii / 1,25 milioane Întrebarea pentru următoarele ore e simplă: va există o mobilizare similară în partea a doua a zilei dar pe spațiul 18-45 ani? Sau prezența se va domoli, ajungând la cota din 2019 sau mai jos? Dacă are loc al doilea scenariu, votantul mediu (sau median) la aceste alegeri va fi semnificativ mai vârstnic decât votantul mediu (sau median) de la europarlamentarele din 2019.", a arătat Barbu Mateescu într-o postare pe Facebook.

Alegerile în timp real, sursa online (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Alegerile în timp real, sursa online

Alegerile în timp real, sursa online. Code for Romania a dezvoltat un ecosistem de soluții digitale despre tot ce ține de alegeri. Alegerile în timp real, sursa online Astfel, vom putea să urmărim prezența la vot în timp real și să aflăm rezultatele, pe măsură ce acestea sunt anunțate de autorități. Citește și: EXCLUSIV Oligarhi ruși au încercat să obțină, cu acte false, cetățenia R. Moldova. Printre ei, „Mike” Lobanov, care a investit în secret în Europa banii lui Abramovici, și miliardarul sancționat Serghei Lomakin Code for Romania a început să dezvolte aceste platforme de informare a alegătorilor însă din 2016, cu scopul de a îmbunătăți accesul la informații și de a sprijini observarea independentă a alegerilor în România, dar și în alte state ale lumii. În 2024 organizația pune la dispoziție patru soluții digitale: Monitorizare Vot, EU, Rezultate Vot, Vot Diaspora. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Pelerinajul Sf. Parascheva, cel mai mare (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Pelerinajul Sf. Parascheva, cel mai mare

Pelerinajul Sf. Parascheva, cel mai mare. Mitropolia Moldovei şi Bucovinei se pregăteşte să tragă concluziile pelerinajului la moaştele Sfintei Parascheva. Pelerinajul Sf. Parascheva, cel mai mare Ediția de anul acesta a adus cu sine mai multe premiere şi mai multe posibile recorduri, ce vor trebui verificate cu datele din arhivă. Citește și: Judecătorul Șepelea, coleg de complet cu judecătoarea care se droga cu iubitul traficant, a primit recent o donație imobiliară importantă Potrivit datelor de duminică seara, peste 337.000 de pelerini se închinaseră la moaştele Sfintei Parascheva şi ale Sfântului Andrei Criteanul iar alţi 27.000 de oameni erau la rând. Un număr total apropiat de 400.000 de pelerini ar fi cel mai mare de când se ţin evidenţele oficiale şi estimările comunicate de Jandarmerie şi reprezentanţii Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Studenții mediciniști nu vor la cursuri (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Studenții mediciniști nu vor la cursuri

Studenții mediciniști nu vor la cursuri. Universitatea de Medicină şi Farmacie "Grigore T. Popa" din Iaşi (UMF) a aprobat în Senat o serie de modificări propuse de Consiliul de Administraţie. Studenții mediciniști nu vor la cursuri Potrivit acestora, studenţii vor fi obligaţi să participe la cel puţin 70% din cursurile de la o disciplină pentru a o putea promova. Mai mult, aceştia nu vor avea cum să recupereze sau să refacă orele pierdute, aşa cum este cazul la unele lucrări practice sau laboratoare. Citește și: Mineriada magistraților: Ce facem cu nesimțiții din Justiție, viitori pensionari speciali, care-și bat joc de o țară întreagă? Astfel, dacă nu vor fi prezenţi la ore, studenții nu vor trece anul. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Rusia poate scăpa de sancțiuni dacă oprește războiul Foto: Facebook Olaf Scholz
Internațional

Regiunea baltică va fi întărită militar

Regiunea baltică va fi întărită militar. Germania este pregătită să-şi consolideze prezenţa militară în Lituania, a anunţat marţi cancelarul german Olaf Scholz, în timpul unei vizite la Vilnius, informează Reuters. "Suntem gata să ne consolidăm angajamentul şi să îl dezvoltăm în direcţia unei brigăzi de luptă robuste", a spus Scholz în faţa presei, după discuţiile avute cu preşedintele lituanian Gitanas Nauseda şi cu premierii eston şi leton. Regiunea baltică va fi întărită militar La rândul său, Nauseda a afirmat că liderii ţărilor baltice şi cancelarul german au convenit că apărarea în regiunea baltică trebuie să fie întărită prin sporirea efectivelor militare. Citește și: Rogozin, ex-vicepremier rus, azi șef Roskosmos, îi amenință cu racheta balistică Sarmat (Satan II) pe „laşii de bulgari, pe românii răzbunători şi pe muntenegrenii trădători” Olaf Scholz urmează să viziteze soldaţii germani staţionaţi în baza militară de la Rukla, unde Germania conduce un grup de luptă al NATO. Grupul a fost consolidat cu trupe germane şi norvegiene înaintea începerii războiului din Ucraina, numărul total al militarilor NATO desfăşuraţi la Rukla sporind de la 1.200 la 1.600, potrivit Agerpres. Lituania are frontieră comună cu exclava rusă Kaliningrad, dar şi cu Belarus, ţară al cărei teritoriu a fost folosit de armata rusă pentru a-şi lansa invazia împotriva Ucrainei. În prezent cinci ţări membre ale NATO (Estonia, Letonia, Lituania, Norvegia şi Polonia) au frontiere comune cu Rusia. Finlanda, care intenţionează să adere la Alianţa Nord-Atlantică, are o frontieră terestră de aproximativ 1.340 kilometri lungime cu Federaţia Rusă. Pe 24 februarie, Rusia a lansat o agresiune militară neprovocată şi nejustificată contra Ucrainei. Moscova susţine că este vorba despre o "operaţiune militară specială de denazificare" a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei.

Summitul NATO de la Madrid trebuie să fie summitul deciziilor (sursa> Pixabay)
Internațional

Summitul NATO de la Madrid trebuie să fie summitul deciziilor

Summitul NATO de la Madrid trebuie să fie summitul deciziilor. Preşedinţii Lituaniei şi Letoniei au cerut marţi, înaintea unei vizite a cancelarului german Olaf Scholz la Vilnius, o prezenţă militară a NATO mai solidă în statele baltice, în contextul agresiunii militare ruse asupra Ucrainei, relatează DPA. Şeful statului lituanian Gitanas Nauseda şi omologul său leton Egils Levits s-au pronunţat pentru desfăşurarea de trupe suplimentare ale Alianţei Nord-Atlantice în regiunea baltică. Summitul NATO de la Madrid trebuie să fie summitul deciziilor "Summitul NATO de la Madrid trebuie să fie summitul deciziilor", a declarat Gitanas Nauseda, care a adăugat că Lituania speră ca, în cadrul reuniunii ce va avea loc la sfârşitul lui iunie în capitala Spaniei, să ajungă la un acord cu aliaţii săi cu privire la "trecerea de la descurajare la apărare activă, de la batalion la brigadă, de la poliţie aeriană la apărare aeriană". La rândul său, Egils Levits şi-a exprimat speranţa că vizita cancelarului german la Vilnius va aduce "propuneri concrete" pentru consolidarea apărării flancului estic al Alianţei Nord-Atlantice. Citește și: Rogozin, ex-vicepremier rus, azi șef Roskosmos, îi amenință cu racheta balistică Sarmat (Satan II) pe „laşii de bulgari, pe românii răzbunători şi pe muntenegrenii trădători” În timpul vizitei la Vilnius, Scholz va avea discuţii cu Nauseda şi cu premierii celor trei ţări baltice, agenda fiind marcată de problema întăririi securităţii în flancul estic al NATO în contextul agresiunii ruse din Ucraina. Ulterior, Olaf Scholz va vizita soldaţii germani staţionaţi în baza militară de la Rukla, unde Germania conduce un grup de luptă al NATO. Grupul a fost consolidat cu trupe germane şi norvegiene înaintea începerii războiului din Ucraina, numărul total al militarilor NATO desfăşuraţi la Rukla sporind de la 1.200 la 1.600, potrivit Agerpres. "Suntem recunoscători pentru contribuţia lor la securitatea ţării noastre şi a întregii regiuni. Suntem gata să primim mai multe trupe prin furnizarea întregului sprijin şi infrastructurii necesare", a mai declarat preşedintele Lituaniei. Lituania are frontieră comună cu enclava rusă Kaliningrad, dar şi cu Belarus, ţară al cărei teritoriu a fost folosit de armata rusă pentru a-şi lansa invazia împotriva Ucrainei. Pe 24 februarie, Rusia a lansat o agresiune militară neprovocată şi nejustificată contra Ucrainei. Moscova susţine că este vorba despre o "operaţiune militară specială de denazificare" a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei.

NATO va ajuta la modernizarea armatei ucrainene (sursa: nato.int)
Internațional

NATO, în mijlocul unei transformări fundamentale

NATO, în mijlocul unei transformări fundamentale. NATO lucrează la planuri pentru o prezență militară permanentă la granița sa din Est, într-un efort de a lupta împotriva viitoarelor agresiuni rusești, a relatat The Telegraph, citându-l pe secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. NATO, în mijlocul unei transformări fundamentale Alianța Nord-Atlantică se afla "în mijlocul unei transformări fundamentale" care va reflecta "consecințele pe termen lung" ale acțiunilor președintelui rus Vladimir Putin, a declarat Stoltenberg într-un interviu acordat ziarului. Citește și: Peste 1.200 de cadavre, descoperite numai în regiunea Kiev după plecarea trupelor ruse. Amploarea crimelor de război pare să indice un ordin primit de la vârful lanțului de comandă "Ceea ce vedem acum este o nouă realitate, o nouă normalitate pentru securitatea europeană. Prin urmare, le-am cerut acum comandanților noștri militari să ofere opțiuni pentru ceea ce noi numim o resetare, o adaptare pe termen mai lung a NATO", a declarat Stoltenberg, potrivit Reuters. Stoltenberg, care a declarat recent că își va prelungi mandatul la conducerea alianței cu un an, a mai spus în interviu că deciziile privind resetarea vor fi luate la un summit NATO care va avea loc la Madrid în iunie. Invazia Rusiei în Ucraina a declanșat cea mai mare criză a refugiaților din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial și a determinat națiunile occidentale să își regândească politicile de apărare.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră