Eveniment

AUR și PSD, consens pe plafonarea prețului la alimentele de bază

AUR și PSD vor plafonarea alimentelor. Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a declarat luni că formațiunea sa susține menținerea plafonării adaosului comercial la produsele de bază, dar doar dacă măsura este aplicată la nivelul supermarketurilor și pentru o perioadă limitată de timp. AUR și PSD vor plafonarea alimentelor „Ne opunem plafonării la producători și la distribuitorii și transportatorii români. Citește și: Fabuloasa instituție de stat cu 12 șefi și 16 mașini cu șofer la 160 de angajați. Protocolul este 200.000 lei/lună, în medie Dacă vorbim de plafonarea adaosului, ea trebuie făcută la nivelul supermarketurilor, dar pentru o perioadă stabilită dinainte, în care să se rezolve problemele de fond”, a afirmat Peiu într-o conferință de presă susținută la Parlament. Critici la adresa Guvernului și PSD Senatorul AUR a reproșat coaliției de guvernare „lipsa de viziune și claritate”, acuzând Executivul că menține măsuri fără a propune soluții reale. „PSD vine după doi ani și jumătate în care a condus Ministerul Agriculturii și Guvernul și spune: am avut plafonare și nu am rezolvat nimic. Până la urmă, toate măsurile de plafonare, cum a fost și la energia electrică în UE, sunt temporare. Dacă nu avem un calendar de rezolvare a problemelor, vom ajunge din nou la aceeași situație”, a precizat Peiu. Recesiunea, vizibilă abia în 2026 În ceea ce privește situația economică, liderul senatorilor AUR a explicat că abia în februarie 2026 va fi clar dacă România a intrat sau nu în recesiune. „Intrarea în recesiune nu o vom ști în timp real. Pentru trimestrul trei, vom avea semnale la sfârșitul lui octombrie sau mijlocul lui noiembrie, iar pentru trimestrul patru vom afla în februarie. Doar atunci vom ști cu certitudine dacă este recesiune sau nu”, a declarat acesta. Deficit bugetar și cheltuieli publice Peiu a criticat modul în care actuala coaliție gestionează finanțele țării, susținând că cheltuielile rămân ridicate indiferent de creșterea taxelor. „Dacă ar fi fost înghețate cheltuielile cu personalul bugetar, fără concedieri, deficitul ar fi fost cu 44 de miliarde de lei mai mic la finalul anului, adică 2,4% din PIB. Ne-am fi încadrat în ținta de deficit dacă Guvernul ar fi înghețat cheltuiala cu salariile bugetarilor după ce datoria publică a depășit 50% din PIB”, a afirmat senatorul. El a menționat că, dacă salariile profesorilor nu ar fi crescut la nivelul aprobat în 2024, nu ar fi fost nevoie de alte ajustări ulterioare.