joi 28 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: președinte

111 articole
Eveniment

Președintele Cehiei, generalul Petr Pavel, vacanță discretă în România

Președintele Cehiei, generalul Petr Pavel, vacanță discretă în România: el a fost filmat plimbându-se relaxat prin Craiova.  Citește și: Facturile astronomice ținute la secret pe care Bolojan le-a aflat după ce a ajuns premier și care ar fi dus deficitul la 11% din PIB - surse Filmarea a fost făcută pe 7 septembrie.  Președintele Cehiei, generalul Petr Pavel, vacanță discretă în România Petr Pavel este președintele Cehiei din martie 2023. El are un masterat la Kings College din Londra, iar din 2014 în 2018 a fost președinte al Comitetului militar al NATO. „Aia de lingă el sunt un translator (presupun eu, domnul cu părul lung) și dispozitivul de securitate. Strada nu e de loc pustie, e o zonă de case aproape de centru Craiovei. Domnul Pavel se deplasa dinspre centrul Craiovei spre parcul N Romanescu. Nu vei găsi niciun fel de informații publice privind prezența sa în România, pentru ca nu a venit să-l vadă lumea, ci în vacanță. L-am văzut (și nu mi-a venit să cred) pur și simplu pentru ca trecea prin fața casei în care locuiesc. În mână are un aparat de fotografiat”, s-a relatat pe contul de Twitter „doratul - little bastard”.  În postare apar și trei scurte filmări cu Pavel, la plimbare prin Craiova.   

Președintele Cehiei, generalul Petr Pavel, vacanță discretă în România Foto: captură video
Sora președintelui argentinian Milei, scandal uriaș (sursa:latinetimes.com)
Internațional

Sora președintelui argentinian Milei, în mijlocul unui scandal uriaș de corupție

Sora președintelui argentinian Milei, scandal uriaș . Executivul de la Buenos Aires a depus luni o plângere pentru „spionaj ilegal” al conversațiilor Karinei Milei, sora și apropiata consilieră a președintelui Javier Milei. O instanță a emis și o hotărâre prin care interzice difuzarea înregistrărilor audio atribuite acesteia, pe orice platformă sau rețea socială. Sora președintelui argentinian Milei, scandal uriaș Cazul a izbucnit după apariția unor înregistrări audio în care Diego Spagnuolo, fost director al Agenției pentru persoane cu dizabilități (ANDIS), sugera că Karina Milei ar fi primit 3% comision din achiziția de medicamente de la compania Suizo Argentina. Citește și: Nicușor Dan încearcă să țină magistrații departe de Lia Savonea, susține avocatul Dumitru Dobrev, doctor în drept Spagnuolo a fost demis, iar Javier Milei a calificat acuzațiile drept „minciuni”. Karina Milei nu a fost inculpată oficial și nu a făcut declarații publice. Noi înregistrări și suspiciuni de manipulare politică În ultimele zile au apărut noi înregistrări cu vocea Karinei Milei, însă fără conținut incriminator. Guvernul a denunțat o „manevră de destabilizare politică” înaintea alegerilor provinciale și legislative, subliniind că investigația vizează mai degrabă spionajul și scurgerile de informații decât presupusele fapte de corupție. Justiția argentiniană a efectuat percheziții la sediile ANDIS și Suizo Argentina, companie care a negat orice ilegalități. În paralel, Ministerul Securității a cerut mandate pentru percheziții la canalul „Carnaval Stream”, primul care a difuzat înregistrările, precum și la locuințele a doi jurnaliști. Purtătorul de cuvânt al președinției, Manuel Adorni, a denunțat pe X o „încălcare gravă a confidențialității instituționale”. Impact asupra popularității președintelui Milei Scandalul nu a dus la arestări, dar domină agenda mediatică din Argentina de peste două săptămâni. Potrivit mai multor sondaje recente, popularitatea președintelui Javier Milei a scăzut semnificativ pe fondul acestui caz.

Noul președinte polonez, vizită la Washington (sursa: Facebook/Karol Nawrocki)
Internațional

Nawrocki, noul președinte polonez, întâlnire cu Donald Trump la Casa Albă pe 3 septembrie

Noul președinte polonez, vizită la Washington. Noul președinte polonez Karol Nawrocki, care a depus jurământul miercuri, va efectua la începutul lunii septembrie o vizită oficială în Statele Unite, potrivit anunțului făcut de șeful său de cabinet, Pawel Szefernaker. Noul președinte polonez, vizită la Washington În mesaj se precizează că, în ziua inaugurării, Nawrocki a primit o scrisoare de felicitare din partea președintelui SUA, Donald Trump, care l-a invitat la Casa Albă pe 3 septembrie 2025, pentru o întâlnire oficială de lucru. Citește și: Avalanșă de angajări la Externe, deși în ultimele șase luni numărul angajaților a crescut Karol Nawrocki a subliniat în repetate rânduri importanța unei relații solide între Polonia și Statele Unite. În campania electorală, susținut de principalul partid naționalist de opoziție Lege și Justiție (PiS), el a evidențiat cooperarea strategică dintre cele două țări. Întâlnire cu Trump înainte de alegerile din Polonia Înainte de scrutinul prezidențial polonez din mai, Nawrocki a fost primit de Donald Trump în Biroul Oval, unde liderul american și-a exprimat sprijinul pentru candidatura sa. Această vizită a consolidat imaginea candidatului PiS ca un susținător al parteneriatului polono-american.

Austria evită COP30 și invocă austeritatea (sursa: Facebook/Alexander Van der Bellen)
Internațional

Președintele Austriei nu va participa la summitul COP30 din Brazilia. Deplasarea e prea scumpă

Austria evită COP30 și invocă austeritatea. Președintele Austriei, ecologistul Alexander Van der Bellen, nu va participa la summitul climatic COP30, care va avea loc în luna noiembrie în orașul Belem, Brazilia. Decizia este motivată de costurile ridicate ale deplasării și de nevoia stringentă de reducere a deficitului bugetar, a anunțat televiziunea publică ORF. Austria evită COP30 și invocă austeritatea Potrivit unui comunicat transmis de biroul președintelui austriac, participarea la COP30 ar presupune cheltuieli prea mari: Citește și: VIDEO Tupeu incredibil al fostei purtătoare de cuvânt a lui Iohannis, după ce și-a invitat soțul în emisiunea de la TVR: a dat cu tifla tuturor „Costul deosebit de ridicat al participării preşedintelui la COP30 anul acesta (...) nu se încadrează în cadrul bugetar strict al preşedinţiei.” Instituția subliniază că motivul principal este consolidarea bugetară, care presupune economii și disciplină fiscală din partea tuturor instituțiilor publice din Austria. Austria încearcă să-și reducă deficitul bugetar Austria a înregistrat anul trecut un deficit bugetar de peste 4% din PIB, depășind pragul european și intrând oficial în procedura de deficit excesiv. În acest context, autoritățile au adoptat un pachet de măsuri de austeritate, care afectează inclusiv președinția și participările la evenimente internaționale costisitoare. Deși președintele Van der Bellen nu va fi prezent la COP30, Austria nu va lipsi complet de la summit. Țara va fi reprezentată de ministrul Mediului, Norbert Totschnig, care va participa la lucrările conferinței în numele guvernului austriac. Belem, gazda summitului, se confruntă cu probleme logistice Orașul Belem, aflat în nordul Braziliei, la vărsarea fluviului Amazon în ocean, a fost ales ca gazdă a COP30. Autoritățile braziliene se așteaptă la aproximativ 50.000 de participanți din peste 200 de țări, inclusiv șefi de stat, lideri guvernamentali, ONG-uri și activiști. Capacitatea hotelieră a orașului este estimată la doar 25.000 de paturi, ceea ce a determinat guvernul brazilian să adopte un plan amplu de extindere a capacității de cazare. Acesta include construirea de hoteluri noi, extinderea celor existente și parteneriate cu platforme de cazare temporară (precum Airbnb). Prețuri exorbitante și infrastructură insuficientă În ciuda măsurilor luate, oferta limitată de spații de cazare a dus la creșteri exagerate ale prețurilor, pe care autoritățile braziliene le pun pe seama speculațiilor comerciale. De asemenea, capacitatea redusă a aeroportului din Belem este un alt punct sensibil în organizarea summitului, recunoscut oficial de guvernul brazilian.

Ciolacu s-ar putea întoarce: este invitat să candideze la președinția CJ Buzău Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

BREAKING NEWS Ciolacu s-ar putea întoarce: este invitat să candideze la președinția CJ Buzău

Fostul premier Marcel Ciolacu s-ar putea întoarce: el este invitat de organizația județeană a PSD să candideze la președinția CJ Buzău. Citește și: Cum a fost dată de gol funcționara care se culca cu politicieni pentru bani și carieră: ce rol a jucat un iubit mai tânăr Ciolacu s-ar putea întoarce: este invitat să candideze la președinția CJ Buzău „Sunt discuţii ca Marcel Ciolacu să candideze la Consiliul Judeţean. Ar fi o mare onoare pentru noi, organizaţia, ca fostul premier Marcel Ciolacu să poată candida din partea PSD la CJ Buzău'', a declarat joi pentru Agerpres preşedintele PSD Buzău, Romeo Lungu. Postul a rămas vacant după ce Lucian Romaşcanu, cel care a câştigat alegerile în 2024, a demisionat pentru a merge la Curtea de Conturi Europeană. Mandatul său de membru al Curţii de Conturi Europene este pentru perioada 1 iulie 2025 - 30 iunie 2031.La acest moment, funcţia de preşedinte interimar al CJ Buzău este exercitată de social-democratul Adrian Petre, vicepreşedinte CJ.Marcel Ciolacu a candidat la alegerile parlamentare pe listele PSD Buzău.

Alegerea șefului CSM Iași, război politic (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Politică

Sportul finanțat de la buget a declanșat un război politic în PNL, la Iași. Pretextul: șefia CSM

Alegerea șefului CSM Iași, război politic: alianța politică PNL-PSD din Consiliul Local Iași a înregistrat prima ruptură semnificativă de la formare, generată de disputa privind conducerea clubului sportiv CSM 2020. Alegerea șefului CSM Iași, război politic Tensiunile au apărut chiar în interiorul PNL, unde mai mulți consilieri locali s-au poziționat împotriva primarului Mihai Chirica, membru al aceluiași partid. Citește și: EXCLUSIV Probabil cel mai mare jaf din București: lunar, PMB plătește trei milioane de euro către Constanda pentru Parcul Bordei Înaintea votului, primarul Chirica a declarat ferm că organizarea concursului pentru conducerea clubului a fost inițiată de el, cu scopul de a restructura activitatea instituției. De asemenea, edilul a menționat intenția de a depune o sesizare penală referitoare la modul în care a fost gestionat clubul, fără a oferi însă detalii suplimentare. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Ministru israelian cere uciderea preşedintelui sirian (sursa: X/Amichai Chikli)
Internațional

Oficial israelian cere public uciderea liderului sirian Ahmed al-Sharaa: Este un terorist barbar

Ministru israelian cere uciderea preşedintelui sirian. Ministrul israelian pentru diaspora şi combaterea antisemitismului, Amichai Chikli, a cerut marţi, într-un mesaj public postat pe platforma X, uciderea preşedintelui sirian Ahmed al-Sharaa, cunoscut sub numele de război Abu Mohammad al-Golani. Ministru israelian cere uciderea preşedintelui sirian Oficialul israelian l-a calificat drept „terorist” și „ucigaș barbar”, solicitând eliminarea sa imediată. Citește și: O reformă majoră a dispărut în ceață: Ministerul Dezvoltării pare să fi abandonat desființarea ANL „Cine îl vede pe Ahmed al-Sharaa ca lider legitim se înșală profund. Trebuie eliminat acum”, a scris Chikli pe platforma X. Declarațiile vin în contextul intensificării tensiunilor la granița siriano-israeliană și a bombardamentelor recente efectuate de armata israeliană în sudul Siriei. Cine este Ahmed al-Sharaa – liderul coaliției rebele din Siria Ahmed al-Sharaa, cunoscut și ca Abu Mohammad al-Golani, este liderul coaliției rebelilor sirieni care l-au înlăturat pe Bashar al-Assad în decembrie anul trecut, în urma unei ofensive militare rapide. Noua conducere de la Damasc este contestată vehement de oficialii israelieni, care o consideră o continuare a terorismului sub altă formă. Bombardamente israeliene în orașul sirian Suwayda Declarațiile ministrului israelian au fost făcute la o zi după ce Israelul a bombardat pentru a doua oară orașul Suwayda, localitate siriană cu majoritate druză, aflată în sudul țării. Acolo au avut loc recent confruntări violente între comunitățile de beduini și druzi. Chikli a denunțat public masacrele împotriva minorităților religioase din Siria, susținând că liderii occidentali ignoră realitatea de pe teren. „Am văzut masacrele împotriva alawiților, acum împotriva druzilor. Regimul terorist sirian trebuie oprit!”, a declarat ministrul. Liderul sirian, comparat cu Hamas Continuând atacul dur, Chikli l-a comparat pe Ahmed al-Sharaa cu gruparea palestiniană Hamas, spunând: „Dacă arată ca Hamas, vorbește ca Hamas și acționează ca Hamas... atunci este Hamas!” „Costumul și cravata nu pot ascunde extremismul” Și ministrul israelian de finanțe, Bezalel Smotrich, cunoscut pentru pozițiile sale radicale, a intervenit în dezbatere. Acesta a declarat că regimul de la Damasc „a fost și continuă să fie islamist, extremist, violent și crud” și a avertizat Occidentul să nu se lase păcălit de aparențe. „Occidentul nu trebuie să creadă în costumul și cravata lui Ahmed al-Sharaa. Este doar o fațadă”, a scris Smotrich pe X. Israelul își consolidează prezența militară în Siria Smotrich a mai subliniat că Israelul nu își poate permite retragerea nici din Siria, nici de pe Înălțimile Golan, teritoriu ocupat de statul israelian din 1967. Poziția sa este împărtășită și de premierul Benjamin Netanyahu, care a ordonat armatei să lovească ținte din Suwayda. Premierul israelian și ministrul apărării, Israel Katz, au declarat că atacurile au fost necesare pentru a proteja comunitatea druză și a demilitariza zona de frontieră cu Siria, într-un moment în care regiunea este extrem de volatilă.

Președintele iranian, rănit într-un atac israelian (sursa: iranintl.com)
Internațional

Președintele iranian Masoud Pezeshkian, rănit într-un atac israelian în timpul războiului de 12 zile

Președintele iranian, rănit într-un atac israelian. Președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, a fost rănit în timpul războiului de 12 zile cu Israelul. Incidentul a avut loc în contextul intensificării conflictului militar dintre cele două țări. Președintele iranian, rănit într-un atac israelian Potrivit agenției de presă iraniene Fars, pe 16 iunie – la trei zile după începerea conflictului – forțele aeriene israeliene au bombardat un complex de clădiri al Consiliului Național de Securitate din Iran. Citește și: Sever Voinescu: „PNL, PSD, USR sunt complet epuizate. Singurul lucru mai rău decât ele e AUR” În urma atacului, alimentarea cu energie electrică a fost întreruptă. Participanții la o reuniune de criză aflată în desfășurare s-au pus la adăpost, însă mai mulți dintre ei, inclusiv președintele Pezeshkian, au suferit răni la nivelul picioarelor, potrivit relatărilor. Pezeshkian a vorbit despre o tentativă de asasinat Într-un interviu recent acordat jurnalistului american Tucker Carlson, președintele Pezeshkian a menționat o tentativă de asasinat, sugerând că ar fi fost posibilă o scurgere de informații din interior. Agenția Fars a adăugat că există speculații privind infiltrarea unui agent, dar informațiile nu au fost confirmate oficial. Videoclipuri cu bombardamente, distribuite în presa iraniană Mass-media iraniană a publicat imagini video cu bombardamente care ar fi avut loc asupra unui versant muntos din vestul Teheranului. În contextul războiului, astfel de materiale au stârnit îngrijorări suplimentare cu privire la securitatea liderilor politici și militari iranieni. Războiul dintre Israel și Iran: victime, atacuri și intervenția SUA Conflictul a izbucnit pe 13 iunie, când Israelul a lansat un atac la scară națională asupra Iranului, vizând instalații nucleare și eliminând mai mulți oameni de știință și lideri militari iranieni. Ca răspuns, forțele iraniene au ripostat cu atacuri cu rachete. De ambele părți s-au înregistrat victime, inclusiv în rândul civililor. Situația a degenerat rapid, determinând o reacție internațională. SUA au intervenit și au bombardat situri nucleare iraniene La puțin peste o săptămână de la începutul conflictului, Statele Unite au intervenit militar, bombardând trei dintre cele mai importante situri nucleare ale Iranului. Acțiunea a fost văzută ca o încercare de a limita escaladarea confruntării și de a proteja echilibrul regional. Armistițiu neașteptat după 12 zile de lupte După 12 zile intense de conflict, a fost anunțat un armistițiu surpriză. Cu toate acestea, temerile privind reluarea atacurilor persistă în Iran, autoritățile menținând un nivel ridicat de alertă.

Elena-Simina Tănăsescu, aleasă președintă a CCR (sursa: Facebook/Curtea Constituțională a României)
Eveniment

CCR are un nou președinte: cine este Elena-Simina Tănăsescu

Elena-Simina Tănăsescu, aleasă președintă a CCR. Pe 13 iulie 2025, Elena-Simina Tănăsescu a fost aleasă, prin vot secret, de către Plenul Curții Constituționale a României (CCR), în funcția de președinte al instituției, pentru un mandat de trei ani. Elena-Simina Tănăsescu, aleasă președintă a CCR „În urma votului secret, cu majoritatea voturilor judecătorilor prezenţi, doamna Elena-Simina Tănăsescu a fost aleasă în funcţia de preşedinte al Curţii Constituţionale, pentru un mandat de trei ani", a transmis CCR printr-un comunicat oficial. Citește și: Sever Voinescu: „PNL, PSD, USR sunt complet epuizate. Singurul lucru mai rău decât ele e AUR” În aceeași zi, duminică dimineața, cei trei noi membri ai Curții Constituționale — Mihai Busuioc, Asztalos Csaba și Dacian Cosmin Dragoș — au depus jurământul la Palatul Cotroceni. Ulterior, plenul Curții s-a întrunit pentru a-și desemna noul președinte. Parcurs academic și formare profesională Elena-Simina Tănăsescu s-a născut pe 18 iulie 1968. A absolvit Facultatea de Drept a Universității din București în 1991, iar în 1997 a obținut titlul de doctor în drept constituțional la Universitatea „Aix-Marseille III” din Franța. În 2011, a finalizat studii postdoctorale la Universitatea din București. În 2015, a obținut abilitarea de a conduce doctorate la Universitatea Paris I Panthéon-Sorbonne, Franța. Este profesor universitar în cadrul Departamentului de Drept Public și îndrumător de doctorat în științe juridice. Printre domeniile sale de predare se numără Dreptul constituțional, Contenciosul constituțional, Sistemul normativ al UE și Metodologia cercetării juridice. Experiență profesională Cariera Elenei-Siminei Tănăsescu include funcții importante în administrația publică, instituții europene și organizații internaționale: Judecător la Judecătoria Sectorului 1 București (1991–1993) Expert la Organizația Internațională pentru Migrații (1994) Consilier de preaderare la Delegația Comisiei Europene la București (2000–2006) Reprezentant al României în Grupul de experți independenți ai Consiliului Europei (2001–2017) Membru în Consiliul de Administrație al Agenției pentru Drepturile Fundamentale a UE (2007–2012) Formator la Institutul Național al Magistraturii și Institutul European din România (2004–2019) Activitate internațională și colaborări academice A fost profesor invitat la universități și institute de prestigiu din întreaga lume, inclusiv: Universitatea din Toulon-Var (Franța) Academia Internațională de Drept Constituțional din Tunis Universitatea din Fribourg (Elveția) Universitatea Paris I Panthéon-Sorbonne Universitatea din Sao Paulo (Brazilia) Universitatea din Poitiers și Bordeaux (Franța) De asemenea, a participat la proiecte de cercetare în colaborare cu centre din Atena, Kassel, Lucerna, Padova, Siena, Kaohsiung, Craiova și altele. Funcții publice și roluri instituționale importante A fost consilier prezidențial (2015–2018), funcție din care a demisionat în iunie 2018. De asemenea a fost judecător la Curtea Constituțională a României, numită de președintele Klaus Iohannis în mai 2019, pentru un mandat de 9 ani (începând cu 9 iunie 2019) Afilieri și contribuții în domeniul dreptului Tănăsescu este membru fondator al mai multor organizații profesionale, inclusiv: Asociația Juriștilor Europeni – ELSA (București) Rețeaua Rigas pentru Drept Constituțional în Europa de Sud-Est Institutul de Științe Administrative al României „Paul Negulescu” A fost membră în Consiliul Științific Internațional al Academiei Internaționale de Drept Constituțional, dar și în Comitetul de selecție a judecătorilor la Tribunalul Funcției Publice al Uniunii Europene (2012–2015). Din 2018, a ocupat funcția de vicepreședinte al Asociației Internaționale de Drept Constituțional. Lucrări publicate și recunoașteri Este autoare sau co-autoare a unor lucrări de referință în domeniul dreptului, printre care: Principiul egalității în dreptul românesc (1998) Interpretarea Constituției. Teorie și practică (2002) – Premiul „Andrei Rădulescu” Constituția României – comentariu pe articole (2008, 2019) – Premiul „Hannibal Teodorescu” Constitutional Review and Democracy (2015) Migration – New Challenges for Europe... (2017) A semnat peste 75 de articole, studii și recenzii apărute în reviste de specialitate din România și din străinătate. Distincții naționale și internaționale Elena-Simina Tănăsescu a fost decorată în două rânduri. În 2011, a primit Ordinul Național pentru Merit, în grad de Cavaler. În 2018, i-a fost conferită Legiunea de Onoare (grad de Cavaler) de către Republica Franceză.

Bolojan, candidat unic la șefia PNL (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Bolojan va deveni președinte plin al PNL după congresul extraordinar. Miza - restul funcțiilor

Bolojan, candidat unic la șefia PNL. 1.200 de delegați se reunesc sâmbătă la Palatul Parlamentului pentru a vota noua echipă de conducere a Partidului Național Liberal. Ilie Bolojan este candidatul unic. Bolojan, candidat unic la șefia PNL Congresul extraordinar al PNL, convocat pentru sâmbătă, are ca principal scop alegerea noii conduceri a partidului. Citește și: FOTO Vama Veche, părăsită: plaje goale, restaurante în care bate vântul, nopți fără vacarm Ilie Bolojan, președinte interimar al formațiunii și actual premier, este singurul candidat pentru funcția de președinte al PNL. Zece candidați pentru pozițiile de prim-vicepreședinte Pentru cele patru funcții de prim-vicepreședinte, și-au depus candidatura zece membri PNL: Este vorba despre Valeriu Iftime, Adrian Veștea, Florin Roman, Alin Tişe, Nicoleta Pauliuc, Ioan Popa, Dan Motreanu, Ciprian Ciucu, Mircea Minea și Cătălin Predoiu Alegeri și pentru Curtea de Arbitraj și Comisia de Revizie Pentru președinția Curții de Arbitraj concurează: Costică Lupușoru, Daniel Buda, Ciprian Dobre Pentru conducerea Comisiei Naționale de Revizie și Cenzori, singura candidatură este cea a lui Virgil Guran. Votul pentru aceste funcții, inclusiv cele de președinte și prim-vicepreședinți, va fi secret. Vicepreședinții regionali, validați prin vot deschis Congresul va valida și vicepreședinții regionali, care vor deveni membri ai Biroului Executiv Național. Votul va fi deschis, iar candidații sunt: Alexandru Muraru – Nord-Est, Alexandru Popa – Sud-Est, Toma Petcu – Sud-Muntenia, Gigel Știrbu – Sud-Vest Oltenia, Gheorghe Falcă – Vest, Florin Birta – Nord-Vest, Ion Dumitrel – Centru, Hubert Thuma – București-Ilfov Mandate mai scurte și criterii de performanță Congresul are loc în urma Consiliului Național PNL din 28 iunie, care a aprobat mai multe modificări ale statutului partidului. Printre cele mai importante: Reducerea mandatului conducerii PNL la doi ani Eliminarea moțiunii ca element definitoriu pentru candidatura la funcția de președinte Descentralizarea procesului de alegere a liderilor Recompensarea performanței politice și administrative Asumarea responsabilității în gestionarea funcțiilor de conducere Alegerea președintelui devine „competiție personalizată” Gabriel Andronache, președintele Comisiei de Statut, a explicat că noul mod de alegere a liderului PNL se bazează pe o „competiție personalizată”. Acesta a prescizat că programul politic va fi aprobat ulterior, ca o sinteză doctrinară a ideilor din partid. Structură mai suplă pentru conducerea centrală Noul Birou Executiv va fi format din: președinte, patru prim-vicepreședinți, secretar general Secretarul general va fi propus ulterior de președintele ales și validat de Biroul Politic Național. Reducerea dimensiunii Biroului Executiv După Congres, președintele PNL va putea propune două personalități publice care nu îndeplinesc condiția de vechime, acestea fiind cooptate în Biroul Executiv. Noua structură va include 27 de membri, reprezentând o reducere cu 50% față de actuala componență. Sancțiuni pentru organizațiile cu rezultate slabe Gabriel Andronache a anunțat că organizațiile județene care nu au performat în alegeri vor fi nevoite să își depună mandatul. În aceste cazuri, vor fi numite conduceri interimare care să restructureze activitatea filialelor.

Lia Savonea, numită președintă a ÎCCJ (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Lia Savonea, numită președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție, a clamat că are "o misiune"

Lia Savonea, numită președintă a ÎCCJ. Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a decis luni, cu 9 voturi „pentru” și 1 „împotrivă”, numirea judecătoarei Lia Savonea în funcția de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ). Aceasta va prelua mandatul după jumătatea lunii septembrie, când expiră cel al actualei președinte, Corina Corbu. Lia Savonea, numită președintă a ÎCCJ Lia Savonea a fost singura candidată înscrisă în cursa pentru șefia ÎCCJ. Citește și: De ce a renunțat PSD la portofoliul Apărării: o reglare de conturi în partid și recentele dosare ale DNA în MApN Luni, ea a susținut interviul în fața Secției pentru judecători a CSM, subliniind că nu candidează pentru o funcție, ci pentru „o misiune”. „Această candidatură nu este o etapă de carieră, ci o asumare. Justiția se construiește prin decizii, iar cele mai grele trebuie asumate, nu evitate”, a declarat Savonea. Proiectul propus: responsabilitate, echilibru și valorizarea meritului Savonea le-a prezentat membrilor CSM un proiect axat pe patru direcții majore: Responsabilitate și asumare: nu doar a independenței funcției, ci și a răspunderii implicate; Echilibru: decizii ferme, indiferent de presiunile externe; Valorizarea meritului: promovarea meritocrației autentice, nu doar evaluări teoretice; Competență aplicată: „Nu cum vorbești despre lege contează, ci cum o aplici.” O carieră cu decizii influente și controverse Lia Savonea a fost anterior președintă a Curții de Apel București și membră a CSM, pe care l-a condus în 2019. A fost promovată la Secția Penală a ÎCCJ în 2023. De-a lungul carierei, a luat decizii controversate, printre care invalidarea rechizitoriului în dosarul „Revoluției”, în care este judecat fostul președinte Ion Iliescu. De asemenea, rejudecarea dosarului lui Mario Iorgulescu, condamnat definitiv la 13 ani și 8 luni de închisoare pentru ucidere din culpă în stare de ebrietate și sub influența drogurilor. CSM a deschis procedura de numire în luna mai Consiliul Superior al Magistraturii a anunțat în 19 mai declanșarea procedurii de numire a unui nou președinte al Înaltei Curți, în contextul încheierii mandatului Corinei Corbu. Numirea Liei Savonea confirmă așteptările formulate de mai mulți observatori din sistemul judiciar.

Dominic Fritz, validat ca președinte USR (sursa: Facebook/USR)
Politică

Dominic Fritz, confirmat președinte al USR de către Congresul partidului

Dominic Fritz, validat ca președinte USR. Congresul USR l-a validat sâmbătă, 15 iunie, pe Dominic Fritz în funcția de președinte al partidului, confirmând astfel rezultatul alegerilor interne desfășurate cu o săptămână în urmă. Dominic Fritz, validat ca președinte USR Validarea noului președinte a fost realizată de către participanții la congres prin intermediul unei aplicații online, continuând astfel practica digitală a formațiunii pentru procesele decizionale interne. Citește și: Primarul Buzăului: Am fost la o înmormântare într-o comună de munte. Toată lumea lucra la primărie Dominic Fritz, anterior președinte interimar al USR, a obținut 62% dintre voturile exprimate, adică 7.312 voturi. În total, au votat 10.914 membri, ceea ce reprezintă o prezență de 57,15%. Clasamentul final al candidaților Pe locul al doilea s-a situat Violeta Alexandru, cu 22,03% (2.396 voturi), urmată de Luiza Elena Oancea și Eduard Răducanu, ambii cu câte 2,69% (292 voturi fiecare). Procesul de votare pentru alegerea președintelui USR a avut loc în perioada 11–13 iunie, pe o platformă electronică securizată, prin vot direct și secret, accesibil tuturor membrilor formațiunii. Alegerile au fost convocate după ce Elena Lasconi, fostul președinte al USR, și-a depus demisia la începutul lunii mai, în urma controverselor apărute în spațiul public.

Președintele Serbiei, în vizită în Ucraina (sursa: Facebook/Aleksandar Vučić)
Internațional

Președintele sârb Vučić, apropiat de Putin, face prima sa vizită în Ucraina

Președintele Serbiei, în vizită în Ucraina. Președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, va efectua miercuri, 11 iunie, o vizită oficială în Ucraina, marcând astfel prima sa deplasare în această țară de la începutul războiului ruso-ucrainean, în februarie 2022. Președintele Serbiei, în vizită în Ucraina Vizita are loc în contextul participării sale la Summitul Ucraina – Europa de Sud-Est, potrivit unui comunicat emis de președinția sârbă. Citește și: Uriașa indemnizație primită de universitarii de la medicină și farmaceutică doar pentru că există, cu condiția să lucreze în clinici de stat Deplasarea liderului sârb în Ucraina survine la doar câteva zile după ce Moscova a acuzat companiile de armament din Serbia că ar furniza muniție Ucrainei, acuzând Belgradul de „trădare”. Deși autoritățile sârbe nu au confirmat niciodată în mod oficial aceste exporturi, ele nici nu au fost negate public. Vucic între Moscova și Bruxelles Aleksandar Vucic se află într-o poziție geopolitică delicată, oscilând între relațiile tradițional strânse cu Rusia și aspirațiile europene ale Serbiei. Recent, președintele sârb a fost prezent la Moscova, în Piața Roșie, pentru a marca 80 de ani de la înfrângerea Germaniei naziste, consolidând simbolic legătura cu Kremlinul. Dependență energetică și presiuni occidentale Serbia continuă să refuze impunerea de sancțiuni împotriva Rusiei și menține o relație strategică cu Moscova, în special pe zona energetică. Belgradul beneficiază de prețuri preferențiale la gazele naturale rusești, aspect care influențează semnificativ politica externă a țării.

Nawrocki, invitat de Trump în SUA (sursa: X/Karol Nawrocki)
Internațional

Președintele polonez a vorbit cu Trump la telefon. Nawrocki susține că a fost invitat la Casa Albă

Nawrocki, invitat de Trump în SUA. Președintele ales al Poloniei, Karol Nawrocki, a anunțat marți că a purtat o convorbire telefonică cu președintele american Donald Trump. Cei doi lideri au discutat despre relațiile bilaterale dintre Varșovia și Washington, potrivit unei postări pe platforma X, citată de Reuters. Nawrocki, invitat de Trump în SUA „L-am invitat pe președintele Trump în Polonia. Citește și: Uriașa indemnizație primită de universitarii de la medicină și farmaceutică doar pentru că există, cu condiția să lucreze în clinici de stat De asemenea, am primit invitația pentru o întâlnire la Casa Albă”, a scris Nawrocki, semnalând astfel intenția de a consolida dialogul strategic între cele două state. Alegeri strânse: Nawrocki câștigă cu 50,89% Karol Nawrocki, candidatul susținut de partidul conservator Lege și Justiție (PiS), a obținut 50,89% din voturi în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 1 iunie. Contracandidatul său, Rafal Trzaskowski, susținut de opoziția pro-europeană, a fost votat de 49,11% dintre alegători. Polonia, profund divizată Rezultatul extrem de strâns al alegerilor confirmă polarizarea accentuată a societății poloneze, într-un context politic tensionat în interiorul Uniunii Europene și al Alianței Nord-Atlantice. Polonia rămâne un actor strategic în regiune, iar poziționarea sa geopolitică este urmărită cu interes la nivel internațional.  

Un pesedist se laudă că a desființat structura criticată de Bolojan, ATOP Foto: Facebook
Politică

Un pesedist se laudă că a concediat personal și a desființat structura criticată de Bolojan, ATOP

Un pesedist se laudă că a concediat personal și a desființat structura criticată de Bolojan, ATOP: avea 16 membri și consuma indemnizații de 52.000 lei/lună. Gheorghe Șoldan, președintele Consiliului Județean Suceava, a scris, pe Facebook, că a redus numărul de angajați ai consiliului de la 220 la 178.  Citește și: Sondaj INSCOP: PNL este umăr la umăr cu PSD, dar AUR are mai mult decât ambele partide Un pesedist se laudă că a desființat structura criticată de Bolojan, ATOP „În timp ce alții doar vorbesc, noi, la Consiliul Județean Suceava,  𝐚𝐦 𝐫𝐞𝐝𝐮𝐬 𝐜𝐡𝐞𝐥𝐭𝐮𝐢𝐞𝐥𝐢𝐥𝐞 𝐝𝐞 𝐟𝐮𝐧𝐜𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐫𝐞 𝐜𝐮 𝟐𝟒 𝐝𝐞 𝐦𝐢𝐥𝐢𝐨𝐚𝐧𝐞 𝐝𝐞 𝐥𝐞𝐢, față de cele făcute de vechea administrație în aceeași perioadă de referință. Am redus la mai bine de jumătate 𝐜𝐡𝐞𝐥𝐭𝐮𝐢𝐞𝐥𝐢𝐥𝐞 𝐜𝐮 𝐩𝐫𝐨𝐭𝐨𝐜𝐨𝐥𝐮𝐥, birotica și întreținerea, am refuzat 𝐬𝐩𝐨𝐫𝐮𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐧𝐞𝐣𝐮𝐬𝐭𝐢𝐟𝐢𝐜𝐚𝐭𝐞, cum ar fi sporul de antenă, 𝐚𝐦 𝐫𝐞𝐝𝐮𝐬 𝐧𝐮𝐦𝐚̆𝐫𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐚𝐧𝐠𝐚𝐣𝐚𝐭̦𝐢 (de la 220 la 178) și 𝐚𝐦 𝐫𝐞𝐧𝐮𝐧𝐭̦𝐚𝐭 la o structură căreia nu îi simte nimeni lipsa:  Autoritatea Teritorială de Ordine Publică (𝐀𝐓𝐎𝐏). O structură cu 16 membri, pentru care se alocau indemnizații în valoare de aproximativ 52.000 de lei în fiecare lună. Toți acești bani economisiți pleacă în 𝐢𝐧𝐯𝐞𝐬𝐭𝐢𝐭̦𝐢𝐢, care înseamnă 𝐝𝐞𝐳𝐯𝐨𝐥𝐭𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐣𝐮𝐝𝐞𝐭̦𝐮𝐥𝐮𝐢”, a susținut Șoldan.  Bolojan: Dacă mâine se desființează ATOP nu se va întâmpla absolut nimic „Există o autoritate județeană de ordine publică care se numește ATOP, prescurtat, în jargonul administrativ. Dacă mâine se desființează ATOP nu se va întâmpla absolut nimic, doar că acolo 15-20 de oameni primesc o indemnizație lunară care poate să fie până la 20% din salariul președintelui de consiliu județean, deci împărțiți la cinci, înseamnă că patru posturi de președinți de consiliu județean, în fiecare județ, se pot reduce de pe o zi pe alta”, a spus Bolojan la 2 iunie. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră