joi 28 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: ponta

98 articole
Politică

Cine sunt personajele cu care Ciolacu s-a dus la meciul României

Un penal și un plagiator: cine sunt personajele cu care Marcel Ciolacu s-a dus la meciul României cu Slovacia. Potrivit unei fotografii de pe rețelele sociale, alături de premier s-au aflat Marian Neacșu, vicepremier al Guvernului, și Victor Ponta, consilier onorific pe probleme de relații comerciale externe. Citește și: EXCLUSIV MApN cumpără drone de spionaj de un milion de euro bucata, o afacere intermediată de germanul care a adus în România blindatele Piranha V În cadrul plimbării printre suporterii români - unde mulți l-au huiduit - Ciolacu a evitat să se afișeze alături de cei doi. Cine sunt personajele cu care Ciolacu s-a dus la meciul României În 2016, Marian Neacșu a fost condamnat definitiv de judecatorii de la Inalta Curte de Casatie si Justitie la sase luni inchisoare cu suspendare pentru savarsirea infractiunii de conflict de interese, întrucât și-a angajat fiica la cabinetul parlamentar. În 2023, DeFapt.ro a scris că acesta va conduce, de facto, Guvernul, în timp ce Ciolacu va fi dedicat campaniei electorale. La acel moment, Executivul emisese o ordonanță de urgență prin care acest vicepremier primea dreptul de a aviza toate actele cu impact bugetar, în timp ce celălalt vicepremier, Cătălin Predoiu (PNL), nu avea nici o putere, exceptând-o pe cea derivată din calitatea de ministru de Interne. Absolvent al Facultății de Economie al Universității din Craiova, Neacșu a lucrat ca economist la IAS Slobozia, până în 1990. În 2012, el era membru al Uniunii Naţionale a Crescătorilor de Păsări din România. Celălalt personaj aflat alături de premier a fost Victor Ponta, căruia în 2016 i s-a retras titlul de doctor, după ce s-a demonstrat că își plagiase teza. Ponta l-a însoțit pe liderul PSD și la meciul României cu Ucraina. Ponta și Ciolacu la meciul cu Ucraina Ponta a fost artizanul vizitei lui Ciolacu în Turcia. La primirea delegației lui Ciolacu la sediul președinției de la Ankara, președintele Turciei, Recep Erdogan, i-a acordat o atenție specială fostului premier al României. “Tranzacțiile firmei lui Ponta din ultimii doi ani arată conexiuni profitabile cu holdinguri mari din Turcia și China, cu una dintre companiile austriece active în pădurile românești, cu o agenție de impresariat faimoasă în piață sau cu diferiți constructori de proiecte guvernamentale (...) Numai în ultimii doi ani, Cengiz Holding a pompat astfel aproximativ 390 de mii de euro (1,9 milioane lei) în firma lui Victor Ponta. Suma a fost defalcată în 18 plăți“, scria Captura.ro în decembrie 2023. Infografic: Captura.ro

Cine sunt personajele cu care Ciolacu s-a dus la meciul României Foto: Facebook
Ciolacu și Ponta, obligați să declare întâlnirile și să refuze cadouri Foto: Inquam/George Calin
Politică

Ciolacu și Ponta, obligați să declare întâlnirile și să refuze cadouri

Premierul Marcel Ciolacu și subordonații săi din Guvern, inclusiv consilierii onorifici, precum Victor Ponta, vor fi obligați să declare public întâlnirile oficiale și să refuze cadouri de la părți interesate care, de exemplu, doresc emiterea unui act administrativ. Citește și: Lasconi spune că există riscul să fie sabotată de propriul partid și cere majoritate în Biroul Național: „Dacă nu, îmi voi da demisia” Însă sancțiunile pentru nerespectarea prevederilor proiectului sunt neclare și slabe, iar registrul în care urmează să fie declarate întâlnirile va fi operaționalizat abia în doi ani - probabil - de la adoptarea proiectului. Ciolacu și Ponta, obligați să declare întâlnirile și să refuze cadouri Secretariatul General al Guvernului a inițiat un proiect de lege care reglementează cadourile primite de membrii Executivului, dar și de personalul angajat la cabinete și de consilierii onorifici. Proiectul este o cerință a PNRR, „Reforma 7 - Evaluarea și actualizarea legislației privind cadrul de integritate”. Noua legislație privind cadourile se va aplica membrilor Guvernului, secretarilor de stat și subsecretarilor, consilierilor de stat, consilierilor onorifioci și celor angajați la cabinele acestora. Aceștia vor fi obligați să refuze cadouri de la persoane fizice, juridice sau a organizații care: a) se află în raporturi juridice contractuale cu instituția sau autoritatea administrației publice centrale din care fac parte; b) are în curs de soluționare una sau mai multe cereri de emitere de avize, autorizații, permise, licențe, acreditări precum și altele asemenea; c) are un interes pentru promovarea unui proiect de act administrativ cu caracter individual ce intră în competența de reglementare a instituției sau autorității administrației publice centrale din care fac parte; d) participă, în calitate de ofertant, subcontractant sau potențial beneficiar la o procedură de atribuire a unui contract de achiziție publică, respectiv a unei finanțări organizate sau acordate de instituția sau autoritatea administrației publice centrale din care fac parte. O altă noutate este ca toate persoanele la care se referă acest proiect de lege să-și anunțe, în Registrul Unic al Transparenței Intereselor (RUTI) www.ruti.gov.ro, întâlnirile oficiale. Există câteva excepții de la această obligație, precum discutarea chestiunilor de politică externă. Sancțiuni aproape inexistente, registrul de interese - poate peste doi ani Însă proiectul nu prevede sancțiuni clare, majorate, pentru nerespectarea acestor măsuri. Proiectul prevede doar că: „Neîndeplinirea de către persoanele prevăzute la art. 472 a dispozițiilor din prezentul capitol atrage răspunderea administrativă potrivit prevederilor din Partea a VII-a a prezentului Cod, dacă nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor specifice prevăzute în Codul penal”. Citește și: Cel mai mare tun al lui Ciolacu: pășune cumpărată cu 260 de euro, schimbată cu o pădure a statului de 440.000 de euro În plus, platforma RUTI ar urma să fie operaționalizată abia în doi ani. Legea nu prevede nici o sancțiune dacă această platformă nu va fi operaționalizată în doi ani.

Cum i-a bătut PSD pe liberali Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Cum i-a bătut PSD pe liberali

Victor Ponta, consilierul lui Marcel Ciolacu, arată cum i-a bătut PSD pe liberali și sugerează să se debaraseze de ei: „Mare păcat că au salvat PNL la europarlamentare”, a scris fostul președinte al PSD. Citește și: PSD a câștigat primăria Baia Mare, pentru prima oară în 34 de ani. Candidatul PSD, fost locotenent al lui Cherecheș, secondat de un userist De altfel, datele oficiale confirmă că PSD a câștigat mai multe mandate de președinte de consiliu județean și de primar în fiefuri în care PNL spera la victorii. De exemplu, la Suceava, PSD a preluat și președinția consiliului județean și primăria municipiului reședință de județ, ambele controlate de liberali până acum. În Alba, social-democraţii şi-au triplat numărul de primării obţinute, de la 5 la 15, printre acestea regăsindu-se un municipiu şi două oraşe, ajungând la un scor politic de circa 28% faţă de 16% la precedentele alegeri locale. Chiar și în Bihor, PSD a obținut un avantaj: numărătoarea paralelă făcută de PSD Bihor arată că, în total, în județ, sunt 32 de orașe și comune cu primari PSD, cu 4 mai multe decât în mandatul 2020-2024. Cum i-a bătut PSD pe liberali „Surprize frumoase pentru «Stanga» in judete considerate fiefuri ale «Dreptei» ! Au castigat Banatul (Timis si Caras Severin) cu niste oameni tineri - sub leadershipul lui Sorin Grindeanu; la fel au castigat Maramures si Suceava ; au luat inapoi Prahova si Sectorul 2 . «Titularii¸» din Dambovita, Galati, Valcea , Bistrita , Hunedoara , Tulcea , Dolj, Sectoarele 2 si 3 si-au marit avansul fata de 2020! Marcel Ciolacu este Presedintele PSD cu cel mai bun rezultat la Alegerile Locale ( in 2012 s-a candidat pe USL) ; mare pacat de Bucuresti si de alte zone importante unde nu au fost nici macar pe locul 2 . Si mare pacat ca au salvat PNL la europarlamentare- nicio fapta buna nu ramane nepedepsita ”, a scris Ponta. PSD a pierdut însă șefia CJ Botoșani și pe cea a Constanței.

Ciucă, vesel, alături de Nicușor Dan Foto: Stiri pe surse
Politică

Ciucă, vesel, alături de Nicușor Dan

Aranjamente relevante în tribune, la meciul de retragere al „Generației de Aur”: în tribune, liderul PNL Nicolae Ciucă a stat, vizibil vesel, alături de Nicușor Dan; în timp ce președintele PSD, Marcel Ciolacu, s-a plasat lângă fostul premier Victor Ponta. Citește și: Pesedistul care conduce sindicatul Metrorex recunoaște că noile autobuze și troleibuze STB aduse în mandatul lui Nicușor Dan golesc metroul, care circulă tot mai prost Fotografia în care Ciucă este alături de Nicușor Dan a fost publicată de știripesurse.ro. Foto: Stiri pe surse Foto: Inquam/George Calin Ciucă, vesel, alături de Nicușor Dan Actualul edil, Nicușor Dan, candidat independent sprijinit de Alianța Dreapta Unită (formată din USR, PMP și FD) pentru un nou mandat la alegerile din acest an, a fost susținut în cursa pentru Capitală din 2020 de PNL și de USR PLUS. Însă Nicușor Dan a refuzat, până acum, orice atac la adresa PNL. Și REPER, formațiunea lui Dacian Cioloș, sprijină candidatura lui Nicușor Dan. „Eu îmi doresc foarte tare să câştig şi îmi doresc foarte tare ca în majoritatea pe care o vom crea PNL să participe, de aceea nu cred că e productiv să ne spunem lucruri care, evident, vor rămâne (...) E foarte important, în toţi aceşti trei ani şi jumătate, dar mai ales acum, în perspectiva alegerilor, relaţia mea cu publicul PNL a fost foarte importantă. Am încercat, prin tot ce am făcut, să le satisfac aşteptările. Nu o să atac PNL şi pe Sebastian Burduja în această campanie”, a afirmat Nicuşor Dan la 29 aprilie. Pe de altă parte, Victor Ponta pare tot mai apropiat de Marcel Ciolacu, fostul premier fiind oficial consilier onorific pe probleme de relații economice externe al actulaului șef al Guvernului. Ponta a făcut parte din delegația cu care Ciolacu s-a deplasat în vizită oficială în Turcia, acum câteva zile.

Principalii vinovați politic în dosarul Roșia Montana: Ponta și Tăriceanu Foto: Inquam/George Calin
Eveniment

Principalii vinovați în dosarul Roșia Montana

Cine sunt principalii vinovați politic pentru că România va plăti miliarde de dolari în dosarul Roșia Montana: a început cu fostul premier Călin Popescu Tăriceanu, primul demnitar care a semnat pentru o colaborare dubioasă cu o companie din Canada, și s-a încheiat cu fostul premier PSD Victor Ponta, care nu a vrut să decidă dacă aprobă sau respinge începerea exploatării. Citește și: Aurul și argintul de la Roșia Montană valorează 20 de miliarde de euro, dar statul român nu s-ar alege cu mare lucru, deși are aproape 20% din acțiunile RMGC Principalii vinovați în dosarul Roșia Montana Tăriceanu a fost ministru al Industriilor între 12 decembrie 1996 și 5 decembrie 1997, în guvernul Ciorbea. Semnătura sa apare pe un document din iunie 1997 prin care ministerul Industriilor avizează asocierea dintre Gabriel Resources și Regia Cuprului din Deva. Prin această semnătură, el își dădea acordul pentru asocierea între Gabriel Resources, companie fără experienţă în domeniul minier, înregistrată în Barbados şi Regia Autonomă a Cuprului Deva, asociere care va purta numele de SC Roşia Montană Gold Corporation SA. Documentul a fost publicat de Rise Project. Aceasta este prima semnătură a unui demnitar a statului român în favoarea unui astfel de acord. Asocierea regiei cu Gabriel Resources era pregătită din 1995, în guvernarea Nicolae Văcăroiu (PDSR), când regia din Deva publică un straniu anunț la mica publicitate din Adevărul, ascuns în josul paginii. În anunț se arată că regia intenționează să formeze o societate mixtă, cu capital străin, pentru prelucrarea sterilelor auro-argintifere de la Roșia Montana și Gurabarza. Însă Ponta este principalul responsabil de litigiul pentru Roșia Montană, arată hârtiile de la Washington depuse de Gabriel Resources. Următorii premieri nu au nici un rol în speță. Plângerea Gabriel Resources îl indică clar pe Ponta Litigiul arbitral de la Washington în care Gabriel Resources cere 3,28 miliarde de dolari României pentru interdicția de exploatare a aurului la Roșia Montană a demarat pe 21 iulie 2015. Conform cererii de arbitraj, „Reflectând tratamentul arbitrar acordat atunci Proiectului și nerespectarea investițiilor substanțiale ale Gabriel Resources și a drepturilor legale dobândite de RMGC prin Licență, prim-ministrul Ponta a declarat public că, deși Proiectul a îndeplinit toate condițiile cerute de lege și că Guvernul era obligat să să îl autorizeze, el nu a considerat că acest lucru trebuia făcut. Și că guvernul său a aprobat Legea Roșia Montană și a înaintat-o Parlamentului doar ca o modalitate de a evita să plătească ; și că, deși, în calitate de prim-ministru, trimitea Legea Roșia Montană la Parlament, în calitate de membru al Parlamentului ar fi votat împotriva acesteia, transmițând în termeni clari o respingere politică a Proiectului”. Cererea de arbitraj depusă de Gabriel Resources la Centrul Internațional pentru Reglementarea Diferendelor referitoare la Investiții de pe lângă Banca Mondială poate fi consultată integral aici.

Ciolacu plagiază o idee a lui Băsescu Foto: Inquam/George Călin
Politică

Ciolacu plagiază o idee a lui Băsescu

Premierul PSD Marcel Ciolacu plagiază o idee din 2013 a lui Traian Băsescu, aprobată și de fostul premier PSD de la acel moment: vrea referendum pentru a se decide dacă aurul de la Roșia Montana trebuie exploatat sau nu. Guvernul României a fost informat că decizia privind despăgubirile în cazul Roșia Montană va fi comunicată vineri. Citește și: Fostul ministru PSD Teodorovici îl acuză pe Ciolacu că nu și-a luat bacalaureatul: „A început Hașdeu, a picat treapta a doua, s-a dus la Eminescu, nu a luat bacalaureatul” Ciolacu plagiază o idee a lui Băsescu „Eu aş face referendum dacă e oportun să scoatem aurul de Roşia Montană", a spus Ciolacu într-o discuție informală cu ziariștii, la Palatul Victoria. Şeful Executivului a făcut precizarea înainte de şedinţa de Guvern. Premierul a afirmat că Guvernul va aştepta, vineri, decizia ICSID în cazul Roşia Montană şi, în funcţie de prevederile acesteia, va decide cu privire la căile de urmat. Însă ideea unui referendum privind soarta aurului de la Roșia Montana a îi aparține lui Traian Băsescu. „Nu am nici o problemă să declansez un referendum național pe tema asta. Dimpotrivă, dacă dezbaterile vor continua și nu găsim un mod de a face proiectul Roșia Montană. Nu exclud posibilitatea să-l organizez, dacă Guvernul nu găsește resurse să discute cu societatea civilă. Îl organizez odată cu europarlamentarele (…) Nu are nevoie de lege o asemenea decizie. Însă, e tipic actualului Guvern lașitatea, neasumarea. Trebuia să anunțe că dezbatem în Guvern problema Roșia Montană. Ar fi perceput imediat semnalele societății și deschidea un dialog. Teama mare de Roșia Montană este cianurarea, or, aici trebuia discutat cu niște specialiști”, spunea Băsescu la 2 septembrie 2013, într-un interviu pentru Adevărul. „Vă aduceţi aminte cum ţipa Victor Ponta din opoziţie câţi bani a luat Băsescu pentru semnarea proiectului de la Roşia Montană şi nici nu semnasem nimic, acum îl întreb eu: Ponta câţi bani ai luat să semnezi pentru Roşia Montană?”, a mai spus Băsescu. „Dacă preşedintele Traian Băsescu, conform atribuţiilor sale constituţionale, consideră util să declanşeze un referendum, cred că e o idee foarte bună”, a răspuns fostul premier PSD Victor Ponta, tot la 2 septembrie 2013.

Corina Creţu demisionează din PRO România  Foto: Facebook
Eveniment

Corina Creţu demisionează din PRO România

Europarlamentarul Corina Creţu demisionează din PRO România deoarece consideră colaborarea cu AUR „o decizie greşită” pentru partid şi pentru oamenii care au crezut în acest proiect politic. Presa a relatat, luni, că Pro România, formațiune condusă de Victor Ponta, discută o colaborare cu partidul lui George Simion. Citește și: Un localnic din Bihor a fost bătut, încătușat și amendat de poliție fiindcă a sesizat la 112 transporturile ilegale de pietriș. Transporturile, escortate chiar de polițiști Ponta este însă consilier onorific al premierului Ciolacu. Corina Creţu demisionează din PRO România „Cu regret, am hotărât astăzi să demisionez din PRO România. Convingerile mele politice sunt cunoscute de mulţi ani de către dumneavoastră. Sprijinirea populismului, a ultra-naţionalismului şi a anti-europenismului reprezintă, în opinia mea, cel mai mare pericol pentru România şi pentru generaţiile care vin după noi. De aceea, colaborarea dintre PRO România şi AUR este o decizie greşită - pentru partid, pentru oamenii care au crezut în acest proiect politic şi, în definitiv, pentru ţară. Este o decizie pe care nu o pot gira, motiv pentru care am hotărât astăzi să demisionez din PRO România", a postat Corina Creţu pe Facebook. Eurodeputatul Corina Creţu a arătat că nu s-a reuşit o formă de colaborare cu PSD şi că de aceea s-a stabilit, la ultimul congres al formaţiunii, participarea pe cont propriu în alegerile pentru Parlamentul European. PSD a respins cooperarea cu Pro România „Îmi pare rău că, în ciuda apelurilor repetate ale preşedintelui PRO România şi ale mele, nu am reuşit o formă de colaborare cu PSD. În aceste condiţii, am militat pentru participarea pe cont propriu a PRO România în alegeri, decizie care a fost şi adoptată în cadrul ultimului Congres PRO România. În ceea ce mă priveşte, am fost şi rămân o social-democrată convinsă. Am fost membră PSD timp de 29 de ani, vicepreşedintă a Grupului S&D din Parlamentul European, vicepreşedinte al Parlamentului European, vicepreşedinte al Partidului Socialiştilor Europeni (PES), Comisar European din partea SD”, a spus Corina Creţu. Europarlamentarul a mai precizat că a apărat întotdeauna, cu toată convingerea, valorile stângii moderne, pro-europene, nevoia de dezvoltare şi modernizare, de folosire a fondurilor europene, a programelor Erasmus, a liberei circulaţii, a extinderii Uniunii Europene şi a tuturor beneficiilor pe care le aduce proiectul european. „Îmi doresc să duc acest mandat de Membră a Parlamentului European la capăt cu bună-credinţă, împăcată cu acţiunile mele, promovând aceleaşi valori în care am crezut şi cred. Le doresc mult succes tuturor celor care, în aceste vremuri atât de dificile, continuă să lupte pentru o Românie cu adevărat europeană”, a conchis Corina Creţu.

Cum explicau liderii USL susținerea pentru Sorin Oprescu Foto: Gov.ro
Politică

Cum explicau liderii USL susținerea pentru Oprescu

Cum explicau, în 2012, liderii USL susținerea pentru „independentul” Sorin Oprescu: „Unul din proiectele reuşite, despre care se vorbeşte puţin, dar e o mare reuşită, până acum, este asocierea între noi, USL, şi primarul general”, spunea Crin Antonescu, în octombrie 2012, când acesta era președinte al PNL. Citește și: Averea fantastică a familiei medicului bugetar Cătălin Cîrstoiu, pe care coaliția PSD-PNL l-ar putea propune candidat independent la primăria Capitalei În septembrie 2012, Oprescu, a fost pus sub urmărire penală pentru luare de mită și arestat preventiv pentru 30 de zile. Oprescu a fost prins primind 25.000 euro de la patru denunţători. În martie 2023, a fost condamnat la 128 de luni de închisoare, dar a fugit în Grecia. Cum explicau liderii USL susținerea pentru Sorin Oprescu Acum, surse politice susțin că PSD și PNL se pregătesc să susțină un independent la primăria Capitalei, numele cel mai vehiculat fiind al lui Cătălin Cîrstoiu, medic la spitalul universitar de urgență, la fel ca Oprescu. „USL îl sprijină pe Sorin Oprescu în calitate de candidat independent”, anunța, încă din august 2011, președintele Consiliului Național al PSD, Adrian Năstase. „Sunt convins că Sorin Oprescu, alături de un consiliu general care nu-l va bloca şi alături de un guvern care nu îl va sabota, ci ambele îl vor sprijini, va pune în practică toate proiectele pe care le are pentru Bucureşti”, spunea președintele PSD Victor Ponta, în 2012. Antonescu: „Un proiect care merge bine” „Mă bucur că, după ce Bucureştiul a avut doi primari care au furat, au minţit, au distrus Bucureştiul, alegerea, în 2008, a domnului Oprescu a reprezentat pentru noi o speranţă. Această speranţă s-a menţinut până în 2012, şi, acum, realegerea domniei sale ca primar general, dar într-o situaţie complet nouă, având alături de el un consiliu general care nu-l va bloca şi nu-l va sabota, ci îl va sprijini în continuare, şi având alături un guvern care nu îl va sabota, ci îl va sprijini în proiectele sale, sunt convins că toate acestea, strânse la un loc, reprezintă o oportunitate şi o şansă extraordinară pentru capitala ţării”, mai spunea Ponta, la acel moment și premier. „Unul din proiectele reuşite, despre care se vorbeşte puţin, dar e o mare reuşită, până acum, este asocierea între noi, USL, şi primarul general, pentru Primăria Capitalei, pentru că, repet, şi toata lumea o ştie, Sorin Oprescu a candidat ca independent la Primăria Capitalei, dar asociat într-un proiect care presupunea nu doar susţinerea electorală a USL, ci şi susţinerea, evident, în Consiliul General. Şi, iată, e un proiect care merge bine, aşa încât, chiar dacă unii doresc să moară de grija altora şi de grija noastră, noi nu avem, în privinţa aceasta, probleme”, arăta, în octombrie 2012, președintele PNL Crin Antonescu, într-o emisiune a Antenei 3, unde se afla alături de Ponta și Oprescu.

Cea mai cunoscută aberație spusă de Ponta despre Roșia Montana Foto: Realitatea.net
Eveniment

Cea mai cunoscută aberație spusă Ponta despre Roșia Montana

Cea mai cunoscuă aberație spusă de Ponta despre proiectul Roșia Montana a început cu „O să fiu sincer...”, iar la final acesta nu a făcut nimic din ceea ce a promis. Proiectul de lege privind Roșia Montana a fost inițiat chiar de guvernul Ponta și poartă semnătura acestuia atât pe expunerea de motive, cât și pe adresa detrimitere de la Guvern la Senat. Cea mai cunoscută aberație spusă de Ponta despre Roșia Montana Iată întreaga declarație a lui Ponta, la postul B1 TV, la 13 iunie 2013, potrivit transcrierii Agerpres: „O să fiu sincer şi o să vă spun că eu, ca deputat, o să votez împotrivă, dar pe de altă parte, ca prim ministru, nu am dreptul... (...) acum ştiu mult mai bine ce am de făcut: (...) în primul rând să fac o administraţie necoruptă şi mai performantă şi în al doilea rând să deschid România pentru tot ce înseamnă investiţii din toată lumea, fie că vorbim de energie. De Roşia Montană, sigur, s-a vorbit mai mult, pentru că e un proiect cunoscut, dar eu vreau să promovăm legea minelor”. Până și Liviu Dragnea, la acel moment ministru al Dezvoltării, l-a ironizat pe Ponta, care-i era șef pe linie de Guvern și de partid: „Eu am avizat proiectul de lege și nu am personalitate dublă, să vin în Parlament să votez împotrivă”. Însă, potrivit listei de vot la proiectul de lege „privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană şi stimularea şi facilitarea dezvoltării activităţilor miniere în România”, Victor Ponta a absentat de la votul final, deci nu a votat nici pentru, nici contra. Declarațiile lui Ponta și Șova au inspirat Gabriel Resources Ministrul Dan Șova declara, în 12 septembrie 2013, că, în cazul în care proiectul Roșia Montană nu va fi adoptat, Gold Corporation poate emite pretenții la despăgubiri de 2 miliarde de dolari, care înseamnă 550 milioane dolari cheltuieli pe investiții realizate și 1,5 miliarde profitul estimat. Citește și: DOCUMENT Ponta, principalul responsabil de litigiul pentru Roșia Montană, arată hârtiile de la Washington depuse de Gabriel Resources. Următorii premieri nu au nici un rol în speță Ponta a confirmat aceste cifre într-o conferință de presă la Guvern, in 12 septembrie 2013, când a spus: „Guvernul se va apăra, însă am fost întrebat, repet, pe bună dreptate, de unde sunt aceste cifre. Vi le punem la dispoziţie, şi, în mod sigur, vom încerca să ne apărăm în faţa instanţelor internaţionale, pentru a nu plăti aceste despăgubiri, dar există un potenţial pericol”. „Am cerut premierului să nu mai pronunţe cuvântul despăgubiri. La câteva ore, compania Roşia Montană Gold Corporation a vorbit despre despăgubiri. E mai grav că ministrul Şova recidivează şi mai aruncă un colac de salvare companiei, vorbind de faptul că nu ştiu ce s-ar întâmpla dacă nu va fi adoptat proiectul”, a spus Cătălin Predoiu în septembrie 2013, la Digi 24.

Cum au ajutat Ponta și Șova Roșia Montana Gold Corporation (sursa: Digi 24)
Politică

Cum au ajutat Ponta și Șova Roșia Montană Gold Corporation să dea în judecată statul român. Explicațiile lui Predoiu, în 2013: „Ponta şi Şova acţionează ca nişte avocaţi ai RMGC”

Cum au ajutat fostul premier Victor Ponta și amicul său, Dan Șova, fost ministru al Infrastructurii, ca Roșia Montana Gold Corporation (RMGC) să dea în judecată statul român, în 2015: explicațiile vin de la Cătălin Predoiu, în 2013, când acesta era lider al PDL. Sentința din procesul pe care RMGC l-a deschis statului român urmează să fie anunțată în următoarele zile sau săptămâni, dar surse oficiale au arătat că ministerul de Finanțe pregătește deja plata unor despăgubiri de minimum un miliard de dolari. Citește și: Fabuloasele vacanțe și cumpărături ale baronului PNL de Prahova, Iulian Dumitrescu, în Dubai, Maldive sau Courchevel: doar la Chanel a făcut shopping de peste 7.000 de euro Predoiu a sugerat că, prin declarațiile făcute, Ponta și Șova au invitat compania canadiană să acționeze, indicând și valoarea despăgubirilor. În 2014, actualul premier Marcel Ciolacu a votat împotriva proiectului de lege „privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană şi stimularea şi facilitarea dezvoltării activităţilor miniere în România”. Azi, Ponta este consilierul său onorific pe probleme de comerț extern. Cum au ajutat Ponta și Șova Roșia Montana Gold Corporation „Am cerut premierului să nu mai pronunţe cuvântul despăgubiri. La câteva ore, compania Roşia Montană Gold Corporation a vorbit despre despăgubiri. E mai grav că ministrul Şova recidivează şi mai aruncă un colac de salvare companiei, vorbind de faptul că nu ştiu ce s-ar întâmpla dacă nu va fi adoptat proiectul”, a spus Cătălin Predoiu în septembrie 2013, la Digi 24. „Nu vorbeşti, când eşti un înalt responsabil al statului român, de posibile despăgubiri, e ca şi cum te predai. Nu cred că îi e atât de simplu companiei să înceapă un proces. Îl încurajez pe Ponta: Fii tare, nu te înmuia în şoşoni, pentru că nu e atât de complicată situaţia”, a mai spus Predoiu. Citește și: Șefa PSD a CJ Botoșani, pentru a doua oară la DNA în decurs de două luni. Primarul PSD al municipiului Botoșani, și el la DNA, sub acuzația că „și-ar fi angajat amanta” – presa locală „Domnul Ponta şi Şova acţionează ca nişte avocaţi ai RMGC. Înţeleg că sunt nişte dedesubturi contractuale, dar unele lucruri trebuie spuse. Puterea de negociere a statului român este subminată”, a afirmat Cătălin Predoiu la Adevărul, în octombrie 2013. Ponta, despre RMGC: „Ei au îndeplinit toate condiţiile cerute de lege” Predoiu se referea, probabil, la o declarație din septembrie 2013 a lui Ponta: „Ei au îndeplinit toate condiţiile cerute de lege. Tocmai pentru că am considerat că nu e bine să fac acest lucru, am trimis legea în Parlament ca să fie o dezbatere reală. Asta e situaţia şi din acest motiv dacă nu făceam absolut nimic urma să plătesc nu ştiu câte miliarde despăgubiri firmei respective”. Ministrul Dan Șova declara, în 12 septembrie, că, în cazul în care proiectul Roșia Montană nu va fi adoptat, Gold Corporation poate emite pretenții la despăgubiri de 2 miliarde de dolari, care înseamnă 550 milioane dolari cheltuieli pe investiții realizate și 1,5 miliarde profitul estimat. Ponta a confirmat aceste cifre într-o conferință de presă la Guvern, in 12 septembrie 2013, când a spus: „Guvernul se va apăra, însă am fost întrebat, repet, pe bună dreptate, de unde sunt aceste cifre. Vi le punem la dispoziţie, şi, în mod sigur, vom încerca să ne apărăm în faţa instanţelor internaţionale, pentru a nu plăti aceste despăgubiri, dar există un potenţial pericol”.

Salariile uriașe pe care le-a luat de la stat oengistul Alistar Foto: Captură video
Eveniment

Salariile uriașe pe care le-a luat de la stat oengistul Alistar

Salariile uriașe pe care le-a luat de la stat oengistul Alistar, poreclit în presă „trompeta PSD în CSM”: în anul fiscal 2022, el a încasat 473.519 de la CSM, unde a fost propus de PSD ca reprezentant al „societății civile”, și 86.875 de lei de la Scoala Nationala De Studii Politice Si Administrative. Citește și: Şefa Spitalelor Bucureşti: În Capitală, continuitatea actului medical nu mai poate fi asigurată din lipsă de personal. La Spitalul Gomoiu, doi medici preiau zilnic 170 de copii În medie, el câștiga, în 2022, peste 45.000 de lei pe lună, dar mandatul său în CSM a expirat în 2023, așa că, în decembrie 2023, a primit o nouă sinecură. Salariile uriașe pe care le-a luat de la stat oengistul Alistar Informațiile apar într-o declarație de avere depusă în decembrie, în care Alistar arată că este „consilier la Inalta Curte De Casatie Si Justitie”. G4Media scrie că, de fapt, el a ajuns consilier al preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, judecătoarea Corina Corbu. „Alistar a sprijinit majoritatea anti-reformistă din Consiliu conturată în jurul judecătoarei Savonea, care pretindea că se luptă cu abuzurile din justiţie”, mai arată acest site. Corbu, fata unui primar PSD, a câștigat un proces în care DNA o acuza de corupție, dar a secretizat dosarul. În plus, ea a fost acuzată că și-a plagiat doctoratul. În anul fiscal 2022, pe lângă salariile de la stat, Alistar a încasat peste 75.000 delei de la un ONG, Asociația Română pentru Transparență. Pe vremea în care primarul Capitalei era Viorel Lis, Victor Alistar a fost acuzat că a primit ilegal un apartament din fondul locativ municipal. Era, la vremea aceea, şeful protocolului din primăria lui Lis. Ulterior, un control efectuat în mandatul de edil general al lui Traian Băsescu, a evidenţiat că şi mama lui Alistar primise un apartament, repartizat tot din fondul locativ, iar cei doi locuiau împreună. Potrivit relatărilor de presă, Alistar a renunţat în cele din urmă la apartament şi a pierdut şi un proces. Susținut de Ponta, preluat de Dragnea În 2012, în perioada de formare a Cabinetului condus de Victor Ponta, propunerea iniţială a acestuia pentru portofoliul Transparenţă Decizională, în persoana lui Victor Alistar, a picat înainte de nominalizarea oficială, după ce presa a descoperit că acesta pierduse un proces cu ANI și fusese declarat incompatibil. Însă regimul Ponta nu l-a abandonat și l-a trimis în CSM; ca reprezentant al societății civile. În 2017, susținut de PSD și ALDE, Alistar a ajuns din nou în CSM. În 2018, Ziarul de Vrancea scria: „Oprișan plătește 10.000 de euro ONG-ului condus de omul PSD din CSM”. Citește și: Salariul uriaș pe care-l va păstra fostul președinte al Universității Harvard, Claudine Gay, după ce a fost forțat să demisioneze. Avalanșă de ironii pe rețelele „Consiliul Județean plătește aproape 10.000 de euro unui ONG condus de avocatul Victor Alistar, reprezentantul societății civile propus de PSD în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), unul dintre susținătorii și promotorii legilor anti-justiție inițiate de comisia Iordache. Alistar a propus și susținut, în comisia Iordache, un amendament prin care președintele României pierde dreptul veto asupra propunerilor pentru șefia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”, arăta această publicație.

Legăturile subterane ale lui Ponta cu aliații Rusiei Foto: Guvernul României
Eveniment

Legăturile subterane ale lui Ponta cu aliații Rusiei

Legăturile subterane ale lui Ponta, consilier al premierului Ciolacu, cu aliații Rusiei, China comunistă, Turcia și Serbia socialistului Vucic, au fost construite în perioada în care fostul lider PSD conducea Guvernul României. Citește și: Ponta, acum consilier al premierului Ciolacu, încasează milioane de la oligarhii lui Erdoğan care au interese de afaceri și în România Acum, presa a arătat că Ponta încasează milioane de la oligarhii lui Erdoğan care au interese de afaceri și în România. Tranzacțiile firmei lui Ponta din ultimii doi ani arată conexiuni profitabile cu holdinguri mari din Turcia și China. Ponta are cetățenie sârbă În 2018, fostul premier se lăuda că este consilier onorific al președintelului socialist al Serbiei, Aleksandr Vucic - un apropiat al lui Putin și al Chinei comuniste - și că a primit cetățenie sârbă. Prietenul lui Victor Ponta, Sebastian Ghiță, a fugit în Serbia de justiția română. Ponta și Vucic, președintele pro-Kremlin și pro-China al Serbiei „Marea corporație turcească Cengiz Holding este client de bază la firma de consultanță privată înființată de Victor Ponta la începutul lui 2021 (VP Projects Advisers). Consilierul lui Ciolacu încasează neîntrerupt, de doi ani, câte o sută de mii de lei pe lună din acest parteneriat”, scrie Captura.ro. În plus, mai arată Captura.ro, „chinezii de la grupul Smithfield, cel mai mare producător de carne de porc din lume, au dat aproape 10 mii de euro pe expertiza lui Ponta în ultimii doi ani. Trei plăți efectuate prin două filiale locale (Smithfield România și producătorul de mezeluri Elit din Alba Iulia) reprezintă, de fapt, restul unui contract din 2021”. Citește și: O femeie de 81 de ani a murit blocată în liftul spitalului județean Slatina. Spitalul, fief al PSD Olt, nici măcar nu a anunțat poliția Legăturile subterane ale lui Ponta cu aliații Rusiei Ponta și-a construit însă relații privilegiate cu China și Turcia încă din perioada în care era premier: În 2015, Ponta a oferit un teren uriaș, de 11.000 de metri pătrați, într-o zonă extrem de scumpă a Bucureștiului, pentru construirea, de către Turcia, a unei moschei. „Statul român nu dă niciun leu, oferă un teren acolo unde a oferit şi pentru alte organizaţii”, a explicat fostul premier. În iunie 2015, Ponta a ales să se trateze la genunchi la o clinică din Turcia. În China, Ponta a fost, ca premier, în 2013 și 2014. „Am propus ridicarea relaţiei dintre România şi China la nivelul cel mai înalt pe care România îl are, acela de Parteneriat strategic”, spunea el, în iulie 2014. Însă el și-a manifestat constant admirația față de regimul comunist de la Beijing și s-a căsătorit cu Daciana Sârbu la ambasada României la Beijing. Unul din cele mai mari scandaluri din perioada în care Ponta era premier a vizat intenția acestuia de a acorda controversatei companii chinezești Huawei – considerată un risc de securitate în statele vestice, datorită legăturilor cu regimul de la Beijing – sarcina de a realiza, în România, Sistemul de informații și comunicații naționale, Rețeaua națională de bandă largă și Sistemul de monitorizare și supraveghere a traficului. Ponta dorea să cedeze Chinei construcția reactoarelor 3 și 4 de la Centrala Nucleară Cernavodă, o afacere prezentată drept o mare investiție, dar în care compania chinezească prelua controlul centralei și nu-și asuma aproape nici un risc, statul urmând să-i garanteze prețul de vânzare al energiei. Dacă acest preț cobora sub un nivel negociat, statul român subvenționa diferența. „Fostul prim-ministru al României, Victor Ponta, a declarat că el consideră că faptul că a primit cetățenia Serbiei este o «calitate onorifică şi onorantă». «Eu sunt consilier onorific al preşedintelui Vucic (preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, – n.r.) din anul 2016 şi susţin parteneriatul între Serbia şi România şi integrarea Serbiei în UE», a declarat vineri Ponta pentru agenția română AGERPRES.Agenţia menţionează că această declarație a venit în aceeași zi după ce cotidianul BLIC a scris că fostul prim-ministru al României a primit cetățenia Republicii Serbia. Ponta este actualul președinte al Comisiei pentru afaceri europene a parlamentului român și faptul că va avea şi un pașaport sârbesc a fost confirmat şi de Guvernul Serbiei”, arăta Rador, în ianuarie 2018. „Nu cunosc activitatea societății comerciale la care Victor Ponta este asociat. Știu de la domnul consilier onorific Victor Ponta că această firmă nu a avut și nu are contracte cu instituții publice sau cu societăți cu capital de stat”, spunea premierul Ciolacu, în august 2023.

Încă doi mari șpăgari scapă urmare a prescrerii Foto: Comisarul
Justiție

Încă doi mari șpăgari scapă urmare a prescrerii

Încă doi mari șpăgari scapă urmare a prescrerii faptelor: ex-baronul PSD de Prahova, Mircea Cosma, și fiul său, fostul deputat PSD Vlad Cosma, amic cu Victor Ponta, au fost achitați. Tribunalul Prahova a dispus, azi, încetarea procesului penal ca urmare a prescripţiei faptelor, însă decizia nu este definitivă, relatează Agerpres. Instanţa a dispus confiscarea de la inculpaţi a unei sume totale de peste 10,6 milioane de lei. Citește și: Disperare în rândul judecătorilor: pensia șefului CSM ar putea să scadă de la 45.700 lei net la doar 39.188 de lei, dacă se aplică noua legislație – calcule neoficiale În dosarul de corupţie în care erau judecați, Mircea Cosma și Vlad Cosma primiseră iniţial opt, respectiv cinci ani de închisoare, cu executare. Mircea Cosma și Victor Ponta Încă doi mari șpăgari scapă urmare a prescrerii Cum a decurs acuzarea și procesul, potrivit Agerpres: În 11 aprilie 2014, procurorii DNA i-au trimis în judecată, sub control judiciar, pe Vlad Cosma, acuzat de trafic de influenţă, şi pe Mircea Cosma, pentru luare de mită şi abuz în serviciu. Iniţial, în noiembrie 2016, un complet de trei judecători de la ÎCCJ a dat o primă sentinţă în acest caz. Fostul preşedinte al CJ Prahova Mircea Cosma a fost condamnat la opt ani de închisoare, în timp ce fiul său, Vlad Cosma, a primit cinci ani de închisoare. De asemenea, omul de afaceri Răzvan Alexe şi fostul şef al Direcţiei Patrimoniu din cadrul CJ Prahova Daniel Alixandrescu au primit doi ani şi şase luni şi, respectiv, şase ani de închisoare. Ulterior, în martie 2018, în apel, un complet de cinci judecători de la Instanţa supremă a decis rejudecarea dosarului, pe motiv că o parte dintre martori au dat declaraţii contradictorii în instanţă şi există suspiciuni legate de modul în care procurorii de la DNA Ploieşti au administrat probele. Dosarul a fost trimis atunci la Secţia penală a ÎCCJ. La rejudecare, procesul a fost amânat de mai multe ori, o parte dintre judecătorii din complet au fost schimbaţi, după care dosarul a fost trimis, în septembrie 2019, la Tribunalul Prahova, unde procesul trebuia să se rejudece de la zero. Pe 20 ianuarie 2020, Tribunalul Prahova a trimis dosarul înapoi la Instanţa supremă, susţinând că există un conflict negativ de competenţă între acest tribunal şi Instanţa supremă. Ulterior, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis definitiv că nu există un conflict negativ de competenţă, iar dosarul s-a întors la Tribunalul Prahova. Șpaga, pentru repararea drumurilor județene Potrivit DNA, în perioada 2012 - 2013, Răzvan Alexe (apropiat al familiei Cosma) şi fostul deputat Vlad Cosma au pretins şi primit de la trei reprezentanţi ai unor societăţi comerciale, denunţători în cauză, suma totală de 4.410.149 lei, disimulată în contravaloarea unor lucrări subcontractate fictiv de aceste societăţi către două firme controlate în fapt de Alexe. Societăţile de la care se cerea șpagă urmau să obţină trei lucrări de modernizare/ întreţinere a drumurilor, dar şi pentru a deconta cu prioritate lucrări deja efectuate. Citește și: EXCLUSIV Brigada de epoleți a ministrului Alexandru Rafila: un general SRI, un fost șef al DGA și șeful Poliției Sector 5. Rafila, fiul unui șef al Securității Arad Pentru ca societăţile denunţătorilor să câştige cele trei lucrări, în cadrul CJ Prahova s-au desfăşurat, sub directa implicare a lui Mircea Cosma şi Daniel Alixandrescu, proceduri de achiziţie publică, cu încălcarea dispoziţiilor legale şi prin care bugetul judeţului a fost prejudiciat cu suma totală de 6.077.273 lei, arăta parchetul anticorupție.

Autostrada lui Ponta, iar pe cale să se prăbușească
Economie

Autostrada lui Ponta, iar pe cale să se prăbușească

Autostrada lui Ponta, lotul III de pe ruta Sebeș-Deva, iar pe cale să se prăbușească: viaductul de la Aciliu, de pe A1, se află într-o stare avansată de degradare, fiind semnalate crăpături și desprinderi ale betonului la unul dintre piloni, scrie Ziarul Unirea, din Alba. Viaductul are o lungime de circa un kilometru și o înălțime de 74 metri, fiind cel mai înalt viaduct de autostradă din România. Citește și: Fabrica de avioane Craiova, condusă de un fost muncitor de la linia de montaj, cu facultate după 40 de ani. Circa 300 de angajați nu au reușit să modernizeze nici un avion IAR Reporterii de la Ziarul Unirea au filmat viaductul și au descoperit fisuri la un pilon, precum și distrugerea aproape completă a sistemului de scurgere a apelor a cauzat crăpături imense, unele ajungând până la 2 metri adâncime de formă aproape circulară în zona pilonului fisurat. Viaductul Aciliu Autostrada lui Ponta, iar pe cale să se prăbușească Purtătorul de cuvânt al CNAIR, Alin Şerbănescu, a declarat, pentru News.ro, că este în pregătire o expertiză în ceea ce priveşte podul de pe A1, dând asigurări că nu sunt probleme în ceea ce priveşte stabilitatea construcţiei. „Ştiu că se pregăteşte acum o expertiză extinsă pe viaduct. Până la ora actuală, din ce ştiu, nu sunt probleme de stabilitate a viaductului. Dar trebuie sa vedem exact dacă şi ce probleme sunt în mod real ca sa putem interveni preventiv”, a spus Șerbănescu. Lotul trei al autostrăzii Sebeș-Deva, între Sălişte şi Cunţa, a fost inaugurat cu mare pompă de Victor Ponta şi Ioan Rus, în noiembrie 2014. Fostul Director al CNAIR Narcis Neaga a forțat deschiderea autostrăzii pentru ca Ponta să se poată mândri, în campanie electorală pentru președinția României, cu inaugurarea unor kilometri de autostradă. Neaga a deschis autostrada ignorând un document oficial care arăta că pe o porțiune există zeci de nereguli care trebuie remediate. Citește și: Salarii imense pentru medicii de la Brașov care se plâng că nu sunt plătiți suficient pentru gărzi și își dau demisiile în bloc Autostrada a fost închisă în decembrie 2015 după apariția unor crăpături în asfalt. Reparațiile au fost făcute de CNAIR și au durat până în 2016. Între 2015 și 2016, o porțiune din autostrada inaugurată de Ponta a fost închisă, pentru reparații capitale Pe 24 decembrie 2015, Narcis Neaga a fost reținut de DNA în dosarul privind autostrada Sibiu-Orăştie, în care era acuzat de abuz în serviciu. Neaga a scăpat de acuzațiile DNA după ce Parlamentul a dezincriminat parțial abuzul în serviciu.

Minciună flagrantă a lui Ponta, consilierul premierului Ciolacu Foto: PSNews
Politică

Minciună flagrantă a lui Ponta, consilierul premierului

O nouă inciună flagrantă a lui Victor Ponta, consilierul onorific pe probleme de afaceri internaționale a premierului Ciolacu: medicii de la Floreasca încercau sa faca o sectie modernă pentru arși, dar i-au împiedicat liderii USR, a susținut fostul președinte al PSD, pe Facebook. Citește și: Șefa CNCIR, compania statului care putea să verifice la cerere stația ilegală GPL de la Crevedia, arestată 30 de zile pentru devalizare. Este nepoata fostului SRI Radu Timofte „Drula , Vlad Voiculescu , Ciolos si toata gasca lor de hoti si incompetenti ar trebui sa fie la inchisoare deja! Au venit la guvernare pe cadavrele tinerilor de la “Colectiv” si au facut ZERO paturi pentru arsi - ba chiar au facut plangeri penale contra doctorilor de la “Urgenta - Floreasca” care incercau sa faca o Sectie moderna!”, a scris Ponta pe Facebook. (Nota redacției: am păstrat ortografia autorului, Victor Ponta). Minciună flagrantă a lui Ponta, consilierul premierului Ciolacu Faptele sunt următoarele: Barocamera de la Floreasca, destinată chipurile, tratamentelor pentru arși, a fost inaugurată în aprilie 2015, în prezența ministrului Sănătății, Nicu Bănicioiu, și a primarului Sectorului 1, Andrei Chiliman. „Această unitate este organizată şi va funcţiona la nivelul standardelor şi criteriilor impuse de exigenţele internaţionale privind îngrijirea bolnavilor arşi grav. Se pot face operaţii pentru cei arşi din toată sfera de patologii chirurgicale. Poate fi o problemă de neurochirurgie, de chirurgie abdominală, ortopedie, chirurgie toracică, orice astfel de probleme se rezolvă aici apelând doar la colegii din spitalul nostru", a declarat dr. Ion Lascăr, şeful Clinicii de chirurgie reparatorie. În noiembrie 2015, imediat după incendiul de la Colectiv s-a descoperit că „unitatea” era nefuncțională. „Pe 30 octombrie 2015, cînd oamenii arși în clubul Colectiv au ajuns la Spitalul Floreasca, ei nu au fost duși în cele 6 saloane dedicate și în sala de operații care așteaptă în Unitatea modernă pentru arși. Pentru că Unitatea modernă pentru arși nu a funcționat. La scurt timp după inaugurarea festivă, probleme tehnice au împiedicat-o să devină operațională. Și nu a tratat nici un pacient”, scria, la 4 noiembrie, jurnalistul Cătălin Tolontan. Ministrul Sănătății, Nicu Bănicioiu, a recunosct, atunci, situația. Mai 2016: departamentul de control al ministerului Sănătății arăta că „unitatea de îngrijire a arșilor gravi de la Spitalul Clinic de Urgență (Floreasca) nu este încă funcțională, în ciuda celor declarate de conducerile anterioare ale spitalului și a inaugurărilor oficiale efectuate în ultimele luni”. În august 2016, o investigație Rise Project sesiza primele elemente de corupție, în această investiție de la Floreasca. Barocamera din dotarea așa-zisei uniotăți pentru marii arși fusese cumpărată cu 620.000 de euro, dar firma producătoare o oferea cu doar 185.000 de euro, plus circa 40.000 de euro pentru softul de operare. „Barocamera Secţiei de Arşi de la Spitalul Floreasca a costat 3,4 milioane de lei şi a fost achitată în 10 zile de livrare, nefiind nici funcţională, nici instalată, deşi există un proces-verbal de punere în funcţiune”, potrivit Raportului Corpului de Control al Ministerului Sănătăţii. În octombrie 2016, ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, susținea că barocamera de la Spitalul Floreasca nu poate fi folosită pentru tratarea arsurilor grave, ci mai degrabă pentru tratamente antiîmbătrânire Noiembrie 2016, DNA începe urmărirea penală împotriva medicilor lăudați de Ponta: Ioan Lascăr, șeful Clinicii de Chirurgie Plastică și Microchirurgie Reconstructivă din cadrul Spitalului Clinic de Urgență București (Floreasca), este acuzat de abuz în serviciu, în formă continuată și cu consecințe grave. Prejudiciul estimat de DNA depășea șase milioane de lei. În 2017, Ion Lascăr a fost trimis în judecată. Ministerul Sănătății, deși condus la acel moment de pesedistul Florian Bodog, s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 8.213.831 lei. Faptele s-au prescris, după zeci de înfățișări Au urmat obișnuitele tergiversări ale procesului. „La 7 ani de la Colectiv, s-a împlinit termenul 53 din dosarul de corupție al Unității de Mari Arși de la Spitalul Floreasca, inaugurată de politicieni, dar nefolosită”, scria, în octombrie 2022, Libertatea. Prima judecătoare a dosarului, Luminița Târțău, s-a pensionat la 48 de ani. Potrivit fostului ministru Vlad Voiculescu, faptele s-au prescris.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră