marți 14 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

politico

11 articole
Politică

Șocant: reprezentanța României la UE nu a comunicat nimic public de un an. Bucureștiul, pur și simplu invizibil la Bruxelles

România, una dintre cele mai importante țări din Europa de Est și unul dintre principalii beneficiari ai fondurilor europene, este acuzată că joacă un rol aproape invizibil în diplomația de la Bruxelles. În ediția recentă a Playbook-ului publicat de Politico Europe, mai mulți diplomați și oficiali europeni au declarat că Bucureștiul evită constant să își promoveze public interesele sau să se implice în inițiative sensibile la nivelul Uniunii Europene. Analiza semnată de jurnalistul Gabriel Gavin descrie o Românie care, deși ocupă o poziție strategică în sud-estul Europei și are o importanță geopolitică majoră, preferă să rămână „cu capul plecat” în relația cu Bruxelles-ul. Diplomați europeni: România evită să „tulbure apele” la Bruxelles Potrivit sursei citate, cinci diplomați și oficiali europeni au susținut că România adoptă deliberat o strategie a discreției în instituțiile europene. Citește și: ANAF a respins contestația unui contribuabil cu ajutorul AI, care a invocat legi inexistente Aceștia afirmă că reprezentanții Bucureștiului evită să se alăture inițiativelor controversate și rareori fac lobby public pentru interesele naționale. Un oficial român, care a vorbit sub protecția anonimatului, a explicat că această „invizibilitate” nu este o consecință recentă a crizei politice interne, ci o strategie mai veche, menită să evite tensiunile cu partenerii europeni. „Delegația își ține capul plecat la Bruxelles pentru a evita să tulbure apele și să provoace reacții negative”, a declarat oficialul citat de Politico. Căderea guvernului pro-european ar fi agravat situația Articolul subliniază că situația s-a deteriorat și mai mult după prăbușirea recentă a guvernului pro-european de la București. Potrivit diplomaților europeni, lipsa unui centru politic stabil îngreunează transmiterea unor instrucțiuni clare către reprezentanții României din instituțiile UE. Această perioadă de incertitudine politică ar fi accentuat impresia că România este absentă din marile dezbateri europene, într-un moment în care Uniunea Europeană discută teme majore legate de securitate, extindere, apărare și finanțare regională. România, singura țară fără purtător de cuvânt la ambasada UE Una dintre cele mai dure observații din analiza Politico vizează comunicarea diplomatică a României. Potrivit publicației, dintre toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, România este singura care nu are un purtător de cuvânt sau un ofițer de presă desemnat pentru reprezentanța sa permanentă la UE. Mai mult, reprezentanța permanentă a României nu ar fi emis niciun comunicat de presă de aproape un an, iar site-ul ambasadei și cel al Ministerului Afacerilor Externe ar avea frecvent probleme de funcționare. Reprezentanța României la UE a refuzat să comenteze informațiile, iar Ministerul de Externe nu a transmis un răspuns imediat solicitării Politico. România rămâne activă la nivel tehnic și în NATO Totuși, articolul arată că România nu este complet absentă din mecanismele europene. Un diplomat citat de Politico susține că Bucureștiul este activ mai ales la nivel tehnic, în special în dosarele considerate esențiale pentru interesele naționale. Printre acestea se numără susținerea grupului „Prietenii Coeziunii”, care militează pentru menținerea finanțărilor regionale europene, dar și semnalarea problemelor de securitate generate de incursiunile dronelor în apropierea granițelor României. De asemenea, publicația notează că delegația română este mult mai activă în cadrul NATO decât în structurile politice ale Uniunii Europene, pe fondul contextului regional tensionat provocat de războiul din Ucraina. Criticile ridică întrebări despre rolul României în UE Textul publicat de Politico readuce în discuție o dezbatere mai veche despre modul în care România își exercită influența în Uniunea Europeană. În condițiile în care țara beneficiază de fonduri europene consistente și ocupă o poziție strategică la granița estică a UE și NATO, criticii consideră că Bucureștiul ar trebui să aibă o voce mai vizibilă și mai fermă în marile negocieri europene. În același timp, susținătorii abordării prudente spun că discreția diplomatică poate evita conflictele inutile și poate permite României să își urmărească obiectivele fără confruntări publice directe cu partenerii europeni.

Șocant: reprezentanța României la UE nu a comunicat nimic public de un an. Bucureștiul, pur și simplu invizibil la Bruxelles
De teamă că oficialii Ungariei spionează pentru Putin, liderii UE înghețau discuțiile în prezența acestora
Internațional

De teamă că oficialii Ungariei spionează pentru Putin, liderii UE înghețau discuțiile în prezența acestora

De teamă că oficialii Ungariei spionează pentru Putin, liderii UE înghețau discuțiile în prezența acestora, scrie Politico. Articolul din Politico vine după ce Washington Post a scris, în acest week-end, că guvernul lui Orbán a menținut contacte strânse cu Moscova pe tot parcursul războiului din Ucraina, iar ministrul de externe Péter Szijjártó a folosit pauzele din timpul întâlnirilor cu alte țări membre ale UE pentru a-l informa pe omologul său rus, Serghei Lavrov. Citește și: Un fost comandant al armatei ucrainene susține că SUA nu înțelege ce dezastru ar fi un atac terestru asupra Iranului De teamă că oficialii Ungariei spionează pentru Putin, liderii UE înghețau discuțiile „UE limitează fluxul de materiale confidențiale către Ungaria, iar liderii se întâlnesc în grupuri mai mici - după cum a avertizat premierul polonez Donald Tusk cu privire la suspiciunile de lungă durată că guvernul lui Viktor Orbán împărtășește informații cu Rusia. Însă nu va exista niciun răspuns oficial al UE la o nouă serie de acuzații din cauza posibilului impact asupra alegerilor maghiare din 12 aprilie, potrivit a cinci diplomați și oficiali europeni care au declarat pentru POLITICO că sunt îngrijorați de riscul ca Budapesta să scurgă informații sensibile către Kremlin”, a relatat Politico.  „Vestea că oamenii lui Orbán informează Moscova în detaliu despre ședințele Consiliului UE nu ar trebui să fie o surpriză pentru nimeni. Avem suspiciuni în această privință de mult timp. Acesta este unul dintre motivele pentru care iau cuvântul doar atunci când este strict necesar și spun doar atât cât este necesar”, a scris premierul polonez Donald Tusk, pe X/Twitter.  „Îngrijorările legate de trimiterea de informații direct către Moscova de către Ungaria au stat la baza apariției formatelor de discuții separate între lideri cu aceleași interese, în loc să se organizeze întâlniri cu toți cei 27 de membri ai UE, a declarat un  oficial guvernamental european, sub anonimat.  «În general, statele membre mai puțin loiale sunt principalul motiv pentru care cea mai mare parte a diplomației europene relevante se desfășoară acum în diferite formate mai mici - E3, E4, E7, E8, Weimar, NB8, JEF etc.», a spus oficialul. Cifrele se referă la numărul de lideri europeni din grup. Alianța de la Weimar este formată din Franța, Germania și Polonia. NB8 reprezintă cele opt țări din țările nordice și baltice. JEF este Forța Expediționară Comună a 10 națiuni din nordul Europei”, explică Politico. 

Românii nu prea vor să cheltuie pentru Apărare, polonezii, cei mai deciși - sondaj Politico
Politică

Românii nu prea vor să cheltuie pentru Apărare, polonezii, cei mai deciși - sondaj Politico

Românii nu prea vor să cheltuie pentru Apărare, în timp polonezii sunt cei mai deciși din UE să investească în defensiva țării lor, arată un sondaj Politico. Astfel, 54% dintre cetățenii români vor majorarea acestor cheltuieli, în timp ce procentul din rândul polonezilor este de 82%.  Citește și: EximBank dă vina pe guvernul Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova, pe care compania nu-l poate returna Potrivit acestui sondaj, în medie, 57% dintre cetățenii UE vor să crească cheltuielile pentru apărare.  Românii nu prea vor să cheltuie pentru Apărare, polonezii, cei mai deciși - sondaj Politico „Un procent impresionant de 82% dintre polonezi au declarat că consideră că țara lor trebuie să crească cheltuielile pentru apărare, cu mult înaintea Olandei, care ocupă locul al doilea cu 65%. Locuitorii din 23 dintre cele 27 de state membre ale UE au fost chestionați în cadrul sondajului, realizat de firma de consultanță FGS Global în noiembrie și publicat luni de Politico. Procentul ridicat de polonezi care consideră că țara lor trebuie să crească cheltuielile pentru apărare vine în ciuda faptului că Polonia se află deja printre țările cu cele mai mari cheltuieli pentru securitate atât în cadrul UE, cât și al NATO”, arată site-ul televiziunii poloneze TVP.  Șaizeci la sută sau mai mult dintre respondenții din Lituania, Letonia, Suedia și Finlanda au declarat că consideră că țara lor ar trebui să crească cheltuielile pentru apărare. Cu toate acestea, în ciuda faptului că se învecinează cu Ucraina, Ungaria și Slovacia – ambele având lideri simpatizanți ai Rusiei – au înregistrat un sprijin relativ scăzut pentru creșterea cheltuielilor pentru apărare, cu 51% și, respectiv, 43%. Țări importante precum Franța și Germania au înregistrat scoruri de peste 60%, dar a existat o disparitate clară între nordul și sudul Europei, Spania, Italia și Grecia înregistrând fiecare scoruri sub 50%. Totuși, 62% din portughezi sunt de acord să dea mai mult pentru protecția militară.       

Nicușor Dan, curtat intens de Macron și Merz în politica europeană (analiză Politico)
Eveniment

Nicușor Dan, curtat intens de Macron și Merz în politica europeană (analiză Politico)

Nicușor Dan, miza centrului politic european. Președintele României, Nicușor Dan, se află în centrul unui adevărat „triunghi politic european”, fiind curtat de cele două mari familii politice paneuropene: Renew Europe, sprijinită de președintele francez Emmanuel Macron, și Partidul Popular European (PPE), susținut de cancelarul german Friedrich Merz. Potrivit Politico, în calitate de politician independent, fără apartenență la un partid, Dan nu are un loc automat în peisajul politic european și își cântărește atent opțiunile. Nicușor Dan, miza centrului politic european Nicușor Dan reprezintă o miză majoră pentru familia politică a centrului european, după ce a reușit să învingă candidatul populist de extremă dreapta George Simion în alegerile prezidențiale din mai. Alegerea sa privind apartenența la o familie politică europeană ar putea influența dinamica dintre liderii UE reuniți la summiturile de la Bruxelles, unde coordonarea politică prealabilă este esențială. Dan, absent de la ambele reuniuni pre-summit Invitat la întâlnirile pre-summit ale ambelor grupuri politice în cadrul Consiliului European din această lună, Dan a anunțat inițial că va participa la ambele, dar ulterior a decis să le evite. Potrivit unui purtător de cuvânt, președintele „a considerat că nu ar fi politicos să meargă de la o întâlnire la alta, mai ales că se discutau subiecte sensibile”. Decizia sa urmează să fie luată până la următorul summit. Renew și PPE, în competiție pentru susținerea lui Dan Ambele tabere cred că au șanse reale să îl atragă pe liderul român. Un oficial Renew susține că proveniența sa dintr-o platformă anti-corupție și dorința de a evita legături cu conservatorii români acuzați de nepotism l-ar apropia de liberali. În același timp, reprezentanți ai PPE sunt încrezători că viziunea fiscală de dreapta a lui Dan și alegerea premierului Ilie Bolojan, lider al PNL – afiliat PPE, indică o apropiere naturală de centru-dreapta european. O alegere strategică, cu impact european Nicușor Dan este considerat un pro-european convins, poziționat în centrul politic românesc, dar cu înclinații conservatoare în materie de politici fiscale, pe fondul deficitului bugetar al României. Sprijinul său în Parlament provine dintr-o coaliție largă, formată din patru partide pro-europene, afiliate atât Renew, cât și PPE, ceea ce face alegerea și mai delicată. Decizia președintelui român este așteptată cu interes de liderii europeni, în special în contextul în care influența politică în Consiliul European este în echilibru fragil.

Politico desființează portofoliul obținut de Ciolacu pentru Mînzatu: este „moale” și coordonează doar comisarul maltez
Politică

Politico desființează portofoliul obținut de Ciolacu pentru Mînzatu: este „moale” și coordonează doar comisarul maltez

Politico desființează portofoliul obținut de premierul Marcel Ciolacu pentru Roxana Mînzatu: este „moale” și coordonează doar comisarul maltez. Mînzatu se va ocupa, în calitate de vicepreședinte, de „Oameni, Competențe și Pregătire”, un titlu pompos, dar gol de conținut. Citește și: Alexandra Păcuraru, fiica penalului care controlează Realitatea Plus, care susținea că Zelenski a otrăvit un român, vrea la Cotroceni Comisarul maltez Glenn Micallef se va ocupa „Echitate între generații, tineret, cultură și sport”. Politico desființează portofoliul obținut de Ciolacu pentru Mînzatu Politico spune că doar „aparent” von der Leyen a recompensat România pentru faptul că a renunțat la candidatura lui Negrescu și a propus-o pe Mînzatu. „Von der Leyen a părut să recompenseze România pentru că a renunțat la candidatul său de sex masculin, oferindu-i Roxanei Mînzatu, fost ministru al fondurilor europene și deputat european la primul mandat, titlul de vicepreședinte executiv pentru oameni, competențe și pregătire. Socialiștii au folosit o grămadă de cuvinte la modă („buzzwords”) pentru a-l lăuda, dar, în realitate, mandatul lui Mînzatu („mushy”) este moale și singurul său raport exclusiv este cu Glenn Micallef din Malta. (Portofoliul său, „echitate între generații, tineret, cultură și sport”, este în esență o pedeapsă pentru Valletta pentru refuzul de a desemna un candidat cu mai multă experiență)”, a scris Politico, azi. Marți, și europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan a spus că portofoliul lui Mînzatu este slab. „Nu are o componentă economică, așa cum a promis, ci o componentă socială, fără atribuții clare și prin care nu va coordona direcțiile generale din cadrul Comisiei care iau deciziile importante pentru Români”, a explicat Mureșan.

Politico își bate joc de fostul viitor comisar european Victor Negrescu: „Nu vrea cineva să se gândească și la copii”
Politică

Politico își bate joc de fostul viitor comisar european Victor Negrescu: „Nu vrea cineva să se gândească și la copii”

Publiocația on-line Politico își bate joc de fostul viitor comisar european Victor Negrescu, care a folosit drept argument pentru nominalizarea sa vârsta sa fragedă: „Nu vrea cineva să se gândească și la copii”, scrie acest site, în newsletter-ul de azi. Citește și: Pensionara cu pensie de 280.000 de lei care conduce Avocatul Poporului nu se mai poate ascunde: trebuie să ia o decizie în privința inechităților cauzate de recalcularea pensiilor Politico își bate joc de Victor Negrescu Publicația Politico l-a ironizat pe Negrescu pentru faptul că a susținut că, având 39 de ani, are abilitatea de a comunica cu tinerii. „Nu vrea cineva să se gândească și la copii: Negrescu, care, la 39 de ani, s-a referit în mod repetat la tinerețea sa (relativă) și la potențiala sa capacitate de a «comunica mai mult cu tinerii» ca o calificare pentru postul din UE, a reiterat luni că speră că, «totuși, vom avea în continuare comisari tineri»”, a relatat Politico. Publicația amintește ce a declarat Negrescu, după eșecul candidaturii sale: „Accept această decizie deoarece am susținut întotdeauna egalitatea de gen, ceea ce, în înțelegerea mea, a fost singurul argument pentru a nu mi se propune numele. Sper că și alte țări și grupuri politice vor face același efort (...) Am fost unul dintre cei mai tineri potențiali candidați, așa că sper totuși că vom avea în continuare comisari tineri”. „Sperăm că faptul că Mînzatu este cu mai puțin de șase ani mai în vârstă decât Negrescu este o sursă de confort pentru el, în pofida dezamăgirii sale”, îl mai ironizează Politico.

Românul Claudiu Manda, locul al II-lea în topul chiulangiilor de la Parlamentul European. Pe locul I, un europarlamentar grec care se află în pușcărie
Politică

Românul Claudiu Manda, locul al II-lea în topul chiulangiilor de la Parlamentul European. Pe locul I, un europarlamentar grec care se află în pușcărie

Un român este locul II în topul chiulangiilor de la Parlamentul European: Claudiu Manda, PSD, soțul Olguței Vasilescu, a ratat să fie prezent la aproape jumătate din voturile în plenul Legislativului de la Bruxelles. Citește și: Prețul uriaș al pantofiorilor roșii cu care Piedone se împăunează pe rețelele sociale: produși de Prada, au un preț aproape cât două salarii minime lunare. Primarul trebuia să-i declare Acum, el se află pe o poziție foarte bună pe listele de candidați PSD-PNL pentru Parlamentul European, respectiv locul V, înaintea lui Siegfried Mureșan, de exemplu, care este plasat abia pe locul 12. Un român, locul II în topul chiulangiilor de la Parlamentul European Rareș Bogdan, prim-vicepreședinte al PNL și numărul doi pe listele de candidați PSD-PNL, ocupă un onorabil loc V în topul chiulangiilor din parlamentul European. El a ratat prezența la 32,8% din voturile din plen. Pe locul I în clasamentul chiulangiilor se află un europarlamentar grec care se află în pușcărie, Ioannis Latimos. Datele au fost prezentate de politico.eu. „În ceea ce privește absențele de la vot, europarlamentarul social-democrat român Claudiu Manda s-a clasat pe locul al doilea, lipsind 43,6% din voturile din plen. Manda, la rândul său, a fost implicat într-un proces penal pentru acuzații de corupție în 2021, până când judecătorii au respins cauza în această primăvară. El a refuzat să comenteze. El a fost urmat de câțiva deputați neafiliați, printre care Tamás Deutsch și András Gyürk de la partidul Fidesz al lui Viktor Orbán și Viktor Uspaskich de la Partidul populist lituanian al Muncii (PD), care au absentat între 32 și 34% din voturi”, a arătat Politico. Însă Claudiu Mand a scăpat de proces pentru că faptele s-au prescris. Soțul primarului Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, a fost trimis în judecată de DNA, în aprilie 2021, pentru folosirea influenței politice pe lângă directorul Agenției Județene pentru Plăți și Inspecție Socială, Marius Simcelescu, coleg de partid cu el. Citește și: Câți pasageri au trecut în trei luni prin cel mai penibil aeroport din România, subvenționat cu zeci de milioane de lei, cu zeci de angajați și condus de un pensionar afiliat PSD DNA l-a acuzat pe Manda că ar fi intervenit ca directorul agenției de plăți să se implice ilegal în soluționarea favorabilă a problemelor beneficiarilor de ajutor social din comuna Bratovoești. El ar fi intervenit pentru a opri executarea silită a aproape 60 de beneficiari de ajutoare sociale care încasaseră ilegal banii, pentru a obține, în schimb, voturile acestora.

Aurescu explică de ce România vrea majoritate calificată la luarea deciziilor în UE: „Avem nevoie să creștem capacitatea de a livra rezultate în perioade de criză” - aluzie la blocajele Ungariei
Politică

Aurescu explică de ce România vrea majoritate calificată la luarea deciziilor în UE: „Avem nevoie să creștem capacitatea de a livra rezultate în perioade de criză” - aluzie la blocajele Ungariei

Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, explică, într-un editorial din Politico, în care este co-semnatar alături de alți șase miniștri de Externe din UE, de ce România vrea majoritate calificată la luarea deciziilor în UE: „După cum au demonstrat evoluțiile recente, avem nevoie, de asemenea, acum mai mult ca oricând, să ne creștem capacitatea de a livra rezultate în perioade de criză”. „Renunțarea la dreptul de veto în Consiliul Uniunii Europene reprezintă un act de înaltă trădare!”, a susținut, recent, senatoarea Diana Șoșoacă. „Trădătorul de Aurescu vrea să anuleze un avantaj major al țării noastre, care o făcea egala celorlalte state din Uniunea Europeană, și anume acela de a spune „Nu” în probleme de apărare și politică externă pentru Uniunea Europeană și pentru statul român”, a comentat și președintele AUR, George Simion. Aurescu explică de ce România vrea majoritate calificată Afirmația din editorial este o aluzie la faptul că Ungaria, condusă de premierul Viktor Orban, a blocat mai multe intenții ale Uniunii Europene de a impune noi sancțiuni Rusiei și liderilor ei. Editorialul din Politico este semnat de Annalena Baerbock - ministrul federal al afacerilor externe al Germaniei, Hadja Lahbib - ministrul afacerilor externe al Belgiei, Jean Asselborn - ministrul afacerilor externe al Marelui Ducat de Luxemburg, Wopke Hoekstra - vice-premierul și ministrul afacerilor externe al Țărilor de Jos, Bogdan Aurescu - ministrul afacerilor externe al României, Tanja Fajon - ministrul afacerilor externe și europene al Sloveniei și José Manuel Albares Bueno - ministrul afacerilor externe al Spaniei. „Propunem ca votul cu majoritate calificată să fie testat în practică. Unele domenii de politică externă a UE permit deja adoptarea deciziei prin majoritate calificată, în baza articolului 31 (2) TUE. Dacă, de exemplu, Consiliul UE a decis prin unanimitate crearea unei misiuni civile a UE, termenii operaționali ai misiunii respective ar putea fi ulterior deciși prin vot cu majoritate calificată. În mod similar, am putea utiliza votul cu majoritate calificată atunci când trebuie adoptate decizii pe baza pozițiilor comune ale UE în forurile internaționale în domeniul drepturilor omului”, se arată în editorial. Citește și: Investigație The Times: Cercetătorii chinezi din Wuhan au manipulat viruși mortali, proveniți de la lilieci, pentru a-i transforma în arme. China dorea să schimbe echilibrul puterii mondiale „Statele UE pot invoca frâna de urgență” „Bineînțeles, pentru a proteja interese vitale ale politicii naționale, statele membre pot invoca așa-numita frână de urgență prevăzută în articolul 31(2) TUE. Dincolo de aceasta, vom lucra la un mecanism de tip “plasă de siguranță”, suplimentar față de frâna de urgență existentă în Tratate, care va urmări garantarea faptului că interesele naționale vitale vor continua să fie respectate în acele domenii ale PESC unde votul cu majoritate calificată este extins prin clauza pasarelă. Asupra acestui aspect, precum și a celorlalte, vom face apel și la opinia experților independenți pentru a analiza diferite opțiuni”, mai propun șefii diplomațiilor din aceste șapte state europene.

BREAKING Maia Sandu sugerează că Republica Moldova ar putea adera la NATO. Prin constituție, țara este neutră
Politică

BREAKING Maia Sandu sugerează că Republica Moldova ar putea adera la NATO. Prin constituție, țara este neutră

Maia Sandu sugerează, într-un interviu pentru Politico, că Republica Moldova ar putea adera la NATO. Însă Republica Moldova este stat neutru, prin Constituție, iar Maia Sandu a evitat să pronunțe numele alianței militare. Un sondaj efectuat în noiembrie de un institut al Academiei Române arăta că doar 22,4% dintre toți respondenții ar fi votat pentru aderarea la NATO. Sandu sugerează că Moldova ar putea adera la NATO „Acum, există o discuție serioasă despre capacitatea noastră de a ne apăra, dacă o putem face singuri sau dacă ar trebui să facem parte dintr-o alianță mai mare. Și dacă ajungem, la un moment dat ca națiune, la concluzia, că trebuie să schimbăm neutralitatea, acest lucru ar trebui să se întâmple printr-un proces democratic", a declarat Maia Sandu pentru Politico. Another Putin own goal. #Moldova is considering joining #NATO. President Maia Sandu said in an interview with POLITICO the country was still weighing its next step, and whether it would require a constitutional change to do so. https://t.co/xUw8kfbFUi— Glasnost Gone (@GlasnostGone) January 21, 2023 Publicația subliniază că Sandu a avut formulări prin care a evitat menționarea propriu-zisă a NATO, termenul fiind înlocuit cu „o formațiune mai mare”. Deși Moldova nu este membră a NATO, ea cooperează cu organizația și contribuie la forța de menținere a păcii condusă de NATO în Kosovo, mai explică Politico. Sandu, împreună cu alți lideri, s-au întâlnit cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la New York, în timpul Adunării Generale a Națiunilor Unite din septembrie anul trecut. Ministrul de externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu, a participat la reuniunea NATO din decembrie de la București - prima oară când un ministru de externe al Republicii Moldova participă la o ședință ministerială NATO. La acea întâlnire, aliații au reconfirmat sprijinul pentru Moldova, inclusiv prin pregătirea forțelor de apărare moldovenești. Citește și: Reuniunea de la Ramstein s-a încheiat fără ca Germania să ofere vreun tanc Ucrainei. Cehia și Slovacia ar putea trimite către Kiev tancurile Leopard pe care urmau să le achiziționeze România, stat vecin și membru NATO, este, de asemenea, deosebit de dornică să sporească cooperarea militară. În noiembrie, în cadrul unui sondaj efectuat de LARICS, cetățenii moldoveni au fost întrebați dacă ar susține aderarea Republicii Moldova la NATO: 22,4% ar vota pentru; 54,5% ar vota împotrivă; 23,1% nu știu/nu răspund. Datele LARICS arată că, din 2007, susținerea pentru aderarea la NATO variază în jurul acestui procent. Însă, în perioada 2004-2006, ea era de 34-36%.

Ungaria a devenit capitala diseminării propagandei ruse în inima UE (presa)
Internațional

Ungaria a devenit capitala diseminării propagandei ruse în inima UE (presa)

Ungaria a devenit capitala diseminării propagandei ruse în inima UE, scrie publicația Politico.eu. Propaganda rusă este preluată și redistribuită de presa controlată de Viktor Orban, explică această publicație. Ungaria a devenit capitala diseminării propagandei ruse „Bun venit în capitala UE a dezinformarii rusești. A citi și a urmări știri din presa de stat din Ungaria, în aceste zile, înseamnă a surprinde un flux constant argumente și conspirații prietenoase cu Kremlinul despre războiul din Ucraina”, scrie Politico. Site-ul arată ce tip de dezinformări sunt lansate de către mass-media controlată de Viktor Orban: CIA a ajutat la instalarea actualului guvern ucrainean la putere SUA au determinat Rusia să atace UcrainaArmele ucrainene pot fi vândute „teroriştilor” din FranţaPreședintele Zelenski se comportă ca Adolf Hitler la finalul celui de-al Doilea Război Mondial „Cred că mass-media publică maghiară este distribuitorul nr. 1 al propagandei Kremlinului în Europa în acest moment, deoarece RT și Sputnik sunt închise”, a declarat Ágnes Urbán, analist la Mérték Media Monitor. Politico oferă și exemple: În primele zile ale războiului, canalul de stat M1 l-a invitat în mod repetat pe Georg Spöttle — un conspiraționist cunoscut pentru cercetarea OZN-urilor — să furnizeze o analiză de specialitate a războiului. Forțele ruse au preluat Cernobîl pentru a nu fi atacat,a susținut el.Un articol de pe site pro-guvernamental și preluat de mai multe posturi afiliate Fidesz acuza, cu nume, un diplomat american din regiune că lucrează pentru „destabilizarea” Ucrainei. Mai mult, articolul susținea că SUA i-au „provocat pe ruși”.„Statele Unite – din motive militare, politice, economice și de securitate – au aranjat o provocare împotriva Rusiei prin Ucraina”, a spus Gábor Bencsik, un expert cu legături strânse cu Fidesz, citat de presa afiliată acestui partid. Articolul din Politico amintește că Ungaria a refuzat să permită tranzitul armelor spre Ungaria. Citește și: Ciucă, prin Cărbunaru, se spală pe mâini de proiectul de monitorizare a presei online care scrie despre corupția demnitarilor, asociind-o cu propaganda pro-rusă

Vizita lui Macron la Moscova, desființată în presa internațională
Internațional

Vizita lui Macron la Moscova, desființată în presa internațională

Vizita lui Macron la Moscova, desființată: mai multe publicații prestigioase și-au exprimat scepticismul cu privire la rezultatele acestei deplasări. Cele mai dure critici au venit dinspre politico.eu, care a scris că președintele Franței a fost „sfârtecat” de Putin. „Un Putin sfidător îl sfârtecă pe Macron, la Moscova”, este titlul din Politico. Vizita lui Macron la Moscova, desființată Jurnaliștii publicației europene au analizat prestația președintelui Franței și au ajuns la concluzia că oficialul francez „s-a dus în bârlogul ursului și a fost sfârtecat”. Analiștii au subliniat că președintele francez nu a replicat pe măsura incisivității lui Vladimir Putin și s-a rezumat doar la a pleda pentru continuarea discuțiilor. Citește și: Scandalul din USR pe înțelesul tuturor: Team Barna l-a tocat pe Cioloș până l-a adus în pragul demisiei Eșecul lui Emmanuel Macron de a răspunde la declarațiile provocatoare ale lui Vladimir Putin a amintit de "vizita umilitoare" la Moscova a lui Josep Borrell, care a stat fără reacție în timp ce ministrul Serghei Lavrov critica "la foc automat" UE. „Macron a vorbit pe un ton liniștitor, exprimându-și în mod repetat îngrijorarea cu privire la interesele Rusiei și chiar făcând referire la „trauma” pe care Rusia a experimentat-o ​​în cei 30 de ani de la căderea Uniunii Sovietice. Putin însă nu părea traumatizat. Dimpotrivă, el a folosit o conferință de presă pentru a trece la ofensivă, promovând neîncetat nemulțumirile sale împotriva NATO și Ucrainei”, mai scrie politico.eu. De altfel, acum patru zile, un comentariu din Financial Times se întreba: „Se poate avea încredere în Macron când vine vorba de Rusia? Liderul francez se confruntă cu suspiciuni legate de automulțumirea sa față de Putin și de gustul său pentru o politică externă independentă”. Putin, atacuri în serie la Ucraina și NATO Președintele Franței, Emmanuel Macron, și omologul său rus, Vladimir Putin, au discutat, ieri, la Moscova, timp de cinci ore, despre tensiunile dintre Rusia și Ucraina. Macron este primul lider occidental foarte important care are o întrevedere cu liderul rus, după escaladarea tensiunilor, în luna decembrie 2021. Cei doi președinții şi-au început întrevederea la Kremlin așezați de o parte şi de alta a unei mese lungi albe. Putin a adoptat recent acest format, în timpul întrevederilor sale cu lideri străini, din cauza pandemiei. Liderul rus a avertizat asupra consecințelor eventualei aderări a Ucrainei la NATO. Acesta a precizat că Moscova pregătește răspunsurile sale privind garanțiile de securitate pe care le va trimite „în curând” Alianței și administrației americane. „Dacă Ucraina va adera la NATO și va vrea să recupereze Crimeea prin mijloace militare, țările europene vor fi angrenate într-un conflict cu Rusia și nu va exista niciun câștigător", a transmis Vladimir Putin.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră