joi 28 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: pnrr

236 articole
Eveniment

PSD plătește articole miniștrii PNL sunt acuzați eșecul PNRR

PSD plătește articole în care miniștrii PNL Sebarian Burduja (Energie), Marcel Boloș (Finanțe) și Mircea Abrudean (Secretariatul General al Guvernului) sunt acuzați de eșecul PNRR. Citește și: Uriașa pensie specială a unui fost „tablagiu”, pensionat la 42 de ani și pe care PSD l-a pus secretar de stat la Interne. El are masterat la SNSPA „Miniștrii PNL întârzie nepermis reformele din PNRR” este titlul unui astfel de articol, redactat și promovat de PSD, în care se afirmă „cele mai mari întârzieri în privința implementării PNRR le au miniștri PNL, precum Marcel Boloș sau Sebastian Burduja”. În iulie, Ciolacu l-a jignit brutal pe Burduja, dar acesta a susținut că premierul nu s-a referit la el. „Avem cel mai bun mix energetic din Europa, când a fost nevoie să avem o viziune clară de dezvoltare, nu ne-a dus capul. Eu am mai spus: cel mai rău în administrație, cel mai mult mi-e frică de hărnicia prostului”, a declarat premierul. PSD plătește articole în care miniștrii PNL sunt acuzați de eșecul PNRR În articol, este menționat președintele PNL, Nicolae Ciucă, căruia i se reproșează că „acaparat de negocierile politice menite să îi mai aducă niște voturi la alegerile din această iarnă, uită că este și liderul liberal in actuala coaliție de guvernare”. Există trei jaloane sau reforme care nu sunt încă implementate, iar toate trei sunt în responsabilitatea liderilor PNL, susține PSD Ce acuză PSD: Ministerul Energiei, condus de Sebastian Burduja: „sunt probleme la desemnarea conducerii pentru mai multe companii din zona de energie” Ministerul de Finanțe, condus de Marcel Boloș: „nu a implementat încă o reformă a regimului microinterprinderilor”. SGG, condus de Mircea Abrudean: „probleme cu guvernanța corporativă”, dar nu oferă alte detalii. „Din cauza acestor întârzieri, România riscă să piardă bani din PNRR. Important de menționat este că, chiar dacă sunt realizate și restul reformelor aferente altor cereri de plată, Guvernul nu poate trimite aceste noi solicitări până când Comisia Europeană nu aprobă cererea de plată 3”, afirmă articolul sponsorizat de PSD. Cea de-a treia cerere de plată, în valoare de 2,67 miliarde euro (1,86 miliarde euro nerambursabili și 811 milioane euro împrumut), a fost înaintată Comisiei Europene ia 15 decembrie 2023. Plata este condiționată de îndeplinirea a 74 de jaloane/ținte. „În urma discuţiilor avute cu reprezentanţii CE, ne aşteptăm ca evaluarea cererii de plată nr. 3 să fie efectuată până în luna iunie 2024”, afirma ministrul Adrian Câciu, în mai 2024. Aceste termen este depășit.

PSD plătește articole în care miniștrii PNL sunt acuzați de eșecul PNRR Foto: Facebook
Ministerul de Finanțe recunoaște într-un document oficial că nu și-a realizat încasările la buget urmare a eșecului digitalizării și a PNRR Foto: Facebook
Eveniment

Nu și-a realizat încasările urmare a eșecului digitalizării și a PNRR

Ministerul de Finanțe recunoaște într-un document oficial că nu și-a realizat încasările la buget urmare a eșecului digitalizării și a PNRR. Informația apare în așa-numitul „Raport privind execuţia bugetară - trimestrul II 2024”, publicat recent de acest minister. Citește și: Rareș Bogdan despre cartea lui Ciucă: „După mult timp, de la «Cățeluș cu părul creț» și «Capra cu 3 iezi», unii vor ține mâna pe carte” Pe de altă parte, documentul arată că cheltuielile cu salariile bugetarilor au explodat în trimestrul II din 2024, fiind cu 26% mai mari decât în trimestrul II din 2023. Nu și-a realizat încasările urmare a eșecului digitalizării și a PNRR „În perioada analizată veniturile bugetului general consolidat nu au reușit să atingă nivelul programat ca urmare a performanței slabe înregistrate în cazul veniturilor suplimentare încasate din digitalizare și a sumelor aferente fondurilor externe nerambursabile inclusiv PNRR. Veniturile prevăzute a fi încasate din fonduri externe nerambursabile în perioada analizată au fost inferioare nivelului programat discrepanțe majore între nivelul sumelor încasate și cele programate înregistrându-se în special în cazul sumelor aferente asistenței financiare nerambursabile alocate PNRR”, se arată în concluzia raportului. Finanțele arată că în trimestrul II din 2024 la buget au venit doar 53,3% din sumele care erau planificate să vină de la UE. Din sumele planificate să fie absorbite la buget strict din PNRR s-a realizat doar 24,7%, iar din alocările pentru 2021-2027 a sosit doar 71,7% din suma planificată. „Comparativ cu trimestrul al doilea al anului precedent sumele nerambursabile primite de la Uniunea Europeană au înregistrat o scădere cu 55,3% (+5,52 miliarde lei) pe fondul reducerii sumelor atrase din cadru financiar 2014-2020”, arată raportul. În consecință, „plățile pentru proiectele cu finanțare din fonduri UE (inclusiv cele finanțate din asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR)au reprezentat 0,6% din PIB și s-au efectuat în proporție de 65,8% din plățile programate pentru perioada analizată”. Pe de altă parte, cheltuielile de personal - salariile bugetarilor - au fost mai mari decât estimările Guvernului. „Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 2,3% din PIB, cu 0,3 puncte procentuale mai mari față de aceeași perioadă a anului anterior. Cheltuielile de personal au crescut cu 26,3% comparativ cu trimestrul II 2023, pe fondul creșterilor salariale din sectorul bugetar acordate începând cu al doilea semestru al anului 2023 cât și în perioada analizată”, explică Finanțele.

Italia a primit a cincea tranșă din PNRR, anunță premierul Meloni - aici alături de președintele Argentinei Javier Milei Foto: Twitter
Eveniment

Italia a primit a cincea tranșă din PNRR

Italia a primit, luni, a cincea tranșă din PNRR, în timp ce România este la a doua tranșă. Guvernul condus de Giorgia Meloni a absorbit de 20 de ori mai multe fonduri din PNRR decât cabinetul Ciolacu. Citește și: VIDEO Cele 22 secunde în care gimnasta Ana Maria Bărbosu a aflat că a rămas fără medalia de bronz Italia a primit a cincea tranșă din PNRR „Comisia Europeană a plătit astăzi Italiei a cincea tranșă din PNRR, în valoare de 11 miliarde de euro. Odată cu încasarea celei de-a cincea tranșe, Italia confirmă că este statul membru al UE care a primit cea mai mare sumă de finanțare, egală cu 113,5 miliarde de euro, ceea ce corespunde cu 58,4% din resursele totale ale planului. Italia este pe primul loc în Europa în ceea ce privește numărul de obiective realizate și suma totală primită. Am fost primii care au solicitat plata celei de-a cincea tranșe și suntem primii care vor solicita plata celei de-a șasea tranșe a planului”, a scris Meloni pe Twitter. „Scopurile și obiectivele atinse odată cu plata celei de-a cincea tranșe se referă la paisprezece reforme și douăzeci și două de investiții în sectoare strategice pentru modernizarea națiunii, inclusiv concurența, achizițiile publice, justiția, gestionarea deșeurilor și a resurselor de apă, învățământul secundar și terțiar, infrastructura, sănătatea, cultura, universitatea și administrația publică, cu punerea în aplicare a intervențiilor pentru tranziția digitală”, a mai arătat premierul Italiei. În același timp, România așteaptă de aproape opt luni plata celei de a treia tranșe din PNRR. Cererea a fost depusă la 15 decembrie. Datele ministerului de Finanțe arată că România a primit, din PNRR 5,7 miliarde de euro, din alocarea de 13,5 miliarde de euro prin granturi. În 2024, guvernul Ciolacu planificase absorbția a 3,65 miliarde de euro, dar, după șase luni, primise doar 288 de milioane de euro. Guvernul Ciolacu a îndeplinit doar 14% obiectivele PNRR, arată datele de pe site-ul Uniunii Europene.

Boloș, șantajat cu demiterea dacă va propune măsuri de austeritate Inquam Photos / George Călin
Politică

Boloș, șantajat cu demiterea dacă propune măsuri de austeritate

Ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, ar fi fost șantajat cu demiterea dacă, în vederea reducerii deficitului bugetar, va propune măsuri de austeritate care să afecteze electoral PSD și PNL: “Altfel va vorbi despre acele măsuri din amvon“, afirmă surse citate de Hotnews. Citește și: Falsuri prin omisiune în serie în CV-ul depus de Mihai Tudose la Parlamentul European. Premierul Ciolacu îl susține să fie comisar european pe buget-finanțe După doar cinci luni, deficitul a ajuns la 3,4%, față de 2,3% în perioada similară din 2023. Cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut cu 20,9%. Boloș, șantajat cu demiterea dacă va propune măsuri de austeritate “Discuția de fond este că nu se pot lua măsuri dure înaintea alegerilor. Aceasta e realitatea. Ministrul Boloș a primit misiunea ca până în luna septembrie să vină cu un plan de măsuri pentru reducerea deficitului. Nicio măsură nu va putea să pună în pericol campania electorală, altfel va vorbi despre acele măsuri din amvon (o trimitere la faptul că Boloș este și preot misionar, n.red.), nu de la guvern. Va vorbi pe persoană fizică, nu în numele Guvernului“, a afirmat o sursă a Hotnews. Potrivit acestor surse, liderii coaliției au impus ca: măsurile economice nu trebuie să conțină cuvinte precum „restructurare sau tăiere” reformele majore din PNRR vor fi amânate, “ca să nu sperie electoratul“ noi alocări către primari prin programul Anghel Saligny. “Primarii trebuie să fie sătui așa se câștigă alegerile. Nu trebuie să le fie foame. Dacă sunt îndestulați, vor trage în campanie. Mulți sunt la început de mandat, vor să demonstreze. Știu că depind de noi”, ar fi afirmat un lider PNL. PSD și PNL au, după alegerile din 9 iunie, 2.899 din cei 3.180 de primari.

Funcționari, chirie 300 lei pe or (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Funcționari, chirie 300 lei pe oră

Funcționari, chirie 300 lei pe oră. Instituțiile care își desfășoară activitatea în Palatul Administrativ ieșean au intrat în febra relocării. Funcționari, chirie 300 lei pe oră Clădirea din centrul Iașiului va intra în reabilitare în luna septembrie, în cadrul unui proiect cu o valoare de până la zece milioane euro, investiție PNRR. Citește și: Falsuri prin omisiune în serie în CV-ul depus de Mihai Tudose la Parlamentul European. Premierul Ciolacu îl susține să fie comisar european pe buget-finanțe Consiliul Județean (CJ) Iași va achita circa 70.000 lei/lună pentru a-și desfășura activitatea în clădirea "Centro" din Tudor Vladimirescu. Adică aproximativ 2.400 de lei pe zi, echivalentul a 300 de lei pe ora de program. În acest sens, administrația județeană a organizat o licitație la care s-au prezentat doi ofertanți. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Guvernul a îndeplinit 14% obiectivele PNRR Foto: Facebook
Politică

Guvernul a îndeplinit 14% obiectivele PNRR

Reformarea Românieia fost abandonată: guvernul a îndeplinit doar 14% obiectivele PNRR, arată datele de pe site-ul Uniunii Europene. Citește și: VIDEO Lasconi face spectacol la oficierea unei căsătorii: strigă mirilor „Pup-o!” și-l felicită pe soț pentru că a spus „Da” hotărât Mai precis, 448 de obiective („targets and milestones”) nu au fost atinse, doar 70 fiind îndeplinite, se arată pe site-ul UE „Resilience and Recovery Scoreboard”. În ceea ce privește reformele din pilonul „Sănătate, reziliență economică, socială și instituțională”, s-au îndeplinit doar 15% din obiective, adică 30 din 164. Din obiectivele pentru transformarea digitală, atinse sunt doar 27, adică 12%, cu alte 201 neîndeplinite. La „coeziune socială și teritorială”, am atins 9% din ceea ce chiar România și-a propus: 18 obiective îndeplinite, 187 - nu. Raportul dintre obiectivele PNRR îndeplinite și neîndeplinite de România Guvernul a îndeplinit 14% obiectivele PNRR PNRR a fost aprobat de guvernul României la finalul anului 2021 și trebuie finalizat până în 2026, dată după care nu se vor mai face plăți. România are alocate granturi de 13,5 miliarde de euro. Din aceste sume, la ministerul de Finanțe au intrat până acum 5,77 miliarde de euro. Însă, în 2024, din suma estimată, de 3,64 miliarde de euro, Finanțele au atras doar 288 de milioane de euro. Chestionat în legătură cu faptul că România nu a primit banii din a treia cerere de plată din PNRR, premierul Marcel Ciolacu a reacționat nervos: „Unde e problema, unde e catastrofa?”. „Sunt nişte reguli la Comisie, România are bani suficienţi, în acest moment, intraţi în România, ca să facem plăţile pentru investiţiile pe care le avem în PNRR. Ăsta e primul lucru. Am avut vreo 74 de jaloane, suntem în discuţie cu trei jaloane. (...) dânşii întreabă, noi răspundem, spunem de ce s-au întâmplat aceste lucruri, pe urmă dânşii îşi iau o perioadă în care ne dau răspunsul final. Normal că avem, după răspunsul final, discuţie şi pe urmă avem şase luni de zile de remediat ce nu am închis. Vă repet: am închis 71 de jaloane din cererea de plată trei, din 74. Unde e problema, unde e catastrofa?”, a declarat Ciolacu. De altfel, discursul despre PNRR a dispărut aproape complet, la Guvern. Premierul Ciolacu menționează doar proiectele de infrastructură finanțate din acest program, dar nu a mai spus nimic despre reformele mult întârziate, precum o nouă lege a salarizării.

Chinurile PNRR în România - birocrație extremă (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Chinurile PNRR în România - birocrație extremă

Chinurile PNRR în România - birocrație extremă. Licitația pentru reabilitarea Colegiului Național "Mihai Eminescu" din Iași a intrat în prelungiri. Chinurile PNRR în România - birocrație extremă Primăria a stabilit un câștigător al contractului de lucrări, dar celălalt participant la procedură a contestat raportul și solicită reevaluarea ofertelor. Citește și: EXCLUSIV Miracolul Geoană: după ce a fost numit la NATO, prietenul său Dima Șamata a dat lovitura – contract de 89 de milioane de lei cu Armata. Anterior, Șamata nu avusese contracte cu MApN Valoarea estimată a contractului se ridică la 17,7 milioane lei, fără TVA. Lucrările vizează, în principal, reabilitarea termică a corpului principal al liceului, a internatului, sălii de sport și clădirii laborator. Fondurile sunt asigurate prin intermediul PNRR. Licitația a fost câștigată de firma Katar Conneg SRL, din Vaslui, o societate care are un istoric controversat în derularea altor contracte de lucrări cu Primăria Iași. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Comisia Europeană îi recomandă lui Ciolacu să nu mai cheltuie Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Comisia Europeană îi recomandă lui Ciolacu să nu mai cheltuie

Comisia Europeană îi recomandă lui Ciolacu să nu mai cheltuie așa de mult, să aducă deficitul bugetar la 3% și să nu mai îndatoreze țara. Comisia Europeană a pregătit draftul unei recomandări pe care Consiliul European o va face României în legătură cu deficitul bugetar imens, dar care critică și întârzierile în absorbția fondurilor europene. Citește și: Nicușor Dan anunță că vrea ca în 2024 să modernizeze 70 de kilometri de conductă de termoficare, față de 50 km în 2023 Comisia Europeană îi recomandă lui Ciolacu să nu mai cheltuie În documentul prezentat de Antena 3 se cere României să înceapă din 2024 reducerea deficitului bugetar la doar 3%, printr-o politică fiscală strânsă. Însă, în legătură cu anul 2025, Comisia Europeană scrie clar că Guvernul trebuie să reducă cheltuielile, nu să majoreze taxele. „In 2025, in line with the requirements of the reformed Stability and Growth Pact, limit the growth in net expenditure to a rate consistent with reducing the general government deficit towards the 3% Treaty reference value and keeping the general government debt at a prudent level over the medium term/ În 2025, în conformitate cu cerințele Pactului de stabilitate și de creștere reformat, să limiteze creșterea cheltuielilor nete la un ritm care să permită reducerea deficitului public general către valoarea de referință de 3 % din tratat și menținerea datoriei publice generale la un nivel prudent pe termen mediu”, se arată în document. În document se mai cere guvernului Ciolacu să accelereze implementarea programelor de coeziune și a PNRR, inclusiv capitolul RePowerEU, „asigurând finalizarea reformelor și investițiilor în august 2026, prin garantarea unei guvernări efective și întărirea capacității administrative”. Dezastrul absorbției fondurilor UE, inclusiv PNRR În primul trimestru din 2024, a atras doar 9,3% din PNRR din cât își programase la capitolul „Venituri”, arată un document publicat de ministerul de Finanțe, intitulat „Raport privind execuția bugetară în primul trimestru al anului 2024”. „Sumele primite de la Uniunea Europeană aferente proiectelor finanțate atât din cadrul financiar 2007-2013, cât și din cadru financiar 2014-2020 dar și sumele aferenteperioadei de programare a Uniunii Europene 2021-2027, cât și cele aferente asistenței financiare nerambursabile alocate PNRR încasate în primul trimestru al anului 2024, au fost în sumă de 14,28 miliarde lei (0,7% din PIB), corespunzător unui grad de realizare de 45,7% a programului trimestrial. Nerealizarea veniturilor programate pentru perioada analizată s-a datorat evoluției slabe a sumelor atrase aferente asistenței financiare nerambursabile alocate PNRR (9,3%) și a sumelor aferenteperioadei de programare a Uniunii Europene 2021-2027 (42,9%)”, se arată în document.

Ciolacu și Ponta, obligați să declare întâlnirile și să refuze cadouri Foto: Inquam/George Calin
Politică

Ciolacu și Ponta, obligați să declare întâlnirile și să refuze cadouri

Premierul Marcel Ciolacu și subordonații săi din Guvern, inclusiv consilierii onorifici, precum Victor Ponta, vor fi obligați să declare public întâlnirile oficiale și să refuze cadouri de la părți interesate care, de exemplu, doresc emiterea unui act administrativ. Citește și: Lasconi spune că există riscul să fie sabotată de propriul partid și cere majoritate în Biroul Național: „Dacă nu, îmi voi da demisia” Însă sancțiunile pentru nerespectarea prevederilor proiectului sunt neclare și slabe, iar registrul în care urmează să fie declarate întâlnirile va fi operaționalizat abia în doi ani - probabil - de la adoptarea proiectului. Ciolacu și Ponta, obligați să declare întâlnirile și să refuze cadouri Secretariatul General al Guvernului a inițiat un proiect de lege care reglementează cadourile primite de membrii Executivului, dar și de personalul angajat la cabinete și de consilierii onorifici. Proiectul este o cerință a PNRR, „Reforma 7 - Evaluarea și actualizarea legislației privind cadrul de integritate”. Noua legislație privind cadourile se va aplica membrilor Guvernului, secretarilor de stat și subsecretarilor, consilierilor de stat, consilierilor onorifioci și celor angajați la cabinele acestora. Aceștia vor fi obligați să refuze cadouri de la persoane fizice, juridice sau a organizații care: a) se află în raporturi juridice contractuale cu instituția sau autoritatea administrației publice centrale din care fac parte; b) are în curs de soluționare una sau mai multe cereri de emitere de avize, autorizații, permise, licențe, acreditări precum și altele asemenea; c) are un interes pentru promovarea unui proiect de act administrativ cu caracter individual ce intră în competența de reglementare a instituției sau autorității administrației publice centrale din care fac parte; d) participă, în calitate de ofertant, subcontractant sau potențial beneficiar la o procedură de atribuire a unui contract de achiziție publică, respectiv a unei finanțări organizate sau acordate de instituția sau autoritatea administrației publice centrale din care fac parte. O altă noutate este ca toate persoanele la care se referă acest proiect de lege să-și anunțe, în Registrul Unic al Transparenței Intereselor (RUTI) www.ruti.gov.ro, întâlnirile oficiale. Există câteva excepții de la această obligație, precum discutarea chestiunilor de politică externă. Sancțiuni aproape inexistente, registrul de interese - poate peste doi ani Însă proiectul nu prevede sancțiuni clare, majorate, pentru nerespectarea acestor măsuri. Proiectul prevede doar că: „Neîndeplinirea de către persoanele prevăzute la art. 472 a dispozițiilor din prezentul capitol atrage răspunderea administrativă potrivit prevederilor din Partea a VII-a a prezentului Cod, dacă nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor specifice prevăzute în Codul penal”. Citește și: Cel mai mare tun al lui Ciolacu: pășune cumpărată cu 260 de euro, schimbată cu o pădure a statului de 440.000 de euro În plus, platforma RUTI ar urma să fie operaționalizată abia în doi ani. Legea nu prevede nici o sancțiune dacă această platformă nu va fi operaționalizată în doi ani.

România a atras zero euro din fondurile de coeziune (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

România a atras zero euro din fondurile de coeziune

Catastrofă: România a atras, până la 30 aprilie, zero euro din fondurile de coeziune din bugetul 2021-2027, arată datele ministerului de Finanțe. Potrivit acestor informații, din fondurile „structurale și de coeziune” alocate în exercițiul bugetar 2021-2027, s-a atras tot avansul, de 1,4 miliarde de euro, dar, ulterior, nu s-a mai cheltuit nimic. Citește și: Piedone, cu bacalaureatul la 35 de ani, s-a dus la Târgul de Carte, la lansarea cărții lui Sebastian Burduja. „Succes. Amândoi pentru Bucureşti”, i-a urat el candidatului liberal România a atras zero euro din fondurile de coeziune Datele ministerului de Finanțe arată că Guvernul își planificase să atragă „rambursări” de 2,7 miliarde de euro în 2024, dar în primele luni n-a reușit să primească aboslut nici o rambursare. Nici în 2021 și 2022 nu s-a primit vreun euro sub formă de rambursare din fondurile structurale și de coeziune. Această catastrofă se adauă eșecului PNRR. DeFapt.ro a arătat că, în primul trimestru din 2024, Guvernul a atras doar 9,3% din cât își programase la capitolul „Venituri” - potrivit unui document publicat de ministerul de Finanțe, intitulat „Raport privind execuția bugetară în primul trimestru al anului 2024”. Citește și: Poliția română se laudă că duplicatul permisului de conducere va fi disponibil online, dar este nevoie de „cont de utilizator”, care se obține la ghișeu! Ministerul lui Adrian Câciu, al Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), trebuia să cheltuie, în primul trimestru, 81 de milioane de lei din fonduri nerambursabile din acest program, dar a absorbit zero lei. Informația apare într-un fișier privind execuția bugetară la finalul lunii martie, postat pe site-ul ministerului.

Vom duce gunoiul numai cu cartela (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Mediu

Vom duce gunoiul numai cu cartela

Vom duce gunoiul numai cu cartela: în lunile octombrie-decembrie, în municipiul Iași va trebui să fie amplasate primele insule ecologice digitalizate finanțate prin PNRR. Vom duce gunoiul numai cu cartela Până la finalul anului 2025, orașul ar urma să aibă deja 338 de grupuri de câte cinci containere fiecare, la care cetățenii vor avea acces cu cartelă pentru a putea depozita deșeurile. Citește și: Primarul pesedist care-l adula pe Ceaușescu a comis un accident și a fugit de la fața locului Una dintre insulele moderne, cu cartelă, va fi amplasată la blocul "fantomă" din Podul de Piatră. Într-o administrație ideală, cu respectarea tuturor termenelor planificate, un sfert din populația municipiului Iași ar trebui la finalul anului viitor să meargă la gunoi cu cartela care îi va permite să deschidă unul dintre cele cinci containere care vor face parte din insulele ecologice digitalizate. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Imaginea dezastrului PNRR: Câciu trebuia să cheltuie 81 de milioane de lei, a absorbit zero
Eveniment

Imaginea dezastrului PNRR

Imaginea dezastrului PNRR: ministerul lui Adrian Câciu, al Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), trebuia să cheltuie, în primul trimestru, 81 de milioane de lei din fonduri nerambursabile din acest program, dar a absorbit zero lei. Informația apare într-un fișier privind execuția bugetară la finalul lunii martie, postat pe site-ul ministerului. Citește și: Un judecător din CSM își compară salariul cu cel al unui taximetrist sau frizer. El avea circa 15.000 lei/lună și dăduse statul în judecată pentru salarii mai mari Mâine, salariații ministerului vor protesta cerând salarii mai mari, deși ei au deja venituri consistente și beneficiază de multiple sporuri, inclusiv cel care le recompensează eșecul în atragerea fondurilor europene. Imaginea dezastrului PNRR Potrivit datelor de pe site-ul MIPE, programul din primul trimestru al anului 2024 prevedea cheltuieli de 81,9 milioane de lei din fonduri PNRR neramburasbile, însă execuția consatată că nu s-a cheltuit nimic. Nici alte proiecte europene nu stau mai bine. În primul trimestru era planificată absorbția a 1,51 miliarde lei din „proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare”. S-a reușit atragerea a doar 1,02 miliarde de lei, până la 31 martie. Acum, Blocul Național Sindical (BNS) solicită nu doar salarii mai mari pentru angajații MIPE, dar sugerează și ca aceștia să beneficieze de pensii speciale: „Reglementarea privind acordarea unui statut special personalului de specialitate care gestionează fonduri europene nerambursabile și desfășoară activități cu caracter complex și special în cadrul MIPE”, este una din solicitările BNS. La nivel național s-a absorbit doar 9,3% din cât se estimase, prin PNRR „Sumele primite de la Uniunea Europeană aferente proiectelor finanțate atât din cadrul financiar 2007-2013, cât și din cadru financiar 2014-2020 dar și sumele aferenteperioadei de programare a Uniunii Europene 2021-2027, cât și cele aferente asistenței financiare nerambursabile alocate PNRR încasate în primul trimestru al anului 2024, au fost în sumă de 14,28 miliarde lei (0,7% din PIB), corespunzător unui grad de realizare de 45,7% a programului trimestrial. Nerealizarea veniturilor programate pentru perioada analizată s-a datorat evoluției slabe a sumelor atrase aferente asistenței financiare nerambursabile alocate PNRR (9,3%) și a sumelor aferenteperioadei de programare a Uniunii Europene 2021-2027 (42,9%)”, se arată într-un document al ministerului de Finanțe privind execuția bugetară din primul trimestru. Citește și: VIDEO Momentul șocant al împușcării premierului slovac Fico: acesta este proiectat pe spate de la forța împușcăturilor, în timp ce garda sa este concentrată pe atacator

Guvernul recunoaște oficial eșecul PNRR Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Guvernul recunoaște oficial eșecul PNRR

Guvernul recunoaște oficial eșecul PNRR: în primul trimestru din 2024, a atras doar 9,3% din cât își programase la capitolul „Venituri”, arată un document publicat de ministerul de Finanțe, intitulat „Raport privind execuția bugetară în primul trimestru al anului 2024”. Citește și: Cu cine ar fi dorit PSD să câștige primăriile: un condamnat pentru pornografie, un contrabandist, un incompatibil și un ins judecat pentru fraudă electorală Absorbția altor sume de la UE stă un pic mai bine decât PNRR, dar și acolo există un declaja imens între sumele planificate și cele atrase. Guvernul recunoaște oficial eșecul PNRR „Sumele primite de la Uniunea Europeană aferente proiectelor finanțate atât din cadrul financiar 2007-2013, cât și din cadru financiar 2014-2020 dar și sumele aferenteperioadei de programare a Uniunii Europene 2021-2027, cât și cele aferente asistenței financiare nerambursabile alocate PNRR încasate în primul trimestru al anului 2024, au fost în sumă de 14,28 miliarde lei (0,7% din PIB), corespunzător unui grad de realizare de 45,7% a programului trimestrial. Nerealizarea veniturilor programate pentru perioada analizată s-a datorat evoluției slabe a sumelor atrase aferente asistenței financiare nerambursabile alocate PNRR (9,3%) și a sumelor aferenteperioadei de programare a Uniunii Europene 2021-2027 (42,9%)”, se arată în document. Nici cheltuielile cu fonduri europene nu s-au realizat conform așteptărilor Guvernului. „Plățile pentru proiectele cu finanțare din fonduri UE (inclusiv cele finanțate din asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR) au reprezentat 0,8% din PIB și s-au efectuat în proporție de 44,6% din plățile programate pentru perioada analizată (...) Deși au performat comparativ cu aceeași perioada a anului anterior cheltuielile aferente proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile nu au atins nivelul programat pentru perioada analizată discrepanțe majore fiind înregistrate în cazul celor aferente proiectelor cu finanțare din sumele reprezentând asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR”, precizează ministerul de Finanțe. În schimb, cheltuielile de personal - salariile bugetarilor - au avansat substanțial. „Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 2,1% din PIB, cu 0,3 puncte procentuale mai mari față de aceeași perioadă a anului anterior. Cheltuielile de personal au crescut cu 19,6% comparativ cu trimestrul I 2023, pe fondul creșterilor salariale din sectorul bugetar acordate începând cu al doilea semestru al anului 2023, cât și în perioada analizată precum și plata unor drepturi salariale acordate în urma unor hotărâri judecătorești”, se arată în document.

Bolojan, atac surprinzător la Guvern Foto: Facebook
Politică

Bolojan, atac surprinzător la Guvern

Președintele Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan, a lansat, azi, atac surprinzător la Guvern: „Dacă faci ceva reforme şi încerci să gestionezi cu eficienţă, pari un neadaptat, eşti un lup singuratic în administraţie şi oamenii nu te înţeleg de ce faci asta, pentru că nu ai nimic de câştigat, întrucât dacă administrezi eficient bugetele, când se alocă bugetul de stat, alocarea este pe criteriul socialist: dacă ai făcut economie, nicio problemă, îţi dăm bani mai puţini. Stai mai prost, primeşti mai mult, că trebuie să îţi asigure funcţionalitatea”. El a vorbit la „Evenimentul special organizat de Profit.ro”. Citește și: Armata obligatorie sau angajarea soldaților și gradaților profesioniști: Ministerul Apărării oferă salarii foarte mici, care încep de la 2.439 de lei și nu trec de 4.126 de lei Bolojan a desființat și așa-zisele investiții ale statului. Bolojan, atac surprinzător la Guvern „Problema, de exemplu, la PNRR este că sumele au fost alocate în mod egal pentru anumită categorie de UAT-uri, pentru comune, fără să se ţină cont că avem comune de 1.000 de locuitori sau de 10.000 de locuitori şi, deşi la vremea respectivă am atras atenţia că ar trebui gândită o ponderare cu numărul de locuitori, pentru că serviciile au fost puse diferit în funcţie de numărul de locuitori, nu s-a ţinut cont de această chestiune şi de aceea avem o supraalocare în comunele foarte mici şi o subalocare în UAT-uri mari”, a arătat Bolojan, citat de news.ro. Acesta a oferit şi exemple de investiţii ineficiente. Canalizare în sate depopulate ”Avem, în zona de rural, investiţii în zona de canalizare, foarte bine. Problema este că la data scrierii proiectului, aveau 1.000 de locuinţe într-o comună. Între timp, de la data scrierii, pe fondul depopulării, mai sunt 600 locuite şi când se termină proiectul se racordează 200 de locuinţe cu 1-2 consumatori. Gândiţi-vă că eficienţa este foarte scăzută (...) Aceste probleme nu au fost analizate niciodată”, a mai spus preşedintele CJ Bihor. El adăugat că, dacă se va face vreodată o analiză a investiţiilor în canalizare în zona de rural se va vedea că sunt probleme foarte mari. Blocuri ANL goale „Gândiţi-vă că sunt făcute blocuri de ANL în unităţi administrative unde nu s-a mai construit de ani de zile nici o locuinţă nouă, unde avem o rată a natalităţii foarte scăzută şi blocurile ANL sunt goale de câţiva ani de zile. Am reabilitat şcoli prin PNRR şi se reabilitează în continuare, vor fi impecabile din punct de vedere al eficienţei energetice, vor fi dotate cu tabla electronică, va fi totul în bună regulă, problema este că în acele comunităţi nu mai sunt copii care să frecventeze acele şcoli. Deci gradul de folosire va fi foarte scăzut”, a mai exemplificat Ilie Bolojan. El a afirmat şi că politicile publice centrale faţă de administraţia locală sunt greşite. Guvernul se teme să deranjeze primăriile falite ”De 20 de ani, în general, sunt greşite de la nivel guvernamental sau Ministerul de Finanţe în ceea ce priveşte performanţa autorităţilor locale. Avem o prevedere în lege care spune că banii de echilibrare bugetară banii care se transferă de la Guvern la primării, de exemplu, se dau direct proporţional cu gradul de încasare al impozitelor, ceea ce este o măsură foarte logică. Înseamnă că dacă ai făcut eforturi să-ţi încasezi impozitele, poţi să vii şi să soliciţi sprijin guvernamental. Această măsură este prorogată în fiecare an pentru a nu deranja primari. Are o singură logică. Sigur, în primul an de după alegeri, poate nu trebuie aplicată pentru că nu e vinovat noul primar ales de ineficienţa vechii administraţii, dar asta se întâmplă de ani de zile de când se face prorogarea, pentru că nu se doreşte a fi deranjat sistemul administrativ local. În felul acesta gradele de încasare a impozitelor în multe UAT-uri lasă foarte mult de dorit”, a afirmat Ilie Bolojan. El a adăugat că existenţa hotărârilor de guvern ciclice, care vin cu echilibrări bugetare, îi fac pe foarte mulţi primari să creeze nişte deficite artificiale la final de an, fără a mai aloca banii de salarii, ca să poată justifica solicitările de sume suplimentare de la Guvern. „Un lup singuratic” ”Avem un nivel de impozitare care, din toate analizele, impozitele pe proprietate sunt cele mai mici din Europa, din toate punctele de vedere, al puterii de plată ş.a.m.d., şi de foarte mulţi ani există un joc între autorităţile locale şi Guvern. Guvernul creează spaţii ca autorităţile locale să le majoreze, bineînţeles că nu există nici o tendinţă de a le majora, dar în acelaşi timp nu impune nicio constrângere legată de stabilirea stabilirea grilei de salarizare, nivelul salariilor dintr-o primărie sau numărul de angajaţi, organigramă, pentru că dacă ar impune anumite corelaţie, cu siguranţă administraţia locală şi-ar mai ajusta cheltuielile, ori şi-ar creşte impozitele pe proprietate, ori ar umbla la cheltuieli. Dar, neexistând niciun fel de corelaţie, dacă faci ceva reforme şi încerci să gestionezi cu eficienţă, pari un neadaptat, eşti un lup singuratic în administraţie şi oamenii nu te înţeleg de ce faci asta, pentru că nu ai nimic de câştigat, întrucât dacă administrezi eficient bugetele, când se alocă bugetul de stat, alocarea este pe criteriul socialist: dacă ai făcut economie, nicio problemă, îţi dăm bani mai puţini. Stai mai prost, primeşti mai mult, că trebuie să îţi asigure funcţionalitatea”, a declarat Ilie Bolojan.

Atac al ministrului Câciu către Burduja: proiecte din Energie cu finanțare PNRR sunt întârziate Foto: Facebook
Politică

Atac al ministrului Câciu către Burduja

Atac neobișnuit al ministrului PSD Câciu către colegul liberal de la Energie, Burduja: „Sunt multe investiţii în energie întârziate”, a afirmat demnitarul care coordonează Fondurile Europene. Câciu a vorbit la Energy Forum Ediţia a XI-a: „Tranziţia către o Românie verde, provocările momentului". Citește și: O familie întreagă s-a mobilizat pentru o șpagă la angajare la spitalul județean Botoșani – document DNA Atac al ministrului Câciu către Burduja „Până în august 2026, toate proiectele din PNRR trebuie să fie încheiate. Sunt multe investiţii în energie întârziate. Sumele sunt exorbitante dacă discutăm de valoarea pe care o avem la dispoziţie, dar sunt doar nişte sume pe hârtie de care România beneficiază sau ar putea beneficia dacă ele nu se transformă în proiecte care şi-au atins obiectivul. Toţi actorii din acest angajament trebuie să stea la masă şi să găsească soluţiile mai pragmatice, pentru că avem investiţii într-adevăr frumoase, benefice pentru România, dacă s-ar realiza, dar întârziate. Şi trebuie să fim foarte sinceri cu chestiunea asta. Dacă nu suntem sinceri, ne vom păcăli şi în 2026 vom constata că nu am realizat ce ne-am propus. Vom mai pierde sume puse la dispoziţie gratuit. Nu avem timp să stăm şi să spunem că e totul perfect", a subliniat Adrian Câciu. Sumele uriașe de care dispune România „Avem o alocare de aproape 5 miliarde de euro din PNRR, avem Fondurile din politica de coeziune 2021-2027, încă 3 miliarde de euro, avem Fondul de modernizare, 16 miliarde de euro. Banii din perspectiva surselor de finanţare există. Mai mult decât atât, din 2026 va mai veni o alocare de 5 miliarde de euro pe Fondul social pentru climă, care începe să fie implementat din 2026 până în 2030 de către România, iar alocarea pentru România este de 5 miliarde euro - 6 miliarde de euro, în funcţie de priorităţile pe care le definim în acea programare”, a mai arătat demnitarul PSD.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră